CURS 2-3

Proceduri de masurare a campului electric

3.2.1. Procedura de baza
Sub liniile de inalta tensiune campul electric trebuie sa fie masurat la o inaltime de 1 m deasupra
solului. In cazul in care este utilizata (din motive obiective) o alta inaltime de masurare, aceasta trebuie
specificata explicit. Decizia de a efectua masuratorile la o alta inaltime decat cea de 1 m poate fi
obiectiva, determinata fiind de nevoia de a reduce incertitudinile de masurare: se cunoaste faptul ca
sondele (la potential flotant) utilizate pentru masurarea campurilor electrice de joasa frecventa sunt
influentate de suportul izolant (in general sub forma de trepied) pe care sunt plasate. Constructorii de
aparatura de masurare a campului electric, care furnizeaza impreuna cu sonda si trepiedul respectiv,
recomanda ca acesta sa fie "extins" la o anumita inaltime, tocmai in ideea de a indeparta suficient sonda
de corpul suportului si a se obtine incertitudinea de masurare specifica in fisa tehnica a aparatului.
Deoarece neuniformitatea campului electric sub o linie de inalta tensiune este neglijabila, un
singur punct de masurare este suficient pentru evaluarea nivelului de expunere a corpului uman in locul
considerat.
Sonda trebuie sa fie astfel orientat incat sa fie inregistrata componenta verticala a campului
electric, deoarece aceasta componenta eate folosita pentru a caracteriza efectele de inductie in obiecte
apropiate de suprafata pamantului.
Distanta intre sonda de camp electric si operator trebuie sa fie, conform standardardelor [II_I], de
cel putin 1,5 m. Este de subliniat faptul ca acesta distanta minima este necesara pentru a evita perturbarea
campului electric de catre operator. Distanta dintre sonda si operator trebuie sa fie de cel putin 1,5 mm
pentru ca incertitudinile de masurare sa fie mai mici de 5% sau de 3 m pentru ca acestea sa scada sub 1%.
Este evident faptul ca pentru a asigura aceste distante si a elimina influenta operatorului asupra valorilor
masurate este necesara utilizarea unei conexiuni prin fibra optica intre sonda de camp electric si aparatul
pe care se face citirea valorilor (si, eventual, memorarea acestora).
In general, asa cum s-a mentionat mai sus, statiile aeriene de inalta tensiune reprezinta locuri de
camp electric l mai mare interes. Nivelul campului electric este mult mai redus in cazul liniilor de
distributie, al echipamentelor de medie tensiune ca si in vecinatatea statiilor electrice. Legaturile in cablu
de regula nu sunt surse de camp electric.
3.2.2. Procedura de gasire a nivelului maxim de expunere in zona de interes
Campul electric variaza cu inaltimea de suspensie a conductoarelor si de aceea valoarea maxima a
acestuia poate fi gasita facand o explorare a conductorului in profil longitudinal , pe un traseu paralel cu
el si la intervale (cu pasi) suficient de mici pentru a surprinde valoarea maxima.
In punctul in care s-a gasit valoarea maxima a profilului longitudinal(de regula, la jumatatea
deschiderii , acolo unde sageata conductoarelor este maxima) se face si exolorarea profilului structurii,
pe o directie perpendiculara pe axa longitudinala a acesteia. Aceasta ultima exploarare conduce la
identificarea punctului de camp maxim.
3.2.3. Precautii pe durata masuratorilor
a) Orientarea campului
Asa cum se stie, campul electric este normal la suprafetele conductoare. Dat fiind faptul ca solul este
con 151g65b ductor, componenta orizontala a campului poate fi neglijata in apropierea suprafetei
acestuia. De aceea este suficienta o masurare pe o singura axa (pe verticala).
b) Punctele de masurare
1

In scopul efectuarii de masuratori in zone de camp electric neperturbat (camp uniform) zona
explorata va fi lipsita, pe cat posibil, de obiecte deplasabile (cum ar fi vehicole, oameni sau echipamente
portabile). Trebuie mentionat ca influenta vegetatiei (copaci, iarba,,, inalta) asupra valorilor masurate ale
campului electric poate fi semnificativa. In general, apar intensificari de camp la partea superioara a
vegetatiei izolate (in palcuri) si atenuari ale campului in apropierea partilor laterale ale acesteia. Nivelul
de perturbare a campului depinde de continutul de apa al vegetatiei respective.
Fata de obiectele nepermanente (deplasabile), punctele de masurare vor fi dispuse la distante de cel
putin trei ori mai mari decat inaltimea acelor obiecte.
3.4. Masuratori efectuate in statia Domnesti 400/11/20 kV

Fig.3.3. - Vedere de sus a statiei de 400 kV, in aer liber. Liniile punctate marcheaza cele 6 trasee de-a
lungul carora au fost efectuate masuratorile de camp electric si magnetic. Cu linii groase au fost marcate
conexiunile din planul superior, iar cu linii obisnuite cele din planul inferior.
2

Fig.3.4.- Vedere laterala (dinspre aleea centrala, din fata camerei de comanda) a statiei de 400 kV.
Sunt marcate cele 5 trasee de-a lungul carora au fost efectuate masuratorile din interiorul statiei ( al 6lea) traseu (care nu este intersectat de nici o cale de curent) este perpendicular pe cele 5 marcate in figura
si urmeaza aleea din fata camerei de comanda.
Pentru exemplificare se prezinta in cele ce urmeaza rezultatele pentru acest obiectiv.
3.4.1. Scurta descriere a statiei si planul de masuratori urmat.
Statia Domnesti, apartinand S.T. Bucuresti, include
, pe acelasi teritoriu, statiile in aer liber de
499 kV si de 110 kV precum si o statie interioara de 20 kV.
Statia de conexiuni si transformatoare de 400 kV contine doua transformatoare de 250 MVA,
400/110 kV, trei celule de linie de 400 kV (Bucuresti - Sud, Brazi-Vest si Urechesti), un sistem dublu de
bare, o bara de transfer si o cupla combinata. Teritoriul ocupat este de cca. 1,6 ha (200x80 ) . Dispozitia
conexiunilor la echipamente si bare este data in fig.3.3.
Distantele (in metri) intre stalpii cadrelor si fata de traseele de-a lungul carora au fost efectuate
masuratorile sunt determinate prin masuratori in teren.
Statia de 110 kV contine un sistem dublu de bare (una dintre ele sectionata), o cupla transversala si
una long-transversala. La bare sunt racordate iesirile de 110 kV ale transformatoarelor de 250 MVA din
statia de 400 kV, un numar de 8 linii aeriene de 110 kV, doua transformatoare de 16 MVA, 110/20 kV
( unul in functiune si altul in rezerva) si o bobina de compensare.
Cele mai multe masuratori (atat de camp electric cat si de camp magnetic) au fost efectuate in
statia de 400 kV, de-a lungul celor 6 trasee (marcate in fig.3.3. cu cifre de al 1 la 6). Intr-o vedere laterala
(prezentat schematic in fig.3.4), sunt prezentate cele 5 trasee parcurse in statia de 400 kV , toate
perpendiculare pe traseul 6, reprezentat de aleea centrala , din fata camerei de comanda.
Pe durata efectuarii masuratorilor, sub tensiune erau traseele de bare reprezentate cu linie plina in
fig.3.5.
Situatia operativa, pe parcursul masuratorilor a fost urmatoarea:
- ambele transformatoare de 400/110 kV in functiune si cu neutrul legat la pamant;
- la bara I erau conectate: Transf.1, LEA Bucuresti-Sud si LEA Urechesti;
- la bara II erau conectate: Transf.2 si LEA Brazi -Vest;
- cupla combinata in functiune, conectand bara I si bara II
- tensiunea a variat in limite foarte restranse : 417..421 kV.
Masuratorile au fost efectuate pe parcusul a doua zile , in conditii de incarcare a cailor de curent
diferita si variabila chiar pe durata efectuarii unui set de masuratori.
In prima zi de masuratori au fost explorate traseele 1.4, efectandu-se atat masuratorile de camp electric cat
si de camp magnetic.
Incarcarile cailor de curent de 400 kV au variat intre limitele:
. Transf.1: 100..120 A
. Transf. 2:100120 A
. LEA 400 kV Urechesti : 540..550 A.
. LEA 400 kV Brazi- Vest:550..600 A
. LEA 400 kV Bucuresti- Sud : 290..300 A
In a doua zi de masuratori au fost explorate traseele 5 si 6 si , de asemenea , au fost inregistrate atat
nivelurile campului electric cat si ale campului magnetic. Incarcarile cailor de curent au variat intre
limitele:
. Transf. 1: 8o..85 A
. Transf. 2: 80..85 A
3

. LEA 400 kV Urechesti: 350..360 A

. LEA 400 kV Brazi-Vest: 455..460 A
. LEA 400 kV Bucuresti-Sud: 250..265 A
Datele mai sus au fost furnizate de personalul de exploatare a statiei . Pe durata masuratorilor nu au
fost efectuate manevre in statie.
In consecinta masuratorile de camp electric au cel mai mare grad de relevanta pentru configuratia
schemei de conexiuni de la momentul efectuarii masuratorilor. Masuratorile de camp magnetic au un grad
de relevanta mai redus , date fiind conditiile de incarcare variabile ale cailor de curent.

Fig'3.5. - Notarea cailor de acces (si implicit a traseelor explorate) de-a lungul carora au fost masurate
campurile electrice si magnetice in statia de 400 kV. Sunt marcate, de asemenea, sensurile in care au fost
parcurse traseele respective. Caile de curent sub tensiune sunt marcate cu linie plina.
Traseele prezentate au fost explorate respectandu-se precizarile capitolelor anterioare.
traseul 1, nu s-a putut parcurge intreaga portiune a aleii respective ( in lungime de 80 m ) din cauza unui
obiect permanent care bloca ultima parte a acesteia;
- celelalte trasee au fost parcurse cu un pas de 2 m ; traseele 2,3,4, au fost parcurse pe axa longitudinala a
respectivei cai de acces iar traseele 5 si 6 au fost parcurse la limita dinspre statie a cailor de acces.
Caracteristicile aparatelor utilizate ( de fabricatie Narda - Wandell si Golterman) pentru efectuarea
masuratorilor au fost:
. caracteristici comune, relative la masurarea campului electric si magnetic
- timp de mediere pentru afisarea valorii efective : 1 s
- valori de varf maxime instantanee evaluate pe durata ultimelor 250 ms
- rata de achizitie de date (refresh) a sistemului de masurare: 250 ms
- posibilitatle de memorare a 4095 de valori pentru fiecare unitate de masurare ( de camp electric sau
magnetic; unitatea de masurare a campului electric poate fi programata si poate functiona independent
fata de unitatea de baza , avand memorie proprie); unitate de timp incorporata:
. caracteristici specifice pentru masurarea campului electric:
- sonda triaxiala, montabila pe un trepied, conectata prin cablu optic la unitatea de baza. Poate evalua
valoarea intensitatii campului electric pe oricare dintre axele de coordonate, ca si valoarea rezultanta
(izotropa);
- domeniu de masurare: 10 V/m..100 kV/m;
- incertitudini de masurare pentru optiunea "banda larga" + 5 Hz..2kHz = 3%, pentru intensitati masurate
de cel putin 5 V/m; pentru optiunea "banda larga"- 5 Hz..32kHz -3% pentru intensitati de cel putin 40
-

V/m; pentru optiunea "trece banda" - la frecvente selectate intre 50 Hz si 400 Hz - 3 % , pentru intensitati
de cel putin 1 V/m;
. caracteristici specifice pentru masurarea campului magnetic:
- sonda triaxiala, incorporata in unitatea de baza. Poate valoarea inductiei magnetice pe oricare dintre axele
de coordonate, ca si valoarea rezultanta (izotropa);
- domeniu de masurare pentru campul magnetci (exprimat in valori ale inductiei magnetice in aer): 100
nT..31,6mT;
- incertitudini de masurare: pentru optiunea "banda larga" - 5 Hz..2 kHz - 5 % , pentru inductii masurate de
cel putin 40nT; pentru optiunea "banda larga"- 5 Hz..32kHz - 3 % pentru valori de cel putin 80 nT; pentru
optiunea "trece banda" - la frecvente selectate intre 50 Hz si 400 Hz - 5% , pentru valori masurate de cel
putin 250 nT;
S-a masurat valoarea efectiva , maxima si izotropa (rezultanta valorilor de pe cele trei axe), de
exemplu, pentru intensitatea campului electric
, asteptandu-se, inainte
de efectuarea masuratorii, 3..4s.
In afara incertitudinii de masurare proprii aparatului si specificata de catre fabricant, contributii la
stabilirea unei incertitudini globale mai mari au urmatorii factori:
a) la masurarea campului electric
- umiditatea (erorile de masurare cresc odata cu cresterea umiditatii relative)
- temperatura (temperaturile scazute si care dewtermina formarea de condens pe partile izolante ale sondei
sunt in masura sa influenteze masuratorile)
- armonicile tensiunii de frecventa industriala (pentru modul de lucru descris mai sus, aceste incertitudini
sunt nesemnificative)
- neuniformitatea campului electric
- stabilirea, in timp, a instrumentului de masurare.
b) la masurarea campului magnetic.
- neuniformitatea campului magnetic
- armonicile de frecventa industriala(pentru modul de lucru descris mai sus, aceste incertitudini sunt
nesemnificative)
- stabilitatea ,in timp, a instrumentului de masurare
- neortogonalitatea si pozitia relativa a bobinelor sondei pe cele trei axe de coordonate (influente
nesemnificative, incadrandu-se in incertitudinea garantata de fabricant).
2.4.2.Rezultate obtinute la masurarea campului electric de frecventa industriala.
a) in statia de 400 kV
In figurile 3.6, 3.12 sunt prezentate rezultatele experimentale obtinute prin explorarea traseelor
1..6 in statia de 400 kV.
Sunt date valorile efective rezultante, exprimate in [kV/m], obtinute la o inaltime de 1 m fata de
sol. Masuratorile de camp electric au fost efectuate, in prima zi, la umiditati relative cuprinse intre 45% si
69% (traseele 1..4), iar in a doua zi in care s-au efectuat masuratori, pe traseellle 5 si 6, la umiditati
relative cuprinse intre 68% si 82%.
A fost folosita optiunea de filtrarede tip "trece banda", selectandu-se frecventa de 50 Hz . La
fiecare dintre masuratorile efectuate, s-a pastrat o distanta de mnimum 4 m intre sonda de camp si
operator, fiind evitata astfel influenta operatorului asupra structurii campului masurat.
La masurarea campului electric incertitudinea de evaluare este, pentru obtiunea selectata, "trece
banda", de +3% , pentru valori masurate de cel putin 1V/m. In certitudinea globala de evaluare a nivelului
campului este estimata a fi sub 10%, ceea ce corespunde cerintelor prevazute in [II-3].
Din punct de vedere practic, date fiind valorile inregistrate ale umiditatii, cel mai putin afectate de
erori sunt masuratorile efectuate pe traseele 1..4 ( la umiditati relative inferioare valorii de 70 %.)
Masuratorile pe traseele 5 si 6 au fost efectuate in conditii de umiditate mai mare, comparativ cu
precedentele. Cum la cresterea umiditatii erorile de masurare ale campului electric sunt, cu certitudine
[III-3] pozitive, valorile reale sunt, in limita incertitudinii precizate, mai mici decat valorile masurate.
5

Fig.3.6.- Variatia campului electric, de-a lungul traseului 1, situat pe cale de acces din fata
transformatoarelor de putere de 250 MVA

Fig.3.7. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 2.

Valorile maxime ale campului electric(pe cele 6 trasee explorate) au fost:
- traseul 1: 1,7 kV/m
- traseul 2: 8,7 kV/m
- traseul 3: 8,6 kV/m
- traseul 4: 7,7,kV/m
- traseul 5: 4,7 kV/m
- traseul 6 : 7,8 kV/m

Fig.3.8. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 3.

Se constata ca cele mai mici valori ale intensitatii campului electric, la o inaltime de 1 m de
asupra solului, se inregistreaza pe caile de acces din extremitatile statiei de 400 kV si anume pe calea de
acces din fata transformatoarelor de putere si pe cea din extremitatea opusa, traseu traversat numai de
conexiunile la LEA 400 kV Urechesti si Brazi - Vest. Inaltimile de suspensie mari ( la cca.22 m) ale cailor
6

conductoare din aceste zone determina aceste valori, relativ reduse ale campului electric de frecventa
industriala.
Valori maxime relativ apropiate sunt inregistrate pe traseele 2,3 si 4 (interioare statiei) si avand ,
ca surse de camp, echipamente similare sub tensiune.
Traseul 3 urmeaza. Practic directia barei II. Traseele 2 si 4 sunt situate de o parte si de alta a barei
I. Faptul ca cele doua trasee caracteristici apropiate din din punct de vedere al structurii campului electric
inregistrat este pus in evidenta figura 2.10, in care s-au suprapus cele doua caracteristici.
Valoarea maxima la 1 m distanta fata de mecanismul de actionare al unui separator (si la 1 m fata
de sol) a fost de 5,1 kV/m.

Fig. 3.9. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 4.

Fig.3.10. - Variatia campului electric de-a lungul traseelor 2 si 4.

Fig.3.11. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 5.

Fig.3.12. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 6.

b) In statia de 110 kV
In statia de 110 kV nu au fost facute masuratori de camp electric de frecventa
industriala decat
pe prima alee de acces din imediata apropiere a camerei de comanda, dispusa perpendicular pe aceasta.
Valorile inregistrate (nedepasind 2,7 kV/m) sunt prezentate in figura 3.13.
Valoarea maxima la 1 m distanta fata de mecanismul de actionare al unui separator ( si la 1 m fata
de sol) a fost de 1,5 kV/m.

Fig.3.13. - Variatia campului electric pe un traseu din statia de 110 kV (situat sub conexiunile
al barele de 110 kV ale iesirilor transformatoarelor T1si T2. Este reprezentata si configuratia geometrica
a conductoarelor intersectate de traseul de masura (cu cerc plin sunt reprezentate caile de curent aflate sub
tensiune.)
Bibliografie
[III.1.] x x x CEI 62110/2006 (CD), Measurement procedures of electric and magnetic field levels
generated by AC power system with regard to human exposure.
[III.2] x x x CEI 61786, Measurement of low frequency procedures magnetic and electric fields
with regard to exposure of human beings - Special requirements for instruments and guidance for
measurements.
[III.3] CIGRE TF C4.03., Protocol for measurement of electric and magnetic fields near overheand
power lines, draft, rev.2, sep.1, 2004.
[III.4. x x x IEC TS 61000-6-5/2001, Electromagnetic Compatibility (EMC)- Part 6-5 Generic
standards- Immunity for power station and substation environments.
[III.5.] King,I., Low-frequency Magnetic Fields on VDUs and Human Health. Intern. Product
Compliance for Electrical and Electronic Products (IPC), May-June, 2000,25..29.

3.3. Proceduri de masurare a campului magnetic

3.3.1. Procedura de baza
a) Determinarea uniformitatii campului
Campul este numit uniform, in cazul in care nivelul sau nu variaza pe verticala.
Neuniformitatea este definita ca valoarea maxima data de relatia:
(2.3.)
in care B este valoarea campului magnetic (a inductiei acestuia, in aer) la trei inaltimi diferite (o,5 m,
1,0 m, deasupra solului) iar B este media aritmetica a celor trei niveluri.
Daca neuniformitatea astfel calculata este de cel mult 30% campul magnetic este considerat , de
asemenea, uniform. Nu este intotdeauna necesar sa se recurga la identificarea prin masuratori a
caracterului neuniform al campului electric: in general, campurile neuniforme se intalnesc in apropierea
unor instalatii cum ar fi : statiile electrice, cablurile subterane, echipamente de medie tensiune.
Asadar, este necesar sa se determine nivelul mediu de expunere, care este media spatiala a
campului de-a lungul intregului corp uman. . Metoda de detrminare este diferita pentru camp uniform,
respectiv neuniform.
b)Procedura pentru camp magnetic neuniform
Nivelul campului magnetic in punctul de interws(gasit in urma unei explorari prealabile ca fiind
punctul de nivel maxim al campului) trebuie masurat la cele trei inaltimi (0,5 m, 1,0 m si 1,5 m),
deasupra solului, sau in cladiri, deasupra podelei incaperii. Nivelul de expunere mediu va fi media
aritmetica a celor trei niveluri masurate.
c) Procedura pentru camp magnetic uniform
Nivelul campului magnetic in punctul de interes trebuie masurat la inaltimea de 1 m deasupra
solului sau, in cladiri, deasupra podelei incaperii. Nivelul de expunere mediu egal cu valoarea masurata.
3.3.2. Procedura pentru gasirea nivelului de expunere maxim n zona de interes
a) Pentru liniile aeriene
b) Pentru liniile subterane
In cazul liniilor subterane , masuratorile se efectueaza la o inaltime de 1 m deasupra solului, de-a
lungul unei drepte perpendiculare pe axa longitudinala a liniei, la intervale considerare adecvate pentru a
inregistra maxima a campului in zona de interes.Pe pozitia in care s-a gasit nivelul maxim al campului, se
aplica procedura de masurare pentru campul neuniform.
Campul magnetic este aproximativ constant de-a lungul cablurilor subterane, cu exceptia unor zone
cu caracteristici speciale, cum ar fi mansoane de jonctiune sau de derivatie, sau in cazul modificarii
adancimii de pozare. Astfel de zone pot fi identificate prin efectuarea de masuratori de-a lungul traseului
cablului , la aceeasi inaltime de 1m. Daca se identifica o astfel de zona de interes , vor fi repetate
masuratorile, urmand procedura "pentru profilul transversal".
In cazul in care se cunoaste pozitia punctului de nivel de camp maxim, masuratorile vor fi efectuate
in acel punct.
c) Pentru echipamentul aferent liniilor subterane de distributie
In categoria acestor echiapamente sunt incluse: posturi de transformare aeriene, alimentate din linii
subterane, cabluri vertical, intreruptoare si separatoare care deservesc liniile in cablu).
Campul magnetic trebuie masurat la inaltimea de 1m fata de suprafata solului, in jurul
echipamentului considerat, la o distanta orizontala de 0,3 m fata de suprafata echipamentului, la intervale
considerate adecvate pentru a gasi punctul de nivel maxim al campului magnetic.
Local , pot fi gasite niveluri mai mari ale campului magnetic, la distante si mai mici fata de
suprafata echipamentului considerat. Aceste valori nu vor fi considerate ca fijnd reprezentative pentru
situatii de expunere normala a publicului.
9

d) Pentru statiile electrice.

In cazul statiilor electrice se aplica aceeasi procedura ca si pentru echipamentele care deservesc
liniile in cablu.
In cele mai multe cazuri, campul de nivel maxim poate aparea sub linia aeriana sau deasupra
cablurilor conectate la barele statiei electrice. Evident, masurarea campului magnetic se va face in
exteriorul statiei respective, acolo unde poate avea acces publicul.
Daca suprafata de deasupra unei statii subterane este ocupata, campul magnetic va fi masurat la
inaltimea de 0,3 m deasupra podelei, in puncte alese si la intervale considerate adecvate pentru a permite
inregistrarea nivelului maxim al campului in zona de interes.
3.3.3. Precautii ce trebuie avute in vedere pe durata masuratorilor.
a) Referitoare la zona in care se efectueaza masuratorile.
Fata de obiectele nepermanente (deplasabile) ce materiale feromagnetice, punctele de masurare vor
fi dispuse la distante de cel putin trei ori mai mari decat inaltimea acelor obiecte, in scopul efectuarii
masuratorilor in zone de camp neperturbat (uniform).
b) Efecte ale prezentei altor surse
Sursele de camp magnetic aflate in apropierea punctelor de masurare, altele decat cele ale
sistemelor care trebuie evaluate, trebuie indepartate sau deconectate, pentru a minimiza efectul lo asupra
valorilor masurate. Daca este imposibil sa se recurga la astfel de manevre , atunci vor fi consemnate
urmatoarele date despre ele; tipul sursei, pozitia lor in raport cu punctele de masurare etc.
3.4.3. Rezultate obtinute la masurarea campului magnetic, de frecventa industriala si armonic.
a) In statia de 400 kV
In figurile 3.14.3.19. sunt prezentate rezultatele experimentale la masurarea campului magnetic
obtinute prin explorarea traseelor 1..6 in statia de 400 kV.
Sunt date valorile efective rezultante, exprimate in [A/m] obtinute la o inaltime de 1m fata de sol. Pasul
de masurare a fost de 1m, pentru masuratorile efectuate pe traseul 1, iar pentru celelalte trasee a fost de 2
m. In prima zi au fost explorate traseele 1..4, iar in a doua zi, traseel 5 si 6.
Incertitudinea de evaluare a inductiei magnetice cu sonda incorporata aparatului este de - 5% , in cazul
utilizarii optiunii "trece banda", in domeniul 50..400 Hz si pentru valori masurate de cel putin 250 nT.
Incertitudinea globala de evaluare a nivelului campului este estimata a fi sub 10%, ceea ce corespunde
cerintelor prevazute in [III-3]. Aparatul utilizat afiseaza valoarea inductiei
magnetice in aer. Diagramele au fost trasate in valori ale intensitatii campului magnetic [A/m], facandu-se
conversia corespunzatoare: 1A/m corespunde unei inductii in aer de 1,26 T.
Valorile maxime ale intensitatii (respectiv inductiei in aer a ) campului magnetic de frecventa
industriala ( pe cele 6 trasee explorate) au fost:
- traseul 1: 1,59 A/m (2T)
- traseul 2: 5,2,A/m (6,5T)
- traseul 3: 14,3 A/m(18T)
- traseul 4: 13,3 A/m (16,7T)
- traseul 5: 3,3, A/m (4,1T)
- traseul 6: 3,7 A/m (4,6T)
Masuratorile au evidentiat faptul ca, pentru configuratia data a conexiunilor si la nivelul curentilor
vehiculati, cele mai mici valori ale campului magnetic de frecventa industriala s-au inregistrat pe trseele
1 (calea de acces din fata transformatoarelor de putere), 5 (aleea laterala a statiei de 400 kV) si traseul 6.
Cele mai mari valori apar pe traseele 3 si 4, paralele cu bara II, respectiv cu bara I.
Cu acordul personalului statiei au fost efectuate, de asemenea, masuratori in cabina de relee a
liniei Urechesti, unde s-au inregistrat valori cuprinse intre 12,5 A/m si 13,3 A/m, practic similare celor
inregistrate in exterior, pe traseele apropiate, dovedind, asa cum era de asteptat, armatura cabinei nu ofera
ecranare impotriva campurilor magnetice de frecventa industriala, produse de cale de curent exterioare.
Acesta este un aspect de care trebuie sa se tina seama, in eventualitatea montarii, in incintele respective, a
unor echipamente sensibile la campuri magnetice de joasa frecventa.
Este necesar de adaugat ca prvederile specificatiei tehnice CEI TS 61000-6-5, [III-4], referitoare
la limitele de imunitate la camp magnetic permanent de frecventa industriala, pentru aparatura din
10

centrale, statii electrice si posturi de transformare, de 3 A/m (cca 3,8T), nu sunt aplicabile decat
echipamentelor cu ecrane cu tuburi catodice si instalate in zone protejate, dupa clasificarea facuta in
acelasi document.
Se observa ca valorile masurate intr-o cabina de relee dintr-o statie de inalta tensiune depasesc cu
mult valorile limita considerate, pentru incinte protejate..
De asemenea masuratori efectuate in camera de comanda, la nivelul mesei pe care au amplasate
calculatoarele, au relevat valori cuprinse intre o,64 A/m si 1,74 A/m (0,81T..2,2T) susceptibile sa
produca degradarea functionarii monitoarelor cu tub catodic. Aceasta , deoarece este cunoscut faptul ca ,
inductii magnetice ale campului perturbator de frecventa industriala , avand valori de numai 1T, pot
induce, utilizatorului unui monitor cu tub catodic, senzatie de flicker si aceasta cu atat ma mult cu cat
diagonala ecranului respectiv este mai mare si cu cat frecventa de schimbare a cadrelor ("rata de refresh")
este mai mica.

Fig.3.14.- Variatia campului magnetic de-a lungul traseului 1, situat pe calea de acces din
fata transformatoarelor de putere.

Fig.3.15.- Variatia campului magnetic de-a lungul traseului 2.

11

Fig.3.16 - Variatia campului magnetic de-a lungul traseului 3.

Fig.3.17 - Variatia campului magnetic de-a lungul traseului 4.

Fig.3.18.- Variatia campului magnetic de-a lungul traseului 5.

12

Fig.3.19. - Variatia campului magnetic de-a lungul traseului 6.

b) In statia de 110 kV
Masuratori de camp magnetic de frecventa industriala au fost efectuate numai pe prima alee de
acces, din imediata apropiere a camerei de comanda, dispusa perpendicular pe aceasta si traversata de
conexiunile de 110 kV, ale iesirilor transformatoarelor T1 siT2.
Valorile inregistrate sunt prezentate in figura 3.20 si sunt comparabile ( ca niveluri maxime) cu cele
inregistrate pe 4 din cele 6 trasee parcurse in statia de 400 kV.
Au fost efectuate, pe acelasi traseu., masuratori ale campurilor magnetice armonice. Amplitudinii
semnficative au avut (in ordine descrescatoare) armonica 5,7, respectiv 3. De mentionat ca
transformatorul 110/20 kV, in functiune, avea neutrul izolat fata de pamant. Situatia inregistrata este
prezentata in figura 3.21.
Fata de valoarea maxima a fundamentalei, valorile maxime ale campurilor armonce prezinta
nivelurile (exprimate procentual), din figura 3.22.

g.3.20. - Variatia campului magnetic de frecventa industriala, pe un traseu din statia de 110 kV (situat sub
conexiunile la barele de 110 kV ale iesirilor transformatoarelor T1 si T2). Configuratia geometrica a
conductoarelor intersectate de traseul de masura este cea din fig.13.

13

Fig.3.21.- Variatia campurilor magnetice armonice pe traseul explorat, din statia de 110 kV.
c) In statia interioara de 20 kV
Cele mai mari niveluri ale campului magnetic de frecventa industriala s-au inregistrat in spatele
celulelor, inaltimea de masurare fata de sol fiind de 1m, iar distanta fata de limita celulei pastrandu-se la
cca. O,5 m. Valorile au variat, in functie de gradul de incarcare al cailor de curent respective intre o,62
A/m (0,78 T) - una dintre liniile de 20 kV - si 31,5 A/m(39,7T) - celula de transformator in functiune
T3.

Fig.3.22.- Nivelul maxim al campurilor magnetice armonice (de rang k),

relativ la nivelul maxim al fundamentalei.

4. Concluzii privind solicitarile de camp electric si magnetic

- Datorita configuratiei geometrice a conexiunilor si dispunerii echipamentelor, intensitatea campului
electric de frecventa industriala nu depaseste 9 kV/m pe toate caile de acces explorate
- Valorile maxime ale intensitatii campului electric in preajma actionarilor separatoarelor sunt relativ reduse
(max.5..6kV/m, in statia de 400 kV), comparativ cu valorile maxime inregistrate pe caile de acces.
- Intensitatea campului magnetic, de frecventa industriala, nu a depasit 15 A/m, dar in conditiile in care
incarcarile liniilor si transformatoarelor au fost intre 67 % si 30 % in raport cu cele nominale, aceste
valori pot fi mai mari fata de cele inregistrate in conditiile precizate. Cresterea valorilor campului
magnetic nu este insa, direct proportionala cu valoarea curentului prin caile conductoare.
- Valorile campurilor electrice armonice sunt nesemnificative in comparatie cu cele ale fundamentalei.
- Masuratorile dovedesc existenta, in anumite zone, a unor campuri magnetice armonice cu intensitati
semnificative, depasind local chiar 10 % din valoarea fundamentalei
- Cele mai mari valori absolute ale campurilor magnetice armonice se inregistreaza in statia de 110 kV,
incluzand si zona limitrofa bobinelor de compensare.
- In functie de modul de tratare a neutrului transformatoarelor, armonica de camp magnetic avand cea mai
mare amplitudine poate fi cea de ordin 3 sau 5.
14

- Deasupra canalelor de cabluri valorile campurilor magnetice armonice s-au dovedit a fi mai mari,
comparativ cu cele masurate la inaltimea de 1m fata de sol.
- In cabinele de relee se inregistreaza valori foarte mari ale intensitatii campului magnetic de frecventa
industriala - practiv aceleasi cu cele masurate in exterorul cabinelor.
- In camera de comanda valorile intensitatii campului depasesc limitele de la care este sesizat efectul de
flicker la monitoare cu tub catodic.

Bibliografie Generala
[1] Ungureanu Marilena, Cristescu D., Ioan Stefania - " Phenomenes de couplage des lignes
electriques
aeriennes" , lucrarea 121, Simpozionul international EMC 94, Roma.
[2] Ungureanu Marilena, Cristescu D., Magureanu I., Ioan Stefania - "L`impact electromagnetique des lignes
electriques a haute tension sur l`environemment: Aspect statisque et pratiques", Simpozion CIGRE ,
lucrarea 600-06, Lausane 1993.
[3] Cristescu D., Ungureanu Marilena, Scutariu M.- " H.V..overhead lines and environment electromagnetic
compatibility aspects. Romanian Experience", I.S.H.97, Montreal.
[4] Cristescu D., Ungureanu Marilena, Popa R., Baran I. (Romania), Jaques Lobry, Jques Trecat (Belgia) - "
Distinctive features of corona discharge induced by the coupling between overhead transmission lines",
EMC 96, september Roma.
[5] Ungureanu MARILENA, Cristescu D., Roman Codruta, Rosca Raluca - " Relation between the
electromagnetic field of industrial frequency generated by high voltage equipment and the environment",
WSEA Transaction on Systems, vol 4, August 2005.
[6] Cristescu D., Ungureanu Marilena, Postolache P.- '" Nouveaux resultats concernant l`effet de couronne en
tension alternative", Raport CIGRE, 36-06 1986.
[7] Cristescu D., s.a. - " Research regarding the achievement of compact 400 kV AC lines in Romania", IEE 5th International Power System Conference, 1990.
[8] Addendum to interferences produced by corona effect of electrical systems, Guide CIGRE , 1998.
[9] Guide on the influence of high voltage AC Power on metallic pipelines, CIGRE, Working Group 36.02.no
95, 1995.
[10] Deconti J.R., Campanes Brazil - 'Experience du CHSF couvrent les interferences entre les lignes THT et
les oleoduc", Raport CIGRE , 36-07, August 1986.
[11] Contract GTDEE -UPB, Instructiuni privind natura si rezolvarea problemelor de impact a retelelor de
inalta tensiune (linii si statii) asupra mediului ambiant. Sectiunea din planul tehnic: Program de cercetare
stiintifica si dezvoltarea tehnologica, cod.S3-404. Faza II: Instructiuni privind natura si rezolvarea
problemelor de impact a retelelor de inalta si medie tensiune (linii si statii) asupra mediului ambiant.
Beneficiarul lucrarii :RENEL -GDEE. Noiembrie 2006
[12] Contract CONEL -DTD/UPB: Procedura privind limitele admisibile de lucru ale campului electric si
magnetic de joasa frecventa. Faza intermediara: Studiul si rezultatele celor mai recente cercetari in
domeniu pe plan mondial; legislatie in vigoare in alte tari; valori limita admise. Sustinerea deplasarii la
Adunarea Generala CIGRE -Paris 2000. Beneficiarul lucrarii: CONEL-DTD. Iulie 2000.
[13] Contract CNSIS - UPB. Tema A012: Obtinerea unei energii mai curate prin cresterea eficientei instalatiilor
de producere si transport a energiei electrice si termice si reducerea poluarii asupra mediului inconjurator.
Faza A012.1: Completarea bancilor de date ale organizatiilor de transport si distributie privind efectul
perturbatiilor. Decembrie 2001
[14] Contractul Orizont 2000- UPB: TICEM. Tema A012/9. 1: Obtinerea unei energii mai curate prin cresterea
efecientei instalatiilor de producere si transport a energiei electrice si termice si reducerea poluarii asupra
mediului inconjurator. Faza A012.1: Managementul calitatii mediului electromagnetic si masuri privind
limitarea efectelor disturbante. Decenbrie 2000

15