Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea:

TRANSPORTURI

Specializarea:T.E.T

Anul: 3

Proiect ME/STAD
Instrument numeric de msurare:
Fazmetru numeric

Profesor indrumator:

Student:

Iliu Marius-Ctlin

S.L.Fiz.ing.dr.Mihaela Nemoi

Grupa: 8316

2013/2014

CUPRINS
I Introducere
Generalitati
1.1.Proprietati
1.2. Utilizari
1.3.Principiul de functionare
1.4. Metode de masurare
II Tema proiectului
III Schema bloc a fazmetrului
1.1. Calculul defazajului
1.2. Schema bloc
1.3. Calculul erorilor

IV Memoriu tehnic
1. Partile componente ale aparatelor digitale
1.1. Numaratorul
1.2. Decodorul (decodificatorul)
1.3. Dispozitivul de afisare
2. Masurarea defazajului si a factorului de putere
2.1. Masurarea defazajului
2.2. Fazmetrul electrodinamic monofazat
2

2.3. Fazmetru analogic cu circuit basculant

3. Achizitia datelor
3.1. Functiile fundamentale ale sistemelor de achizitie
3.2. Conditiile impuse de proces
4. Fazmetru virtual realizat in LabView
4.1. Mediul de dezvoltare LabView
4.2. Lucru in LabView
4.3. Conceptul de instrumentatie virtuala
4.4. Software pentru instrumentatie virtuala
4.5. Panoul frontal
4.6. Schema fazmetrului virtual
4.7. Aplicatii in LabView
V

Breviar de calcul

VI

Schema electrica a aparatului

VII

Calculul economic

VIII

Realizarea cablajului

IX

Bibliografie

I Introducere

Generalitati
Studiul aparatelor de msur este deosebit de important, deoarece n zilele
noastre se poate msura pe cale electric aproape orice mrime electric sau
neelectric.
Pentru a putea efectua o msurtoare se stabilete o metod de msurare i se
utilizeaz un mijloc de msurare, adic un aparat de msurat.
Aparatele de msur pot fi clasificate, avnd n vedere urmtoarele criterii:
modul de afiare al rezultatului msurrii
-

aparate analogice

aparate digitale (numerice)

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat

este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar
rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia
variaza in trepte, deci masurarea este discreta (discontinua).
1.1 Proprietati
Avantaje:
- elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de
paralaxa);
- precizia de masurare foarte mare (10-510-6), dependent de numarul cifrelor afisate
(cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat precizia este mai mare);
- sensibilitate foarte buna;
- evaluare rapida a valorii marimii masurate;
4

- comoditate in efectuarea masuratorilor;

- viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda);
- comutare automata pe domeniul de masurare;
- posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor;
- posibilitatea automatizarii procesului de masurare;
-posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare;
- posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.
Dezavantaje:
- complexitate mare;
- cost ridicat.
1.2 Utilizari
Datorita performantelor sunt utilizate la:
- masurari de precizie in laborator;
- masurari in procesele industrial de automatizare;
- masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta;
- masurari cu inregistrari numerice in procesele industriale;
- masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator;
- controlul si supravegherea centralizata in procesele industriale.

1.3 Principiul de functionare

Principiul de funcionare al unui aparat digital de msurare const n
transformarea mrimii de msurat cu variaie continu n timp, n semnale digitale,
prelucrarea specific a acestora i afiarea sub o form numeric.
Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele, 0
reprezentat prin prezena unuia sau a altuia din cele 2 nivele.
5

1, informaia fiind

Convertorul analog digital transform un semnal analogic ntr-unul digital.

Operaia de prelucrare numeric cuprinde urmtoarele etape:
-

cuantificarea semnalului, care reprezint operaia de divizare a semnalului n

cuante (cantiti egale, de o anumit valoare);

codificarea, care reprezint operaia de asociere a unor valori numerice la

cuantele obinute (codificarea binar opereaz cu nivelele 0

1, care

corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. 0V i 5V);

-

afiarea, care reprezint operaia de prezentare a rezultatului sub form de cifre,

cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD.

Discretizarea este operatia de transformare a variatiei continue a marimii

de masurat intr-o variatie in trepte. Ea se face atat in timp, cat si in nivel (amplitudine).

Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat, masurarea

efectandu-se la anumite intervale de timp.

Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue

a marimii de masurat intr-o variatie in trepte, care reproduc cu o anumita aproximatie

variatia continua.
6

Rezolutia aparatului- reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A 2

A1). Este o caracteristica metrologica a paratelor digitale care inlocuieste

notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice.

Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive.
Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue

de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment).

-eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului;
- eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de
esantionare este mai mica.

Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice, treptei de

nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de

numeratie binar sau binar-zecimal.

1.4 Metode de masurare

Masurarea directa consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un

numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat, impulsuri ce sunt

codate, numarate, decodate, iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. Prin
aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. Masurarea directa a altor marimi
(tensiune, intensitate a curentului, temperatura, presiune) se face transformand aceste
marimi in timp sau frecventa.

Masurarea prin compensare consta in compararea succesiva a marimii de

masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin

aproximari succesive.

Masurarea mixta este o combinatie intre masurarea prin compensare si

masurarea directa. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare, sensibilitate
mare, precizie ridicata.

II Tema proiectului

Sa se proiecteze un aparat de masura numeric care sa indeplineasca functia de

fazmetru numeric. Aparatul va masura defazaje intre 10-180 grade cu o precizie mai
mare de 0,5%.

III Schema bloc a fazmetrului

1.1 Calculul defazajului

Aceste aparate se bazeaz pe msurarea numeric a decalajului de timp
corespunzator defazajului dintre dou semnale (fig.8). Daca semnalele au aceeai
perioad (frecven), unui decalaj de timp t0 i corespunde un defazaj n grade:

Masurnd intervalele t0 i T printr-o metod numeric, se poate determina defazajul.

Se numar impulsurile provenind de la un oscilator cu cuar n intervalele t 0. Cu ct
frecvena acestui oscilator este mai ridicat, cu att precizia msurarii este mai mare.
Pentru a pune n eviden o variaie de faz de 0,1 , trebuie ca n intervalul t 0 s
treac cel puin un impuls spre numrtor. n timpul T vor trece spre numrtor:

impulsuri
Dac T este suficient de mare, numararea lor poate avea loc. Dac frecvena
semnalului de msurat este mare, perioada T n care se face numrarea devine relativ
mic i viteza de lucru a numrtorului devine o limit superioar care nu poate fi
trecut ntotdeauna. Spre exemplu, la o frecven a semnalului msurat de 100 kHz (T=
9

10-5 s), numrtorul trebuie s numere 3600 105 = 3,6 108 imp/s, ceea ce e destul de
greu de realizat, necesitnd un numrtor de capacitate mare i vitez ridicat. Astfel
de fazmetre se folosesc pna la frecvene ale semnalelor de zeci de kHz.

1.2 Se prezint urmatoarele scheme bloc:

a) msurarea defazajului folosind numrtoare :

- P1,P2, P3 - pori;
- OC - oscilator cu cuar;
- F - circuit formator;
- N1, N2 - numaratoare;

10

- circuit SAU - EXCLUSIV;

- S - S - circuit START - STOP;

Se msoar mai multe intervale t0 i T, eliminnd astfel dependena preciziei
de precizia OC.
Impulsurile de la OC trec (dup ce au fost formate n F) prin P1 i P2 numai cnd
U1 si U2 sunt pozitive. Circuitul SAU - EXCLUSIV (

) las s

treac aceste impulsuri numai atunci cnd semnalele la intrare sunt n antifaz (semnal
la o singur intrare). Acest interval apare ntr-o perioad de doua ori, pe o durata t 0 ,
deci 2t0. Circuitul P3 las s treac impulsurile spre N2 un timp t, determinat de N1,
care numar impulsurile N ce apar ntr-un numr oarecare de perioade. Pentru
comoditate, N se ia egal cu un multiplu de 360 0, deci:

Cnd N1 incepe s numere se d un semnal care deschide poarta P3, iar cnd
atinge cifra maxim N se d un semnal de nchidere a porii.
Timpul de masur este de ordinul zeci, sute de perioade ale semnalului, ceea ce
duce practic la eliminarea zgomotului prin mediere.
Frecvena maxim a semnalelor este determinat de timpul de trecere al
circuitelor logice i este independent de frecvena oscilatorului cu cuar.
Frecvena minim este determinat de timpul T , deoarece este necesar ca:

De exemplu pentru T = 1 s, rezult Tmax = 1 s, deci fmin = 1 Hz.

b) Msurarea defazajului folosind un convertor numeric - analogic fig. 10

11

- FA, FB - formatoare;
- C - comparator;
- GLT1, GLT2 - generatoare de tensiune liniar variabil;
- CAN - convertor analog - numeric cu aproximatii succesive.

12

Formatoarele transform semnalele n unde dreptunghiulare. Comparatorul C

emite un semnal de amplitudine constant i durat t. GLT1 i GLT2 sunt comandate
de UA i UB, pe durata T, respectiv t, furniznd palierele:

Comparatorul ajunge la echilibru cnd:

- a - mrimea analogic ce se convertete;

- r0 - mrimea analogic de referin;
13

- n - numarul n care se convertete mrimea a.

La intrarea a se aplic semnalul U2, iar la intrarea r0 semnalul U1. Deci:

Alegnd corespunzator k1 i k2,n poate exprima n grade defazajul dintre A i B.

Eroarea de msurare depinde de precizia circuitelor de formare, de liniaritatea
GLT1, GLT2 i de precizia CAN
Un alt exemplu de fazmetru numeric
Se tie c defazajul dintre dou tensiuni U1 i U2 poate fi exprimat prin relaia :

360

grade
T

n care reprezint intervalul dintre trecerile consecutive prin

zero a celor dou tensiuni .Prin urmare, msurnd (i cunoscnd perioada T) se

poate determina . O schem ce permite msurarea numeric a lui este prezentat
n figura XXXXX . Tensiunile U1 i U2 sunt mai nti formatate ( circuitele trigger TS1 i
TS2) i apoi aplicate la intrrile active pe front pozitiv a dou monostabile (CF1 i CF2)
care, n momentul cnd tensiunile dreptunghiulare formate din U 1 i U2 ating 50% din
amplitudine, emit cte un impuls scurt, distana dintre impulsuri fiind =/.

14

Cnd impulsul emis de ctre CF1 ajunge la bistabilul TF, acesta basculeaz,
ieirea lui trece n 1 logic i, ca urmare, poarta P se deschide; cnd impulsul emis de
ctre CF2 ajunge la bistabilul TF, acesta revine n starea iniial i poarta P se nchide.
n intervalul ct poarta a fost deschis, spre numrtor au trecut N impulsuri de
perioad constant T0, adic =NT0, relaia care, asociat cu

360

grade
T

duce la ecuaia de funcionare:

N

T
2T0

N A
A

Se observ c n constanta aparatului

T
2T0

intervin perioadele T i T0

ceea ce constituie un mare neajuns(daca T0 poate fi foarte precis, perioada T este

dependent de circuitele de intrare). Acest dezavantaj poate fi nlturat prin eliminarea
N

termenilor T i T0 din

T
2T0

N A
; o posibilitate de eliminare const n utilizarea

unui generator de ceas (GE) special, al crui frecven s provin din multiplicarea
perioadei T cu un factor K sufficient de mare: TkT. Multiplicatorulde frecven se poate
15

realize cu un circuit de calare pe faz (PLL), realizat fie analogoc, fie numeric; pentru
multiplicare se allege semnalul de referin ( n raport cu cere se msoar defazajul, n
cazul de fa U1). Metoda este perfect posibil, deoarece mrimea de msurat, faza ,
depinde doar de poziia relativ a celor dou semnale . Evident, n calculul erorilor,
trebuie fcut o analiz a schmei de multiplicare . O alt metod este detaliat n
continuare.
Schema clasic a unui fazmetru numeric
O schem clasic de fazmetru numeric care nltur dezavantajul
dependendenei rezultatului msurrii de perioadele T i T 0 , este ilustrat n figura
urmtoare.

Se observ c s-a mai adugat o poart P2 care este comandat cu un semnal

de durat

16

Tm 2 n2T0 , (Tm 2 1......10 s T )

mult mai mare dect perioada T, semnal obinut
de la generatorul etalon (GE)prin intermediul unui diviyor de frecven (DF). Poarta P2
N

T
2T0

N A

permite eliminarea termenilor T0 i Tdin

Funcionarea este simpl: n intervalul Tm1 = ct este deschis poarta P1 ,

n1 T (2T0 )
spre poarta P2 trec

impulsuri de perioad T0, iar n intervalul Tm2=n2T0 ct

este deschis poarta P2, spre numrtor trec np pachete de cte n1 impulsuri:
N n p n1

n2T0 T
n

2
T
2T0 2

relaie care arat c numrul afiat este proporional

cu i este independent att de frecvena de tact f 0, ct i de cea a tensiunilor U1 i

U2.Independena indicaiei numrtorului fa de frecvena de tact,prezint avantajul
important c generatorul etalon nu trebuie s fie calibrat, ci numai s fie stabil pe durata
msurrii.(Tm2=1...10s) i dup cum se va arta, s aib f 0 ct mai mare (f0>10...30MHz)

1.3 Calculul erorilor

. Cum n2 este o constant, rezult c eroarea de msurare a defazajului,

, este constituit din eroarea de comparare numeric (

tg
i eroarea de basculare(

), adic:

N / N

), la care trebuie adugat

N
tg
N

Eroarea de comparare numeric (

N / N

) provine din faptul c semnalul de

perioad T, nu este sincron cu semnalul de deschidere a porii P2, i deci ultimul pachet

17

de impulsuri poate s ncap parial (sau deloc ) n intervalul Tm2, adic

N ( n1T0) T
.

mprind acum pe N cu N=npn1T0=n2T0 se obine n final :

N
T
1

N
n2T0
np
relaie ce arat c aceast eroare crete la frecvene joase,
i scade odat cu alegerea unui numar mai mare de pachete n p.

tg

0.3
[%]
np

Eroarea de basculare este

; pe de alt parte rezult c

tg N / N
N/N=100/np[%], ceea ce arat c

i deci poate fi trenscris sub forma

N
T

, (Tm 2 n2T0 )
N
Tm 2

Limita de msurare. Limita superioar este, c i la fazmetru cu circuit

basculant,max=180o i care, utiliznd un inversor de faz pe una din intrri (U 1,U2),
poate fi extins pn la 360o .Limita inferioar , de regul, nu coboar sub min=10o i
este impus de ctre limita superioar a domeniului de frecvene acceptat.
Domeniul de frecvene. Limita inferioar de frecvene (fmin) nu coboar sub 10
Hz i este impus, cum s-a artat, de eroarea N/N. Limita superioar (fmax) nu urc
peste sute de KHz i este determinat de frecvena f0 i de viteza de lucru a
numrtorului;acesta din urm nu depete n mod obinuit 10...30 MHz.
Pentru a achiziiona semnalele pentru a fi procesate pe calculator, avem nevoie
de un sistem de achiziii.

IV Memoriu tehnic
1.Partile componente ale aparatelor digitale

18

Circuitul de intrare- prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o

marime convenabila la intrarea convertorului.El asigura impedanta de intrare foarte

mare si poate fi:
-amplificator cu mai multe etaje, pentru marimi de masurat mici;
-atenuator pentru marimi de masurat prea mari;
-redresor cand marimea de masurat este alternativa.
- Convertorul analog-digital ( CAD ) transforma marimea analogica de la intrare
intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare.
- Numaratorul numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie
binar sau binar-zecimal.
- Decodorul decodifica rezultatul masurarii, adica transforma rezultatul masurarii din
binar, sau binar-zecimal in sistem zecimal.
- Dispozitivul de afisare afiseaza numeric rezultatul masurarii.
- Blocul de alimentare alimenteaza celelalte blocuri functionale.

19

- Blocul de comanda comanda functionarea automata a celorlalte parti componente.

1.1 Numaratorul
Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare),
numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit.
-Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit
basculant bistabil.Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls. Circuitul
basculant este un dispozitiv electronic, cu doua stari distinct, ambele stabile. Este folosit
ca element de comutatie, putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in
urma primirii unei comenzi din exterior, si ca element de memorie, putand ramane oricat
intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens.
- Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule
elementare de numarare.Ex: numerator binar cu 4 celule.Prin legarea in cascada a n
celule se obtine un numerator care pune in evident 2 n stari distincte si care poate
numara pana la 2n-1. Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea:
prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare, fiecare dintre celalalte
celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in
starea 0.

1.2 Decodorul (decodificatorul)

Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul.Cel mai raspandit
decodificator este decodorul NBCD. Pentru a decodifica din binar-zecimal in sistem
zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca
semnalele de la cele patru celule binare sis a aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre
ale sistemului zecimal. Decodoarele sunt realizate cu circuite logice.
- Circuite logice sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor
doua valori 0 si 1. Sunt realizate pe baza functiilor logice.
- Circuitul SAU (suma logica) este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura
iesire. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1.
- Circuitul SI (produs logic) este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura
iesire. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1.
20

- Circuitul NU (circuit inversor ) are o singura intrare si o singura iesire. Iesirea

circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii.
- Circuitul SAU- Nu (nici) este un circuit SAu combinat cu un inversor cu mai multe
intrari. Este circuitul SAU negat.
- Circuitul SI-NU (numai) este un circuit SI combinmat cu un inversor.
Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si
rezistente sau cu tranzistoare si diode.

1.3 Dispozitivul de afisare

Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si

afiseaza numeric masurarea. Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt:

- dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane);

- dispozitive de afisare cu dide electroluminiscente (LED-uri);
- dispozitive de afisare cu cristale lichide.
Tuburile Nixie sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod.Catozii sunt
confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri
zecimale de la 0 la 9. Sunt asezati unul in fata celuluilalt, iar latimea de luminiscenta
este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul.Au

dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V.

Diode electroluminiscente (LED)- sunt diode semiconductore cu proprietatea de a
emite lumina cand sunt in stare de conductie.In functie de semiconductorul folosit

lumina poate avea diferite culori( rosu, galben, portocaliu).

Cristale lichide sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi,
curg precum lichidele si au structura precum cristalele.Au proprietatea ca sub
actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau
culoarea.Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6m-25m.Aceste
dispozitive au urmatoarele avantaje:
- consum de energie foarte mic;
- tensiune de alimentare mica (cativa volti);
- dimensiuni reduse;

21

2.Masurarea defazajului si a factorului de putere

-Msurarea defazajului se poate face pe cale direct cu aparate specializate (fazmetre
sau cosfimetre) sau aparate universale cu funcii specifice (numrtor industrial,
osciloscop) i pe cale indirect.

2.1 Masurarea defazajului

n reelele de transport i distribuie a energiei electrice, la ncercrile de
laborator ale mainilor i aparatelor electrice este deseori necesar msurarea
factorului de putere sau a unghiului de defazaj.
Prin definiie, factorul de putere este raportul pozitiv i subunitar dintre puterea
activ i cea reactiv.n regim sinusoidal, pentru circuitele monofazate P=UI cos i
S=UIsin, astfel nct rezult pentru factorul de putere expresia expresia K=cos unde
este unghiul de defazaj dintre curentul i tensiunea circuitului.
P 3UI cos

n circuitele trifazate simetrice,

S 3UI

, astfel nct expresia

factorului de putere se reduce , de asemenea , la cosinusul unighiului de defazaj.

Msurarea defazajelor prezint importan ndeosebi n reelele de transport i
distribuie de energie electric la care, n vederea funcionrii acestora cu maximum de
eficacitate, se urmrete ameliorarea continu a factorului de putere,(realizarea unui
factor de putere apropiat de unitate K=1) adic obinerea unui defazaj ntre current i
tensiune ce tinde spre zero.
Determinarea cosinusului unghiului de defazaje se poate face n cazul acestor
reele fie prin metode indirecte fie prin metode directe, cu aparate speciale numite
fazmetre sau cosfimetre.n cazul circuitelor de mic putere, al frecvenelor mai mari de
dect 50 Hz i al curbelor nesinusoidale, determinarea defazajelor se poate face relativ
simplu cu ajutorul oscilografelor sau a osciloscoapelor.
Din cauza dificultilor de calcul, metoda indirect nu se poate aplica dect n
condiii de laborator sau pentru ncercri de control. n condiii de exploatare curent, n
22

staii electrice i n intreprinderi, defazajul se msoar cu direct cu ajutorul aparatelor

indicatoare sau nregistratoare denumite fazmetre. n acest scop se utilizeaz aparate
electrodinamice, ferodunamice, sau feromagnetice cu dispozitivul de msurat de tip
logometric. Se mai utilizeaz fazmetre cu dispozitive magnetoelectrice i cu
redresoare ,fazmetre electronice si fazmetre virtuale.

2.2 Fazmetrul electrodinamic monofazat

Fazmetrul electrodinamic monofazat se realizeaz pe baza logometrului
electrodinamic, avnd bobina fix montat n serie n circuit i bobinele mobile
conectate n paralel n circuit (fig.7.13,a). n serie cu bobina mobil 1 este conectat o
rezisten R de valoare mare n comparaie cu reactana circuitului respectiv, astfel
nct curentul I1 din aceast bobin s poat fi considerat n faz cu tensiunea U. n
serie cu bobina mobil 2 este conectat o bobin de inductivitate L, avnd reactana
inductiv mult mai mare dect rezistena circuitului, astfel nct curentul I2 din aceast
bobin s poat fi considerat defazat cu 90 n urma tensiunii U (fig.7.13,b).

23

90

I2

a)
Fig. 7.13. Fazmetrul electrodinamic monofazat: a) -schema de p
b.
b) - diagrama fazorial; c) -scara gradat.

24

tg

I 2 cos( I , I 2 ) I 2 cos( 90 ) I 2

tg
I 1 cos( I , I 1 ) I 1
cos
I1

innd

seama

de

diagrama

fazorial,b) ecuaia de funcionare a logometrului electrodinamic va fi:

tg tg
Dac impedanele bobinelor mobile sunt egale i R=L, relaia (7.33)
devine:
de unde

= .

Rezult c deviaia este numeric egal cu valoarea defazajului.

Dac defazajul devine negativ (sarcin capacitiv), deviaia i schimb i ea
sensul (0), de unde rezult c scara fazmetrului are 0 la mijloc (scar bilateral) i o
extindere pn la 180.

25

i0

Io
Fig.7.17. Formele semnalelor n diferite puncte ale schemei din fig. 7.15

Deoarece n practic, de regul, se lucreaz n regim sinusoidal, scara fundamental se

gradeaz n cos, devenind n acest caz neuniform (fig.7.13, c).

26

2.3 Fazmetru analogic cu circuit basculant

Schema bloc a circuitului este dat in fig.6, iar semnificaiile etajelor sunt:
- AL1,AL2 - amplificator limitator;
- F1,F2 - circuite formatoare;
- CBB - circuit basculant bistabil.
Semnalele de intrare sunt transformate n semnale dreptunghiulare de AL1, AL2,
apoi cu F1,F2 derivate i apoi detectate. Aplicate CBB, ele vor produce bascularea
circuitului pe calea U1, respectiv rebascularea, pe calea U2. Instrumentul indicator I
poate fi etalonat direct n valori ale unghiului de defazaj, indicaia fiind independent de
frecven; se msoara curentul mediu n una din ieirile CBB.

3.Achizitia datelor
Sistemele de achizie a datelor sunt sisteme care ndeplinesc urmatoarele
cerine:
preiau date despre msurare;
stocheaz datele;
27

 prelucreaz datele n vederea lurii unei decizii;

transmit informaia (ctre un centru de decizie sau ctre operator).
Sistemele de achiztie a datelor se pot clasifica dup numarul canalelor de
preluare a datelor n:
sisteme monocanal, cele care preiau datele de la un singur msurand;
-cu multiplexare analogic (comutarea intrarilor se face analogic);

Alegerea tipului de sistem de achiztie multicanal cu multiplexare analogic sau

digital se face n funcie de tipul i numarul mrimilor de msurat, modul de variaie al
acestor mrimi, viteza de achiziie necesar etc.
Realizarea unei arhitecturi pentru un sistem de achiziie de date impune,n
prealabil, studii complete i complexe de natur tehnic-tehnologic (analiza sistemului,
procesului sau fenomenului ce trebuie monitorizat) i totodat o analiz de natur
economic (pentru a deine eficiena, economie i preuri de cost,ntretinere si
exploatare corespunzatoare obiectivelor impuse).
Cu alte cuvinte, se impune realizarea unei funcii obiectiv (care va avea un
minimum sau un maximum) n care parametrii de modificat vor fi ponderile funciilor
fundamentale ale sistemelor de achizitie, iar restrictiile vor fi conditii de natur tehnic i
economic.
Prin urmare, este necesara definirea si analiza:
funciilor fundamentale ale sistemelor de achiziie;
condiiilor tehnice impuse de proces (procese);

28

3.1 Funciile fundamentale ale sistemelor de achizitie

Preluarea datelor despre mrimile de interes (n cazul nostru marimi electrice),
cu precizarea c se analizeaz numai mrimi electrice (cureni, tensiuni) deoarece n
esen semnalul aferent oricrei alte mrimi fizice va fi convertit n final tot n tensiune
sau curent (tehnica i arhitectura convertoarelor nefiind obiectul nostru de studiu) se
realizeaz practic cu ajutorul aa-numitelor plci de achiziie (carte sunt interfee),
majoritatea plcilor sau interfeelor utiliznd semnale primare, semnale de curent sau
tensiune (unificate).
Stocarea datelor se face fie temporar (pentru analiza momentan sau
transmisie), fie permanent.

3.2 Condiiile impuse de proces

Aceste condiii sunt determinate de:
tipul parametrilor (marimilor) monitorizate;
modul de variaie a mrimilor;
numrul mrimilor monitorizate;
dispunerea n spaiu a senzorilor sau traductoarelor ce preiau mrimile.
Condiiile impuse de proces determin numarul i natura intrrilor i ieirilor
necesare sistemului de achizitie precum i algoritmii ce se preteaza pentru manipularea
si prelucrarea datelor.
Dispunerea spaial a mrimilor msurate (eventual controlate) determin
metodele de transmisie locala a datelor.
Este de precizat c aceste condiii impuse de proces, mpreuna cu condiiile de
natura economic, determin n final arhitectura sistemului de msurare electronic.
Pentru clarificare, se prezint n continuare un exemplu. Se d un proces pentru care
este necesar monitorizarea a cel putin 7 parametri, iar procesul se ntinde pe o arie

29

de 800 m. Trei parametri variaza lent, doi parametri sunt de natur numeric, iar ceilali
doi parametri variaz rapid.
n urma msurarilor electronice, deciziile asupra procesului se iau centralizat, de
ctre un sistem master aflat la distan fa de proces. Exemplul practic al acestui tip
de proces l poate constitui sistemul de transport al petrolului prin conducte.
n aceste conditii, un sistem de msurat electronic elegant, acoperitor, dar care
nu este restricionat economic ar avea urmatoarele caracteristici:
7 intrari: cinci analogice, doua numerice si doua analogice;
transmisie la distan prin radio sau GSM;
transmisie locala prin cablu.
Pentru a reduce costurile unui asemenea sistem se face o analiz n urm creia
se constat dac: alegerea unui procesor mai ieftin (care asigur performane mai
slabe, un numar de I/O mai mic) n combinaie cu un sistem de multiplexare al I/O este
mai ieftin dect un procesor mai avansat care ofera un numar sufficient de I/O.
O alt problem care apare deriv din plasarea spaial a sistemului de
msurare electronic n raport cu procesul i cu calculatorul, aceasta ducnd la soluii
diferite att pentru achizitie ct i pentru transmisie (cazurile din figura urmtoare).

30

n urma analizei caracteristicilor, functiilor si restrictiilor pe care trebuie s le

satisfac un sistem de achiziie si msurare se poate avansa o arhitectur de sistem de
msurare, achiziie i monitorizare modern .

4.Fazmetru virtual realizat n LabVIEW

4.1 Mediul de dezvoltare LabVIEW
Cu LabVIEW se pot construi aplicaii puternice, utiliznd toate tehnologiile
software cu dezvoltri grafice uor de utilizat. Este un mediu grafic, are obiecte de
dezvoltare rapid, are integrate librrii pentru: achiziii de date, instrumente de control,
analizoare, networing, ActiveX i altele, flexibilitate i funcionabilitate complet,
compilator pentru execuii rapide, multiplatform.
Soluii cu programe grafice

31

Muli cercettori, ingineri i tehnicieni utilizeaz LabVIEW la crearea soluiilor

pentru fiecare aplicaie de care are nevoie. El este un program de dezvoltare pentru
achiziia i control de date, analizor de date, i prezentare de date. Dezvoltarea n el
const n asamblarea de obiecte aducnd instrumente virtuale prin metoda drag and
drop, astfel se creeaz o interfa grafic.
Dezvoltarea complet a sistemelor
Cu LabVIEW se poate controla un sistem i prezenta rezultatele interactiv pe
panoul grafic frontal. Sunt numeroase opiuni pentru menagementul datelor,
nregistrarea datelor pe disk sau direct la baza de date, sau chiar scoaterea la
imprimant. Se pot achiziiona date de la mii de dispozitive ca: GPIB, VXI, PXI,
dispozitive seriale i plci de achiziie (plug-in). Se poate de asemenea conecta la alte
surse de date prin Internet la comunicaii interaplicaii ca: ActiveX, DDE (schimb de date
dinamic) sub Windows sau librrii comune pe oricare alt platform.
Dup ce s-au achiziionat datele, se pot converti msurrile brute n rezultate
prelucrate utiliznd un analizor de date puternic vznd astfel capabilitatea mediului de
dezvoltare LabVIEW. Acest mediu simplific i reduce timpul de dezvoltare a sistemului
complet cu intuirea metodei i funciunilor necesare n dezvoltarea cerinelor. Dezvoltare
rapida:
Cu o dezvoltare rapid se pot monitoriza de la 4 la 10 procese. Cu modulele i
ierarhiile oferite de LabVIEW se pot dezvolta rapid prototipuri pentru design i modificri
de sisteme n cel mai scurt timp.

4.2 Lucrul cu LabVIEW

Programul LabVIEW sau instrumentele virtuale au un panou frontal i un bloc de
diagrame. Paletele n LabVIEW conin opiuni ce pot fi utilizate la crearea i modificarea
instrumentelor virtuale. Panoul frontal utilizeaz o interfa grafic pe care se afieaz
funciile intrrilor i programul de ieire. De asemenea panoul frontal conine butoanele
cu ntrerupere, butoane prin apsare i alte indicatoare i controlere.
Pentru nceptori exist i LabVIEW Online Tutorial i LabVIEW Evaluation
Guide unde se prezint modul de lucru cu mediul de dezvoltare LabVIEW.
32

LabVIEW pentru test i msurtori:

LabVIEW este potrivit pentru dezvoltri standard, pentru aplicaii de test. Cu Test
Executive, care este un program de test grafic ce conine multe librrii cu instrumente
industriale se pot realiza dezvoltri consistente. Se pot face i aplicaii pentru controlul
unui proces i automatizarea fabricilor.
LabVIEW pentru cercetare i analiz:
Puternicul mediu de dezvoltare a prevzut tot ce era necesar i este integrat n
mediu. Se pot face cercetri n domeniul biomedical, aerospaial precum i numeroase
alte aplicaii industriale ca: procesoare de semnal, filtrare, fereastr n fereastr, pentru
analizoare specifice ca: analizoare timp-frecven, forme.

4.3 Conceptul de Instrumentaie virtual

n practic se dorete s se obin ct mai multe faciliti de la aparatele de
msurare: configurare i utilizare uoar, automatizarea msurrii, flexibilitate,
posibilitatea de a le adapta rapid la diverse necesiti de laborator sau diverse procese
industriale. Arhitectura nchis a aparatelor tradiionale impune un numr mare de
aparate specializate pentru o aplicaie de anvergur. Specificaiile impuse fiind tot mai
severe, fac ca aparatele clasice sa devin nesatisfctoare.
Calculatoarele personale, cu posibiliti deosebite de prelucrare i afiare a
datelor, asociate cu sisteme hardware de achiziie a datelor permit generarea unor
aparate de msur n care elementul software este dominant, numite instrumente
virtuale. Realizarea acestora, cu funcii diferite, adaptnd i adugnd funcionaliti noi,
satisfac cerinele mereu schimbtoare ale cercetrii i proiectrii. Prin introducerea
instrumentului virtual, utilizatorului i se d posibilitatea s-i defineasc el nsui
funcionalitatea instrumentului pe care l utilizeaz. Reconfigurarea sa ulterioar, pentru
alte aplicaii, devine o problem relativ uoar, operaia rezumndu-se la elaborarea
unui nou Software de aplicaie, suportul Hardware fiind, n general acelai.
Instrumentul virtual(Fig.12) reprezint asocierea ntre echipamente hardware
flexibile (sisteme de achiziii de date sau aparate de msur programabile) ataate unui
microcalculator i un Software de aplicaie care implementeaz funciile aparatului.
33

Instrumentul virtual combin, ntr-un mod transparent fa de utilizator:

Resursele calculatorului(procesor, memorie, afiaj);
Posibilitile de msur i control ale echipamentului hardware(traductoare,
circuite de condiionare a semnalului, convertoare A/D i D/A, interfee standardizate
etc.).

Software-ul
pentru analiza datelor, comunicarea proceselor i prezentarea rezultatelor.
Fig.12 Instrument virtual-schema general de principiu
Instrumentul virtual reuete s colecteze semnale fizice prin intermediul
traductoarelor i convertoarelor A/D i sa le prelucreze cu aparatul matematic puternic
al PC- ului. Pentru aplicaii de control a proceselor, dup colectarea datelor de intrare
(caracteristica strii unui sistem) se genereaz, dup un anumit algoritm dat, cu ajutorul
unor convertoare numeric-analogice, semnale electrice trimise la ieirea instrumentului
virtual pentru comanda elementelor de execuie.
Se pot realiza astfel osciloscoape, analizoare spectrale, sintetizatoare de
frecvene, termometre etc. , care au aceleai funcii cu cele reale , dar pot introduce
elemente suplimentare de analiz, prelucrare i stocare a datelor. De asemenea,
butonarea poteniometrelor i comutatoarelor se face cu mouse-ul, tastatura sau
automat, utiliznd imaginea panoului frontal al aparatului realizat de pe monitorul
calculatorului.

34

4.4 Software pentru Instrumentaie virtual

A doua component major a instrumentului virtual este software-ul specializat.
Menirea software-ului este multipl: asigur o interfa om-main uor de folosit,
controleaz echipamentul hardware, realizeaz prelucrarea matematic a datelor,
prezint i stocheaz rezultatul, practic coordoneaz resursele disponibile spre
implementarea funciilor impuse instrumentului virtual.
Utilizatorul vede aceast interfa software ca o imagine grafic, cu butoane,
indicatoare, pictograme, obine funcia simbolizat de acestea, adic vizualizarea
anumitor date, analize matematice complexe, generarea anumitor semnale, citirea
datelor de intrare, etc. Un Software de instrumentaie bun posed biblioteci specifice
care scutesc utilizatorul de munca de rutin. n cazuri particulare, face posibil
accesarea unor drivere preinstalate, livrate odat cu echipamentul hardware. Apelnd
aceste funcii prin limbaje de nalt nivel, transferul de date rezultat este sigur, corect i
suficient de rapid.
Software-ul livrat cu sistemele de achiziie permite n general realizarea unor
dispozitive mai simple ca: multimetre, osciloscoape, sintetizatoare de frecven, iar
programele specializate permit implementarea unor funcii mult mai puternice, inclusiv
cele de control ale proceselor.
LabVIEW utilizeaz o abordare revoluionar a ingineriei software prin
programare vizual, oferind flexibilitate unui limbaj de programare de nalt nivel, fr ca
utilizatorul s scrie mcar un rnd de cod program. Este o cale rapid, sigur i uoar
spre elaborarea unor aplicaii deosebite, adaptate cerinelor impuse, uor de testat i
depanat, permind realizarea de programe performante.
Astfel, n loc s scrie mii de rnduri cod-program, utilizatorul i construiete
aplicaia ntr-un mod elegant, folosind mouse-ul. Interfaa grafic a utilizatorului (GUI)
este schiat n cteva minute, alegnd din meniu o serie de elemente virtuale: butoane
de selecie, cmpuri de afiare, indicatoare luminoase i cu ac, becuri de control,
panouri de reprezentare, 2D/3D, blocuri de I/O etc. Programarea propriu-zis const n
35

schiarea schemei bloc a sistemului. Elementele selectate sunt interconectate cu

ajutorul mouse-ului, specificnd astfel i calea fluxului de date. Utilizatorul, fr s
cunoasc un limbaj de programare clasic, poate realiza programul de care are nevoie,
concentrndu-se doar asupra unei scheme bloc (diagrame) mult mai apropiat de
gndirea sa, dect sutele de cod program, uneori greu de controlat.
Soluia ofer avantajele semnificative ale unui mediu multitasking, putnd rula
simultan mai multe instrumente virtuale. Fluxul de date schiat n diagrama funcional
specific implicit i operaiile care se execut simultan. Avnd un design modular, exist
posibilitatea ca orice instrument virtual generat s poat deveni o component a altuia.
Bibliotecile aferente conin funcii sistem puternice, axate pe urmtoarele
domenii:
Achiziie de date i control (drivere pentru dispozitive I/O i automate
programabile, regulatoare numerice, dispozitive de reglare-vizualizare);
Control dispozitive (GPIB, VXI, RS-232);
Analiz date (evaluri statistice, elemente de algebr liniar, funcii de calcul
pentru domenii de timp i frecven, filtre numerice, etc.).
Schimbul de date cu alte aplicaii sau alte sisteme de calcul este posibil prin
funciile de comunicare n reea sau inter-aplicaii incluse, neexistnd nici un
impediment n calea realizrii unor sisteme de control distribuite.
Dispunnd de un editor i de un utilizator complex pentru depanare, munca
programatorului este uurat de un help on-line foarte bogat (practic un manual
complet, unde se regsesc informaii utile, de la coduri de eroare pn la exemple de
programe complete). LabVIEW, ca mediu de programare vizual, este recomandat n
primul rnd celor care nu au ocazia s se familiarizeze cu limbajele de programare
clasice. Limbajul poate fi adoptat de asemenea i n cazul cnd este vorba de o munc
n echip, ce implic includerea unui numr mare de specialiti, din diverse domenii, cu
o pregtire n informatic foarte variat. n LabVIEW, instrumentul virtual (programul)
are dou regimuri de lucru:
Editarea, cnd se modific funciile, formulele de calcul, aspectul grafic, mesajele
utilizate, etc.;
Funcionarea VI independent, cnd se ruleaz programul.
36

Instrumentul virtual are dou pri principale: Panoul frontal i Diagrama bloc..
Panoul realizeaz interfaa cu utilizatorul instrumentului virtual i reprezint
fereastra care apare pe ecranul monitorului la orice operaie. El poate conine: butoane,
comutatoare, grafice, aparate indicatoare, liste, meniuri, desene cu parametrii variabili,
etc. Panoul frontal este elementul de baz al oricrei aplicaii, deoarece toate
interaciunile operatorului cu programul de aplicaie se desfoar n fereastra acestuia.
Aici se face introducerea sau extragerea datelor.

4.5 Panoul frontal

Acest fazmetru calculeaz defazajul a dou semnale sinusoidale cu frecven
semnalului i cea de eantionare stabilite de operator , i prescriem un defazaj i
urmrim defazajul calculat, n comparaie cu cel prescris. De asemenea, putem stabili i
numrul de perioade afiate pe ecran.
Vom observa c rezultatul variaz n funcie de fecvena de eantionare (numarul
de esantioane/perioad). Am realizat dou scheme, una care msoar doar defazajul i
una care face un numr de msurtori prescris de operator, multiplicnd frecvena de
eantionare dup un algoritm.Am relizat acest lucru, pentru a face un studiu comparativ
al msurrilor si erorilor n funcie de numrul de eantioane pe fiecare perioad.

37

4.6 Schema fazmetrului virtual

Normarea semnalului S1 i S2
Maximul

38

si calcularea arccos

LabVIEW pentru simularea semnalelor i eantionarea lor folosete frecven

normalizat: raportul dintre frecvena semnalului i frecvena de eantionare.
Defazajul dintre dou semnale sinusoidale este proporional cu amplitudinea
semnalului sum. Algoritmul de calcul presupune normarea celor dou semnale nainte
de sumare.
Defazajul n grade, va fi

[ grade] 2 arccos(max (

unde U1n, U2n sunt semnalele S1, S2 normate.

U 1n U 2 n
))
2

n figura urmtoare sunt prezentate dou semnale defazate (cu defazaj prescris).
Calculul defazajului prin aceast metod nu depinde de perioada semnalelor analizate.
Vom analiza dou semnale cu aceiai frecven i acelai numar de eantioane,
modificnd doar numrul de perioade afiate, dou cinci i respectiv zece perioade

Observm c avem dou semnale de 12 kHz cu un defazaj prescris de 19o ,

analizate doar pe dou perioade, cu un numr de eantioane pe o perioad cuprins
ntre 4 i 203. Urmrim n urmtorul desen c semnalul va avea aceleai caracteristici,

39

modificm doar numrul de perioade analizate.Vom observa c eroare nu se modific

deloc.
Concluzia este c indiferent de numrul de perioade afiat, rezultatele msurrii
rmn aceleai.

4.7 Aplicatii in LabView

Analizm cinci perioade

40

Analizm zece perioade

Eroriile cele mai mari apar datorit alegerii frecvenei de eantionare

necorespunztoare.
Pentru a analiza efectul erorilor n funcie de frecvena de eantionare, am creeat
un instrument la care introducem numarul de cicluri de masurare i n funcie de acesta
crete frecvena de eantioane. Acest instrument va calcula defazajul ncepnd cu 4
eantione pe o perioad (fercvena de eantionare minim este de minimum patru ori
mai mare dect frecvena semnalului de analizat).Frecvena de eantionare crete dup
formula

FI esantionare ( I 4) Fsemnalului
unde I=0..n
n continuare voi prezenta cteva msurri i evoluia erorilor n funcie de
frecvena de eantionare(numrul de eantioane pe o perioad )
41

Am luat luat un semnal de 9 Khz cu un numr maxim de 93 de eantioane pe o

perioad i observm c eroare este (ntre 0,01 i 0,5 n valori absolute,iar in valori
relative ntre 0,04 i 2%) ncepnd de la 55 de eantioane pe o perioad .

Observm c de la 150 de eantioane pe o perioad, eroarea absolut scade

sub 0,1 n valori absolute i sub 0,3% n valori relative.
42

Pentru defazaje mai mari, vom observa c va scadea si eroare relativ:

La defazaj de 48 o obinem o eroare relativ de sub 0,1%
La defazaj de 85o obinem o eroare relativ de sub 0,03% , pstrnd celelalte
caracteristici a semnalului.
Tragem concluzia c, pentru defazaje mici, crete eroarea relativ, pentru a
nltura acest inconvenient, modificm instrumentul, i la defazaje mai mici de No se va
modifica automat constanta de multiplicare a frecvenei de eantionare.

Vom analiza dou msurtori cu cele dou instrumente.

Msurarea cu modificarea automat a constantei de multiplicare.

43

n continuare vom analiza cateva msurtori n care vom modifica frecvena

semnalului, i vom observa c eroare se pastreaz, indiferent de frecvena semnalului
achiziionat (frecvena de eantionare crete proporional cu frecvena semnalului,
sigura limitare venind de la suportabilitatea plcii de achiziii )
Dac dorim sa stabilim o valoare maxim a erorii de msurare, stabilim
constanta de multiplicare a frecvenei de eantionare pn la limit ape care o suport
placa de achiziii.
Observm ca dup ce avem mai mult de 100 eantioane pe o perioad , eroarea
scade foarte mult .

V Breviar de calcul
44


360 [grade ]
(7.38)
T

Defazajul dintre dou tensiuni de aceeai frecven:

u1=U1msint, u2=U2msin(t - )=U2msin(t - ), poate fi exprimat prin relaia:

n intervalul , ct poarta a fost deschis, spre numrtor au trecut N

impulsuri de perioad cunoscut T0 (furnizate de generatorul etalon), adic:

N T0
(7.39)
Din ecuaiile (7.38) i (7.39) rezult ecuaia de funcionare a fazmetrului
numeric:

2 T0
(7.40)

sau:
N=K
K

(7.41 )

T
2 T0

unde

este constanta aparatului.

45

VI Schema electrica a aparatului

46

+5
U 14A

B8
U 12A

U4
14
1

U3A
1

R7

CLKA
CLKB

2
3
6
7

Q1

1
2

14

2
3
6
7

R4

R01
R02
R91
R92

12
9
8
11

4069

7413

+5

U12

B6
B7

B8

2
3

R
R
R
R

12
9
8
11

QA
QB
QC
QD

01
02
91
92

U 15
6
1
9
8
2
3
4
5

B3
B2

C LK A
C LK B

+5

B4
B5

B1

B8
B9
B10
B11

U 13A

MOD E
SER
CLK1
CLK2
A QA
B QB
C QC
D QD

13
12
11
10

13

D1
D2

Q1
Q2

EN

Q1
Q2

R5

12
9
8
11

2
3
13

14

U 6A

11
16

C LK
R ST
VCC

4069

C2

C3

1n

10nF

Q1
Q4
Q5
Q6
Q7
Q8
Q9
Q 10
Q 11
Q 12
Q 13
Q 14

9
7
5
4
6
13
12
14
15
1
2
3

+5

2
3

B13
B14
B15
1

B4

U2A
7404

U8

2
3
6
7

R
R
R
R

01
02
91
92

7490

QA
QB
QC
QD

12
9
8
11

Q1
Q2

14

D1
D2

Q1
Q2

EN

Q1
Q2

16
15

Q10

1
14

D1
D2

Q1
Q2

EN

Q1
Q2

Q11

16
15
1
14

EN

Q1
Q2

Q5

16
15

U 20A

B12

1
14

2
3

7475

2
7404

D1
D2

Q1
Q2

EN

Q1
Q2

Q12

16
15
1
14

7475
R1

U 26A

B6

2
3

330

13

D1
D2

Q1
Q2

EN

Q1
Q2

D 1 +5
LED

B8

Q6

16
15

B13

1
14

U 21A
2
3
13

D1
D2

Q1
Q2

EN

Q1
Q2

7475

4020

Y1

1
14

U1A
1

C LK A
C LK B

D1
D2

13

B5

7490

14
1

13

Q9

16
15

7475

U 25A

B12

10

Q13

16
15
1
14

7475

U7A
4069

U 22A

U 27A

B7

2
3

13

D1
D2

Q1
Q2

EN

Q1
Q2

Q7

16
15

B14

2
3

D1
D2

13

1
14

EN

Q14

16
15

Q1
Q2

1
14

Q1
Q2

XT A L

R 01
R 02
R 91
R 92

QA
QB
QC
QD

U3

820k

C LK A
C LK B

2
3
6
7

Q1
Q2

7475

A
B
C
D

A B

Q1
Q2

EN

U 19A

B11

1
14

15
14
13
12
2

4050

D1
D2

7475

B8

Q4

16
15

U7
14
1

1
14

U 18A
2
3
13

U 24A
2
3

+5

2A

Q8

16
15

7475

B10

7495A

74 04

B0

7490

7442

7490

330k

14
1
2
3
6
7

LED

1k

R 01
R 02
R 91
R 92

12
9
8
11

QA
QB
QC
QD

U 67 4 9 0

1
2
3
4
5
6
7
9
10
11

1uF

QA
QB
QC
QD

4
5

Y0
Y1
Y2
Y3
Y4
Y5
Y6
Y7
Y8
Y9

C1

D2

R2

CLKA
CLKB

U 13A

LD

C LK A
C LK B

Q1
Q2

U 17A

B9

2
3
6
7

Q1
Q2

EN

D4
LED

14
1

U 11A

D1
D2

7475
7404

U5

U1

B1

13

D1

14
1

+5

D 1N 4148

B0

13

7490

B C 107
10 0n

QA
QB
QC
QD

R01
R02
R91
R92

7404

1k

12
9
8
11

C4

330

IN

2
3

R1

7475

7475
R6

820k

B15

U 23A
2
3
13

D1
D2

Q1
Q2

EN

Q1
Q2

7475
U11

+5

B I/R B O
5
3
6
2
1
7
+5

R BI
LT
D
D
D
D

G
F
E
D
C
B
A

3
2
1
0

4
14
15
9
10
11
12
13

U6
18
16
13
9
8
6
4

7447

QA
QB
QC
QD
QE
QF
QG

C LK
C LR

D1

D2

D3

M D E 2101

U7
B I/R B O
5
3
6
2
1
7

R BI
LT

G
F
E
D
C
B
A

D3
D2
D1
D0

U2

14
15
9
10
11
12
13

18
16
13
9
8
6
4

QA
QB
QC
QD
QE
QF
QG

7447
+5

M D E 2101

U8
B I/R B O
5
3
6
2
1
7

R BI
LT

G
F
E
D
C
B
A

D3
D2
D1
D0

4
14
15
9
10
11
12
13

U3
18
16
13
9
8
6
4

7447

6
2
1
7

R BI
LT

G
F
E
D
C
B
A

D3
D2
D1
D0
7447

V+

D3
D 3 Z P 4V 3
Q2

T1N 200

R1
1k

4
14
15
9
10
11
12
13

2
3

U5
18
16
13
9
8
6
4

QA
QB
QC
QD
QE
QF
QG
M D E 2101

+5V
D1

Vpc

C LK
C LR

M D E 2101

B I/R B O
5
3

6516

QA
QB
QC
QD
QE
QF
QG

U10

+5

47

C LK
C LR

C LK
C LR

2
3

16
15
1
14

Q15

VII Calcul economic

Nr.

Componente

Valoare

Cod

Nr.Componente

Pret

1.

Rezistente

2.

Condensatori

1k
10k
100
330k
820k
10nF
1uF
2,2pF
100nF
U19-A 4069
U19-B 4069

1
1
1
4
3
2
1
1
1
1
1

0,5
0,6
0,8
0,8
0,8
0,4
0,5
0,5
0,6
2
2

Circuite

4.
5
6
7

Inversoare
Cristal cu cuart
Poarta Si-Nu
Decodor
Diode

Bistabil D
Tranzistori
Tiristor
Numarator binar
Divizor
Led-uri
Numarator zecimal

SN7413
7442
1N4148
1N4001
6516
ZP4V3
SN7475
BC107
T1N200
U20-4020
SN7490
MDC1101
7490

1
1
1
1
4
1
1
12
1
1
1
1
3
5

1,5
0,80
4
0,7
0,7
0,7
0,7
12x3
0,4
1
5
6
3x0,66
5

8
9.
10.
11.
12.
13
14.
15.

sincron
Registru de deplasare

7495

1
Total

4,4
77,5 lei

crt

VIII Realizarea cablajului

48

Fig.26 Schem cablaj

Metode de realizare a circuitelor imprimate sunt multiple.Dintre acestea ,cele mai
utilizate sunt: metoda cu radiatii UV( utilizata in cazul cablajelor fotorezistive) si metoda
foliei de transfer de tip PnP.
Realizarea cablajelor imprimate de serie mica sau unicat poate fi realizata prin
diferite metode,una dintre acestea fiind si utilizarea foliei de transfer de tip PNP(PRESS
and PEEL=apasa si dezlipeste).
Aceasta tehnologie de realizare a cablajelor se bazeaza pe o folie de tip special.
Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt:
-se realizeaza desenul cablajului imprimat ,fie manual,fie prin intermediul unor
programe specializare(ORCAD,PROTEL,CIRCUIT MAKER)
-acest desen,considerat pozitiv se copiaza cu ajutorul unui copiator pe folia de tip
PnP.Tonerul copiatorului va adera la folia PnP,realizand pe aceasta desenul negativ(in
oglinda) al desenul de cablaj
-se pregateste placuta de cablaj imprimat,taindu-se la dimensiunea necesara
slefuindu-se cu un glasspapier foarte fin;
-se degreseaza placa de cablaj imprimat,in vederea curatirii de oxizi si grasimi
prin scufundarea acesteia intr-o solutie slaba de acid:
HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2
49

-dupa 30 de secunde se scoate,se spala sub un jet de apa iar apoi se usuca
-fara sa se atinga cu mana cablajul se suprapune peste acesta folia de transfer
de tip PnP
-cu ajutorul unui fier de calcat,reglat la temperature de 200 pana la 225 de grade
Celsius,se incalzeste suprafata foliei avandu-se grija sa existe un contact
permanent intre fierul de calcat si folie;
-se are in vedere faptul ca toata suprafata foliei sa fie uniform incalzita,aceasta
realizandu-se prin miscari circulare ale fierului de calcat.De regula ,timpul
necesar transferarii tonerului de pe folie pe placa de cablaj imprimat este intre 60
si 120 de secunte.In mod normal acest timp este dependent de marimea
suprafetei de transferat.
Operatiunea se considera incheiata cand prin folia transparenta se observa perfect
traseul desenat
-se lasa sa se raceasca cablajul si folia dupa care ,cu mare atentie se dezlipeste
incepand de la colturi.Se vizualizeaza desenul transferat pe cablaj,se compara
cu originalul si daca este nevoie se corecteaza cu ajutorul unui marker traseele
intrerupte;
-se introduce placa de cablaj imprimat intr-o solutie de clorura ferica de o
concetratie

adecvata.In

urma

reactiei

chimice

care

are

loc

2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele neacoperite sunt corodate,obtinandu-se in

final copia fidela in cupru a traseului desenat.Timpul de corodare depinde de
concentratia solutiei de clorura ferica,de temperature si de gradul de agitatie a
acestuia;
-dupa terminarea corodarii se scoate placa de cablaj imprimat din solutie,se
spala sub jet de apa,se usuca ,se indeparteaza cu ajutorul unui praf abraziv
tonerul depus,se acopera suprafata de cupru cu o solutie de colofoniu dizolvat in
alcool;
-dupa aceasta operatie placa de cablaj imprimat poate fi utilizata in vederea
gauriri ei si a montarii pieselor electronice;

50

Aceasta tehnologie este ideala pentru cablaje unicat sau de serie mica de complexitate
medie.Traseele de cablaj realizare nu pot avea dimensiuni mai mici de 0,8 mm.Traseele
mai fine se pot realize doar prin alte metode.

IX Bilbliografie:
-

WWW.google.ro
Colectia revistei Tehnium
Colectia revistei Conex Club

51