Click to edit Master title style

Asigurarea calității
serviciului de alimentare
cu energie electrică

Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to edit Master title style
Bibliografie

Costinaş, Sorina, Asigurarea calităţii serviciului de

alimentare cu energie electrică,
Seria Electrotehnică-Electroenergetică, Editura AGIR
(ISBN 978-973-720-413-4), Bucureşti, 2012, 198 pag.

Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

2
 OBIECTIVE
Click to edit Master title style

▪ Abordarea sistemică a problemei calităţii alimentării cu energie electrică

▪ Identificarea factorilor care determină calitatea serviciului de alimentare

cu energie electrică şi a relaţiilor de interdependenţă între aceştia

▪ Cunoașterea cauzelor noncalităţii energiei electrice

▪ Indicatori şi valori normate pentru aprecierea calităţii energiei electrice

▪ Ameliorarea calităţii alimentării cu energie electrică

▪ Delimitarea răspunderii in problema calitatii alimentarii cu energie electrică

Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

3
Evaluarea
Click to edit= Master
4PC title style
Tip Criterii de evaluare Metode de evaluare Pondere în
activitate nota finală
Curs Participarea la dezbateri, formularea unor Evaluare orală on-line
observații personale privind problematica 5%
dezbătută la curs
Laborator Cunoaşterea modului de măsurare a parametrilor
undei de tensiune, efectuarea calculelor Evaluare orala on-line
inginereşti pentru estimarea indicatorilor de la fiecare laborator şi
calitate ai energiei electrice (în baza unei teorii evaluare scrisă on-line 25%
aliniată la standardele UE), interpretarea în cadrul colocviului
rezultatelor numerice obţinute și formularea unor final de laborator
concluzii/observații personale.
Teme Predarea temelor pe echipe şi prezentarea orală Evaluare orală
20%
a acestora
Examen Cunoaşterea noţiunilor teoretice fundamentale. Examen scris on-line
Parcurgerea teoretică comparativă a materiei şi în sesiunea de
abilitatea de o aplica pentru rezolvarea unor examene; cele 20
50%
situații practice. subiecte acoperă
întreaga materie
predată.
Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ
4
1.1. DEFINIŢIA CALITĂŢII
Click to edit Master title style

▪ În limba latină, qualis = fel de a fi.

▪ Au fost identificate peste o sută douăzeci de definiţii ale calităţii produselor,
fără a se ajunge la un punct de vedere unitar.
▪ De-a lungul istoriei, perspectivele din care a fost abordată calitatea diferă:
– prin prisma disciplinelor ce au dat un înţeles diferit aceluiaşi termen;
– ca urmare a evoluţiei permanente a conceptului sub acţiunea diferitelor influenţe.

▪ În termenii standardului SR ISO 8402, actualizat în 1995:

Calitatea este “un ansamblu de proprietăţi şi caracteristici ale

unei entităţi care îi conferă aptitudinea de a satisface necesităţi
exprimate sau implicite”, prin entitate înţelegându-se un produs,
un serviciu, o activitate, un proces, o organizaţie sau o persoană.

Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

5
 1.2. CLASIFICAREA DEFINIŢIILOR CALITĂŢII
Click
Click to
to edit
edit Master
Master title
title style
style
▪ Calitatea oricărui produs sau serviciu:
– reprezintă o noţiune complexă;
– se impune luarea în considerare a unui număr mare și variat de factori.
▪ Noţiunea de calitate trebuie să sintetizeze acele caracteristici care, în raport
cu specificul produsului sau serviciului, au ponderi şi semnificaţii distincte.

▪ David Garvin identifică următoarele abordări:

1. transcendentă;
2. bazată pe produs (evidenţiază caracteristicile şi atributele care pot fi
măsurate pentru a se putea garanta calitatea produsului);
3. bazată pe utilizator (se asimilează noţiunea de calitate cu satisfacţia
clientului);
4. bazată pe fabricaţie (produsul este cu atât mai bun cu cât procesul de
fabricaţie se apropie mai mult de caracteristicile stabilite la proiectare);
5. bazată pe valoare (calitatea este unul dintre elementele care conferă
valoare unui produs).

Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

6
1.2. CLASIFICAREA
Click DEFINIŢIILOR
to edit Master title style CALITĂŢII

Neil Hardy defineşte calitatea în funcţie de efectele pe care

aceasta le are asupra performanţelor unei afaceri, astfel:
– în conformitate cu cerinţele;
– adecvat scopului sau utilizării;
– satisface aşteptărilor clientului;
– depăşeşte aşteptărilor clientului;
– asigură superioritatea faţă de clienţi.

7
1.3.
ClickEVOLUŢIA CONCEPTULUI
to edit Master DE CALITATE
title style

▪ Din cele mai îndepărtate timpuri a existat preocupare faţă de calitate.

▪ Pentru omul primitiv preocuparea se rezuma la identificarea
alimentelor comestibile sau a unor arme suficient de puternice.
Natura realiza întreaga fabricaţie sau prelucrare.
▪ Când omul a făcut primul pas către producţie (cultura plantelor,
creşterea animalelor, pregătirea alimentelor, prelucrarea pieilor) el a
acţionat, exclusiv, pentru uzul propriu, iar forma de producţie era una
unitară (în sensul că întregul ciclu al activităţilor se executa de către
un singur individ).
Atâta timp cât necesităţile sale au fost elementare, iar sursele sale
de aprovizionare limitate în timp şi spaţiu, omul nu a fost exigent, a
acceptat eroarea ca pe o fatalitate, ca pe un rău, mai puţin important
decât indisponibilitatea produsului.

Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

8
1.3.
ClickEVOLUŢIA CONCEPTULUI
to edit Master DE CALITATE
title style

▪ În epoca preindustrială, meşteşugarul negocia direct cu clientul

specificaţia produsului şi tot el realiza şi verifica produsul.
▪ O dată cu primele ateliere de producţie industrială, între conceperea
calităţii şi concretizarea calităţii a apărut o diferenţiere, fiecare dintre
activităţi revenind unor funcţii specializate (concepţie-proiectare şi
producţie).
▪ Apariţia comunităţilor umane a dat naştere pieţelor de desfacere, ceea
ce a determinat separarea dintre producător şi consumator.
Când între meşteşugar şi client a apărut un intermediar, negustorul,
s-a pus problema definirii unei specificaţii a produsului care să
asigure dialogul la distanţă dintre producător şi beneficiar.
▪ Un alt pas important l-a constituit revoluţia industrială prin apariţia unei
sarcini specializate pentru verificarea conformităţii: inspecţia.

Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

9
1.3. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE CALITATE
Click to edit Master title style

La începutul epocii industriale, când producţia nu era foarte mare,

inspecţia se putea efectua bucată cu bucată.
Apariţia producţiei de masă a ridicat o nouă problemă:
asigurarea inspecţiei pentru un număr mare de produse.
Soluţia: introducerea metodelor de control statistic (rezultatele obţinute
pe un eşantion de produse se extrapolează la întregul lot).
– În anii '20 ai secolului XX, cercetările începute la Bell Telephone Laboratories
şi continuate mai târziu la Balistic Research Laboratories at Aberdeen Proving
Ground din Maryland au condus la elaborarea unei terminologii specifice şi a
unor metodologii de lucru.
– În 1942 au apărut primele tabele destinate inspecţiei calităţii loturilor prin
eşantionare statistică.
– Primul standard de profil JAN STD 105 (JAN este acronimul de la Joint Army and
Navy), care a cunoscut de atunci numeroase transformări şi îmbunătăţiri, datează
din 1949.

Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

10
 1.3. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE CALITATE
Click to edit Master title style

▪ Asigurarea calităţii este metoda managerială care asigură prevenirea

apariţiei neconformităţilor prin organizarea şi controlul tuturor activităţilor
care pot influenţa direct sau indirect calitatea produselor.
Conceptul a apărut în anii ‘50 ai secolului al XX-lea, în SUA, cu referire la industria
spaţială şi nucleară şi s-a extins în cele mai diverse sectoare de activitate.

S-au ales unele modele de asigurare a calităţii pe baza cărora se pot fixa
sisteme organizatorice stabile (sisteme ale calităţii) care să asigure
menţinerea unui echilibru acceptabil între calitatea produselor şi serviciilor
oferite şi costurile pentru realizarea acestei calităţi.
Standardizarea sistemelor calităţii la nivel internaţional (documentele ISO
din seria 9000) a constituit o adevărată victorie.
Dezavantajul principal al sistemelor calităţii îl constituie rigiditatea lor, dinamismul
limitat, posibilităţile reduse de îmbunătăţire. Acest impediment poate fi depăşit prin
integrarea sistemului calităţii într-un sistem managerial mai complex, bazat pe
principiile managementului calităţii totale (notat în literatura de specialitate cu
acronimul TQM de la Total Quality Management).

11
1.3.
ClickEVOLUŢIA CONCEPTULUI
to edit Master DE CALITATE
title style

▪ Dezvoltarea tehnicilor de inspecţie şi a procedurilor de organizare a

inspecţiei a stat la baza pus baza controlului calităţii.
În anii '70 ai secolului al XX-lea, sistemul de inspecţie a calităţii avea rol de
barieră protectoare împotriva intrărilor şi/sau ieşirilor necorespunzătoare.
De-a lungul timpului, s-a constatat că, din punctul de vedere al cheltuielilor,
inspecţia pentru detectarea neconformităţilor nu era cea mai bună soluţie.
– Clientul era protejat pentru că produsele care nu respectau specificaţia erau
retrase din fluxul de fabricaţie.
– Pentru fabricant însă, detectarea unei cantităţi mari de produse defecte
necesita înlocuirea sau remedierea acestora şi genera cheltuieli foarte mari.

12
1.4.
ClickREVOLUTIONAREA CONCEPTULUI DE CALITATE
to edit Master title style
Contribuţiile aduse de W. Eduards Deming
Josep M. Juran
Philip B. Crosby

13
 W. Edwards DEMING
Click–to1994)
(1900 edit Master title style
▪ Părintele fondator al mişcării pentru calitate, “guru” în domeniul calităţii.
▪ Doctor în Fizică la Universitatea Yale, statistician principal pentru guvernul SUA.
▪ În 1934, a publicat “On The Statistical Theory of Errors“.
▪ Începând cu 1950, a desfăşurat o activitate de peste 30 de ani în Japonia, unde a instruit
specialişti în domeniul calităţii şi al controlului statistic.
– Este considerat ca fiind autorul revoluţiei calităţii în Japonia, după al doilea război
mondial. Principala contribuţie: i-a ajutat pe japonezi să treacă de la teoria academică
la prezentarea ideilor într-o formă simplă, ce putea fi înţeleasă la nivelul muncitorilor.
– în 1951 a fost instituit în Japonia “Premiul naţional pentru calitate Deming” pentru
contribuţia sa la reconstrucţia industriei japoneze şi la creşterea competitivităţii acesteia
pe piaţa internaţională,
– În 960 a primit medalia “Order of the Sacred Treasure”, cea mai înaltă distincţie
pe care o acordă Japonia unui străin.
▪ În SUA şi în ţările vest-europene, contribuţia sa la dezvoltarea managementului calităţii a
fost recunoscută abia după anul 1980, când progresele înregistrate de industria japoneză
au devenit spectaculoase. În 1982, a publicat “Quality, Productivity and Competitive Position“.
În 1989, în cartea sa de succes “În afara crizei” prezintă experienţa sa atât în domeniul
calităţii cât şi al managementului, într-o formă succintă şi coerentă. A ţinut seminare privind
calitatea specialiştilor din marile companii ale lumii, până în ultimii ani ai vieţii.

14
 Joseph
Click Moses
to edit JURAN title style
Master
(24.12.1904 -28.02.2008)

▪ S-a născut în România (Braila) şi a emigrat în SUA, în anul 1912.

▪ Şi-a început cariera în anul 1924, ca inginer la Western Electric. A lucrat ca executant,
funcţionar public, profesor, director şi consultant în domeniul managementului.
▪ Experienţa profesională vastă a constituit baza apariţiei lucrării “Manualul Controlului
Calităţii”(1951), care a fost adoptat ca standard internaţional în domeniu.
▪ A lucrat în anii ’50 cu Deming în Japonia pentru sprijinirea refacerii infrastructurii distruse de
război şi a sectorului manufacturier. S-a concentrat pe rezolvarea problemelor de organizare,
sub deviza: ”controlul calităţii trebuie să fie condus ca o parte integrantă a controlului
managementului”.
▪ Are “cele mai mari contribuţii la literatura managementului privind calitatea”. A scris
12 cărţi, care au fost traduse în 13 limbi. Cea mai importantă: “Juran on Planning for Quality“.
▪ Ca o recunoaştere a meritelor sale în domeniul managementului calităţii, a primit numeroase
recompense şi premii.
– 1981 - a primit din partea împăratului Japoniei premiul “Order of the Sacred Treasure”.
– 1992 - Juran a fost distins de George Bush cu “Medalia Naţională a Tehnologiei”.
– 1997 - s-a instituit “Premiul JURAN pentru Calitate” în România. Acesta se adresează
tuturor firmelor din ţară, indiferent de domeniul de activitate şi de forma de capital.

15
Dr. Philip
Click to B. CROSBY
edit Master title style
(1926- 2001)
▪ A parcurs toate treptele profesionale, de la inspector de linie
până la director cu calitatea şi vicepreşedinte al corporaţiei
Trustul Internaţional de Telegrafie şi Telefonie - ITT din S.U.A.
▪ A înfiinţat în Florida organizaţia de consultanţă în domeniul calităţii “Philip Crosby
Associates Intercorporated” şi “Colegiul Calităţii”, în care a pregătit peste 60.000
de manageri.
▪ La mijlocul anilor ’30 a făcut cunoscut sloganul “fă-o bine de la început”.
▪ În anul 1960, Crosby a creat mişcarea “zero defecte”.
Şi-a axat activitatea pe “prevenire” şi “măsuri preventive”.
▪ În anii ’70, a introdus conceptul de “Calitate Totală” în activitatea consiliului de
conducere.
▪ În anul 1979, s-a evidenţiat în mod deosebit după publicarea cărţii sale
“Quality is Free”, în care afirma: “Calitatea nu este numai bună; este şi gratis.
Şi nu e numai gratis, este cel mai profitabil produs pe care îl avem”.
▪ A dat o definiţie a calităţii, rămasă celebră, conform căreia aceasta reprezintă
“conformitatea cu cerinţele”.

16
 1.5. Managementul
Click to edit MasterCalităţii Totale (TQM)
title style

▪ Deming priveşte problema calităţii prin prisma statisticianului, concentrându-se

asupra posibilităţii de a îmbunătăţi în mod continuu sistemele de producţie sau
cele care oferă servicii.
▪ În definiţiile date de Juran şi de Crosby calitatea înseamnă fie “bun de folosit”,
fie “conform cerinţelor”.
▪ Toţi trei sunt de acord cu următoarele afirmaţii:
– Calitatea este un aspect important.
– Pentru rezolvarea problemelor de calitate trebuie antrenat tot personalul
unei companii.
– Calitatea necesită management, deoarece aspectele legate de calitate
nu se pot regla de la sine.
▪ Cele trei puncte menţionate se află în nucleul mişcării TQM.
▪ Pentru Managementul Calităţii Totale, factorul determinant în aprecierea
calităţii este clientul.

17
Principiile
Click TQM
to edit pot fi sintetizate
Master title style astfel:

▪ Calitatea poate şi trebuie să fie „condusă";

▪ Fiecare are un client şi este un furnizor;
▪ Problema o reprezintă procesele, nu oamenii;
▪ Fiecare angajat este responsabil pentru calitate;
▪ Problemele trebuie prevenite, nu doar rezolvate;
▪ Calitatea trebuie măsurată;
▪ Îmbunătăţirea calităţii trebuie să fie continuă;
▪ Standardul calităţii este fără defecte;
▪ Scopurile se bazează pe cerinţe, nu se negociază;
▪ Managementul trebuie implicat şi dirijat;
▪ Calitatea este îmbunătăţită prin planificare şi organizare.

18
Curs 1 Calitatea