Ing.

Alexandru Emanoil

Anclansarea automati5
a rezervei in instalatiile
elettrice
 . .... . . ...... . . .. . .
1.1. &tegorii do coiisumatod $i nivelul de asiguram a m-
zervei , ..
1.2. Asigorarea rezcrvei in procesele telinoIogice do producare
....... . .
a cncrgiei elettrice ... ... .
1.3. Asigirrarca rezervai l a instalapiie de stins inccndiu .

.. .......
.....
2. l. a i i d i t i i de deniaraf ala instalatiilor AAR
2.1.1. Dipariva tcusiunii pe bara rezervatll

... .. . . .... . .. .
2.1.2. Schimbzrcn siiirii ailiii intreruptor pe alimcn-
bi03 normali .
2.1.3. Prozan$a tensiunii pc mlea de rezervéi ....
7.2. Pauza & AAIUZ . .. ... ..... ... . . . .
2.3. ConIiriniZri do blocajo...... .... . ... .
2.3.1. Varificarea pozi$iei spnratnjolui de coilliitafie pri-
. . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. .. ..
mara
2.3.2. Blocajala instalatiilor AAK .
2.4. Accchrarea fuuc+iodrii inst&$iilor AAR . . ....
3.5. Adaptarca schemelor AAR l a nocesitiitile cirrontc dc
. .. ......... . ....
oxploatnre . . .

tnPvr.rnptorulul . . . .... . . .. . . . .
3. Cmrtkrirew Instaln~lllor de A A l t eu dlspnzltlvele da eoniuiidii ale
, . . . . ..
3.1. Pi-cliingirea duntci timpuIui de anclarlpre . .. .
. .
la dcclanyarea alimcnt-4.rii de &zii . . ...
3.1.1. Instalatli AAK prevszute ci1 accelcrarca firuc$ioiiArii
. .-
3.1.2. InstaLapi B A R L i acceloraren func~ionrtriila de-
clan9aiea aliinrnt&rii de hazii ....... . . .
3.2. Dispr.itive de ac$iortlrc cu rnotor olectric ........
3.3. Dispoziti-#e d c acfioiiate cu solenoid .... . ..
. ..

4.1. Iushlnfii clc AAR peutru mrricii iiiteriie <le0,4 ki'

4.1.1. Iiistalatic h h R pa siim Se aliincntoro la un ta-
.. ..
blou cle clistribiitio de O,4 kV de servicii intcrnc .
4.1.2. lnstalntie AAR pe cupi&la nn ticbloii cle d i s t r i b u ~ b
0,4 kV de scrvicii iutorric . .. . . ....
. ,
4.2. hslrirlatii AAR peiitrii tablouri do distributia tic O,4 kV la
oonsumatori . . . . . . . . . . ... . . . . . . .
.
 4.2,l. Ilistnlatii AXR pe s n r s de alirrieatare la un taMou dc
dfstribii(ic 0. 4 IrV Ae cons+iuiator ......... 69
4.2.2. insL'~hfioA h R peiitru uii taMou d c distiibufie de 0.4
kV dc coiisumator cu douS aectii de baro gi cupl5 loli-
gituchinl5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
4.2.3. 1nstal:~tic .% AX cu grup eloctrogcri cle intm.fcn$ic
pcatru iiii t a l h u tlr! distributlo de consutiiubr cu dovir
sccfii clc h i . c vi cuplii loagitudinnl5 . . . . . . . . 79
.
5 Diupuzitivo A:ln r~ciilriiinirt;itn\ii iIn Innltli $1 inctifa leuslrine . .
5.1. Iiiptalntii ?\;\R po cuplo dc I~iriltAtciu<uiie . . . . . . .
3.1.1. 'lristula+ic ctc: AL\H pc ciil~latniis-~ersal5 116 IcV
dintr-o crtarie electricfi cri dodL liuii clcctice Qc nli-
rnciitarc ....................
5.1.2. Tnstnln+ic: A l l i ~ i ccuL~la
tiaiwcrsal5 110 kV dfi1Cr-o
static clcciricEc cn douii liiiii cloctricc da aliinedtnrt:
+i o linic elrctricS rndfalti .............
5.1.3. Iiistnlstie XhR pc cupls trenrivwsalli. l LO IcV dititr-n
atntie elcctric?r cir iloii& sistmiie de LJ:ire ai trei linii
ulmirici* cle oliirit-uturt* ............
5.2. Iiwtnkqii AAR lic Zrni~i;fornintoare ..........
.
5.2. 1 Inslialatic A.4 K p v triiiisforrnut~rc(varlant~ uui&vec-
o ....................
.
5.22, l nsblitic :\:\I.( In trniisfuriiintut~re (varianta bidirec-
tionntri\ .....................
5.3. Iiritnlntii Ahli 1>is rltlilh 'I' mvlie ttldiiiii* . . . . . . .
5.3. l. tnstnln~ic . ..\.\1t lii- o riiplB tintis.rmsnlll CI*inedic
tciisiiincs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.3.2. Lnst&la$ir A A R pr n cnpki loi~~[ituài~ialL le niedfc!
+en.$iuii~. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.3.3. JiistaIr~yicA A R pc* 1sa.tru cuplr trniisvcrmla de medie
t c ~ i s i i i i ~ c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.3.4. lusialatii -4.4 li lic clrmcizta dispcrsute . . . . . .
4. Iiegnll ile ltnnì 11ciiir11~~rcveiiliw~ ciri.iillcli~r talsa
idtli gclreuisle
Sarlr~tirlillorA A l t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.1. tttllimrea corectl a clieii clc rc~giiri . . . . . . . . . . .
6.2. Ycprnirn circuitclor c h coniand8 . . . . . . ..
6.3. Separarea uircnitelor de protccfie . . . . . . . . . . .
6.4. .%pai.arrxt circaitclor de scmnnli&rc . . . . . . . . . .
.
B tferl?Jcrirea Insinl~i~tilor drUI ...............
7.1. T.ucr&ri da verificare la instalntiilo BAR . . . . . . .
9.2. Ii~clicicr~a lucr3rilor $1 piiilerra in Functiunc a inst;~la~iilor
AAR ........................
7.3. n'ornic spccilice Jc protc~ti a. niuncli .........
. .
Bmcxd PESUl/)SJ Xoriimtiv poiitru proieolarea protectiilor p ~ i ~ i
relee @i a u t o m t i k i i o r in=.tniatiilor aleclrice alt centmlelot
g i statiilor (ex lrae) ...................
B812ograjis .....................
 Activitalca de furuizare a encrgici dilectrice prcsupune
limarea &tre consumator a energici clectiice ci1 respcta-
rea indicatorilor caiitativi ai acestcia (tciisiuiie, frecvcnta
etc.) In limitclc de abatere fat5 de w.iori1c nominale iinpuse
de prescriptiile in vigoare. Printre iiidicatorii dc natura
neelectrici care caracterizead cnlitalca ci~crgici electricc
limate, o importanfil dcosebit5 arc gvitdul de asigurore a
sontiwwita'Pii in alimeiitare a consiimatontliii :

C=
TG - T,,
1000/,, (1.1)
Te
nnde:
riò esie iiltervaliil de timp in cadrul uiiiii an calen-
daristic in carc consiinintoriil solicit5 cri-
tenui sigarantci ;
T, -este durata posibilF~ cIc nealimentase a
consumatorului iri yenonda consideratii.
Gradal dc asigurare (C) poate fi determiaat yuntru
diferite nivele de putere ceruts.

Uii consumator poate dispune de una sau mai inulte

C% EU energie elettrica. Prin cale de alben-
d.e d m e n t a r e
tare se intelege totalitatea elenirntelor inseriate h t r e sursa si
punctul de delimitare, indisponibilitatea orickui element Iie-
rezervnt conclucindla intrerupcrea alitnentarii (o cale de ali-
mentare poate cuprinde linii aeriene, cabluri, Entreruptoare.
sepa-atoare, tiansforinntoare, bobine cle reactanf3 etc.).
Dou5 c.3 cle alimentare se considera independente dac5
un defect itnic si (satt) lucfirile de reparatii si intre finere la
elemeiitele uiiei cW iiu concluc la scoaterea din functiune o
cdeilaltc c5i.
Ilneori consumatorii pot awa SZJYSL! +ro@ii prin care
se inteleg ceiitralc elettrice sau alte mijloace ale consiimatoru-
lui pentrit generarea de enei-gio elettrica activa sau reaxtivg.
Dac5 necesita[ile o imputi, cotisumatorul trebuie s3
dispung de o suvsci de irtferwjr/ie care este o surcg proprie
de rezcrv5 independcntc ce a S i b ~ ?coiitinuitatea
i alimentarii
unui gru11 restrins de receptoare la càderea celorlalte surse.
Alimcntarca din accast5. siirs5 are drept scop evitarea
aparitiei iinor fenomciie pcriculoase in instalatiile consuma-
tortiliti, iar nu con t inui t a tea productiei.
f n t r e r ~ i ~ e r ccililor
a de alimeiitare a unui consumator
se considerg :
a) iritreriipere sitnplr, i n caziil iodisponibilit5tii inci-
dentale sail prograrnatc a uiioi singure c5i de alinientare :
b) intrerupere clubl5, i t i cnztil aparitiei incidentale
pe a doiia cale dc alimcutare a corisumatorului pc durata
i11 care una &n ciiile de alimentare cste iiitrerupta.
';ohil de feltsirc.~zeestc variafia negativii a valorii efi-
cace a teilsiunii ixnei rctde elcctrice avincl o amplitudine
cupriiis5 intre o valoarc minimi5 sesizabil3 (circa 20% U,)
si 100% Unsi o durata de ce1 mult 3 secnnck. Se exclud din
notiunca de gol de tcnsiiiue :
- variatiile Iciitc ale tensiunii,
- pcrturbafiilc insotile de vanatii ale Erecventei.
- variatiile ciclicc de scurta durata ale teiisinnii
(fcnomenrrl cle fliciicr) ',
Priii Iliclccr se Itifelegs efoctrii de pllpiiro al sursclor dc iltiininal
cauaai do fliictia~lilerapide cle terrsiunc care inso- func~oiiarcnuno*
receptorzro (cuptonrc cu nrc. lamincwre, aparate de sudura) gi care prodiice
o sen-mtic (le jnnl fiziologi&,
 - variatiile de teilsiune datorate ienornenelor clefor-
maiite.
Norniativul privjnd alimei~tarcacu energie clectric&
a consumatorilor industriali ti similai-i PE J 24/85 defineqte
mmCitoarcie nivcle de rezérvare iii csilc de alimentare :
nivelztl 7 : cu rezcrv'i de 1000/,, ~Hile de alimentare
sint ilidependcnte si sint racordate in puncte
distinctc de delimitare ;
nitlelwl 2 : cu rezcrv5 de 1000/,! dar ciiilc dc r11'imentare
nii sint in mod obligatoriii independente
pot fi racordatt- i11 punctc nedistincte de
deliniitare :
ni~elzrl3 : far2 rezcn-5.
Se admite reaiizarra unui nivel de rezervare interme-
diar intre zero $ 100% in caziiri speciale, in baza cmerii
consumatoruiui.
Calitgtile nivelelvr de rezervare specificate, i11 ceea ce
privetite coasumui asigurat $i durata de nealimentare sint
prezentate in tabelul 1.1.
Tcthettil l,l
Ctillioliie tiireIeicrrdc rerrrrare

Durntti dc rrnliiiiciiLarc
Consum

sul) Olrwrvatii

1 Integra1 3s 3 3s . Diimtn de acttonare

a aatoitinticii do sis-
tein
p--

2 Integra1 50 30 2 2-8 131irat:t 11c-cesir3 e-

nlin. min. 01.c circ Iveiidrii do tiinne-
vre pcthii.u irolana
defcctului si rca-
lilncntaccr pe ca-
- 3 Nimic
I

SI- v4 stiìbili de ki
lea. iIc rczcbr*~S

In caz, i11 futicve dc coiiditiila

lorinle si structurn schemeidcalinicnt~re.
Durata de rcalinientare In cazul ~iuelzt1~2
2 de rezervare
s-a roiisiclei-at :
- 30 minutc prin cornatid3 rnanud5 din stariile cu
persona1 pctmanent :
- 2 ore la coniauda mnnuala din sta@ fiira
persoual perrnancnt :
- 2- 8 ore pcntrit consuiiintorii clispersati.
In instalatiile coiisutnatorilor pot csista urmiitoatele
categorii de reccptoare in funcfie de natura efectelor pro-
dnse de intrauporea in alimentarea cu energie electricB:
Categoria zero (sfieciald) la care intreruperea alimentilrii
poate dnce la cxplozii, incenilii sau distrugeri de i~tilajesi
pierdcri de vie fi oincnesti.
Utiiajele si agregalelt? incaclrate in acea.si.5 categorie
nu vor fi aclionatc electr-ic decit in cazul i11care nu se clis-
pune dc alte fnriilc (le entri-gic, sau accstea sint prohibitive
economie. I n astfel de situafii se vor preciza m3surile de
ordin t eliiiologic l>revL*ziitr pentrii asigiirarca sccurit5tii
oamenilor $i iitihjelor iii caz de iiitreruperi in alimentarea
cti energie elcctricil.
Categoria I la carc iiitreruperea aliment5.rii conduce la
dereglarca procrsclor te hiiologicc in flux continuu, necwi-
tbc1 periondc lizngi pcldr~ireluarea acdvitSitii la parametrii
cantitatirri si c;ilitativi esistisi?ti in tnomentul Pntrwuperii
sau la rcbuturi Unportante de matrrii prime. materiale
ausiliare, scuh tc.hnologice semifaliricate etc. ?i (sau)
pentrir care, cle ~rignll:I, nn sc poate recilpera producfia
nerealizat5.
Cnfegore'a I I la care Uitrerupcrea aliment5ri conduce
la nerealizilrì de prodiictir, practic numai pk durata Intreru-
perii, iar prorlucfia ncrealizat5 poate fi de regu15 recnprrata.
Catcg~ria111 cuprinclc receptoarde care nu se inca-
dreazii i11 cnicgoriilc procedente. .
Se stribilesc cntegor!ile dc receptoare finlndu-se
seama d e :
a) cciititclt, dc. contiriuitatc a receptaardor; t
b) ceriiifole speciale' iri e e a ce pri,vestc caliratea
teiiiuiiii $i frecveiitei din sistemnl dc 'alimentarej
C ) iudicatorii valorici ai dsunclor provocato de
intres~il>ci-eain aiinlentarea cu energie electrid.
 Categoriile de receptoare trebniesc psecizate in che-
tionarul energetic prin care se cere acordd realabil si
a
care constituie anex5 la tema de proiectrrre, fjin seniilat de
consuniatoi-i in caliiate cle beneficiali.
Nici un proiectant de instiilatji d c anclansarc autonatii
a rezervei nu poate trecc la c0nwperet-t uliei astfel de insta-
la@ f5r5 sri aib3 I ~ a r t cclar definite coluniul cousinnului
care trebuie rezervat, cntegori:: roceptoarclor ?i iiiivdiil de
rczmpare preconizat.

lnstalafiile diil cndml procct;iilui telinologic dc pto-

ducere a energiei elecirjce sirit alimeiltnte cii uiiergie elec-
tric2i din instalafia dc servicii proprii clc c w n t dtenlativ.
Instalatia de servjcii proprji rcprezini5 inctalajia care
asigur5 alimentarea cu energie electricii a niccanismeior si
utilajelor necesare desf3giiriirii yrocc~sului clc producfie,
de transionnare a energioi cou\iniitc i n coziibustibil 3n
energie elcctricg si temic5 prccum $ a altor inecanisme $i
receptoare aiixiliare ca : iiistnlatii clc ridicat, aieliere,
laboratoare, iliminnt ctc.
Nomativul peritrii proicctarca instalatiilor clcctrice
de scrvicii pioprii dc cnrviit alternati\: alc cciiiralelor termo-
elettrice si de tcrn~oiicni-~, PE 1 1 3/77, doii~ir$e uini5ioareie
categoiii de siircc cli alimei1tarc prii trti ser~iciilepropru :
Secrsn dc alimai Irr?*c f!ol.m~i.li? (clt* l ticrti) estc acea surs5

de alimentare c;trcJprei;i t o t n l sali parlial -,dimeniarca recep

toarelor fn regimul iioimal dc fui~cfionnrea scbcmci de
alimentare.
Sttrsa Re crlime9tbare dc yezrn~*rleste acca sursH dc ali-
mentare care prcia total sau parti;J alirncntarca receptoa-
mlor racordate la sur-sa de alimcnt:lrc riornialli 311 cazid
icsirii acesteia. din functiiinc.
fn cazul in care sursa d r rtlimcntarc dc rezcrvii nu este
afectatfi (sau cste afcctaig, dar i11liniitcle aclmise dc condi-
tiilc de functionare prescrisc "t prrz(!ntitl normativ, atit
in ceea ce priveste cantitatea, ci t si cali tatea energiei livrate)
de defectele sursei de alimentare normale pe care trebuie
s-o Pdocuiasc5, aceasta se consider3 stcrsii de vezerwci a'nde-
$ertde/ntG.
Srrrsa de nla'tncduve de sig.rcrun,!a' este acea sms5 de
rezerv5 inrlepeiidentil (autonomS) care are destinatia de
a prelua in ce1 mai scmt timp posibil alimentarea r e c e p
toarelor din categoria O Zn c a z d in care sursele lor de alimen-
tare norma15 si dr: rezervj. au iesit din functiune-
Szcrsa ue nczmentare 86 Y ~ Z C Y Z ~distimbd
Z este acea sursz
care serveste exclusiv ca sursa dc rezcrv5, ea nealimeiitind
in regim ck. futic~ioriarenorinal nici un cons~imator.
1,a stabilirea sclieinelor de alimentare ale scrviciilor
proprii urmcazr? a se tiiie searmi de gradul de siguraiif5 in
functionarc cerut dc accstea. Siib acest aspcct, receptoarele
se impart in iiriniltorirele categorii :
I) Catrgovia O(inlal2) care cuprinde :
0.0. - toate rcceptoaiele a czror intrerupere in alimc ti-
tare mai mare dc I s coriduce la declanprea
blocului, turbinei sau cazanului;
0 . h . - toatc rcceptoarele care tiu pes~iiitdecit intre-
niperi de scurtg durat5 [de ordiiiul (10-20)sj,
in caz coiiwar puiiiidu-se produce accidentarea
persoanelor sau avarierea grava a agregatelar
principale &n ceiitrril5 (cazan, turbiwi).
fn accast5 categorie se incadreazi receptoa-
1-dc care Lrelmie siS functioneze neapiirat in
pcrioadclc de optire de avarie a blocurilor cazan-
turbin: (<le exemplu : anumite circuite de co-
manti5 ?i automatizare, unele pompe de uld,
anumite vane clectricc, ilurninatiil dc sigurantil,
st atiilr de rediicerc-racirc).
2) C e g o r i a 1 (flrhc$+atrs') care cuprindc toate rcceptoa-
rele la care "itrerupcrea alimeiitarii pc diuate
niai mari 3e 3 s, afectreaza direct regimul de
finnc!ioi!are a hlocurilor cazaii-turbina-genera-
tor $i poatc conclucc la oprirea functionarii
lor (de escin lu : poxiipc dc alimcntwe cu apa,
-P
ca~.aiie,venli atoare de gaze si rclzailc, iucliisiv
 auxiliarele acestora, transformatoarele pentm
alimentarea sistemultii de cscitatie etc.)
8) Categmia II (scczc~darG)care cupsinde reccptoarele a
c5ror intreruyerc temporar<l de orriiiiiil 15-20
minute nu afec teriz5 imediat regiiiiiil de func-
tionarc a cetitralci {de esempIu: instalavile
de descarcat, dc coiicasat, ile trailsportat etc.)
4) Categoria III (nuxilia~à)iiiclitdc toal c i-cccptoarele
nectiprinsc strict in structut-a serviciilor proprii
si care iiu afccteazB regimul de fuiictioiiare a l
centralei (3e eseniplu : iiistalatii de ridicat,
atelicre, laboratoare etc.).
Pontru receptoarele vitale dc categoria O.a, PE 113/77
stipuleazl a se prevedra cc1 p u ~ nclouii aliment51-i normale
dia bateria cle acumuIotoare, prin aparate de convertire a
curentului (invertoare) $i alirncnt3i.i dc rczcrv8 de la barcle
de c.a. ale receptoarclor dc caicgoria 0 . b .
Pentru receptoardc vitale clc categoria 0.b. sc prevzd
trei surse de alimentare. din care una va f i sursa iiormal5,
a doua o sursa de rezcrv5 iiidependcnt5 vi a treia o ,,sursi
de alimentare de sigurant5" (dc esemplti: giup Diesel cu
intrare automatg in fnnctiunc).
Pentru receptoarele de catcgoria I-a (priiicip:i18) se
va asigura alimentarea clc: la o sursg i1ornial5. ?i cle la una
de rezervil independentii cu anclanbarea aiitomat5 a sursei
de rezerv3 in cazui caderiì sili-sci nomi;ile.
Pen tru receptoarele dc ca tegoria a 11-a (scciindar5)
se va prevedca in functic de importanta vi spccificul insta-
latiilor alimentate, o sursli de alimentare nonna15 $i o surs?i
de rezervz.
Pcntru receptoarelc dc catcgoria a 111-a (auxjliaril)
umeaza s5 se prevadil o singiir5 surs5 clc alimeiitarc.
Pcntru asigurarea untii g ~ a dcii mai inalt dc sigmantii
3n functionarea receptoarelor de senricii 11roprii din termocen-
trale se va stabili oportunitatea folosjrii iiistalajiilor automate
de anclanqare a sw-sclor de rezerv;i (AAR) $i deconcctarea
automat5 a unor consumatori in fnuctic de tci~siutie(DAS-U).
De regnla, fiecare insidafie cle distribiitie la care sint
racordate receptoare dc categoria O gi I (sau sectii ale aces-
tor jiistalalii) var fi prevgzute cu AAR.
 Fac exceptie unuatoarele cazuri, In care se admite
neprevederea unor astfel de ilictaiatii :
a) Ciiicl l a iizstaiafia de distribntie respectivs (sau la
o anuniits sectie a acesteia) sint racordate numai recepbare
de categoria a 11-a sau a 111-a.
b) Clnd reccptoarelc racardate la instalatiile de distR-
butie de joas3 tcnsiune pot rP1n1nc fririi tensiune in cazui
Pn caxe instdatia de distributie de inalt5 tensiune de la
care slnt alimentate rilimiiie $i ea f5r5 tensiune.
C) Cìnd reccptoarelc sint rcxcrvate telinslogic, f n c u u f
in care rezull5 tota$i necesara instalatia AAR, aceasta v a
fi conccput5 s t frrnctionisze nctemporizat.
Instalatiilc AAIC trebuiesc prev5titte a fi lolosite (ii
peiitnr cc~inlitxrcavoit.? a sursdor de rilimciitare. Pe lingii
comutarca r'oit: a surselor prin AAR, sc va prevetlea si
sibilitutca de comntnre voit.5 de pe o sursi pc alta, f5r3
&rerul>erea atimrntbii receptoarclor.
In c a u l in care celc dou5 surse ce se comtitii pot sB fie
nesincrone intre cle, se va prevedca comritarca priri sincro-
nizare {automatii sau xnariualH).
in mod siiiiilar, peiitril asigurarea unui grad mai inalt
de siguranfil i n functiouarca icceptoarclor dc servicii pro-
prii d,in hidrocentralc, ficcari: instalatie de clistrihutie
principalz $i scclundarg (sali secfii ale ncestor instalatu)
va fi pi-ev2~ut5cu AAR- daca instdafia respectiv-2 are
racordnG consumatori clc categoria a 11-a sau de o catego-
rie superioar5.
Sc poats reliutitn la dispozitioelc de AAR in ium5toa-
rele cazuri :
a) Cind instalatia dc. distribufie aiimentcaz.5 recep-
toare care pot ri'iminc un timp relativ scurt fzrii tciisiune -
timp in care pcrsonalul dc esploatarc poate sii rcpiin5 sub
tensintrc instalatia (cazul cie la anuinite obiectivc extciioare :
baraje, castele de ccliilibrn etc.) sail cind acest lucru se
poate
'
fuce prin corncnzi tic la clistanf5 ;
Ei) Cind rcceptoarelc. racoi-date la iiistalatiile dc clis-
tributic tic joas5 t e r ~ ~ i t l sint
i ~ e fie rle categoria a 111-a, fie
admit inlrtruperi pin5 1s interventia personaluliii rlecxploa-
tare.
 Instala$iilt, AIW vor fi prev5zt1lecu pasibilitatea comu-
tUrii voite dc pe o sursli pc alta, fAr5 iillreriiperea aliment2rii
rec~:ptoai-clor.
111 cazul in care ccle do115 siirse ce se comut5 pot sK
nu fie sincrone, Pntre d e se va preveclea coiiiutarea prin
sincronizare. Se admite in acest caz dep3sirea puterii de
scairtcircuit limitat pc durata strict: iic:cesar5 efcctu5rii
manevrelor dc trecere cle pe o s1irs5 pe alla.

Aliinciitarea poiiipclor clc inceiicliu gi a \*aiiclor de

Ericciidiii actioiiato de In clictaiita trcb~iics5 lic in confor-
mit'rrtc cu PE 009/81 ,,Noimc tlc prcvcnise, siiiigci-e si
dotare impotriva iucentliilor in tinit5lilc cliii s:lniura eiier-
giei dectnce ?i temice" si iiorniath~ulI - 7/73 ,,tiormativ
pentrii proiectarea si executama instalatiilor clccli-icc la
oonsuniatori cu tcnsiunea pEn5 1;~ 1000 V".
In cazurile fn carc i n coiifurniitatc cu prevcdcrilc ['E
009181 cste neccsarg ditneiitarea pompelor tic incendiii de
P:( do115 siirse iliclcpendente de energie elettrica, tabloul
siatiei de poinpc va fi lcgat la aceste surse prin dou3 linii
de alimentare diferite.
Siirselc cie alimentare siat coiisiilcriitc iil(lcpeiideiite,
#data ~~ertnrb;irea regimultu sail avaricrea tineia dilitre ele
nu provo;~c5o intrerupere in diincritarcx cu cticxgie elec-
trita de la cealalt5 surs5.
Alimentarea cii ctiesgic clectric: a poriil~clorgi vnnclor
4k j~icendiu treb~ucsii fic f5cul5 scpnat dc la tabloul cle
<listribu$ie, inainte dc intreruptorul gcneral sali siguran-
fclc gencrale si pe un traseu care &i nii lie periclitak ìii caz
de incendiu.
f i i tabloul di; distribufie al statici di: poinpc pentru
incendi11 se lcagi niiniai tcccpto;uclc care contribuie la
jxocesiil telinologic respectiv (c1cct1-ornotoarde pompelor
pentru inccndiu, vanele de incendiii ci1 actionare clectri&,
instalatia de a~itoinatizare,instalatia de iluniinnt diil stnfia
de pompe etc.).
 Pompele fise aIe instaiatiilor de spinklere +i drencere
trebuie sti fie actioiute autoniat. Po~npade rezerva trcbuie
sa fie actionat; aiitomat. I'ompa de r a e r v 5 trebuie sb intre
automat in functiutle in umiitoareie cazuri :
- la disparitia tensiiinii dc alimentare a poinpei priiici-
pale in tinipul functionbii acesteia;
- la oprirea functionib-ii p ~ u p e i ~~rincipalediil cauza
iinui clefect.
Pentni a se put ea controla perniancnt starea iilc t ala-
m o r , schema de comandn a poinpeIor trcbuie astfel con-
cepiitj. incita sii cc poat5 alterna situatia de pompà iii f u n e
fittnc, cu accea de ponip5 in rezerv5.
Pentni instalatii foarte importaiite, la care cxist5
sursa de alimentare de rezervH distincts, pompele de iticen-
diu +i vanele de incendiu cu comaiid2i la distanf3, fiind
considerate receytoarc de categoria O (vita&), vor avea asi-
gurate alimciitriri de reicrv2 (prin AAR) racordate iiiain-
tea fiitreriiptoareior de alimentare a barelor cu colisiiinatori
vitali.
 I . Condi$ii generalo dc funotionare a insldn$iilor
AAR

Conclitiile generale cle fuiictioilare ale &spoaitivelor

A A R sint prev'izute in PE 506185.
Este neccsar s3 sc prevadj. dispozitivele de AAK in
toate ccntralelc, statiile $i posturile de trailsformare in care
pentni alimentarea consiimatorilor esist3 o cale de alimeli-
tare 1iorrnal5 $i una de rezer-9, in scopul de a asigura coii-
tiiiiiit:~tea in alimentarea ci1 energie elettrica.
Inti-area in functiui~ea ciispozitivelor A h [i sc va frice
tcniporizat sau rapid in momentul disparitiei tensiiiuii pe
bar& care trebuiesc asigtirate si anume :
:t) 'Temporizat, la scgderca tensiunii pe bara alimenta15
sub valoarea de reglaj. Timpul de actionare al dispoziti-
vuEtU AAR (paiiza AAR) se alegc in fiinctie de o serie de
faclori care vor fi aiializati la subcap. 2.3.
b) Rapid, la declansarea intempestiv2 sau prin yro-
tccoic n c5ii dc alimentarc norma13 (transformator, linie
etc.). Schcina de AAR va permite aflionarca dispozitivii-
lui, nuinai dac5 a f a t dcconectat5, in prealabil, calea ali-
ment;'rrii normalo si dac5 tensiunea pe calca. de rezeivz are
valoarea minima de funcfionare aclmis5.
111foarte multe sittiarii dispozitivcle de AAR combinb
.ambcle principii espuse inai sus actionind diipii caz, tcmpo-
rizat sau rapid (accelerat).
Schema de AAR va fi astfel realizatii, iiicit pornirea
.dis~io.~itivului~de AAR s5 nu se prodiicil in oricare din urm2-
Aoart-lc situatii :
n ) ca iirmare a arderii unei sigurante in circuitele de
tcnsiuile care alirnenteazil releele de minimZi teilsiune
pentri~pornire ;
 b) esisteilfa uriiii defect pe bara asigiiratii prin Atm
sau cind aceastg bar5 alimcnteaz5 un defect neelimi-
nat pe niiul clin clcnirntdc coriectate la barele rcspcc-
r e sc .coiisiderS obligatoric En
tive ; accasta ~ ~ i c v e d e iiu
cazul dispozit~~~clar (le A A X alc iiistalatiilor de joasri
tensiuile.
f n caziil in care la barele asignrate p r h AAR sPnt coilcc-
fate inotoare sincroiie, se va prevedea comanda declan$trii
prin y r o t c c ~ ea aceslora odatZi cu separarea prinupalr'i,
haiutca conect3Ri sursei de iezervs.
1n scopiil cvitsrii itnor coiiiutilri i-cpetate sle iiitrcnip-
toarelor comaildate dc instalatia r U R , se vor liia iii5sori ca
instalatia cIc A,-\li s3 lunctioneze numai iin singur ciclu.
i n cazul in c;irc d e a xiornial?i dc alimentare este re-
vSzut5 la cap5tul opiis cu reaticlaii$arc aiitoniatit rapid5
( F R )sau ci1 clispozitiv AAII, actionarea AAR pe bara
asigurat5 cc V A facc cu icmporizare.
Instdatia ,4,41< va fi p r e v l u t g cu tiri cotnutalor
pentru purrcrea $i scoatcrea sa diil fiincfiiinc precum $i cu
umlitoarele seriinaliz5ri :
- ,4AK iti funcliuiic ;
- AAR Cunctioriat.
Protecfia UIOB ta t 5 li1 in treriiploml prin care se reali-
zcaz2 AA1Z sc va prcvedea, in caz de iievoie, cu accelerare
dtip,; eiec tuarca comut5rii.
Cotiditiile suplìtiiciitare privind realizaiea AAR in
cadrd sci-viciilor pro11i.ii intcrnc alc centi.alelor electrice
d n t indjcatc in i~omatitrelePE 113177 gi PE 137175.

2. l. Coiidi l.ii tlc cIeli~tu.ajrito instlilqii )or AAH

la coiiforniiiate ca iiormativul PE 113177 la scrviciile

interne cliii ternioceritrale, deinarajul instalatiilor de M R
pnn minima tensiunc se v a prevedea, dc regiili, numxi
pentru s m o cte rezervri iiidcpcndente. fn situatia Pn care
sursele de rezerv5 iildcpendcnte sint afectate intr-o r n h i ~ r a
oarecare de defectefepe siirsa numd5, se va andita, dc la caz
l a caz, opor-tunitatea dei~iarajulnide minirn5 tensiurie, cleoa-
rece un asemenea dexuaraj preziiiiil ca inconveniente :
muiirea iimpit1u.i de AAR si posibilitatea functionarii
int(~~11pcstivc a instalatiei.
Peiltrli AAIZ 1:i secl;iilc dc inedie tensiune $ la iaMou-
xile prjilcipalc de joasP tcnsiune se va prevedea contro1111
tensiusii pe sursa de rczervri.
La ta1,lourilc seciindare de joas5 tensiune aceast.5
prevcclerc nu c d e obligatoric.
fn conformitate cu PB 137j75 la serviciile interne de
hidrocentrale dcmarajul iiist alatiilor A AI3 se va prevedea
de regli15 prin niinim5 tensiuilc..
l'ciitrn AAR la iiistalafiilc de inaIt3 tensiune $ la itista-
Iufiilc de distributie priiicipale de joas5 tensinne se va p r c
veden controIid tensiunii pe bara cle rezerv2,
La toatc &spozitivelc dc AAR prin condi@ de dernaraj
se intclcg aeclc clemcnte (Te stnrc Jiil instdatia rezervat5
carc be{crn~iilZi$i ddiniiCeaz;l intrarea in actiune a clispon-
tivulni AAR +i :iiiui.i~c. :
- disparitia triisiiinii pc bara rezervatii:
- ~~liimbarea slarii uriui intrernpstor pe dimcnt a-
rea nanlinl5 :
- prczcnta tcnsiunii pc calea de raervz.

Dispasitia tensiitnii pc bara raervatt este unul din

criteriilc: cde mai folosite pentru demarajul dispoziti~dor
AAR.
Cesizrtrea lipsei teiisinnii sc iace m ajutorul reledor
dc tcnsiune minimii care poi: fi legate Pn unn5toarele scliane
dc concxiuni :
- coiiexianc triunghi :
- couexiiiiie stea :
- couexiiiiie in V.
Prirnelc douP nioduri de conectare utilizeaz5 trei Y)ucYaki
'reiee de tensiiinc niiriimil gi ~upraveghe~wl existenta teil-
siunii pc toate cele trei faze.
ITltiinul mod de conectare (conexiunea in V ntilizeazil
d
n-cjmai do115 b11cati relee tensiunc minima, fifiin din accsl
punct de vedere mai econanlic. Dezavantajul iiesesiz3i.u
aritiei tensiunii pe faza rnedian5 este neesential in sche-
'9
me e dispozitivelor AAR, motiv pentru care aceasta cone-
xiune este in genera1 preferat3 $i iitilizati'i i t i inajoritatea
instala$iilor AAR.

Temiunile utilizatc pctitru ali1ncntare;i rdeclor <le

tensiiine minima se aleg i11 functie dc moduI in carc cste
canceput3 schema ~pozitiviiluiL 4 R .
f n cazul dispozitivelor dc AAR din iiistdafiilc de iiialt5
tensiune se intlieesc, de regul5, dou&vtariante dc dimentare
a reledor de teilsiune minima :
I . Alimentarea grapului de relee de tcnsiune minima
diil bucla de terisilitic a uiiei cclule dc nihtu-L;
2. Alimentarea grupului de reIce de tensiune minima
din circuitele de tensiune alc unui clcment din statie (linie,
transformator etc.).
Prima modalitate de alimentai'c: a grupului de
relee de tensiune minim5 impune un caracter rigid
schemei de AAR in selisul cà se poate controla priii
respectivul gru de relee in e.uclusivitate tensiunea unui
singur sistem l e bare. Iri cazul iostal@iilor dectricc cu
sistem dublu de bare Ia care un eleinerit (liriie, transforma-
tor) poate fi racordat la oricare din cel,: douD bare, este pre-
ferabilil cea de a doua modalitate de alimentare a gnipuIiu de
d e e de tensiune minima.
Aceast5 a dona tnodalitate cle aliineiitarc a grupului
de relee de tensiune minitnb coiiferX schemei de -4AR nu
casacter de elasticitatc in selisiil ca prin acclap gnip de
relee de tensiuile miniin5 se p a t e controla (dar n11 simultan)
tensiunea n don3 sistemc dc bare. Este vorba de sistemul
de bare la care este racordat elementul primar (linie, trans-
formator etc.) din a cLinii circuite de tensiune este alimen-

Fig. 2.2 Scl~einada dimrlitarr Fig. 3.3. Schema de alime~~tare a releclor

a r c i d o r tlc tcnsiune ininimCi 'le teiisiiine minimh din circiiitele de ten-
dr 1s bticln tlc tensiune a unei siime ale onui element din statie.
wliilc de ndwrn.
tat gmpul de rdee de tensiuiie minima respectiv. Alegerea
convenabilg a teusiunilor este realizatz de releele inteime-
diare d l 6 1 , d762 din figura 2.3 care dnt relee de multipli-
care a pozitici separatoardor de bare a elementului primar.
i n cazul dispozitivelor de AAR din instalaliile de joas5
tensiune alimentarea releelor de tensiune minirari poate fi
realizatri in douS variante :
1 . Alimentarea griipiilui de relee de tensiune minimi5
de la tcnsiwnea existent5 pe bara de 0,4 kV rezervata (deci
diip%intreruptoml genera1 de alimentare);
 2. Aliinentarea grupuliii do relee de tensiune minim5
de la barele de racord aie intreruptorului genera1 de ali-
mentare (spre sursZi).
Pn varianta a doua de alinieiitare este iiecesar;i combt
narea obligatorie a criteriuliii dc dcn~araj de tensiiine
minims cu c r i t e r i - schinib5rii sthii iiitrmuptorulni gciie-
ral de ali~rientare.I n caz contrar existil posibilitatea r m -
nerii f a 5 tensiune a barei rezervate, in cazt~ldeclans&rii
intempestive a intreruptorului gc'ciieral dc dixnentarc.
Solukia adoptatii pentru verificarea dispcwitici tcnsiuliii
pe bara rezervata imbrac5 iiiai multe variante, funclic de
iiivclul tensiiinii barei wzthrvate (inalt,'l tcnsiune sail joasà
teilsiune).
Astfel, pentru instalatiilc cle iiialll tcnsiiitac, verifica-
rea disparitici tcnsiuiiii pc bara rczervatil cc face in schema
cu doii:l rclee de tensiune miixini5 (fig. 2.2 sau 2.3).
I'ciitru iristdafijle dc jcinsa teilsiune sc utilizeazu, de
asemcnea, varianta dc sc-lic-niA cii doii5 rclce cle teusiirne
niiniinri, clrir sc mai iriliincsc si alte variante constructive :
R ) utflizarea Je intrsruptoarv cle joasg iensiune pe
alimentarea iiomir\lr*t 1)rt.vGztrlr:cu Lol>in,5 de iensiune
minim; (tcmporizata san riclcmporizatil) ;
b) utilizarea de coriti.~~to:ir~ dc cweiit alternativ.
Variantele mengiantttc pot fi ittilizatc in instalavi de
impor t ant5 mai redus3 dntorit 5 iii griiicipal deficientei
legate dc itnposihilitatea rtsi&tir:irii unui reglaj al tensiiiziii
minime de dcmaraj.
I nstalaf iile de AAR cnrc asiguri prduarea alimentsii
unei bare (sau iixai multe bare) rezeruaic dintr-un grup
electrogen trebuie s5 nib5 in vedere P i i mod obligatoriu
verificarea disparitiei tciisiunii atit pe bara sau barele
rezervate, ci1 gi ye calea dc rczcrva.
f n acest fel cc eliminH pornirile repclatc ale grupului
electragen fn situatia ciild clispnri{ia telisiunii pe bara sau
barelc reaen-ate se corc~ctezziiprin alle mijlaace.
 2.t2. hlilmb~reosti%rll uonl lutrsaiqtor p0 nllmenta ma wrraaiii

fn foarte rnulte schema de imtalatii 19.4R,functiona-

rea AAR are Ioc in momentul declansarii intreruptorului
aliment2irii nonuale.
Constatarea stilr; momentane a unui intrcruptor se
reali7~a~5 prin intermediul contactelor de semiializare
auxiliarc ale PtitreruptoruIul (C.S.A.). Pentru corecta inte-
Éegere a inodului de reprezentare a acestor contactc, in
toate schcmde de AAR (ca de altle1 In toate achemcl de
comanda, protcctie si scinnnlizare) cstc neccsar n sc face
precizarea C% ele siiit f iguratc pentru cazul i iltrcr~lptorid~li
h st&e ,,deconectatjP. Dili punctul dc v ~ r l c ~ r31
r CCA sta-
rea .,deconectat" corcspuiidc s t5rii rioriiialr. Pcn tsu wcm-
plificarc mentioii'iin c5 uii contact norinal iiicliir, figurat ca
atare in schem5, reprezint5 un coutact care este incliis
ciiid lntrcruptorul se afla i n stare ,,clcconcctat".
fu conforrnitatc cu prc~cierile I'E 5(11/85, Citnctio-
narea dispozitivultii AAR in mourenlul dt8clai1$3rii intcnr-
pstive sau prin protectie a c5ii de rilimei~tarenorinalri va
putea avea loc numai d a d tctisiui'i~.iiyi? calca dc rczerv2
are valoarea miniin5 de functionarrt ncliniG.

Verificarea prezentei teosiunii pe calea de rczcrvci este

necesu-$ pentru fuac[ionarea cu saccijs a dispozitivului
U' K .
Solutia adoptats pentru realharea acesluì clt~zid~nit
imbraca mai multe variante constructivc furictie dc nive-
ad tensiuiiii barei rezervate (ìndtii sati joasà I c i ~ s i t ~ ~ ~ c } .
san de schema de coucxiuni a instalatiei.
Astfel, 3n instaiatiile de joas5 tensiutie o solufie Iciai-te
1rntilizat5 pcntrn verificarea yrezeiitei tcnsiunii lrc. calea ( 1 ~
rezervg o reprczintii asigutarea tetisiunii operative 111 schetna
ùe AAR diil calea de rezei-v'X.
f n configurawe cn doai bare de joasii tensitinr care
se rezerveazs reciproc printr-un intrcruptor clc cupli
(fig. 2.4) ccoiistitiiie o barct8 cle tensiune operativg ali-
rnentatà. prioritar dintr-uiia ,dili barele princjpal~.
Diipfi ~11111 reziilt5 dio figur'a 2.4, Eu inod nomal,
barctn dc teiisiuiic operativg este alinientatri cliti bara I
(ItI). liitr-adcvar dintre cele douii relee iiitermediare
m *
n2
7
T
T -
'
I
!no

3
1
fu1
5

?
b d#I df4?

N *
I 2 3 4

dl41 d142
Fig. 2.4. Hcalivarca l ) n ~ c t u ido iensiciue operativa altcrrirrtii& pentru o
i~isialalicdv -4.411 cu t1ou;l hrc ce se renervrad rcciproc.
d 147 si d 742, interblocate intre ele pnn contactul norma1
incfiis d liil1 (3-5), este excitat releul d 747.
I'rin seria de coniacte d 747 (2-4) si d 742 (9-5'1,
barcta operativti primeqte tcnsiunea XI. La disparifia
teilsiunii pe bara 7 se dezexcit5 releul r l 741 $i in cazul e.&-
tenfci tcuciiznii pe bara 2 se excit5 releul d 742, astfel cK
prin seria clc contacte d 142 (2-4) si d 741 (7-9), bareta.
operativ*. primcqte tensiunca R2.
in iiistalatiiie de innltii Celisiune dispozitivele de AAR
rralizate pentru do113bare care se rezemeaza reciproc prin-
tr-un intreruptor dc cup15 (fig. 2.5) utilizeaza pentrn
verificarea esisteiitci tensiunii o schema care elinlin5 pre-
zenta unor relee masimale de tensiune suplimentare uti-
Ijzate in acect (;col>.
Dup5 ciim rcziiltii diii figura 2.5, priii coiltactelc norrnal
fnchise 12-13 alc releelor de tensiune iiiininia e 101 gi C 702,
se aliinenteaaH 1,obina rdeului iriteni~cdiard 741. In mod
sirnilsr cle In coiitactde releelor e 703 $i e 704 se alimentcaz%
rcileill R IJ2. I n regim nomlal de functionare, cind esists
tensiuiic ])e ambelc bare rezcrvate I si 2, relede d 141 (ii
1 142 sli-it dczcxcitate. La dispari+ tensiirnii pe bara I se
escit3 relrul d 747. IIac5 cxistit tensiuiie pe bara 2, atuiici
rdeiil d 1.12csic in continiiarc drsescitaf. Yrinseria decontacte
ti Idi (3-5) vi i! J.il2 ('lI - , i ; ) sc poate descscita rdeul de
tjinp ,l 201 casc asigur5 pauna AAH.
Dac5 uu ar fi esisiat tcxisiune pc bara de rezervs (i11
cazul in s>ef5. bara 2) rcleiil de tiinp d 207 nu se pittca
excita $i jispoziti\.ul M R nu ur fi functionat. Situatia erte
sjmilar5 pcntrii caziil disparitici teusiunii Iie bara 2.
Solutiilt. prc.zcntate mai sus prczinta clezavantajul
escntial dc a n u pc~liiiteo reglarc incleycndcntl a valorii tensi-
unii pe a1inieniarc.a de rezervà la care instalatia AAR a2
functioiiczc.
Pciitrti coliitia 1~rczeiitat5in figura 2.4 este absol~it
neccsar ca releelc interiiiedirire d 147, d 132 s5 aib3 tcnsiuiica
de actionare supcrjoarr'i tensinililor mininie de acfioiiarc a
aparntajului dili sclivnia A X R (relee de b p , dispozitive
de actionnre, iiitrcruptaare ctc.), fn caz coiitrar functiona-
rea dispozitivuliu .4A11 va q u a priu ~iccxeciitarcacomenzi-
lor rle ccitre elementele. sale comporiciite ca urmare a ten-
siunii operativc~ sc5zntc.
Peiitru soliitia prcxentatii Sn figura 2.5, valoarea niiilim$
a tcnsiu~iiipe bara de rezcrvii la care instalafia de AAR
mai Iiiueaz5, co~esputitle valorii tensiuriii LICrevenire n
rdcelor dc iensiiine niiiziniri. AceastS tensiuiie este posilil
sa 1111salisfac: consumatortil, mai ales (la& piiiltre reccp-
toare sc afl'~ inotoarc ai ronditii grele Jc autopornirc.
Pciitru asigurarca iiniii grad sporit dc sjgurant5 al
dispozitiviiliii AXR reclliiiiat de esigente majore impusc
de cc~nsiimator,se va proceda la utilizarea dc rdee de teri-
siiine distincfe peiitni mjsurarca vaIorii tcnsiunii pe bara
de r~zei?.?i.
 Pauza de AAR reprezinta tinibul de aclionnre al d k p -
zitivriIui de AAR. Din punctul de vedere al timpului de
funcfionare al AAR se deoseberite:
- AAR rapid ;
- AAR lent.
Se consideiil c5 -4AR este rapid, atulici ci~icleomutarea
sursclor se face la un ti~iipsnficient de scurt pentru ca di€+
renfa vectoriaI5 intre tensiiruea rezidt~aliipe barde decotiec-
hate $i tensiu~ieasursei ce se aiiclan~eaz5sa Eie mai niic5
de {l-1,4) V,, respectiv decalajul intre cde dauK tensiani
sa fie cle 60-90'.
Se considerg cii AAR este lent, atunci cind coiidiGa
de mai sus nu este Cndeplinita, fie C% nn se dispunc de un apa-
rataj cle comutare suficient de rapid, fie o5 se ~ w \ " d etem-
porizarea AAR,
In cazul folosirii uiiei scheme de AAR rapid, cste licce-
carl prevederea dispozitivelor petitrit controlul ungliiulai
dc defazaj.
AAR rapid nu va Ei folosit in cazurile ìu care surselr ce
se coxiiixt&nu s h t sincrohe fntre ele,
AAR rapid va f i prev5zut $i cu un clispozitiv dh t&-
porizare care va fi introdus autotnat In cazul in care cuplarea
rapida nii poate fi efcctuatil, datoritu unei crcgtcri 'piea
npide a unghiiiltri dc defazaj.
f n caziil AAR lent, eske uecesar c a coruutarca surielor
sB se yroclucà la uit tiinp in care difcreiita vectoriala a ten-
siunilor reziciunle vi a sursei ce se ancIangaar.5 sa aibi o'va-.
bare minimri, de (1,2 - 1,4)(/,, ceea-ce cc obfine Pi1-generala
dupg minimum O,8 s de la decoliectares siirsei. f n acqst-
sco.11este neccsar cn AAR sa fic previlzut ci1 illi dicpozitiv
de temporizar~sau cu iiu dispozitw de contro1 :t1 JiCereii$ei
vectoriale a tensi~iiiior, ultima solu\ie fiiiid prefcrabilg,
Se admite folosirea .4AR l5r3 temporizare gi controlril
diferanfei vectoriale a tcrwiunilor Zn cozul i n care: inotoarele
racordate tiu sint pcriclitate de ~ o c u de
l cirrent ce poate sS
aparc Ia cuplare; cind diferenta v:ctorial& a cclor doli%
tensiuni este tg&a cu ZW,,.
 In cazul existeifiei mai m d t o r instalatii de AAR in
cascadr, timpii de restabilire in tuma action5rii AAR, tre-
buiesc corelati cu tinipii maximi de lipsi3 a tensiunii, admisi
pentru autopornirea receptoarelor ce rgmin racordate la
disparitia t e m p r a r % a tensiunii.
Peniru situatiile in care calca noimal5 de alimentare
este prev%zutSla capgtul opus cu RAR sau ci1 un dispozitiv
AAR, actionarea AAR pe bara asiguratg se va face cu tem-
porizare si anume niimai dup5 ce dispozitivele de RAR sau
AAR din amonte au lucrat si nu an reusit s5 rnengna calea
normalà sub tcnsiune.
in caeul cfnd la barele rezervate prin A A R sint racor-
date grupuri sau centrale electrice de mic5 putere, functio-
narea AAR temporizat5 sau ra id5 (acceleratil) trebuie sa
P
realizcze separarea acestor p ecarj inaintea anclan$rii
sursei de rezervg.
Pentni situatiilc clnd l a barele de inali5 tensiune
rezervate, sint racordate baterii de condensatoare pentru
Jrnbunstatirea factoruliii de putere, se recomands deconec-
tarea acestora inaintea conectkii sursei de rezervii, In once
caz, funcfionarea acceleratg a clispozitivului AAR f b 5 CL+
conectarca prealabila a bateriilor de condensatoarc, este
contraindicatc?, putind conduce la deteriori5 ale condensa-
toarelor.
Unii consunlatori prefei-g instalatiile de AAR rapide
h locul cclor lente.
fn aceasta situatie creste numàrul intreruperilor nese-
lective gi scade siguranfa in alimentare a consumatordui,
deoarece En mod deliberat se renuntii la posibilitatea rezol-
v b i i Intrerupcrii $11 alimentarea acestnia prin functionarea
AAR din amonte.
Optiiinca are la hazii necesitatea evitaii goluriior de
tensiune de lung3 durata h use de pauza lungCL de AAR
S
care sint siiportate cu dific tate de animite categorii de
receptoare.
f li cadiul dispozitivelor AAR pauza AAR se reakeazll,
de regul5, cu ajntorul unor relee de timp de curent continuu
sau aiternativ, in functie de natura tensiunii operative
utilizate.
 Escitarea reledui de timp are loc, de reglila, dup& ce
In preaiabiI in cadrd scliemei AAR s-a verificat indeplini-
rea conditiilor de demaraj si de configuratie (dac5 e cazul).
Un exemplu a constituie releul d 207 din figura 2.5
care se excit5 dac5 se constati5 lipsa tensiunii pe stusele
de bazg $i prezenta tensiiinii pe sursele de rezervg.
~ e l é e l ède ti& utilizatèpot £i de tipul cu temporizare
la acfionare, asa cum este cazul relenlui din figura 2.5.
san cu temporizare la revenire. Rdeele ci1 temporizare la
rcivenire se prevad mai frecvent in schemcle de pornire a
grapurilor electrogene de rezerval care pregiitesc aceste
grupuri pentru preluarea sarcinii, san comanda reoprirea
grupuliii dac5 a avut Ioc reaparifia tensiunii inainte de
preluarea sarcinii pe grup.

Fig. 2.6. Reillizaree. pauzei de AAR prin utllizarea unci sclieme cu con-
densatbr $i rezistenta reg1abil;l.

O varianti5 de schema de AAR in instalatii cle joasl

tensiune care utilizeaza un alt mijloc de temporizure decit
releui de timp, este prezentatli in figura 2.6 $i a fost realizata
de iirma ELIN (Austria).
Dup3 cum renrltii din figura 2.6 bobina de tensiune
minimit a Ontreruptorulai este alimentatH in curent continuu
yrintr-unrcclresor ti-ifazat racordat in parald cu un condensai-
tor C serie ci1 un potentiornetrii R. In momentul disparifiei ten-
siiinii, condensatorul C mentine timp de dtcva secnnde la
bornele bobinci de tensiunc minjm% a intreruptomlui. o
tensiu~iesuperioarcri ic.nsiunii cle reveuire.
Timpill scurs diit monirntul disparitiei tensjunii si pini5
la declansarea intreruptorului ezte tocmai pauza de AAR
si e] p x t c li i-eglat co~i~eilahil
cu ajutorul ~iotenfiometruluiR
Peiitru ce clecla~igareamanual5 prin butonul BD san
declanqarea prin l-rrotccfie (rdede teniilce X,) s5 nu se
produca cu temyorizare, contactele respective scot con-
dclisatorill C diri circuitnl bobiiiei dc tensiune ,minimZ.
Schema cste prcv2zut5 cu 1)utoniil B care permite verifica-
rca peri otlicX a fiiiictioiraljt%#3circuitului de temporbare.
Aprisintl biitouill I3 sc iiltrerupe tensitinea provenind dia
rcdresai-. bobina tJc tcnsinne minima a Siitreruptorului
rlimiiiiiilt alimentatri nurnai din coiidensatod C. Se repro-
duce fn acest Icl sifiialia din ntomcntul disparitiei tensiunii
pe aliinciit arca barci rmxvatc.
N U sc reconlal1~1:jrealizarea nnar astfel de instalatiì
dc AATi ci1 mijloacc locale, deoarece sint preferabiie aite
variante coilsiructit.c mai fjabilc.

Ln rol clcoscbit de uilporta~itin c a d d dispozitivelor

A A R i1 joaci coilfirm5rile de pozitie alc aparatajului de
minutatic primar3 recnm gi interblocajele intre diverse-
$
eiemcnte diii cadri scbeniei si in afara ci. NestSpinirea
fn ciapa clc coiiccpt.ie a acesfor aspecte poate avea urmhi
deosebit dc scrioase In esploatare priii functionilri intom-
pestive saa tlefcctnoase a instala?iilor AAR respectitre.

Vcrifirarea la uii momeilf clat a pozipei aparatajdui

prirnar de comiitatie (ìntreruptoare, separatoare) este
nececars iii iirm8toarclc circuitc din c a d d schemei
U R:
a) cii-cuitelP clc verificare a condi~iIorde configiiratie
P ~ - i n ~ iiiecesare
r5 a fi iiiclcl~linitepentni punaea in functiiine
a clispozitivului A.4K ;
b) ciicuitrle dc confirninre a declan$irii corectc a iinor
intreruptoarc coinanclatn dc ciitre dispozititwl AAR inaiizte
de comniid;~L?(! aiiclanqwc a sursei (le rezervn:
v) circi~it~le de coniirii~;irea a1iclanq5~iimrecte a ililre-
ruptorulrri (intrerirl~toarelor) c sursa (le rezerva peiitiu
seniiidir*irca lulic(ioiiBr.ii instattiei M R .
f i i colc cc uriiicnzà se prèzintrc citeva aspecle legate cle
circiiitclc. incntionate niai sus.
V C I + ~ ~ ~ F Ieollditiiloil
I~CR (Io coiifigurti{le priit~srii
l'iriivrra i i i fuiic#iai-len iiistdafiilor AAR reclam?i asi-
gurarra 11rcalabil8 a utior co~iditiide configuratie in schema
primxrc I?. instalatiri. Nciiidcpliiiires accstor couditii poate
aven clrcpt consecint5 fie iiefuncfioiiarea corccts a dispoziti-
vuliii ile AAR in caz (le nc!cwilzite, fie chiar fnnctionai
infcrnpcstive Pii moniciltul pilncrii cheii cle rtrgini ye pozifia
,.Ai1 12 iii I iiiictiunc".
O iinl)oit;iritfi deoscbitii o au condifiile de confipratie
pruilarri din schcma de AAIT peritru acele instalafii AAR
la care nlcgcrea seiisului dc actionare se face fimclie cle con-
figura ti:~ i~istaltificipriinnrt-.
Uii excmplii cle chciiit rlc verificare a conclitulor de
configuratic primnr5 pciitrii o sc,hem5 de AAR pe cupl5
ecte prczentat in figura 2.7.
D u l ~ iciim reicse diil scIio1ii5, excitarea releului inter-
mediar d700 c ~temporizase
i la revenire are loc numai dac5
d n t intlcplinite urnG tonrrle condifii :
- cc~ledou5 triiiisforinutuarc sint rawrdate p sisterile
dc b:iri. difcritc :
- scparatoarclc (le lmre ale cdidei de cuplCi transversa1:r
sint Encliisc ;
- iiitrerup~ortilcirplei trausversde cste deschis ;
- rclciil dc blocarc al schemei AAR - $17 - cstc
dczvxci tat.
ìSrini:ii dac3 acesic criterii s b t iiidepiinite, instalatia
AhR arc coilditii de furictioiiarr: eficients.
 b 601

Circutk de

d i00
Fig. 2.7. Vcrificarea condikiilor do c:otifigtiratic priniar;K Siilr-u s c h e AAR.
~
 Coniactiil 3 - 3 al releului a700 asigur5 tensiunea
opei-ativ5 in schema dc AAR. Necesitatea ntilizarii pentru
releul ~il(10a tuini releu cu temporjzare la revenire are in
vedere ncvoia preltingirii irnpulsului de anclansare la :nu-
mite tjpiiri de intreruptoare.
Un alt esernl~llude circiut de verificare a condi$iilor
de confjgiiratie prinlar5 fl reprezinta circuiti11 de alegere

Fig. 2.9. Circuitc da alcgcrc n seiisiilui de actionare fntr-O sc.hem&de AAR

iut re transiomletorrre.
 a sensului de func$i~narea uiiei instalarii ,%AR intre
transfonnatoare, prezentatc in figura 2.8.
Dupli cuin reiese din figura 2.8. in funcjie clc I-ransfar-
matorul care se gsseste in sarcinii, respectiv iii rezervii, se
,vor excita In consecinta xeleele iiitci-inediare $ 1 l, respectiv
d12. Releele ci? l (d12)seexcitg prin coiitactele de semngizare
norma1 descIiise alc intreruptoat-elor cle hiialt5 $i medie ten-
siune ale transformat6arelor. Coutactclo 8 - 1 t ale celor
dou?irelee di l , (E12 risigurli intcrblocarea idtrc. cle, iar con-
tactele 3 - 5 autoretirierea reledor p7115la anulaea chcii
de regim G b l . In functie de care diiltre rrlceIc d l t sau dl'2
este excitat se alimenteaza acea secounc cliii schema AAR
care corcspundo sensului de acijoiiare corespuiiz3lor confi-
guraliei primare existentc.
1'crific:ircn declwqilrii eorectr i, iiil.~*ornlitoiirelor
O prolole1115 deosebit de importanta pe~itrc~ corecta
fuuctiouare a instalatiilor AAR este climinarea cti desgvir-
sire a posi,bilitAtii anclanv5rii sursei dc rcxervir h - 5 rleconec-
tarea yreaIabil5 a alimetit5rii dc regim noriiial. Deoarece
in ccele qai frecveiitc cazuri iiistalatia AAIC lucrcaz5 in
situafia aparitiei unui dcfect 1~enlimeiitarcade regi111 nor-
mal, este uvor de iiljeles crire W ii conaeciiitcl~catieckArii
sursei de rezerv3 peste alimcritarea iiiitiala, carc $11 acel
mometit prezintu un defect.
Pentrn cvitarea cclor tic i n ~ isi= i n circtutclc cle co-
niand5 electricfi a aiiclangZrii iiztrei-uptornlui (intrcru 3toa-
d
relor) sursei cle sezerv&se iiiscriazii un coiitàct dc seilin- izare
norm J iitchis al Intrerup torulrii (i11treru ptoarclor) dirnen-
tiirii de regim norma1 (alime~itnrcailc baz5),
in acest fel se 'evita buclarea cclor cloit8 sursr 111 cazul
uirui evelitual refuz de declriiisare ri intreruptoruliii dimeu-
tgrii de baZ5.
Pentru sigiiran\a i11 fuiic!+ioriarca instalatiei AAH iiu se
admite ca accste contacte de confirniarC a pozitici intre-
ruptoarelor qlirnentaril de bazB s5 fic P I ~ O C U ~ ~ C ' ci1 alte
contacte proveiiind de la relcc de niultiplicare sail contac-
toare imgrovizate montatr sii~>liiiientar in chpozitit~t~lc de
ac$ional.c ale iiitreruptoari:Ior. lZle Irrbuic 35 fie con tacte
originale din c a h u l dispotitivelor de actionarc dile hltrerup-
toerebr ?i este necesar ca ele s5 fie intretinute $i wglate
cu toat5 ateiitia i11 rlecurs~tltiml)tilui.
VrriYi~arra iuicltiii$firii c?i,reclr! a h1rcl*~l)toiirohr
--\iidanciarea i~itrerupt ordui (intreruptoarelor) sursei
de r~:zerv8 este verificat5 in cadi-ul iiistalal.iei I\r\li tot
prin iritcriiicdiid pozitici coìitactului (contactclor) dc smiiiia-
lizaic ausiliare a l intreruptontlui (tritrerirptonrtlor) sitrsci
de rc-~xrv5.
Aceastri verificare sc materializeaz5 prin transiiiiterea
iinui sein n;~l opti<: la panoul c.Ie serniidix~iiccnt ralc dili
ctafia electricii si apriiidc-rca unei casctc la p,uioiil AAR
iiisc~il~tionatii ,,liunc~ioiiatAAIC".
Dac5 instalatia este fi&rii pcrsoii;d peniianc~iit,sciuna-
1 ~ 1(le ,,l'unctioiiat AAR" sc Liansmitc priii ititerniecliul
instdafiilor de telcsc!iiinnlizare In iui piinct de esploatare
cu persotial ~wrmaneiit.

Sclicmelc iustalatiilor Atllt coti\iii o serie dc blocajc

moaitc SB previii& cvcniincntolc ucclorite iti esploatare.
Cel~: inai frccvent tttilixate sfnt iinn5toarele blocaje :
- blocajul impotriva rcpet5rii fiiiicfion4rii ihstalatiei
AhK :
- blocajtil itupotriva coincrieilor gregitc:
- blocarea Euncfioii5rii ii~stalaticiAAM la actionarca
grot~cticicle rczervri p: alimenta re:^ rlc buz5;
- blocarira protettici rapide lic aliiiic?nkarc:i (le rezecv:
dupl fiinitionarcn instalatici AAR.
i n cele cc iirmeazii se pwxintn citeva aspccte legate de
bloc:i jelc nientio~iatemai sus,

Ulocajiil irnptriva repet5rii EnrictionArii iiistala;ici

, U R a fost necesar pentrii a elimina posibilitatea anclan-
yririi repctate I= scnrtcircirit a "iitrc?ruptoriili~idimentiirii
cie rezerv5.

.i - o. i f h 33
 Trebuie prccizat de la bui1 iiicepiit cc? acest blocaj
estc nccesar numai i11 cazul $n care Pntreriiptorul alinient5rii
de rezerv8 este prev2aut cti proteclic. prin relee, ceea ce
insa rcprezintti sittiatia ct-a mai dcs intilnita in cs$oatai.e.
Blocajul impotrim rcpctarii functioii3rii i11stalatie.i
AAR arc in vedcre ~osibilitateaaparifiei unui dcfect ge
bara principala, ce trclruie rtiaerl-atri prin AAR sau inai
probabil a iiniii (lcfect pe o linia electric5 alimentati% cliri
bara respcctiv5, dcfcct uisotil de un rcfuz dc declan~are
al iiitrci-uptorului liiiiei 111 cauza.
RLiminerea fEii-2 tensiiiilc it barci va tonrliicc In f~iiicfio-
aarea .4A i? $i anclaiisarca pc dcfect a intrcri~ptoriiliuali-
ment%rii dc rezcr~5.Diipn cleclaii~ai-eaintreruptorultii ali-
nient5rii (le rezervg sc ajiingc diii nou iri situafia atitcrioar5
carc a determinat fuiictioiiarc;~ inijial: a iiistalatiei AAR.
fn lipsa blocajului ìmpotrira rcpetruliii lulictiun;iriì instala-
tiej AAZZ niinic nii va iinpir(lica rcariclaiigrirea pe defect a
Sntreriiptorului alinic.nt%~-iiclc: rczcrvii. Acest proccs se
poat e repcia icorc.tic l:+ infinit, dar ~ ~ r a c t ipoalc,
c concluc-
la distnigcrca iiiti-4-i.irlitniiiltii pe ril1n.ieiitarc-a ;idc rczcrv5
a c5riii piiterc de i-ii11~~ie la sciirtcircuit cc iiiicgoreaz5 coiisi-
derabil cu ficcart. nou9 rl :inrl:ingarc pp scurtcirciiii.
Ar ii gregit sri st: consitlcrr c,'l rsistcnta p r i ~constructia
~
dis ozitivelor dc ac\ioiiai-c a ititrcrupto'velor sail priii pre-
J'
vc erea sup1imcntnrB a l~locajiiliii n78 ~iiimit Fmpotriva
s3ri turilor poate prevcni rcpetarea :iizcla~i$$rii prin A.\R
pe scurtcircitil a iutreruptoritlni alimeiitilrii de rezervz.
811 ligrira 2.9 cste 1,rczentat iiiodclul clc* realizarc-:a schc-
niri dc blocaj contra s3iturilor pcnlru un intrcriiptor.
Dupr'i a i m reiese diil figura 2.0, i n cazul uiici comcl-izi
de ailclatisarc diu cheia de cornaiid;'i b l f ) I , sc excit;i rclcul
d76. carc prin contactiil s l u 3-3 ar~ioucai,Aclcctmitiagiictul
<le lnchidere al Cntresuptorulrri. Dacà aiiciaiigarea Inlrcnrp-
tomliY arc loc pc iin defect, protcctia va coinanda cxcitarea
rrleului dc blocark l a saritiiri tl75 care priri contacttil s5u
10 - 13 actioiienzS elcctroinagnetiil dc tleclali~arlral 1iiti.e-
riiptoriilui. j n acclaqi itim], releti1($16va r5nthe anìoescitat
prin coiitactul s5i1 3 - .5 atEi tiiiip cit sc mciitiilc impiiki~l
de andanqare dal tlc rclcul d i 6 prin coritact~ils5u 3-5,
iar prin coiitactul i.ioniial itichis 6-9 a1 aceltiiasi relcu (l15
se impiedic5 reanclanqarea intrcriiptoriilui oricit de mult
timp s-ar mentine comanda de anciansare din cheia de
c . m a n d blO7.
Dacg comanda dc anclanpre se d5 din scl~ema de
A.4R situafia s-ai repeta idantic cu conditia ca impulsul

de anclan~ares5 &C mentin5 permailent. Diil pgcatc impul-

surile cle anclansarc lxo~renindclin instalatiilc ARI< nu an
o diirat.3 izdiinitnli, ceea ce are ca urinare i-evenirea re-
leului [le hlocare la szrituri. In acestc coiicii$ii se poate
ajunge Ia o nou& reanclaiisare pe defect a i~itreruptonilui
alimentgrii de rezervs, daca instalatia AAR nu estc prevs-
auta ci1 blocaj impotriva repelsrii ftinc~ioii5rii.
Blocajul impotri\~a repeti'lrii function9rii instalafiei
AAR se poate rcaliza in dou& variante :
a) Utilizarea rcleului intermediar 12100 c r ~ternporizare
la revcnire folosit in circuitul de verificare a configuratici
primare.
 b) Utili7area unui rdeu interiiiediar cle Mocaj, i~itr-o~lus
spccial i11 acest ccop in schenia de AAR.
Prima variai~tiide realizare este prezeritatii principial
Pn figura 2.10.
?T-*.

1AR

O- C
- 2
dtD0

%i@
1

dio0
d
drT
CVRwrn

Iilg. 2.10. nl<ic,iri:~

i ~ ~ i v t i r iIinrctioritirii
i iiislalnlici AAM. Viirianta 1.

Asa cui11 rcziilt5 dili sclicni3, prin dcclancjarea irnuia

dio cclc rlouil inirciuptoarr rile ti-aiisforniatoarelor, reli.\iI
d7OO se dczescit3.
IJcschiderca coutactului 7 - 2 al releirliti di00 se lacc
cu o temporizare de circa 0,5 secuncle. Daca andau2:irca
3ntrcriiptorirlui de cuplii s-a produs pe un defect, acest~iva
declanga prin protectic, dar o nou5 reanclansarc a citpliri,
ca dr altfel orice alt5 coniand5 provcnind cìin sclieni;~dl.
AAR, iiu inai cstc posibiI5 datoril.5 reveiiizii in star12 tlc-j..::s-
citat a i-elculiii ~ 1 7 0 0 .
Pciitru ca fuiicfioi~arcaiiidalatiei de A A B i11ansarii1)lu
s3 nu fie afcctats de acest mocl de realizarc al blocajului
coiitra rel1ct5rii i'~t~icl.io~~Iirii
instdaiiei AAII trclti.iiest
indcpliiiite urla dili ccle do115 coriditii do iuai jos :
- s3 111.1 csistc protecfie prin r~l..lecpc iiitrcruplrirul
nlirnt.nt5i-ii (le baz8 :
- sa sc. ~ w ~ * F . Ncircuitc
I~ dc accdcrare a fuiic~ioliRrii
AAR (vczi suhcap: 2.5).
Dc inriltiuiiat faptul c5 yrinia conditie nu asiguri
fimc~onareiiAAR iii caz rlc dcclansare internpesti~~il a hi-
trcruptorului aliiiient3rii <Ic ha&. Cea dc a dona condifie
rkpunde corecl in toate situatiilt. care pot a p r e in t:xploa-
tare, dar- nu iiitotdeauna o schem5 AAK poatc fi prevaziitg
cu accclrrarca fiiractjoi-iilrii.
Ce;i cle a doiia variali t5 di* scltciiii de blocarc a rcyetIirii
functioi15rii instalatiei AAR poate fi aplicaC5. iii toate cazu-
r i l c +i actioncaz8 corcct i11 toate diuatiilc care se p t ivi
in rxlJoatarc, motiv peutrti care se folosecjte iii mirjoritatea
iiistalatiilor Ad4R. Aceastr'i v~tririiit5se prczint;X in figura
2.1 l.
Dupfi cui11 rciesc clin fig1ri.a 2.1 1, reIeul ~ l blocare
c A101
se ~ ' r c i t 5iii iiiomei~tiilanclari~lriiii~trcniptoruluicuplei,
diid contac tu1 de semnalizarc al acestiiia tr - c se liichi<le.
Reltul d701 se autoretine prin contactul l~royriit9 - 72,
iar lwin coi~tactiilnorma1 inchis 3 - 4 intrcriipe aliinentarea
hobiili-i releiilui interm ediar (1107 carc are Pemporizare la

xeveiiire. Prin contactid ? - 2 AI rclcului t8100 se iiltrerupe

alinlentarea conienzilor ùin sclieiiiu (le AAR, iiu iiiniute de
a se asigura prelui~gireaimpulsiilni dc anclan. arc pentru
o singurii actionare a intrrmp~orii~iii (le ciip15. bar:i inelii-
derea intreiriptoriilui (le ciipI5 are loc pc tiri defcct, clcdaii-
sarea sa pii11 protectie nu V a coiiducc la repelarea Iirnctin-
 b) Utilizx.ea miii rcleu interrnediar cle blocaj, introduc
special iii acest scop in schcrna de AAK.
Prinia variantil de realizaxe este prezeiitat3. pr-indkiaÈ
h figura 2.10.

Fig. 2.10. I31<ic;irc\2 rrliur5rii fiinc\il?ii~irii iiistnla\ici h.4H. Variant;~ 1.

Asa ciliil rcziiltri diil sclicm%,priii dcclanvarca uriuia

din cele ciouli jiitrcruptowe alle transforri~atoarelox-,rc:biil
H1 00 se dezesci t$.
I)cscliidercii coiitnct~ilui7 - 2 al releidui d100 se facp
cu o t ~ i n p o r ~ rdee circa 0,9 secunde. Dac%anc1ans:trc:a
fntrcrnptor~iluide cupI5 s-a produs pe un defect, acestn va
declanga priii protcctic, dar o iioii5 reaiiclansare a cirlilri,
ca dc altfel orire altil con1aiid5 provcliind diii schemx dc.
AAR, iiu iiiai estc yosibilil datoritil revenirii fn sture tl~az:.s-
citat x rcleirlui rlll00.
Peutni cli iuricfioriarca iiistalntici de AAR $11 ansarnl)lu
sS nu fie afectata de acest iuod de rcalizare ai blocnj~tlui
coiitra rep4àrii fiu1ctioii5-ii iristalatiei AAK trcliiiiesc
indcpliliiiite una diii ccle dou5 conditii de mai jos :
- s.5 nii cxistc P ~ O ~ L ' C prin
~ ~ C d e i : pe fntrcruplor~d
alimriit-ririi cla baz5 :
- sà ic. l>r~hvacl;icircuiti. de accclcrari: a fuiic~iouarii
AAR (vezi siibcal>. 2 , 5 ) .
I)c ii~ciitio~iatfaptul C% prinia coiidj$ie nu asigiirR
funcfionarea AAR ii-r c;iz de dcclansare intempestiv5 n iii-
treruj~toruluialimeiit5rii de ba5. C.en cle a doua conditic
r5spilnde corect i11 toatc situatiilc care 3ot apitre in exploa-
tare, dar nu i~itotdeaiinao ~ 1A A5 h~paate ~fi lxcviizutS
5
cu accc1crarc.a fimction;'irii.
Cea de a doua variniitii de sclieiii2 de blocarc a repetlrii
fumtioi15rii instala?iei AAR poate fi aplicat: iti toate eazu-
rile +i actionea.z,5 corcct i11 toate situatiilc care se pot ivi
Pn csldoatare, inotjv pcntrii c n e sc foloseste ih niajoritaien
instalafiilor AAR. Aceast5 cariaiit5 se prezinti i11 figura
2. t 1.
Dul)"cuiii rciese diil S i p r a 2.1 1, rcleul clc l~locared1Ol
se escitii in iilomcntul ariclaiqilrii ititreniptorului ciiplci,
ciiid coiiiactul de scintialjzarc al acestiiia r i - C se iiichicle.
Releul d1QI se autoretine psin coiitactul propri11 9 - 12,
iar 111-in contactul norma1 inchis 3 - 4 intrerupe aliinentarea
hobinei reletilui internlediar (l701 care iwe 1:emlmrieare la
bbCl
t 1 4 *

1-IZ I -n
dRO dWr
- -?--o
b6W
3

dinO - dml

Fig. 2.11. Rlocarca repctkrii lui1 ,-fiadrii iitstfilotiri bhlZ. Varialila 2.

revenire. Prin contactul l - 2 al rclculiii t1100 sc intrerupe

alimentarea conienzilor &n schema cle AAR, 111.1 iiiniiite de
a se asigura preluiigirea imy&uliii dc: aiiclansare p n t r u
o singur5 acjionare a intreiiiptortiltii dc cupl5. 1)ac.a inchi-
derea intseruptoruliii de cupl5 are loc pe un defcci, cleclaii-
sarea sa priii protectie nu va c.onducc la repetarea luncfio-
n3rii insta1a.i AAR, deoarece releul d100 r h i i i e in cori-
tinuarr: dezexcitat. lntr-adevk, pe perioada relungirii
impiilniilui de andan~arr actioneazfi releul dc &oeare la
sgritriri din scliema de cornalid5 a iiitrernptorului de cuplS,
iar la disparitia accstui itiipuls de anc1anp-e. iinul iiou nu
mai cste liosibil.
Ulwajul iinpotrivu ru>inciìzilor ,rgi-e$tc
Ucsti11 de frecvent imt alatiiie de AAR sint p r e v h ~ t c
cu un blocaj contra uuor manevre de buclare manuals
intre alirncnt?irile de l>az5 si de rezcrv8. Acest blocaj este
foarte inlportant mai ales iti situatiile cind datorità configu-
ratiei de aliineiiiue, se creeaza intre alimentarea dc baz5
$i cca de rezerv5 defazaje ungliiuhre pormnnente datorate
existenrei urieori a ililor prupe de concxiurii diferite.
nlocajul iiiipotriva unor comenzi manuale gre9ite
acfioileazi't iiuinni in conditiilc i11 care iiistalafia AAR se
giseste in starc de func~ionnrc.Accst blocaj constz in tran-
smiterea uliei coinciizi clc declanyare ìntrcrnytorului ali-
ment5rii de bazii PII clìiar momentul Cnchiderii grcsite p t h
comand5 inanuulg s~1.t dectricj a intreriiptyului alirnkp-
tiirii dq.rezcrvi'c. f n situafia &id avcm dc a face cu o insta-
latie AAIt l>c o cul~lri,se predetermins care din intrcrup-.
toarele cdor doti3 dirnctit 5t-j dc baza trebuie deconcctat in
evcnttialitatea anclanrjàrii pesite a intrextiptorului de ciipl>lj.
Prezcritarc(z de priiicipiii a circiiitului de blocaj contra
nianevrci vcyite dc buclare a alimentarilor implicate intr-o
instalati(. L?\AI<cc fncc i11 figtira 3.12.

Fig. 2.12. Rmlinirca Llxajului cn:itra narievrelor gcvì:ito.

 IIiipB cum reicse din figura 2.12 i11 niomciitul anclan-
g 2 i i accidentale a intreriiptordiii de ci~l>Prl,rlatorii5 con-
tactelor a, - 21' gi l7 - c, incliisc in acel niomriit. se c e
manda instant anetr dcschidcreil fiitreruptoruliii 1 - 12'.
e Llloairea Liilirfionkrii in$tailaliei :\AI\ iii eaz de
uelioiinro ;i pc>tcetioi suil llRll1
Instalatiilc A.4R sint coiiccputc ast f ~ incit
l sii evite
pe cit posibil anclansarea alimentarii dc. rci,erv8 pc un
defect.
Solutiilc a dopl a te pen ti-11 rc-alizai-ra accstai deziderat
difer5 de la caz 111 caz Iii Iiinctie c!e inscalal.i:i clc -Mres-
pcetiv5, dal- ili principiu se clros~besciirii15toarele variante :
a) A Al\' Fc. ct.t$le dc qnedis ic~~sa'.u~z~
Siirsele de alimentare ale bat-clor tlc inrdic tensiurie
sint de regi115 transformatoare HTJMT care sìnt prcvSzute
cu protectii dr baz5 ?i dc rezervll. fn caeul ac~ioii5iiipro-
tectiei dc Lae2 a transfom~atorilliiiinctalatin A A R trebuie
sa functioncze pentrti preluarca consuniiilui r5mas iieali-
mentat. I n caziil acfioiiririi protrctiei dc rrzerva a transfor-
matorului, accasta prcsitprlue fie 11x1 drfect yti sistcn~ulde
bare, fie un sefiiz dc clcclangarc pe o linic clcctric5 racordatti
la rcspecliviil sisteiii dc lxirr ,$instalafia dc A.4R nu trcbuie
sii fimcfionezc. I'nn urinarc grotectiilc clc rezcr\G ale Irans-
formatortilni voi comanda Eiitotdcaiiriii Idocaren iiistalatiei
AAR.
b) A A R ps cu#le tle fttaltu' lr~rsifuzt*
Criterinl de blocarc al instalatici AAlc in CZLZ dc delect,
nii mai p a t e fi fiiilcfioiiarcn prottctiei cle rczcrv!~a siirsci
de alinic~itnrc,
Pentrii cvitarca aiiclaiig5rii rezcrvt-i pe ileft!ct se utili-
z a a 5 bloearca instduliei Xzl I< fie de la protcctia Jifereii-
t i d a dc bare HT, (acolo nnilc exIst=i), ficl dp li1 31HNI (dis-
poziliv de rezervarc a i-eiuzului 7i1i~-csu~itoarclor).
hiodul dc rcn1izai.c al l~locajultiilunctioii5rii instdatiei
AAR la ac$ioiiarca protectiei ilc rezerv5 pe nlitilciltarua de
baz3 cste foarte sipiplu, iritrircit inipulsiil clc (leclansare al
protectiei coiilnnd5 excita~earclcului de hlocarc a fiiiic$io-
n5rii repctate a instal'dtici AAR $i jntrerupci-ea circuitelor
de accelerare a Iuncfionarii AAR.
 U rapide
P C Liri
~ ~ ~ W ~pr01001 [te «linlei~ta
rea de rexervii
diipii Yiiiicf ioiictreii iiislril~i(ioii lAl3
A$a cnin s-a argtat mai sm, in geiieral posibilitatea
ariclaii$àru pt! scurtcircuit a aliiilent5rii dc: rczctrvs c!stc. ce1
pu$iii tcorc*tic. esclus~.'l'otiisì ca. o miisurà dc sigurxiit3
se poate prcveden pe alimentarea dc r e a a v à o protcctie
rapidii conti:i ~cui-tciraiit~lor.
Esistcnta :ictstci lirotcctii pi-cirjiitK urniritoarc4e a w n -
taje :
- Ziiiiileaz3. ~irin5rile case le-ar putea avea nsupra
iiistalafiei defecte - o nou5 nn5lansrii.c pc scurtcirciiit ;
-- nsigufi declansarea ralild?~a iutrci-uptoruliii acfionat
dc AAR far5 sri crecze-problcriic (le selectivitate Tii amoilte.
lliii piinc t de veilere ai dezavaiit ajcIoid trcbuic ~iicn-
tionut5 iiesdectivitatea accstei protcciii rapide in aval,
ceea ce cc corcctcac:j prin sco:~terea ei autoniatfi diti fnric-
C , uii intcrval scurt de timp dc L
~ ~ E I ~ Ila a iiiiclaiisarca iiìtrc
ruptorrilui aliiiic~itilriide rmervà.
Aceastsi soltitic se foiosc$te in syccial iri caziil iiutala-
tiilor clc AAK pe ciiple si u e in vedere iiesc~lectivitntca
inti'c. ~ii'oimfiacuplci $i yrotcctiilc elcmc~iitdorracordntc
1:) sistc~indcrle bare respective.
1Guliznrea in l.>riiicipiu a unci scheme pentru scoa-
terca ailtomat5 din ~iinctiuiica pi-otectiei c«pl,lei duld nc-
tion:trea instalatiei AATC este prezentatn In figura 2.13.
L)iipB fiizictioniubeailistalntiei A A R , ielcul int(*rinrldixr
cie blocare d70l (vczi fig. 2.1 1) r5111inc autocscit:it. Prin
coiitactiil s5u 71 - 1 J , excita rcleul interiiicclinr n102 Ciire
se uritorctiuc priu contactul s5u 3 - 5, iar yriii coiil;ictitl
10 - 73. transinitc tciisiiinca oliei.aliv,i iie~csiiidunvi (!T~CLI-
titale fitriction5ri a protcctiei rapide yt. alinieiitnrca dc
resservci. 111 xcelasi timp, priri contactiil D - 13 rcleiil ti102
ponle'jtc rcleul de timp d20S carc, (iitpi titnpul reglrit, sii-
perior tcm po~iz'drii rotecfiei rapide pc alinic iit :li-ea de
P
rezerv5, va cxcita re e111 ititeriiiediar ~1703.Accst rclcci igi
face aitlorctincrca ~ x i ncotitactul s5u propriu 10 - 13, iar
prin coiil;~ctiil9 - 72 asigur5 ~ v e n i r e arc4t?idiii R102. Con-
tactul 3 - 4 -111rclciiliri d10.3 iiiipiedic5 u ~ e i i f i i i e tot~siuiiii
r~
Za bot~iclerezistciitci N, ca iimarc a faptului C,? rclcitl cle
blocaj n107 rainitie EII cot~tinuareautoretinut. Reeistc;ita
R yermitc suiltarea releulni d102 prin coutactul releulni
d103, dar iii acrlqi tinip eii IIII oste stahi1;i tcrmic.
f n tazul particiilar, ciild iiiti-rrnptonil aliuici.it2rii de
rezervs este o cupI5, se inipiiiie a fi precizat rcgiinul de
iunctionare p1 p r o t e c ~ c icuplei.

Pia. 2.13. Schci»I dc blocirrc. ;r prrilt*cticiraliiilt: pc :~liinciilarc;~

tke rezcrvk
dup6 foi~cfio~iarur~
Ail li.

In figura 2.13 apare dispozitivul di: decoitectarc Yb15

care asigui:~ segin1111 de func$ioliarc al protecfiei citplei $
anunie functionaren rotccfiei cuplei dependentz (le lmzitia
d ~ d ide AAR (b60lfsau indcpendcu(il de pozitia clieii de
A A I I (pozitia punctat).
Datorita fa tului cci i11 generai protcctia culdci ~ s t e
f
necesat5 in corc are cir instalatia AAR, ~'cgjnialdc fuilctio-
narir n l protcckiei intrcriipt~rulriide ctil~lliise dege ce1 dt+
pcndcnt dc chcia AAR (b607).Trc*ccrcaprolccfici cnplei in
regiiiiiil de fuiictioilaie iiidopcridcnt dc chcia AAR se iace
cle abicei iiziniai pentru nc~ccsil5ti di: t11 a1iet.r:~ si anume
in situatia inccrc'h-ii unW sistem dc harr pdn punere sub
tensiiinc prin cupi% dupri o lucrwc dc rtxj-jzicsnir dupS reme-
dierca unui dcranjamcnt pc sistcmul dt: Irare respcctiv.
 Coiiditiile iIi caro se poate uttliza accderarea furictio-
n5rii instalafulor A.4R au fost precizatr: in cap. I .
A+a cum s-a ar3tat mai s u , instalatiile AAR demareaz5
la lipsa tensinnii pc alinrentarea de baz5, verific3. existenfa
tensiunii pe atiniriitarea de rezerv5, asteaptj. un timp cores-
punzator pauzei AAII si dacg nu a reapsrut tensirinea pe
alimeiitarea de baeU, trecc la execntarca coineuzilor ycntru
modificarea configuratici da alimentare a iiistdatiei.
A c d e a ~ icomciizi de modificare a cnnfiguratici (lc ali-
mentare a instalatiei se pot siiccedri f5r;i teii~porizase tlin
monientid scsizurij dcclaus5rii iiitreruptoriilui pe aliiirentarea
de bmZ.
Aceastri inodalitale de fuiic(ioi~art:a iilsialatici !\AI<
este curioscutrì siib dentunirea dc accelerarea functioii5rii
instalatit4 AAR.

<i:
l~<; '"
i,<; 1
d101
Fig.2.t4. Circuitele tlc m:ct:lernrc ci luuc~iaiiiirti inst;~hfici hhlt.

Prezcntarca de principia a circuitelor de accelcrarc a

%unc$ion3riiinstalatici AAIC sc face In figitra 2.14.
DupZi cum reiesc din figura 2.1 1, ceea cc realizeaz5
contactul teniporizat a l relcului cle timp il201 diil)%vtnrifi-
c a r a tuturor critwiilor dc clernaraj ?i trcccrea pn,u.tei (le
AAR, asigur%si contactele norma1 ìnclùse d e intreruptoa-
rclor transfom~atoarelor I T $i 2T, rtspcctiv a - l T .$
n - 2T. 0

I ' e ~ l t r ~a se ev.ita filnctionarea cronath :t iiistalatiei

A A R in cazul declaii$irii intrcriiptornliii alimentiiiii de
bar; prin pi-otectie de reterv;, circiiitclc de accelerare
tricbiiic s5 cuprindiT +i un coiitact noiinal iilcliis al rclcului
dc blocare In functionarea protettici dc rczcrv5 ti701 (vezi
fig. 2.1 1).
fi cazul in spcw. ficcare din cdc domi circuite de
accelerare a func#ionbu instalatici -4AR din figiua 2. t 4
sEnt inseriate cu cite un contact noimal incliis ai rdcului
d107 care se excita de la protectia de rezervil a trans3orma-
toarclor 1 T , respectiv 2'1'.
Ca $i i11 cazul coiitactclor lolosite peiitru confirmarea
dcclans5rii corecte a intreruptonrelor. (2.3.1) se rrcomand5
ca aceste contacte Eolosite in circiiitele di- accclerare sii fie
contacte de semnalizare ausi1i;irc (C.54) ale uiireri.iptoare-
lor iii cauz3 si nu alte contacte provcniiicl de la relee de
n~tiliildicare. f n cazul in care accst lau-ii nu estc posibil
sc va tine seama rle toate rcgulilc cxpuse in capitoIii1 refe-
ritor la circuitele false clin sclicinn AAl-!.

f il ciirsiil exploatTirii instala(ii1or =lAR apar si1iiatii

cind dntoritn unor modific5ri (11: configuratie sail a unor
ii~disponihilitfti cste nccrsar a se lua uiielc ui'isuri cie adap-
tare a iiistala~ulorA A R la noilc contlifii. Pciitm a sc evita
intcrvciitii laborioase si caw reclan15 adcsea tiinp pentru
iclcntifictlri 111 circiiitelc sccui~dart.alt- instdatiei AAR,
s-au prevEiz11t o serie de facilitgti dc scl.icm5 care sa r5spii1id5
necesitilfilor celor mai frecvente care sc pot ivi in tlccursul
tin~pilui.
O situatie dcs intlli;it5 in csploainrc o constituie n e c c
sitatea iinidirecfionh-ii unei iri\lalatii ,4AR pc cnpl5. L)ac&
I n conceperea instalafiei AAH sì. arc. in vedcrc accst dczide-
rat prin iitilizarea juciicioasg a blociirilor dt- incercarc de
tensitine, problema poate fi rezol~a1:i cleosebit dc siiiiplu.
 111figura 2.13 ce 11rezint5 un fragrnent dintr-o instalatic
AAR pe cupl5.
Sc poate constata ci1 t ~ p ~ i 1 ict 9i in CXZU~ in care apare
necesitalea uiiidirectionZirii iristalatici AAR, acest litcra se
pate rcczlixa ~ x i nsinipla scontcre a blaciilui dc fiiccrcare
8b41 (respccliv Sbd2).
Iiitr-arlcvar, la scaatcraa bloctiliii clc iiicrrc~rcXh41,
eircuit clc 2. d gi 5 drviri i~iopcrantc!intrucit, (lesi rclc.cle
d ~iliiniiiili
: teilsi unc s(: dczexcitg, releiil interiiir:di;ii- tll l 7
nu se poate cscita ca uriizarc: a rlcscliitlcrii coiiluctul~ii1,3 -
- l// cic la relcid de prezciita tcusiunii p@ rezerva, e,30$,
rritnas si cl frtra Iciisiunc! priii scoati~reabloculni dc inces-
care 86-11.
Acccasi situafie sc intilnecjtc iii caziil rcli:clor de tiuzp
d201 si iritcrmediar ((1'12 caro 1111 pot lunctiona cit tirnp-
demcnttil 7 - $;il 1>loculuitlc inccrcarc 86-11 cste intrcrupt
Ilin arclnqi iiiotiv iiici circiiilul dc! accelerare al inst;iln{ici
AAli, I'ciriiiat ck coiitaciiil atixi1i:lr al intreriiptorutui a l
in cslc opcrant.
Dc i~ien!ion:it CB C) solufir: siriiplificat3 puntru unidkec-
tionarea instalatici A A R tir putt-a f i obliniit;~prii~montarea
iinui dispozitiv tlc tbiconcctaie iti locul dciticntului 7 - 8
a1 Woculiii rle Zncercarc 8h.lI. Solutia prc~i~iirtii issri dcxavan-
t+jiil C% rclrtil ,1111 scb cxcil2 ZII ciiziil disl>witici leiaiuiiii
pe sislcmtii tlc l )ari- I $i crct.azil cotrip1ic;itii iii circuitele
dc coinaiitlii iilc sclir*iileiABli.
Alte sitiialii clcs inlilnilt- 111 r)ractica dc cxploalare
cuutaii Pii riir)dific;lri dr. coiifig~ira\iifata de coiifiguratia
rlrc baz5 pciitrii cart. a f o s l giiitlitrl insta1,itici rtAli.
IJc csciiiplu. CSIC Z;L 1111 I I I O I ~ ~t Idat
I iievoii' s3 se rcniiiitc
la decoricctarea unui clcnzriit racorclat la ~tnulilin sistcmele
de bare, 111 caztil l'iiiic\ioiilirii iiislala\ici hhli si i n acclwi
timp sh se i:firiiinc coilclitiu verifickrii puzifici ,,tlt.scliis"
a inircruptorului s c ~ l u ic-tlriiiciit, coiiclitic: de care depinde
ancla~iqarcart:zecvci.
Uii atfel dc C i l z cstc ilustrat in figura 2.16, Estc vorba
Br o slatiu ilc incdic tciisiuiie (Il-1')la b:irclp c;irei;~cste
sacortlatii piiiilr-o lillir i:l~'ctsicR O 1llic5 cciìtral:~ 10~~13.
1a. fuiictionai-cba insliilatici A.\I< su iiiiliiiiir r1ccoiic.c-
tarca preal;il>ilA a p1~:clirii5pi.c cl:ti1r:\t,~clcitric5, ilo»:ir<~ce
in momentul h c l ~ i d e ~ ciiplci,
ii
Pnegt
generatorul nti inde
coiiditiile de sincronism cir sisteinul ciicrgctic. Evi ent C%,e
dacB pentru o perioad,? (le tiinp ceritral:~ plcctricH este
oprit5, dccniicctarcn plccrlrii spre cciit.rala electricg la
fttiictionarca A AR este tlejristiEicat8. 1n plus, se inai puiic
prot>leina fuilctioiii'wii centralei elettrice pe aricare din c d e
do115 sisteinc de bare dc MT, ceea ce impone ueccsitatea
ca instalafia A4R sii posta funcjioiia corcct in oricare tLiri
sitiistiile ci~urncratemai sus,
Schema prczentats In figura 2.16 r5sl>unde la toate
conilitiile care ati fost rucii~ioir;ilt.niai sns, psin utilizarca
dispo~itiv~lor -
(le tlccoiicctiire .9lj4I .G~bJrl $i :iiiumt. :
a) cciitrnl:i. clrctric3 Eiincfioncaz2 pc sistctnul de 133s~1 :
- sc conectcazci ,Oh47 ;
- sc decr~iirctcaz~ 90d2 :
- se dccaiicctcaaà .9h& ;
-- sc concctcnz: 9b-.13,
in acest fcl clecoiicctarea ink-oruptorulrii ir.3 are loc
iiii~nai la functioiiarea instalilatici >L\IC in sciisirl 1 - 2
(skte~nul2 preia sistcrnul I ) , iar vcrificarca yozitici deco-
i~cctat a latreruptorului a? sc face csclusiv ~>ciiiniserisial
dc functionare a iilstalafiei AAII 2 - I , nii ai-c loc dcconec-
tarea Tntreniptoriilui a3 $i nici ilichiderca cuplci u, tiil cstc
condifioiiat5 dc pozitia deschis a lili a3.
b) Cciitrnla clectric5 Iiinctioneazil pe sistctniil de bare 2 :
- se decoi~cctcaz5.9b47 ;
- se conecteazil 9442 :
- sc conecteazil ,9b43;
- se deconecteazti 9b4.4.
C)Centrala elcctricH estc opritii :
- se decouecteriz5 9biZl ;
- sc dcconecteaz5 Qb42;
- se conecteaz5 9643 ;
- se coaecte,u?i 9h44.
L3sZini pe scaxna cititoruliii vcrificarea justetii inburi-
lor inenfionatc la punctrle L si C.
Ma~ievraseaaccstor dispozitive de rlecoiicct:irc coiisii-
taic operafii simplc p carc personalul tle ti~l"r'i.din statine
dectrice le poiitc: executa opcrativ la dispozitia organelor
de condiiccre a sistem~iltticnergetic.
 Piuiic$ioiiari~;ici1 succcs L: iiistalafjilor Jc AAli delliride
311 foarte riluc iiA5urTi. cle r5syuiuul corcct al aparataiiilui
de coniutatic ~iriiunrlil : ~cori~eiizileii-iinisc clc instrilatiilc
AAR. Dc foartc inulte ori rcfiiziil de anclausare al iiitrtqrrip-
t-oarelor 12alui~ctitiìrili: dc rbezervI aiiuleazli cficieiitn in-
.stala$iilor AAR, iar in crizul iiistalatiiloi f5r& persoilal ik
s~iprnveglierc1,111 consumator poalc ajiingc in sittioli;i ca
i n urmn func\ioniIsii instalalici AAR sii riixnlti5 cu aliillcle
aliiiierit5i-i rlcconectate. f i i aceste conditii erc.aliiiltriitai.ea
consunintoritlui dc\:ine iiii~msiliiSchiar dac3 reapari. t i s i l -
siun? pc diii-icntarea de Imz& vi este neuoic de (leplcisarca
1;i fata loculiii $1 persoiialului dc iiitervciitiv, ccea cc rtvi(.lt.itt
conduce la creqtcreii iiiJil)tilui àc inlirei-upcrc. 'foatc -te
considereiite dctermiilk in mnd firesc o preocupai-e deos,-i)i t5
pcntru asigurrirea bulici fiiiic~oi2iria fntreiliptoarebr in-
dusc iii scheiiiele tle autoii~atizarc.
f i i tifara uspectelor rcferitoarc la biiiia futicfionai.~:I
clispozitivdor cle acfioiiare a intreriiptoarelor cai'c cc pu;~ tè
asigiira yriiitr-o corcctS intrelinere vi esploatarc a a(:~.stcrra,
o irnportants dcosebit& o are corelarea instalatiilor h A R
cu rlispoaitivele de actionrirc ale intreruytoarclos priii 1ii:uc:i
3n coiisitleratie a. particula~-it&l;ilorconstructive :ilc ficc;rui
dispozitiv de actioiiare in parte. fn practica de exploai ni-e
sAa(io~ccliticii lipsa unei preocupki ateiitc in a.ccast5 dircc-
tie s-a soltlat de foartc niillte ori cu refuzuri dc acfioiiaii. ale
Eiitrcriiptoarclor, refi~zui-icare nu sc clatorau dispozitivi~lor
de actioilarc alc accstora, ci niiei conceptii i ~ e c o r c s p u n ~ t o a r ~
a schcnlclor clt: AAR.
 fn cele ce urnieaz3, f5rl a avra yretentia de a epuiiiza
t ~ a l caspctelc posil)il n .;e il-i In cxploat;irc, se trec iri
revisl3 ~in.dr cr:riiifr oldigatorij 43- care trcl~iiiesà sc tin2
coat 1;i prnii.ctàrca instalatiilor AAH.

i n ~iri+ctic;idc esp1oiltai.c. sc tiiic scaiiia (le faptiil c5

iiiiclc tlislrozi tivr (tc actioiiarc 1it.cc.sitn uii timp dc p~eliiiigire
;I <l~imt~;i (:011ic11xii pii15 la coiifimarca execiifiei. Astfel,
la cf(*cttriirc*autici iil;iiievrcB<li11clieia de: coniaiid5 a uriui
apas;it clc* coiilutafic priinai-;; {liitrcriil>tor,separator) avind
tlisjwzilir d ~ actioiiarc
\ cti acr coiiiprimat. pcrsonaliil nia-
ilevraii t: va ~iicntincirii pulsul de ai~cl;in~are pii15 cind lain pa
de contrd tliii chcia dc coiiiancl5 17a trecc diil regin1 <le
pill'iierc., iii ~ c g i m u ltic ardcrc conliniir'i, prin care se corbir-
n15 i-xccutia corect5 n comcnzii tioritc.
UTr

Necrsitatea preluugiru duratc4 impiilsuliii de anc1:iii-

garc In un iiitrcruptor uctioriat priiitr-o instadatie A h R
est(* ilil01t1t:uuna o iii5siii-8de prevcticm riuccsai.5, dar ddeviric
alisol~itohligatorir, diicr~rlispozitivtil dc ac~ioiiui-Cal rcs-
pctiviilui i~~trcrii]>toi- eslc (le tipul cu acfioiiarc priii aer
C0131l>lilll;l t.
'iii ,zccc:qi iirSsiir5 Eli care prelungirca duratci impiilsil-
lui tfe coruaiid;ì este nrcesarU licnti-u asigurarea corcctei
iunctioririri a dispozitivtilni (li* comand5 d i1firtreiiiptr>ndui,
tot us;i t~chnieaviil iii vcdtrc limitarea duratej accstui
irnlmls pentru ri, se evita arderea bobinelor de comaiidli a
dispozjtivdor respectivc.
l'si n iitilizarea pcliiiigirii duratd iiiipitlsurilur cle
anclai-rparc dcvine absi~liitubligatorie yrcvc(1erea la intre-
rupto;lrde Fii criuz;i a Wocajului contra skiturilor (vezi
2.3.2), dcoarecc iii caz contrar euistti ~wricolulunor evcii-
t t d c aiiclans5ri rcpetate pe (lefect.
'J'oatc accstr consiclerciite vor fi avute in vedere la
coticcperea schemci A.4R, asa cum va rcie~iiliii esernplde
prczentate in continiiare.
 fn economia genera15 a schcnlri de r U , circiiiiele
de accelerare a functionarii i:~tala$ieiAAR pot f i utilizate
pentrn asigurarea prelungirii impulsurilor de comands.
fii principiil, dezicleratul mcnfionat se realizeazg priii
separma circuitdor de comaiid5 de circuitde de demaraj
din schema de AAR si priii utilizarea rcleuIui ilitermediar
cu temporizare la reveilire atit pentru prelungirca duratei
impulsurilor de comanda, cit $ . pentru limitarea acestei
durate in vcderca protej3rii bobinrtlor de comaiid5 In caz
de refiiz la intreruptorii actionati de instalatizi <Le AAR.
Ditr schema de AAI< prezeritat5 rezultz CB rdede
d l l l ci Il21 actionate de blocul cle dcmaraj al scliemei
AAR reviit instairtaueu in motilcntitiil cincl reapare tensiune
pe ccctia de ban, controlatil. Ilacri dispozitivul de acfionai-e
al intecuptoiului alimeiit3rii dc rczei-vil cstc dc tipul cu
resoarte (dt: exemfdu MR - 4) atunci reaparitia tensiiinii
pe sectia de bare este tiefiiiitiv5, ititreruptorul r3mhiind
anclniisat.
In situafia 3n carc dispw~itivulde actionare al iiitre-
ruptonili~i neccsitii prelun~4rcaduralei .iinp~ilyuluidc aii-
clansare (de escmplu, dispozitiv dc tip DPE) atunci rea-
paritia pentru o fracfiune de sccund5 a tensiunii pe sectia
de bare controlat5, aimleaz5 conditiilc dc dcmaraj ale
instalafiei A A R si relele d111 si d l S l se clczexcitS, nu
Cnainte Insa ca releul d i 17 s2 se excitc gi sà-$i fata aiitocontact
prin contactiil s5u 3 - 5. 111 coiitinuare, prin revcnirea
releelor d i 7 1 ~i d121 .se dczecicitii relocle de timp rt207
(sau dupZ caz 5202). in nccastil situatie dccisebim doud
cmri:
a) Lipsa c$rcwiGeZor cie ncwlmure le ji~izc~ionriiriiAAIC
(contjtcteie a l , respectiv a2 diti circiiitelc 5', respectiv 7').
In acest caz releelc intorinediare pentru cornei~zid112,
respectiv d122 cc demxcit3 gi impulsiil de uxiclanqare se
intrmpe.
Ueoar~.cerlispozitivd de actioliare al iiitreruptorului
cuplei care necesità prclungirr a duratci iriil~dsului dc
anclangare primqte un inipuls de fourtc scurt% diirat8,
intreruptorul nu are corldifii s5 c2iclieteze $i ramlne deschis.
sccfia d ~1,;~-C ' xiilvlti~'in contiiiiiarc f2r5 tciisiiinc li schema
-4AIC cleitiai-cnn5 diil iiou. Datoritri faptul tu c5 rd<:iil d? 77
s-a aiitobloc;it, iw colitactui silu 8 - I / &n circiiiti~lI~obi-
nei releillui rll00 s-a clesclris, 'iiiainte ca rcleclc pentrn piiuza
A h R (d201, d202) ss-qi irichi4l:~ di11 noil coiitactiil tt!nipori-
zat, relciil d100 sc rlczcxcil5 $i 1,loculiii dc comcrizi al iils~a-
tatiei AAR i se irilrcrupc: tciisitiiica oprativ5 (+), care
trecea Iii-iir coxitactul t - 2 al rdeului d/00. In acest fcl
functioiiawa instdatiei AAR este ratat5. piiii concepga
sclieiiici si nu ca iimare a ntiui eletnciit cu fniicfionare
defectiioasu.
h) Existsnja ~.ivc~izteioi. ch t:tccdeirrrc 61 f~a~c#ion<irii
A d R.
In acest caz 12 reayasitia tensiuqii pe scciia dc bare coiitro-
lalB, cit toate C B re venirci^ rcledor dc <Iciiiardj5\i ;L rc~Ice1oi-
peiltru patiza de AAR se ~ircioduccla fel c a I t i c=ul piiiicl rilui
a), dntoritH e.Gstcrifci cit-cr~itelorde acce1cr;ire n fuiicCiori5rii
AAli impulsiil de accelerrtrc iiii se inai intrcrii~n-. intr-a~lc~Cir,
I ~ e s t ~ l ~ c2 l ~ ~ dclc! I ~ T CrLinias:i i3r5 tensiiiiic cstc
~ nscctia
sec4i:i A , rezultii c5 ìtiairitra impiilsul~iitlc nnc1ziig:ti.c s-a
verifica1 lmzitia ,,dcscliis" a intrcrnptoruiiii 1r;irisforniri-
*.ton~ltlil T .
In acciasls sit~i:ificcontactul norulal inchis a l di11
t l va inenfim rvlcill d7 12 excitiit si clul& tkiwiii-
~ i r c t ~ i t t;j'
derca. coniactului d 2 0 l . ccea cc va pwlu~igi iinl>iiL?iiltk
a nclaiqiirc al it~liuiriilitoruluitic* cup1i.i p,: tlucntii tr~iiparizilrii
.la rc*veiiii-c ii iLelcitlui11100.
Scheiila tLin figura 3.1 asigriril ?i cd ~ l cal cloilca h i -
.derat qi aiitirnc liniitarcn cluratci iriipiilslilui dc ;~iid:iii$nre
.iu situaria i n ciire se iiircgistrcazli un r e i u ~cfecliv tlc nncla1~-
.~arcdiil partw iiitrt:rul~lonllnipc slinieiilarea clc si:;.,c.rv:i.
I&--aclevar, clatotita dcclall$trii i~itrcrulztoriiluinlitriciit5rii
dc baz5 (eontaclelr i11 sau a2 din circuitul I) xre loc JCZ-
o excitarea rcleului dY00 carc prin coiitactul d u I - 2 1uiU-
teara orice itnpuls dei coiiiatid3 la diirata tcmporiz%rii salc
la ievenirc.
Dac5 cuist5 tliil~iipriviitcl buiia fiiiic\it~iiiirl:il Ptii.1.eru-
ptoarclor pc alimcnt51ilc dc bazri in sc:tisril l)rol,;~l,ilit;dtii
. de inre$strarc n tint~iirt'iis dc ~Iccliiiigarc,atitiici iiis.siii-u
poatc fi extins5 la 1imilarc:t. ticturor irnl~iils~<riloi- tlo ~oiiiaii<i?i
provc:iiiid diii sc1iran;i AAR. Pculru accnasta vsto sui'icient
s5 reiiiintiitn la coiitact~~l d, tliii circiiitul S. 111 aceast5.
sitilatic rclciil d117 se va cxcita la orice functionare a iiista-
'iatiei A A R , i~itlifci-siitdc inoclul de actioiiare al I~itrerup-
toruliii, cce;i ce va de~ormniiiaprici releul dlOO limitarea in
timp a tutciror -inipulsiirilof de cornand5 proveniticl din
schema cle AALt.

111 lipsa circuitclor dc accele~area f1111c\ion;Xriiinsta-

Latici AAli la declaiiqai.ea aliinvntarii de bnz5, preluiigirea
diiratci iin~ulsurilor \l: conizncLU iti cadritl scliemei de
L
A.4R se rea 'sseu.45 pi-in iiiiocuirc-:Lcoiitrictelor iiortnal iiichise
aie lalreruptoirclor cc?, a3 (vczi lig. 3. l ) ci1 contactcle de
;uitore+ilicre ale rclcelor ti~terii~:diaictle cornaiidii.
I1iip:'i cuiii rciese rliii figura 3.2 i n moineiitiil functio-
tlarii instaialiei Ah [t, rcleclc d ì coiiiaiitl5 6/12, respec tiv
6122 igi rcalizeuri priii contactcil iiortiial dcschis 3-1i
:iutord;incrcci, f i i ac~?;! i'vl iinpulsi~i.ile Ile co1nxnd5 vor
drira pinli la rcvei~ircarplcttlui :1/01). Relciil d100 se dezex-
citn clatorik5 dcschictcrii conl;tcluirii I f -9 :l1 rcleitlui d l 1 7 ,
reioci care se escitR priii contactcle 11-1 .I a k relecl~cbe
corn:~iidàd'112 d122.
fntreri~~crcu impiilsurilor tlt. cum.iuda arc loc iiiciife-
seiit cle ràspuiisul inlrt-iitploarclor comtl~iclate. Se elimiiiii
astfel posihilitatoa cletcrior?irii bol>int*lor de comaiicli ale
intreniptoarelor la iiiipuls ilc. Iriiigii dura t 5.

, .:9.2. DIsimzitivts (In :rctlunm eri inokr. c+tw??brii:

f ir iilslitlaeiilr: AAYE cate comanrlil intrcruptouc pre-

v-3ziii.c cu dispozitivc tli: actianare priii inotor electric, tr&
buie s5 sc: fina sea1n7iclc p ~ r ~ t i c i ~ l : i ~ cons
i i L ctritctivt. alc
:~ccstor tIispozitivc cle ;LC1ivnar.e.
f t i figura 3.3 p i . e ~ t ~ ~ t t lpt S~ t ~ t reseinplificasc
i~
schema dectricri :i tlbpozitivii!ui d c actioiiacc al unai flitre-
riiptnr tip USOL.
 -
4-1òe2--
4
::I

CI-
~~~~
-
uruxor.! h 2
5
n i z , o a

-
Z
%
I
*
< ,-.l**
=t--

.
$5
E q
-i=-
s C).--* 8
B
>
 .

+ ?F- .<,.I
G... A

Il'"I ( 1
. - l I -1

r
1 f l,
e , b b
Fig. 3.3. ktceruptor nutomat USOL - \cl~<-in:irlccl ci& :
i-&
-
DD Mi%da d e c h n ~ r ;e M - niotor <te actiariurt-, CI:cn - c o i i b c t
cursla nurtoruluideactionnr~ -
; 1: cloctrrrltiagiiat: Dfi: - cIccLtri-
eiectromagnetico : DT - declanptoure t:.rniicc : C S l ) - coiihct
òe ~~ ,.descKi pcin dochti~twrc"; PI:- 1 - eri73 gi fi$i poiiti-u
.&odtsle matenalui da acfionarn ;PF-2 prira ?i [i@ pciilra ctrciiilelc cmi-
k t d o r do semaaihare auxiliarc.
 Particiilm-itatea fiinctioiialri dt. care ti-cb~iie tiiiut
seiunii 1;i rcalizarca riiici inst:il:itii Ar\R cu VSOL est?
faptul cil Entrcrul>torid arc clouli categorii cli: cont:iihtcbde
semiidizarc aiisiliarc. 1'1-itiiit calcgoi.ie dc rontacte clt. seiiina-
]&;ire nusilinrc~o rcpicziiitu coiiC:iclele 7-76 care uriiiiiresc
pwitia rontnclclor priinru-c* alt iritreriiplorului, motlifi-
cindu-si pnzitia iil fiiiictic dc starea ,,lncliisJ1cau ,,clescliis"
a Pntrei-ril)toi-~iliii.
A doiia ciitcgorie dc conlacte o repreziiit5 colitnctiil CF,
c a c estp a~ltl-ci~at
de niotoragirl de actioiiarc al inticrrrpto-
niliu. (-a principiil rlc fuiictioiiarc, prin riiigcarca de rotatic
a molor~iliii sc reztlizeaz5 cicltiri siiccesivc dc inchidc.ri-
descl~itlcri iilr i iitrerupt oruliii. Pcii trti rcalizarea zirici sin-
giircs iictioi15ri (iricliidere san deschiclerc) miscarea de rola-
ti(* a ~iiotorului trcbiiie +gineiitat5, rdril iiitreru eriì
nlii~icntUrii niotorului reveniud cont;~ccl.iiluiclc Eiiia de
curs:'i d'F,.. ~Istieldup5 o ol>crntie de fncl-iidcre coiitnctul
p
fi1xx1 (Ic c11rs5 CF,, preg%tc$tecircuitele elttctrice peiitru ope-
r a t i ; ~logicn iii-inrlloare, descliicierca, dar la mo~nelitulcind
acrbst 1uci-11va dc-vimi ncccsar.
1\53 cui11 rtsicsr* din figura 3.3, dac5 declanytrcla iiitrc-
nrpturidrii cc pi.oducc ~ ) ciilt5 cidP dccit priii actioiiarea
motoruliti clcctric (clc cseniplii, pri~ibobina de dec1ant;are
DD), atunci coiituctiil CF, nu mai mocIific5 pozitia, iar
circuitul dc coinandr'i riiinine i11 continuare preg5tit peritrii
oprafin de declaii+arc. Eslc evident C$ in aceste i:ontlitii,
o comaiida. de anclanlarc electricg a intrcriiplorultii i111 va
fi posii>il%.I'cntrii a asigiii-a coiiditii de anclaiigure elcctricfi
a ìntreriiptoruliii diipri declaii?jarea priri hobiiiri de declnn-
trebuie ca iiiainte dc coriiaiitla prspriit-zis5 de anclaii-
$ai-,: sri 'ir dcci o cornand5 dc ilcclaii~arepiiil niotoraq. i n
acvst fd so actiorieazil co~itactulazixiliar de final de cais5
CI;, care i$ va scliimba pozikin $iva pregsti circuitul penti-
comantla clv :tiiclai~(i~re. Acc:astc? olieratic pe care 1111 malie-
vrwit o f;icc f,ir,~ probletuc trebuie realizatfi autoniat de
càtrc instalatizi AAR.
111ncest SCOP, in figura 3.4 s-a figurat cu liiiie puiictata
un circiiit cnrc conectenz5 iii p;iralel cu contactul noi-nial
descliis 3-5 al rcleiilui KILJ coi~tactul de semnalizare
aiixiliar .5- (i nariiial inchis :i1 in tremptoruliii.
Fig. 3.1. S~hemBolcclr~di dc co~uaqilaa tuti-urupturuiui ti? I I S 0 4

Indifercnt de modditatea de declansare a iiltrerupto-

ruli-ii, acesl: eontuct va cxcita rcIcul NID i11 acesèst fel
motorasul va actiona pfn5 la cornittma coiitactului dc
fbal de cursri CF'c prcg3tind circuitul dc coinaii(lti pcntru
viitoarca aticlanqare a ~iitx~eruplorului.

Installa(.iile de AAI3. cnrc camandH Pritreruptoarele

prevz?aizte ci1 ciis~ioziiivc dc ,w~iaiiarecu saleiioid trebuie
sg tin5 sexma cle rinn5tnarele do115 coqdifii de siguranfB
I n Euncfio narc:
- 'rlcccsitaten prdttngirii diil-atei iinpirL5ului de siiclan-
Qare;
- 5tabilitatea tcrmicz~loarte redusl a boliiiei de aiiclaiigarc
f sdzz~oicluliiij.
Pciitru useniplifkare, "i1figura 3.5 se l>rezint&schema
ckctrick a unvi Sntrbruptor de tip Xbsaf 2000 de Eabricatie
,\E G.
Dup& cuiu reiese din scliema de coinaud5 a i~itrcrup-
tornlui, i11 momtliitul acfioliilrii buto~ittltli de aiid:u~sare
 l..
1
I

I*.
L J
are loc excitarea releitlai d 2 care se automentine prin
contactd s5u propriit 73-74. Prin seria de coiltactc aie
releului d2 (1-2, 3 - 4 , 5-6) se alimenteazg rcdresorul
bialternantil si bol>inn de aliclansare a l . f n treruptord
primind impuL5 de anclanswe, solenoidnl n7 actioneaza
ausainblul contactelor priinare si contactele ausiliare de
semnaliiare, inclnsiv coritactd 07-n2. fn momeiltnl cind
acest contact se inchide, se excita rcleul dl care la rindul
s5u se aiitomenfine prin contactul propriu 5-6. Releul d l
intrerupe prin coiitactul siu nonnal incliis 17-72 alimen-
trlrea releului d2. Din acest moment se deschide seria de
contacte d2 care alimenta redresorul si soleuoidul a l si
contactul d2 (13- 74)de mtoretincie. Tirnpii de acf ionare
ai relcelor d7. d2 trebuie si? asigure ciiclietarea sigrir5 a
intreruptorului in pozitia ,,anclansat". Acfionarea sig& a
intreruptorului este legata dz folosirea iiuicului coiitact
aa'tiliar (al-a2) a c h i cinematic5 este c~iguratilde cori-
structor, astfel ca sa se inchida in corelare cu timpii de
actioriare ai releelor d l , d2. Suma timpilor astfel rcalizaCi
permite clichetarea sigura a iiitreruptorului.
f n acest fel se asiguta ambele condifii inenfio~iatcmai
sus, adic?i prelungirea duratci Lnpitlsului de anclnnsare %i
totodats limitarea acestuia ia ideea pristrarii stabilitslii
termice a bobinei de anclanpre (solenoidiil).
Se atrage in mod special atentia c5 degerea peritru
circuitul corncnzii de act.iauare a uiiui dt contact riuxiliar
decit ce1 anume destinaf de constructor, va.avea ca iirmare
actionarea nesigura a intreritplonilui si 211 ansan~l>luiuta-
latia AAR va avea o fiabilitate recitisa.
 f i i practica de cxyloatarc shit foarte hcvciitc caziirile
d n d consumatori deosehit di* importanti siiit alililentati
la joas5 tensiunc, cleoarccc putci7lc ribsoi-bitc! de a r e s i i
consumatori si teilsiuiiea receptoiuelor lor deteriliii15 c:l
tensiiinc economicli d~ COIISU~I tensiunea dc 0,4 kV.
f n aceastri categorie dc coi~suniatorisc sitiicaz5 ce1 mai
adesca tocniai acci co~~suniatori care redama uii h a l t grad
de siguraiit6 in fiiiiclionare siih aspectiil contiliuititii,
ca de exemplti : spitale, obicclive giiveniamentale, s5li Je
spcctacdc, precuiii si o partc din scrviciiie iilierlie dili
ccntralclc si statiilc clcctricc. Priii pii terilc r d a tiv redusc
solicitate (dc la citeva zcci, la cltcva siitc dc kiIow:iji)
multi dili accgti consiimatori yot f preluati, in cajz dc >I varii
grave, ])e gr~rilp~iri cilcctrogciie: proprii care siiit prevbzirtc:
cu porniri automatc $i sfnt C-apabilcs5 iiitre in plins sarcin:
diipri numai 7- 8 seciindc dc la disparitiri telisiunii yc 11ateli.
de 0.4 kY ale cc>iisiini:itorului. fnibuli~t3fireacoutiriiiii ;i
pcrforiiiaiitelor nccstoi gritpuri d?lcctrogeire dc int-ervcntic
a piis i11 tot inai mare mSsur5 problema oporturiit5tii
incltiderii fn cadriil dispozitivelor c-lc AAR ca surs5. cle
rczcrvK $j a grupurilor de intervexitie. Implica~iilecare dccurg
din aceast&noi15 concpptic vor fi analiza te pe larg la moirieli-
tnl ]>otrivit.
Printic riucipalele avanhje pe care le yreziiitk insta-
'i
lafiilc A A R c e joas5 teiisiiinc se mcntioiieaz5 utm5toarele :
- miisiira tensiunii pe bare se face direct f i r l transfor-
matoare de tei~iiiiie;
- sursa de tensiune operatjvi este in mod curent tensiunea
harei de rezervh.
 f i i cclc co lirinènz5 SP vor prezenta citcva ch.i c i i ~ u i i l e
ccle mai rcprt:xentativc de utilieare a instala$iilot: AAK d e
0,4 kV.

liist :diiiiilc AAR petiti-il ncwvicii jntcrnc dc 0,4 k V din

statiiìc si ccntralcle dectrice siiit coiicepute in fiinctie de
schcmn Jc :llin~eiii;lren reccpfoarclor si aiiuine :
- ta1)loiiri tle ilistiibutie 0,4 kV cu bar5 uiiic5 (evcntual
cu psibilitatea dc separare in 1ii11.g prin interinediul iiniii
scpa~il-or)aviiid doti%swse de alimcnt,ve, uiia $11 f i i n c ~ u n e
gi ccidalt5 Eli rezcrv5 cald3 :
- t~il~loiiri dr clistrihiific 0 , 4 kV cti Joti5 sectii de bare
prcviizuii. cii cuplk longitudinal5. Fiec:trc <li11 cele ciou&
sisic*rne di. 1)arc. cste nlimcntat clintr-o siirsd iutlelien(ient5.

? ii Ligiira 4. I sr txczinl:'i schema uilei instdrilii clc AAR

penirii tin pikitoii de scrvicii intcine 0,4 I<\; cti bar5 unici.
Sursclc tlc a1i1iic;nta.r~aie yanoiilui <le sen:icii iritcriie sixit
coiistitrijl i. clin rloui traiisforìnatoare %fT/0,4 kV dintre
care uni11 cstc in snrciii5, iar ccl5l:~ItEn rewrv5 c a l a .
.Licliei~ia iiist&\ioi AAR ia Sn consideratie posibili-
tatea ca nibicarediil celc clou5 transformatoarc s% poat5 fi
?n sarc:iiia sitii iii rezerv5 calda.
f n nccsr scol, instalatiri A A R estc prevkuta cti clicia
3c rcgiin h601 ci1 trci pozitii :
I - A A l i in functiiine: 1'RAFO 2 vrci:t TRAXiO I

(pozi ti ;i 2) :
3 - A.4K aiiulrit (pozifia O ) .
I ~ i ~ s i i l n tlpcrnti\:5 a iostnl:itiei AAR este lensiuiiea
I .
~w
alter n:i t i\ 5 +se i asigurri diii siiraa de rezervh, constitiiind
Big. 1.1. S c l i r n ~ aiiircl iur;tnltikii -\.\I& iiciitru un
palioil dc scr.brii intorno 0,4 IrV de lmrc mic.
c11 h i ~ t e i ~ i
?n c~cestfel tiiadalitatea rle verificru.~a preaentei ti-risiunii
pe rezew5. Astfel, bareta RO prime$c tensiitne CII prioi-itate
diii bareta Pd (trafo 2) piiil joctil de coiitactc alc rclcclor
d l l S , d119 care stipravegIieaz5 tensitiriea I>arctelor It1 si
X2.
La disparitia ietsiniiii pc l~arctn R2 sc va incl~ilidc
contactul nonna1 inchis 11-12 al rclcrilui dll!), astfel c5
bmcta RO va fi nlimelitat8 diil hareta R, (Iraio 7). Iluclacea
baretclor U1 si RZ este eliiniuaL5 ca losibilitrite pr;ictid prin
iiiserierca contactelor nonna1 iiichisct qi noriiial clcscliisc ale
relcultii tE719.
O particularitate a scliciiiei prczcntatc estc madul de
sesizare a lipsei terwiunii cnrc ccte rcalizatri priii doiiZ grupe
de cite doua rdcc: de iriiiiinli teminne (c;jOI-~302) care
controleaz5. teiisiriiiea cdor clorrri sirrsc de alimeillare 3na-
i n tea Entrei~ii~~toarelor autoiirn te al $i ~ 2 .
Acest mod de racordare preziritti w.rn5tomele parti-
ciilarit?~ti :
- iiisiala+.a AAR sesizeazri cxact sursa dc alimentare
In care a dispiirut tensiuiiea qi actiorie*az:i in setisul
rcspe%tjv;
- i-cleele dc miriiinZi ieiisiiiiic rru i$ revin in mot~ieìital
coticctxi-ii suaei (le rexervZ, nstfcl c;Ti tiu cxkt5
pericoliil revenirii iiistdatiei AAR iiiaiutc dc inclii-
dcrea sibwrii a iiitr~.riiptoruluidc rezerv5, cu alte
cuvinte nn slnt iiecesare inhuri de prclitiigirea
i~iipt~lsiilui de . aiiclun$are;
- iiistdafia AAR tin poatc fuiictiuria i51-5 circuite
dc accclcr~irc,deoarwc in cns! contrar, li1 dcclan-
sarea iutempestiv5 a iiitierii~torizluiazitoii-iat, rt-leele
l i i l sesizeakil lipsa teilsiiliii~ pe basa de coiisiini.
O alt5 particularitatc a schemri prrxentate o rcl)rczintri.
Mocarea func$ionr'irii inctalatiei AAR 111 c:~ziil aclioii5rii
yrotecfici iiitrwii ptoarrlor aiitoiilxtr*. Acest Iircrii se wali-
zeazii prili rclcele d l l f i , d l l / cacitutc clc coiitaclt-l(#C S D
ale protcc{iilor iutt-cruptoarclor aiitotiiatc.
Acestc rclce s9nt prcvr'izutc cu nrttoniciitinerc, iar
contactclc lor iiortiial Itichise siiit inseriate iti cjrcuitul de
and:iilgarc al fiec'irui iiitrcriiptor automat.
 Ilistalatia h A K este prev'izu t5 ca um510wu'ele sem-
nalizXri :
- scmiralixar~ ,,12.41? iti fuiicfiune" rcalizaìii p ~ i n
releul d721 care verific3 configiiratia priiiiar5
inaintca function5rii A A R (ji lampa de seniiializare
71,. L)up$ fuuctionarea iiistalatiei AAR, lupnia I L
cc stinge, ca iirnlarc n dcscliidcrii coiitactuliii 11-72
a1 ieleului d120;
- semr~alinare,,Futicfion:it AAII" reidizats pri~irdcui
(/l20 care verifica fnclzicleren Piitrcruptoriilrii de
rezeri4 si lampa 21,;
- seiniializarca blockii AAR esic rcalizatlil prin
stiiigerea lrinipii IL de ,,AAR i r i fiiiictitinc" filrs
al-tritidcrea cor<jspttriz~toarea laiiipii LL dc ,,Finio-
tionat A-4R".

111 figura 4.2 se prcziiil;i scliciiiti tirici inslalatii de AAR

pcntru un panou de sci-vicii intcrric 0 . 4 kV cu t1ouS secfii
de bare $i ctrpl5.
Siirsela de alimentare dc paimuliu dc. ccrvicii iiiterne
sint constituite din doti5 trriitiformatunrc MT/O,-l kV,
aliiiie-..nt'md fiecare cfte ittin cE11 celc tlori:~ scct ii cle bare.
Cek dou:~ secfii <le batc sc: rczcrveazii reciproc priii inter--
meiliul cuplei lon,oitndinale. '
'Tciisiuiica operativi folosit5 iii sclieinu ckc AAR est&.
de cIort8 reluri :
- terfiiiiiic operativ8 de curelit coutiiiuu utilizatZ
pentrti alimentarea r'e1eclor clc tini p si i iitmmediace
diii sclicm'l (blocul logic);
- tensiiirio operativ5 alteriizitiv3 i~tilizal: 1:i alinzen-
t aren dispozitivelor (de acfioriare ale fii trer ~ i tpoare-
lor (blocul dc coii~andii).
?'ciisiiinea operativa alìernativg cc itsigiir5 clin sursa
carc: coiistituie la un moment dat remrva. Astfel, lmreta
NO pinieste Cn regim norma1 teiisiitne din barcta 122(trafo2)
prin jociil dc coiitacte ale rcleelor d714 si rZ72-l care supra-
veghcadt tenciitiiaa barctelor RI si P?. La disparitia tcnsi-
Fig. 4.2. Schririn titici instalatii A-AK pcritru un p n o i i dc servicii
interne 0,4 kV cu do113 sisteme dc bara si ciipl,? longitiidli.ial&.
unii l>c barcta li2 se \.a inchidc coiitactul iioniial inchis
17- 72 al relciilui tillS, astfel c.5 barcta ]?O va fi alimeiiiat.5
acutii rliii 1)areta KI (trafo l ) . Ruclarea barctelnr T\'!, R2
cste esclusg priii iiisciieren pe 1egAlura dintsc cele do115
barete n don5 coiitacle ale rclculiii d72.4, iiiiul liormal
Inchic si nltiil noi'nial dcschis.
Verificarea lirezcntci teiisiui.rii sc facc priii jocul con-
tactclor re~lcclor ci1i ? si dl72 dii~ circi~itiil$, rcsl~.ctiv
14, care se cxcitri la disparitia tc,iisiunii pe sistcmul dc. bara
7, reslxctiv 2. Dciiiarajul releillui de timp d201 estc condi-
{iciiiat de contactul liorinal deschis 3-5 al relcului ci1 71
gi de un cotitact iioiliial inchis 7 7 - 8 al rdeiilui d12'1,
reslxctiv dc dispaiilin tciisiuiiii sectia de 19are i gi pre-
zenta tcnsiiiiiii pc sccfin (Ic barc 2.
Vcriiicai-ca coiiditiilor dr coii[igiiratir sc face iii c.icJru1
cir.ci~itului2 priii rclciil iiitcriiicdiar d100 ci1 teiiil>orizarcda
reveiiirc. I<clctil d100 i\sigiirR 1bnitarc.a duratci iml>ul~urilor
cie coni;ii~d~, dcoarcct- iii cnz~ilactiunsrii reledor de esccutie
d 7 1 2 si ri12.2 arc loc cscitnrea relcului d 1 1 5 diii circuituì
78 cac. i$ facc atitocontact, iar priri coritqcttil s5it nc+tnial
incliis 7- 7 0 iiitrcrupc riicuilul I ~ o l ~ i nrcl~iilui
t~i iI100. Priii
contacttil .3-4 al ivlculiii di00 sc iiitrerupc tciisiiinca
operativri l a rclccle tlc csccutie ale instalalici MI<.
Anclansarca ihtrcriilitaruliii cul>lleise IGe cu~idition;itCIC :
I
- verificrirca pozitiei ,,flcclaii$al" a intrcrupto~uliri trnfo
aferent scctiei de barc rr1iiias;i i5r5 teiisiiinc ;
- verificarca pozitici ,,aiiclaii$~t"a intrcruptorului tl.ilfo
aferent scctiei de bare care coi~stitiiicrezkrva;
- ncfuncfionarea protectiei intrcruptoiului trafo.
Fuiic~ionarca protecfici l a hiticruptoarelc trafo 7,
trafo 2 conduce la cxcitarea releclor intermediare d173
respectiv d12.7 care se aiiiorefiii. iar prin contactcle lor
norma1 inchise 3-9 inseriate iiitrcnip circuitul de aiiclan-
gare ai intrcxupto~ului de cupl5.
Scmiializai-ea ,,AAR i11 frinctiunc" sc face priiii lampa
IL gi csic condifioriat5 dr escitartlo rcleului d100 care
verifica coiidifiile clc coiiii@~ra\ic. D:ic;i iiil iritreruptor
de trtrafo dcclz~ti$eazii psin profccCie, laiiipn IL se stinge
datoritli Snscrierii in circiiitul lamyii a contacielor iioririal
inchisc alc releelor d?l,3 gi d723.
 1
Instalatiilc AAI< peiitrti tiibl~ti~ilc dc tlistributie de
0,4 kV di! la coiisimlatori s h ~ cuncepule
t funcfie tlc scl.ici~ia
de aliniciilarc* a tabloului (le ilistrihiitie si aniimc :
- ?'nl,loiiri tlt- tiistributie 0,4kV cu 1~1x5 iiliic5, (weii-
tua1 ca posibilil atea (Ic scpararc i r i ltiiig priii intcni~crliui
unui *sepu-;ilor) aviii tl iloir5 sail trri wii'se clr iiliin t:ii ta-e,
dintrc. careuna i11fuiic\iiinc si alta iii rc.ztxrv:ic4d.iltlr'i(cca
treia in rczcrr;~recc. ca ilc cxi*nzlilii 1111 gj.lilr i!lcctk-ogt~~}
<(e'
+
:
- Ta1,lotiri clc clislri1,utie 0,4 ItV cu rlouri s&cf.iicle
bare $rev?ixutc ci1 ctiplli . longitiidiiial2. l;il*c;irc*,din ~ e l e
dou;YL secfii cle bare oste diiiieiitatfi eliilti.-o siirs5 'ilitlcpeii-
dcnt5 si sc rezcrveazM ieci]>ri.oc priri - A A H pè (.iipl?t. De
asaienea ambeb- skctii dc bare 0,4 kV pot ti l?i.clu;ilc lx-iii
AAR pe iin griip dcctrog{:c-n:iflat in rczcrv5 rccc:. (.'qnstihiiil
poatc fi pre1ii:it cle groliul plttctrogeii iiitcgz;til s u ,partial.
111cea a cioua alt cni:iti\-3 SC. iiiipuiic scq-iiirartja iiiire-
guliri consuru p(. ca tegorii dc. coi.rsiinintori vi t di vi' cot;su-
miitori sacrifical~ili. 1-a functionarr:l :\Alt 1"' g"flx.11 dc
rezervK, consumal orii sacihificaLilisint tlcconr~ct;iti,;ccc;i ce
impune gruparra lw spi-e iina (Liil rstrr.iiiit5tilc ScctiiJor
de bare si rnont;jre;i ,i citc- iiiiiii aiitoniat gcnrral de sepI-
ratic. ..I t

4.2.1. fuetnlt~fil AAR

)la ~rrrsecfd ollnrrnlare Ir mi IiibJoe ds
disuibu~te~
dc @.i k V dc r6air;uiniaitri

Pentru exemp1ifjc:are s-;Laltis caziil iiiiui tiibloii de ilis-

iributie 0.4 k\' 3e consnmatoi-, ci1 bar2 rii1ic5 $iavind ca
surse douii tran~formatoiu-e3iui'/0,i kV care pot li pe riiid
Pn sarcin5 sau in rezcrvri h funciie dc confi&~irlitinnlcasil.
 , ' + J . S ~T3.W
,

Lo AAR

Fig. 4.5. Sclieiiia uaei it~talatiiAAR pontra un tablou de

 Tn n<:estscop imta1:itiz AAH a luii coiicetiiit5 cu o
clieie de rrgim caic i11 afara pnzitici ,,Ah12 ai-iulat" it1a.i
pel;tiiit~1;i tlorintz, alcgcrea u i i ~ i adin celc clon5 ~:u.iautc:
)

I
I
,,Ai\IC ili futic{iitne" cu T1 111 smtrcin5 T2 in
X ~ Z C S Y ~ (laI-
'' l > ):
i' h

,,A.4R iii functiutie cti T2 "i sarein3 gi TI i i ~re-

zch;.. (?-? - TJ.
A p ciini rejese diil figura 4.3 In sclierna inctalatiei
AAK sc iit.iliz~$x-/.k Clo1~3feluii de tensiuiii operative :
- tt~nsiuiieolxraCiv5 de citrcnt continiiu ~ztiiizat5pen-
t r i ~aiiiurtiitarea rclcelot. dz tilnp, intermecliarc etc.
(blocul Icrgic) ;
- trri~iiiric opcraliv5 altci-natii-5 nkiliza t l pcntru
coiiiaid:~dispozitivclor 613 actiooarc ale iii tl.cidup-
toarvlor (blocul dc coirlaiid;i).
Datorit5 existcnhci clicii cle regirn b 0 7 cii trei pozitii,
nu ilmi cste hccesar8 rcalii,arca uuéi Ijarcte de (tliisiuric
alteriiativ5 proplici instalafiei AAR, ci estc posibil cu
folosirea juciici~as5 a cuntactclor clicii AAIC sa se pr->ia
intotdeauna tcnsiunea altcrnntivri a sursci care cotistituie
in coidigqratia ;~lcns;i sursa dc renerv%. Aceast5 i$crisiitiie
estc suprO\*egIie;itrl priri relede clt. prchenta tensitpii cYin
schcina .4rZl<, a ~ t fC$ ~ luu cstc yosi\)il un dcmaraj al iiista-
latici ,A,4J< irir;i. esisletzfu tciisiunii operative alternative.
~ & s u ~ i i n c rc5 n s-a. nles coiiliguraiin cu tradÒri~iato-
riil 7 ip sarkiri5 fii tt-aiisform:itor~ild jn rezer\-ri. L& clispa-
riGa t~nsiuiiiil)(*btlrelr tkbloiiliii ci12 clistrihufir, rdeelc de
t ~ i s i ~ t t iiiziiiiiii2
e t:,301, C-302i$ VOI- iiichide contnctlele.
Pei~truvcrificares preaentei tensiiinii pe rezervk (NS, 7'2).
pfin cotiti~~tclc chcii de A.4R 7-6 se alegc contact i11 73-14
al'releuliii inz~iinaltic tcnsiunr: e301 alimentat cu teiisiun-
nilc R2-TS, Dncri i . r . 1 ~ ~ 1c3'Sn.l cute exdtat, atulici relerrl
dc tinip d201 va cleniara si dup5 scurgcrea p i ~ a e i(le AAR
va coriì;ultla. i-scitarea rclcului iritcrinediar d101.
lielciil i ii tc~rmccliaril1 01 comanda decIaiisnren sclec-
tivà riii coiitnctrrl 1.3-78 al cheii AAR a iiitrtiruptorului
al. JLTificiiid declntqat-ra corectk, a Intreruptorului a l ,
conlacti~l2-1 a1 rcleului iutermed~ard101 prmite exci-
tarea rcleulni (l2 din dispozitiv~iId~ actionarc. al i~itrci'up-
torului rr2. L a rindiil s5u relcul 112 alinienteaz-q'cu telisiune
opera t i r 5 altcriiativ5 puntea redresoare dubl%alternaiitg
cni-e fiirnizoaz5 teilsiiinea pc?irii soleiioidul lmhinci de ailclan-
pare :i intreriilrtoruliii n-. Iri iiioiiii~iitiilii~cliitlcrii coiilac-
tuliii de semndizarc aiixi1i;ii i12 i r e loc cscit:irca sdciilui
m? care intrerupe circuilul i)obiiici rr.lciilui ((2. -4ga cuin s-a
ar5tat mai sus (vezi $ 3.4) contaciul a2 r s t r tin cont:tct
spcinI c a c se inckidi: niiiiiai tllipri cliclii~~ ;ii.r.:i iiiccaiucrl
sioli-;i a Intrerul>torului ?i arr roliil di! a 1.1iiiiiiiu suprasoli-
cjtarca termicii a solci~oicluliticlt: aiiclsnswu. Fiiricfionarea
instalatici AAR arelocinniurl sinìilar si pelitrii configwntin cu
transfomatorul2 in sarciii5 si trsiisforinatorul I iii rt3xcriV5.
Scninalizareit ,,AAI< i11 Ctiiictiiitic" cstr realizatn ol)tic
priu apsi~~ci,crc*a la11pii 11- (le la 11;1ìiotil-?\Al<.
Sen~iirilizorca lunctioiGrii iiist alal jci AL\ H s(* rcali-
zcaz;i prio clapctclc sc sc~iii naliznrc Ir..,ll l . h.172, h41.3,
B4l.g $i h d 1 5 rlc 1:i panoiil .AAl2.
Mai sirir cic serni-inl:ii iirrii5loarclr i-lcuicate rcfcsitorire
la conce ti:i sclicnici AA li l)rt\nuntatta inui siis :
lc)cueni;i nii cstc prrvCuv.ut$ cu cii-cuilc de acedd-
rare dar, dac5 specificiil coiisiim;~tot~iIui. perntite, d c liot
f i incliise ci1 usiiriiilri priii ii~troclticere~ 111 pwalc.1 cu coli-
tactiil l,?-14 al selcitliii (t201 ;L citv uiiiii coiltact norii~al
fncl~is(le 111 intreruptoarc:lv i 1 1 ~ji a2 ;
- Sclicbniu nu estc prcv2znt;'i 1-11 ~)i-c.luiigii-c:i iiiipnl-
sului dc. aticl:insarc, care, dac5 sc fiilr.3 s ~ a i i i (.l(? ; ~ 1xirticuln-
rjtritile de fiiiicl;ionare ale disl~oziti~~clirr slc ;~ctioiiarc,ale
inti.enil>toarclor expusc nzai siis, cslc fiìi-5 iiiilitittt::
- Scliemn c s t e prevaautà cu l~lnciijiii ci~7,~il decl:~~~-
g&ii In scustcircuit a i n t r c n i p t ~ ) a ~ cQI ?~, r 112. Abtfel, prin
contnctele de scmnalizart! a rlrclari$irji f SU, sc excit5
r&ul d702 c:irc i$ facc ;tuto~rit!ntilierea$i priil ctintnctill
s5ii iioimal Erichis 2 - 3 intrerttpc. circiiitiil (Ic cIt~uìal;?j al
relcului clc. timp r1201.

4.2.2. lnsia~Ln(irAAIt l ~ c ~ i i l t tirn

i frihltiii cle dislrihti(lr 0.4 IiV
dr f-tiii~iiniiiiorrii diliifi ft*t.!iì (le Iqtrr q / IIIIPIII Io~q~ltu~linnifi

Yn figur-;I4.4 se psczjnt5 srllann urici ii~st:tl,xtii(le AAR

pen tru un taliloii dc distrib~itierlc 0,4 k\: ci1 tloun sectii
de bare $icuplil 1ongithidiii;lJi,. Surstilc clr alirneiiiare ale
Fig. 4.4. Schema unri iiistntatii AAIC ~ x n t r uun tnlslou clc disiribu~a
fabioiilui dc distributit. siqt constituite &li dou5 translor-,
~$atoarc MT/0,4 kV, alirnciitind iiecare cite una diti ccle
douà sexkii de bare. Cele dou5 sectii de bare se rezerveazs
teciproc priii ititcrinediiil ciiplei longirudinalc.
Fa@ clc idtc iiistalatii de AAR pc cuplii loi~gittidinald
prezentate antcrior, sclieinz diti figura 4.4 prezintz citeva:
particularitgti gi aiiuine :
1 - posibilitatca efcctiigrii cle maiicvre pentrti schim;
harea sclicmei clc alimentare la tabloiil de distribiitic prin
automatica de ,4AR. Se ditnins astfel necesitatea efectuhii
riianualc L: inodific~uilor <Ic configiirnlic cvikincl totciilatti
gre.ylile dc 11ianct.r:~si niic~oriiiilla masini timliul dc intrc-
ruperc ;
- lir.vciiiren niitoiunt5 Iit cnnfigiiratia ci1 do115 sr:ctii
tle bare vi ctipl5 lrir1gitudii~al5dcscliisri gi A A R iii Cuiictiirtie,
cii conditia cxistentei tcmiuiiii pe ai-ribele aliinciitiiri.
Accst mnd dc acyioriare prczint3. avantaje !li mod sl)ccinl
pcbntru iristalatiilc fk-5 persona1 perniiiiient.
Se consider5 c5 itistalatia de A A K cstc in funcfiiine.
1.a disparitia tcrisiunii pe sisteinirl du bare I (11)se dcxeexcit3
nlecle de leiisiitne iniiiim9 e:301, 7302 (res pectiv c.i:O.?.
e.303) cai-Cpriii scria a~itocontactclornorinal inchise 12-13
din circ~iitiil3 (respectiv d) cxcitil rcleial interniediar dlOI
(respectiv cll02).
fn ccintiniiarc, ~rerilicarea prczentei tensiiiiiii 11v sis-
teiuiil cle hare II (i)se rr:alizcnz5 atit prin iitilizarcn ca
teiisiuiie a tcrisiuaii R2 (respectiv X l ) de pe sisicniiil 1lc
bare I I (rcspectiv 7) cit si prin "iserii:rea contactului iior-
mal dcschis al rdeului d701 (rcspectiv d102) cu coiitaclul
nornial incliis al rcleului ((102 (rcspcctiv ri101).Ue mciiEio-
nat CB aceast% diihlart: a vcrific5rii prezeiitci teiisi\inii a
rczultal mai iniult diii nccesitatca c3 circliitele 5 gi S u s;i
nu biiclcxe accidetital bcrreiele ]\'I +i KS.
1Ccleiil dc tirnp (i! 201 nstfcl excitat asigtu2 p u z a de
A h R $i prin contactul s5u 3-8 (respcctiv ,'i-fi) coinandl
dcclanjai.ca 'Intreruptoruliii al (rcslxctiv a2). Ancliinclarea
Pnlrerup~oruliiictlplèi longitiidi~lale0.3 se face cri tciisiuiiéic
operati14 alcas% prin jocul coiitnctelor relcclor r 1 1 0 7 ,
d102 din circuitu1 70u gi 10 yi cstc coiirii~ioiiatidc dcclnn-
p r e a intt*crn~)loriiliriR 1 (respectiv ~ 1 2 ) .
 Releul di@,?nsigiir; priti coiitactclc saiilc 7-2, 3-4,
s.3-6 alimentarea printii clc rcclrcsnrc rliibl5 altcrtiaiit5 la
care cstc ractirclat5 ho1)in;i clc n~icI:iny:irc a iiitrrri~ptorului
cii plci longitndiiialc.
Peiitru ii se cvita aiiclaiisarea pc tletect dup5 dcclnn-
pre.1 priri protectie a uiiei aliiiient3ri, s-ali introdus rclcele
670(ì, d707, ti708 care se excita de la contaciul protecfjei
h scurtcirciiit intreruptorultii a l , respectiv a2 $i (13 si
care se a~itorcjtin.Dcblocarua se facc clin butonnele / lgtl,
Il?r2 $i lln.3. Sc realizcax5 astlel urin;itoarcle conditioniri :
a .4ncl:iii$;1rca i ~ ~ t r r r i ~ p t ~ cuploi
s u l ~ ~ iIo~~gill~cli~lale
~ i uislc posil)ilri rlacri s i i ~ tc-xcitatc rclvclc d /Oli, 11 107 (coii-
t;icic*li~$1- 1 O clin circuiti11 IO), adicz data :iii fiinction;it:
pror cc.\ iilc* 1:i sciirtcirciii t d ~ iritrcrul,io:irclor n l si n 3 ;
b

A ~ i c lnsari:a
:~ ìiitrcrtiplorului cr l nii t.stc. posibilZ
dac;i s111l cscitat~.relcc~lt. ti1Oh' si ti108 (con~;ictr'loiioi-iil:il
inchist: 9- 10, rt.spi~cliv11- 13 diii (:irciiitiil 12), nclic;i rlac2
ai1 funcfional ~irotcc\iilc<la sciirtciicriil al'. iiiti.c!i?i pto;tre-
loi- n1 gi a 3 ,
hnclan$ai.t::t iutrertrl~tonilui (12 1111 rstc posil>il;l
dncii si~it.cscitali. relcelc (1106 gi rl7OA' (conlactclc 11or1na1
incliise 11-12 tlin ciscuitiil I.?),adic5 ciacr'l :i11 Cutictionnt
prot<.c[iilc la scui.tcirciiit' alr: iiitrcruptoarc*lor ti2 a.3. '
Diip5 ci1111rriese tliii cxarriiiinrca srlicnici dc A A l l
di:i figura 4.4, vcrific.:iro;i lipsci lcnsiunii iiii sc fnce ])e sectiile
dc 1,;ire ci iii;~iiitc:;i i~iirc~rilptoai.elor a / , i . e ~ l i c c l i \ ~&?.
Aceastil S1ltx:Ltic ;i clelermiiint ncccptarca Iiinc\ioii:'rrii
;iccc.lcrate a iiist;il:i\ici A i l l i la rlcc1aiis;~rcaiiltrerriptoari*lor
n7. 472 CI^ adaptai.cri miisiirilor rncntioné~lerimi sits privitici
I>loc-wc;i 1:1 sc~iricircuil.
111 caz colitrar, la cieclaii7arca inariualA a utiiiia tliii
ititri:ruptoarete al s:iu LE?, snu la declangarca iutcinl~cstivri
;L accstora, instalatia X.4R nu a r avca conclitii tle tlcmuaj,
lil?s;~-ilctensitinc pe scclia de bar% iieputiiid fi scsizatH.
J i i ceca ce privcstc modul (le rcaliz;tr-c a rnoclific;irilor
rlc co~~figiiratic la tabloill dc distributie priii ii1iliz;irca auto-
nlaticii dc AAII, se tntiiilioncas*,5CZL la bazii cfcciurii.ii aces-
tor itctioii5ri sta priiicipitil siiiii~llrii disparifiei tciisiuriii
pe rinci pe citc iiiia din ;ilimciit3ri. Astfcl, la coinutarea
clicii dc AXIZ pc pozitia ,,I'rol)c S Ti $i ciip1:i riiicl;int;atrl",
prin contactele 2-3 $i 6-7 se intrerupe alimentarea relee-
br de tensiuiic iniiiiin5 &l, c.302, $11 tinip ce priii coiitac-
tele 17-12 si 13-16 relecle cle tciisiunc iniiiim5 ty.?Oa,3,
e304 sint mcnf.iiiutc sub tensiunc. fu accste conditii ii.izt;i-
latia AAII va iiitra i n actiune 9 va corniilda declalisarca
intreruptorului de alimentare a sisiemiilui I, wl si ilriclrm-
$arca intreruptorului cuplei loligitudinale n3.
Data in aceast?~configuratie se trecc clieia AAR pe
pozifia ,,AAR iii fuiictiune" cele patri1 d e e tic. teiisi~ulc
minima c307, e.302, c303 si t7304 sc rcaliiiieiitcazr'i, jar
releele iiiterinediare 12101 li d102 i$ revin. Prin con-tactele
norma1 iiicliise 1 l-I.2 al acestor relee ?i in coiiditiile iu care
Intreruptoriil cul>lei longitudinalc a3 este anclaiqat. se
excita releul clc titup d202 diii circirilul 6. Di1p5~op a u G
convenabil alcasa se coiliunci8 decoiiectarea iiitrcrup-
tonilui a3 prin bobina dci declansarc diil circuitul9. Declaii-
$area inireriil>toriilui a3 asigur8 excitarea releului intermc-
diar d104 din circuiti11 12, care priri contactele sale 1-2,
3-4, si 5-fi realizcaz8 rcanclangarea inbei-uptoruliii a7.
Se revine astfcl la configuratia norinril5.
Data f i l continuare se trecc cheia BAIi pe pozifia
,€r'obe S I si cuplfì anclarigat5", prin contactele 70-11 $i
74-15 se ìntrenipr: alimentarea releelor cle tciisiune minÙii5
~ 3 0 3 ,0304 iii timp ce priii contactelc 7-2 gi 5-8 rcltele
de tei~siuile miniiiia e301, e302 sint men\iiliite sub
tensiiine.
f n aceste condifii iiistalatia AhR va iittra in acfiuric
ti va comanda declanrjarea il~treiuptoruluide alimerltare
al sisten~uluiclc bare I I , n2 si anclaiisarea cuplei longitu-
dinale n3.
f n mod siinilar, dac5 se rcvine cit cheia de AAR I>..
pozitia ,,AAR In ftiiic~iuiic",va avea loc tleconectarea ciiplri
longitudinale si prin coiiiactul 14, reariclansarea intrerup-
tornlui a2. Se revine astfcl la coiliigurafia normaI5.
Se observa iqor cLi in cazul functionarii instalafiei
AMI, la disparitia tensiunii pc una di11cele cloui aliment,bi,
pcntru mentinei-ea acestei configuratii pe iin interval de
timp dorit este necesar5. trccerea clieii de ,4AR pc pozitia
,,AAR aniilai". f n caz contrar, la reawritia tensiuiiii pe
alimentarea pe care i,nitiiil clis gruse tehsiunea, modifica-
rea configuratiti la tabloril da &ril>iitie to sensul revenirii
la schema norrnalà, sr: produce autonlat.
IT~leoriaceastr actiotiare, care evident produce o noug
pertitrbatie "i1 alinlentarea consun~atorilor,nu este de dorit,
ceea ce inipune trecerea cleii de AAR pc pozitia ,,AAR
anulat" imediat dup5 funcfionarea instalapei A.4R. ]tn
schiinl, in instalatiile fZh-5 persona1 permaneiit esis t 5
avantajul incliscutabil al revenirii l a configiiratie normala
care iiiseainna pistrarea rczervei automate.

4.2.3. Lnuinla~la1MIl co ~ r u pclaelinl(cu tla SiilcrvCn(1e

I'cntru un tulilou d o cUstrlliii[le do eoiisuuiit(or
ci1 douii sccjll de bare FIciiplil loii!lltudlnnlil

Realizarea uiiei instalatii AAR ci1 griip clectrogcn de

ilit'~-vcntie prcsupuiie iiecesitatea unui marc grad cle sigil-
rarit: i n alimentarea cu energie clectricil a consiimatorului.
Preli~arencoilsmului pe gmpul electrogen dc interventie
va avca loc in cazul disparitici tcticiuiiii pc cclc dou3 di-
mcnt-Zri din sistemul eilcrgctic national.
111 nfara instnlatiei AAR propriii-zise, prezeiiia gru-
puliii clcctrogcn dc intervenpe cornportz rezolvarea unor
~>roblemcswplimentare si anumc :
- Asigiirarea serviciilor interne ale grupului elec-
trogcn ;
- Automatica clc yornire a grupului clectrogeti si
prcg5tirca acestuia in vedcrca preluarii sarciniì ;
- Corelarea hstalatiei AAIC pentru tabloiil clc 0,4 kV
cu automatica grupului electi-ogeil.
Sarvieiilc interne alo grupului clcetroyen
Fiabilitatea grupului electrogen de intcrvenfie este
indisoliibil legat5 de functionasea serviciilor salc interne,
implicit de alirnciitareo. sigtirl a accstora. De reglila fiuni-
zorii de grupuri dectrogenc iinpun dc la bun inceprit: con-
ditiilc cie aiiineiltare ale serviciilor interne si anume obliga-
tivitatea asigrugrii unei alimentgri cLin reteaua dc distri-
butie cu psttluarea i-in A.41< pe iiisri@ g u p u l clccirogeii
in we <le r b i n c r e LrB tcnsiiiiie a tarelor eonwrnatoriilni,
evident, dup3 intrarea i i i f~inctitrriea grupuIiii clcctrogeii.
fa categoria coiisinii;itorilor care coiistituie s(ar\.iciile
interne ale gruyiiliii electrogen exiumerkn iii priiicipal
ur1n5lvarelc receptoare :
- rcdresoriil pcntrii inclircai'ca tatci-iei de aciiliiula-
toare care constituie sursa dr teiisitiiic opcutiva
pentru automatica de pornii-e ;
- elcctl-omotoarrle pentrii coi11presoarclc clc :ler corn-
prima t iiecesai-r l i 1 1~oi-nirca iiintoriil~iì Diewl de
antrc-mare a geiirralorului c1ecti.i~:
- dectrol>ornp;i dc iii~gerc cu ulei;
- declropai~ipel'i. dc coinl>iislibil ;
- rezistciitdc Je inc;'tlzirc a apci tlc racirc din circui-
tiil inchis.
f i i fiaqrira 4.5 cstc prezentatli schc~inacle racord n gru-
pului electrogen clc intrrventie la tabloul Oc 0.4 k V al cou-
skmatorului, - inclusiv alimentarea sei-viciilor interne. f n
riceas't5 scheru5, 'rintreruptoarele a,, n,, a, sint inchise, in
Cimp ce intrerirpt owelc ai1toni3 tc a,, a,, a, s?nt deschise.
Diil e'caminarea scliemei dc racord reml t 5 umlitoarele :
Tabloul dc clistrihiitie a l grupdui electrogcn este
racorrlat la tal110111 dc clistri1)ii~ieal consuiual-orului cu cite
o ciile de ciireiit pciitrii fiesarc sectic de bare;
e Cablclc tle lcgrituril cu tablotil gnipului electrogen
siiit protcjatc prin sigurante 31PK $ sint
i tinute pelmanent
sub tcnsiunc diiitr-o sectic de bare, avfiid 1;1 sosire intrerup-
ioarc aiitoiiiate deschise. Priii accasta csts osclus5 punerea
su\>Icnsiiirie a cal)l~tsilorcle rezervarc de la grupul electro-
gen abia "i moiiiriitiil yornirii g~upiilui,ceca ce ar putea
furniza siirprizc cu consecinte ne1)llicute pentrii siguran+a
instalatici $11airsamblii ;
Alimentarca serviciilor iiitcriie se facc clin sectiile
J e bare (in spej5 din sectia 2) prin contactorul CI. fn cazul
dxid sectia 2 de bare r5uiiile f i r %tensiune, serviciile interne
nlc griipului pot fi prcluate prin instalafia AAR cle la tabloul
dc cListi.ibu#ic :d consumiitoruliti sau, in cazul pierdcrii
am1,elor surse. dt. alinlentare de retea, serviciilc interne
vor trece pe tensiuiica Eurnizatz de grupui electrogcn.
fn aceasti'i ideie coniactoriil C7 va declancja la lipsa tensiunii
djn refea, iar contnctorid C2 va f i aaclansat in monicniul
npnrifiei tcnsiunii la lioi-nclc g~upuluielectrogen. Cele do115
coiiiactanre CI $i C2 siiit interlilocate intre ele, a;a c m
reicsc din figirra 4.6.
- -
Rf~kLl/?il-
-
-L

R{pc.rl) t -

-
1.1
1 c1:

Nul -
W, /
l

P P

165. 4,6. Sdieinn de AAR scrvicii Interne g n ~ peleci~oge~i.

 h schema 4.6 nu au fost neccsare mzsuri de asigiirare
a comutjrii cu prioritatc a uneia din cde dou5 contactoare.
deoarece niciodatz nri se pot ivi in exploatare sitilatii cind
tensiunea de refea $i tensiunca de la gi.1yul dectrogen
s&-?ifac& aparitia s h u l t a n .

'a Automatica de popiiir.o R gruj)ului cleoir~gei~

,si prbgfitireu acesteia iti veclei*ca p~u?luiiriisarcliiiii
Prezenta unui grup electrogen de intei-ventie presupune
existenfa unor pretentii deosebite diil punctiil de vcdere a l
continuitiltii in alimentarea coiisiunatorilor. Dac5 se iinc
seama de pauzelc iizuale aIe ii~stdatiilorAAIZ la nivclirl
;tabloiiiilar dc j0as.i temiune, care dc regul2 sint in jiir de
4 seciinde, rczulta c5 pretiiarea sarciiiii de catrc grirpul
electrogcti ai- putea s;i aib5 loc in circa 4,s secunde. Din
picate, din piinct cie vedere tehnic, problema prnirii $i a
intrsii iu fiinciiune a grupului elcctrogen direct 111 sarcinz
nominal;i dup3 un interval de citeva seciindc!, coiistituie o
chestiunt: dclicat5 lrentru oricc c o n s ~ ~ c t ode
r - grupurì elcc-
trogene. f n inoruetitul de fata, se livrcaz0 gupuri electt-o-
gene capabile SI preia integra1 sarciiia uominala a genera-
tosului in circa 7-8 secunde.
Pctitrti ca timpul de ìiitrci-upcrc al coi~surnatorirluis-;L
nn se constitiiie ca snm? n paiuei de AAR $i a timpului
de pornire a q u l ~ u l uelectrogeii,
i ceca ce ar atinge nn inter-
va1 dc circa 1 1 - 1 2 secitndc, se acccptz cn automatica de
lansare a gruptdui sii deniareze odata cu i~istalatiade AAR.
Exista dou'i situatii clistinctc :
n) Tensirinca pe barek caiaumator~lliii reviiic prin
fuhctionarca unor automatici do sistem sati a inslal-
fiei AAR local (cazul tabloului clc distributic cii bar2
11 n ic*?).
In a&ast5 situatie automatica dc p0rnii-c a grilpiilui
v a comanda oyrirea grupului.
7,) Terisiunea pe barele coiisutnatot-ului nu rcvinc.
$11 aceasta situa* griipul electrogen a c5rui autorna-
tic; de pornire a asigurat adircerea geiiecatoriilui dectric
l a parametrii nominali de irecventl gi iensiune, va
prclua consriiiiid dupn 7-8 ~ecuildede la aparitia crvcni-
men tului.
De I-cmiarcat eri t ilil pnl dp intrerupere al consunla torn-
lui nii sc reduce la valoarca niinimj; de 4.5-5 secuilde, cit
ar fi pcrmis csalonari-a panzclor instalatiilor de AAR, dar
nici nii se siiiieazri la t:;~lo;irea de i 1-12 secuncle, la cit
s-ar fi ajiiiis dacz porniwa grupului electrogen ar fi avut loc
nurnai diip5 ce instalatia AAIC p a r fi dovedit ineiicientil.
Dcsigur c i iiitroclnccrea ii1ic.i teiilpsrizPri la pornirea gru-
puhi clcctrogcri superioarl?. panzei jnstalatiei AAR elirnins
pornirilc repctatc alc p p u l i i i Ia evcnimcnte pasagere iiescln-
nificativc, dar liingeste iu schimb timpul de intrerupere cu
circa 5 secunde.
Yentni ca un grup electrogei~de interventie sa poat3
atinge pcrforinanta ca inir-uil jnteniai rdativ scurt (7-8
secundc) dc la aparitiri avariei de skieni sii porneasca si sii
arametrii fiinctionali (teiisiiine $1 fi-ecventfi nomi-
:%yc:-c sCi pern1itH d intre direct in sarcina nominaiir,
cste nccc..wr ca in perinailenta motonrl dc antrenare s a fie
prcgAtit pentru porrrire. Asìicl, qircuitnl apei de racirc este
tern-iostatat I n o tcniperatiir5 de 20-2S0C, prin ritili~arca
incZizir3 clcc t rice (teinioploiijoi7il). La intervale presta-
bilite iutr;l iti iunctiunc petltru clteva seciinde ponipa de
ungere s~iLpresiune. L)c aseinenea, pentnr gn~purilela case
pornirea sc facc cii, acr comprin~at,prcsiunea aerului com-
priinai sc n~cntinei n liiilitclc de 25-30 ata, cu ajutonil
~ectrocompresoarelorconiandato de presostatele montate
pe hutelule de aer.
Aiitomatica de pornire a gnipdui eIectrogeu de inter-
ventie estc concepiitii astfel incit sii asigure un nurngr-cle
jm dsiiri START fntr-o succesiune START-PA L'Z A-
Sl? AReI'-$.a.m8d, .Prin aceast5 rnasurl se crc$tc yrobabi-
litatea dc reri~it5a pornirii motorului de antrenarc al gene-
ratomlui electric. Evident C?Lin situafia in care m o t o d
pornestc de la Iximul irnpuls START, celclalte impulsuri
care ar fi urmat in caz dc nereusit5, nu se mai dau.
j !n continuare cc prczintri pcntru exemplificare douZ
variante de scheiire dc pornire ale motorului Diesel din c a d d
unor grupiiri eiectrogene de interventie.
 71-
- *
-
(1201
t
C
Pcura +P
 f n fiprri 4.7 sc prezint;? schema ilc parnirc-oprire
extrasri din aiitortiaticn genera15 a uniu grup dectrogen (le
intave~iticdv lal)ricatie SI<ODA (Ii.S.(I.).
Coricli~intic rlemnrnj a schemei de por~iirca grupulni
cstc tlisparitia tc*iisiuliii 1 - i ~anhclc aliiiicnt5ri ale. tablouliii
dc disti5hiilit~al coiisiimatoridtii. .4crstc tciisiuni s i n t sirpra-
veglieate dr. celc dori5 grulri~ri<Ic wlce clc tensiuiie 1ni1iiln5
~ 3 0 1 ,t..3(17, ~ i j 0 , 3 , e-.StL./ carc la clisl~witiutciisiitilii excitg
rclcclc interii-i~~~liarc Jf 0.7. t J I 0 C j . Rclcid tlc t Liip (2207 cu
temporizarc la re\.cnirr s~ tlcz<~xcitiIcrr coiitlitia ca ambelc
contartc! iiorrnal iiicliisr ti1O..). d70u' s5 fic i.lc.schise. Diipg
timptil rcglai arc lac cscitarra rclculiri iiitcriiicrliar d103,
3n continuare se sticccrd uriniltourcic acfioiiiiri :
e Sc c~scitiirclcul dc 1inil-i cii temporizarc la revenire
d 202 care i$ iiicliide rapici cont:ictril cliii cii-ciritul 7 ci excita
relrul iiitcrriii.tlixr d 7 0 ~ 5 ;
Priii contactul rll0-i diil circuitul I L se excitii releul
de tinlp ci1 rernporizarc: la revenire 11203 care i@ ddeschide
rapid contactul norma1 iiichis din circuitul 70 si intrerupe
circuilul bobjnci selcnliii ti! 702. fn acelasi timp un contact
a l relcului (2104 coniaiid5 ,,STARTVmotor h cii-ciiitul 6' :
eI)upa tinipul reglat la rdeul d 202 care asigiu-2
durata nccesarg iiitpulsiiliii dii pornire, contactd d202 fin
circuittd 7 se deschidc gi rdeul d704 trvine si odat5 cn el
fnceteaz'i itnptdsul de pornirc ,,STARTU.
DacK motorul porne+t,te, atunci coiif actiil centrifugal din
circuitul7 se descli~degi sclienla de pornire se opregle. Daci
prixniil impuls de pornire estera tat, atiiiici la momentul reve-
nirii releiilui (1203c m asigur5. panza intrc doiiit porniri,se in-
chide din nou contacliil t1203 din circuitul 7a si ce excit3 din
nou releiil ri1202 si se seia ciclul dc pornircdescris niai sus.
Impnlsurile de pornire se succed in maniera clescrkri
fin5 la rcusitl sau pinH cind rdeul de timp cn tempoiizare
a revenire d208 opreqtc proccsril dc pornire. fntr-aclevsr,
In cititatia in care tensiunea pe bar5 intireie sQ reaparti,
rdeal dc telisiune ~30.5r5mine cu contactul s3.u din circui-
tul 10 clcschis, ceea ce determinn revenirea temporizatii a
rcleuluj rì204. La Pnchiderea contactuiui ci204 din circuitul72,
releul d 707 se excita $i Pgi reaiizeazfi autocoiitact. Prin contac-
tul norma1 inchis d107 diii circuitul6 se realizeaza dezexcita-
rea releului d703 si o rirea trenului de impulsuri de poruire.
2'
Lircuitele 73, i +i 7 5 constituie circuitele schcmei cle
aprire a grupului electrogen. fn reghn ilormal coiitact.ul
norinal in& dIO3 din circuitul 13 tiae excitat releul dr
tinlp d205 care prin contactul s5u ti203 din circuitul 74
tiiie la riiidul s5u excitat relcul dc tiinp cu temporizare la
i-evmiirc d 206. La inceputul cicliilui de oriiire, cind releul
P
dii,?, se cxcit5, are Ioc rewnirea relee or d205 ?i 12206.
Dacri dup5 timpul reglaf la releul d204 motorul nu porneste
con tactul d 10,3 din circuitul 13 g5st.$te contac tu1 il206
din rirruitul 75 iilchis si excitil d e u l intennediar d102. fn
circiiitul 16 contactul (5702 comand5 oprirea niotorul~u.
Iinp~ilsul,,STOP'~ureazcipiiiii cfnd releti1 r120:j P$
irichidr contactui &i circuitul 14 si rrlcul d20G se escitz,
iiitrorul3rZnd prin contactul SCLIL di11 circnitul 15, alimenta-
rtr:c bo1iinc.i releului d104.
Modul i n care cste coticeput3 schema cle oprire ,?cigur?i
p-~dctlwlgireaimpuls$ui ,,Si'OP'" si escluderca pe perioada
poriiirii a ori&rul impuls de oprire acciriental.
Automq~cade pomire a ~tltui~ Y . ~ cEl ~
Pt r o g e ~ t
de f nhicc$ie -5'L'li'U 1/17 R
111 figura 4.9 sc prezints iin e n h s cliri aiitomatica
geiieral; a gnipirliii c!lectrogen de intcrvenfie de fabricatie
STRUVER (RFC) ,

Fig. 4.8. Rcbul progrnmatnr pciitrct automatica

tir pornire a iin:ii grup
cl@ctro@o<le Iabrimfic S'L'RUVEK (R.P.G.).
 f n figura 4.7 se pi-czint2 sclrwia (li, potnirc.-0pri1.c.
cxtras5 diii ;iiitoiii;tcica genera15 a uiiui grtip elcctragen cle
jntzrvcii{ic dc fil)rica$ie SIiODA (R.S.C.).
C'oi~rli~ia clc demai-aj a schrulci de poi-nirr a gi'upu11.1.ii
cstc clicparitia icnsiunii pc nmbclc alirnentllri alt> t;iblaul~ii
dr rlistriliiitir :il consuina tornliii. Accste t~~iisi~ini
sint supra-
vegl~eatc:dc cclc dou5 griili~rrjde i-clce tic tensiuirc minim5
~ 3 0 1 ,r302, ~ ~ 3 0 3r.?(W
, carc la disparifia tensiiiuii excita
rclecl<n intcrt1iedi;irc illf,:i. d70K. iidcul dc timp ti207 cu
temp<>rizarc* la rcvcrri~csc rlc~csciti?ci1 coiltlitin ca rinibdc
contactc ilori-i~aliiichisr rllO.T, il706 s5 fir cleschise. Dnp5
tirnpal rrgl.lnt arc loc c,xci t arcn rcleului intcrrnccliar rE703.
In contiliiiarc se succccl uiiiiritoardc nction5ii :
o SC ~bxcit5rclv111 d e tinip CLL temporizare la rc?verÈire
d 202 care +i ii~cliidciapid contrictul di11 circiiitul7 si excitri
rele111 i~~t~~i-m(;cliar dlOd ;
Priti contactul d70.4 tliii circuitril I l se excitCi releul
de timp ci1 ttinporizarc la levenire d203 care i$ descbide
rapid contactiil nonilal incliis din circiiitui 7a si intrerupe
urcnitiil hobiilci rcleului d202. In acelaqi tinip uti contact
al releillui d7O.d cotnandS ,,START" motor in circuitd 3' ;
oDup5 timpiil reglat la rcletd d 202 care asigurz
durata nccesar3 impnlstilui de pornire, coutactid d202 din
circuitul 7 se deschide si rdcul dlO4 revinc $ odai5 cit e1
inceteazà irnpulsul de pomire ,,START".
DacS iiiotorul poi-neste, atunci contactul centrifuga1 din
circnitul7 se descliide s i sthcma de pornire se opreste. Dac2
primul irnpiùs dc pornire esie ra tat, atunci la inomei~tulreve-
niru rcleului d203 care asigur5 pauza intrc dou5 porniri,se in-
chide din nuu coiztactiil d203 clin circuiti11 7a gi se escitit din
noil rcleul d202 si se rciri cicliil de porniredescris niai sus.
Impul,nirilc cle poi-nire se succcd in maniera descrisa
$5 la reqitii sau pin2 c i t d rdeiil de timp cu tempohare
ra revenire d204 opre~teprocesul de parnirc. fntr-adevr,
fn situalja iii care tensiunea pc bar5 intirzie s5 reapar5,
releul de tensiune e303 r5miiie ci1 contactui s5u din circui-
tu1 10 deschis, ceea ce determini revenirca temporizata a
releulni d204. La inchiderea contactului a204 din circuitul72,
releul d 1O? se excita si I$ reaiizead autocontact. Prin contac-
tu1 nomal inJiis al07 diil circuitul6 se realizeazs dezexcita-
rea releultii d703 qi oprirea trenului de impu1si1t-ide poriiiie.
Circuit.de 73, 74 si 75 constituie circuitele scl~cmeidc
oprirc a grupului electrogeii, fn regiin nornid c o i ~ t a c t ~ ~ l
norn~alinchis n703 &i circuitul 13 \inc excitat relcu! de
tirnp d205 care prin coiitactul s5u d205 din circuitul 74
tinc la rindul s5u cxcitat releul de t h p cu ternporizare la
revenirc d 206. La inceputul ciclului de porliire, cind releui
.dIQ?, se excitii, are loc i'evenirea releelor d203 si d2W.
Daca du 2 timpul reglat la releul d204 rnotorul nu porneste
coiitactu! d7OJ din circuitul 7.3 g5segte contactul dZ06
din circiiitul I5 iiicbis ?i excita releul iiltamediar d7OZ. in
circuitul 76 contactul di02 comaridi oprirea motorului.
Irripubul ,,STOP 'dureazti in$ cind releti1 11205 @i
1

intier~rpririn~l
l'
inchidp contactul dir1 circuitul I $i relei11 d20G se excitg.
prin contactul s5u din circuittil I:?, alimcnta-
rc::r bobinci releuliii d l Od.
Modul in c:ise este conceputii schcrtiia de oprirc asigura
1"-cl ungirea impulsului ,,STOPu $i exciuderea pe perioada
<prilirii a osic5rui"impiils de oprirc accidental.
A&owratz'ca de portbiue B 3 6 f ~ gru$
i electrogefl
de fabrir:aj!id .Sl'RUVER
fiz figura 4.9 sc prezintii un eutras din automatica
genera12 a grupului <*lectrogende interventie de fabricatie
STRUVER (RFG).
.- . - ---
-1

Fig. 4.8. ttcluul progrouintnr peiitru a u t o m s t i ~rlc

~ portiire a iincii grup
elrctrogcn de fabriwtie STHUVEK (kZ.F.G.),
 Fig. 4.9. Sche111ade porliire - opriro a uiiui grup

Seliciiia origina15 cstc giilditH pentru cazul uilui tablou

de distributie cu un singur siste~n de bare de la ciire
este aliinetitat releul trifazic de controlirl tcnsiunii 14.
Coiitactul norma1 deschis al rcleului 14 din cii-cuitul 7,
in regi111 nornial dc funclioilare tine pamailent excitat
relcul de tiiiip 75.
 La disparitia tensiiinii pentru un interval mai ,mare
de o seciirid5 griipul electrogen va porni.
Priiicipiul de organizare a pornirii, inclusi v sliprave-
gherea ~noduluide dafasurare a pornirii i11 final o rirea
gnryului electrogen, se bazeazg pe functionarca re euMP
progratna todlfi.
 Asa cuui reiwe dia figura 4.8, releul programator este
alc5tuit dintr-un motorag de c.c. care antreneazil un tambur
cu carne care la rindul lor comaiid,? inchidcrea sail deschi-
derea u n ~ un u n i h ddc 12 coiitactc pe intervale de tiinp pre-
stabilite. f n figura 4.5 sìnt indicate intemalele de timp in
care iiecarc din contactele reletilili 16 sint inchise sau des-
chise.
Prin urmarc, la revenirea releului trifaric de contro1
al tensiunii 74 contactul n o m a i fncliis al acestuin din cir-
ciiitul 7rt asieir5 pornirea releuliii pro$ramator 7 O. DupA
dou3 sccuiide contactul C7 se deschide, clas intre timp s-a
stabilit contactul C2 care va ~ e r n l i t crelciiiliii psogramator
76 5.2 meraga cel putin 50 seciinde. Diip.' 2 seculidt? de Ia
disparitia tciisiunii, pzin coiitactul C6 se trarisinite un prim
j1npid.s d e pornire rdeitlui 715 care lxiii contactul s5u din
circuitid 14 alinientcazil dectromag~iètd ,,SLARTJ' al
admisici acrului camprjn~atin cilindl-ii motorului Diesel.
O da15 pus in niiscare, liiotoriil se aliinenteaz3 cu car-
bilrant gi bujiilc asignr,i scinteia necesarri primelor explozii.
Motorul are la dispozitic un interval de timi> cle 7 secunde
pentru prima incercare de pornire. Dac3 pornirea reuses te,
motoriil va psiiidr turalie si relciil 20 se va excita, iiitreizi-
pind circiii.tt116 prin contactul s?iu nornial incbis.
DacS pornirea esra ratat'i, intre seciinclele 9 ,:i 14 are
loc o paiizh, d u p i care procesul de pornire se repet5 in mocl
ideiitic, dar o perioad5 de tmniai 5 secunde, motunrl
avind prcinc5lairca asignrata. Ce1 do al doilea inipuls de
pomire cstc xsigurat d e contactnl C8.
Da& iiici a doua Incercare de pornire nii seusqte,
unizeaz5 o paiixri de 5 secui~cle,cIup.:i care urnieaz5 ultima
&cercare cie pornire In conclitii jdentice ci1 cea dc a doua
Pncercarc.
Motorul ase la dispoziiie i n t e r ~ a l a lde timp ¢upriiis
Intre sccundclc 24 $i 29.
f11 sfisgit, dac5 iiici cea dei a trcia inccrcare nu reupgte,
in secuiidu 41 se inchide contactul Cr) gi prin contactul 20
al releului dc coiitrol turatie se excità reied 19 care asigur5
un seninal optic priii apripderea Isnipii IL -.,,DEEECT
MOTOR" si un semnal acustic de avertizare. De asemenea,
prin contacttil s5u 19 din circuiti11 7 excita releiil I8 care
 &i face autoretinere yrin contactnl propriu din circtri-
tu1 9.
Releid 78 asigur; :
Continuarea fuiic~ioniiiirelaului 7 6 pin5 la termi-
narea integra15 a ciclului (80 s). Astfel, in sccunda 50, .cind
in xnocl normal contactiil C2 se intrcrupe, aliinentarea inoto-
raplui releului 76 continu5 s5 se facà prin contactul C3
gi contactiil 7 8 ;
mBlocarea unei noi incerczri dc pornire a grupului
la ii~cheiereaciclitlui releului 16 datorit5 persistentei lipsci
de tensiune.
intr-adevar, prin dcscliiderea coiitactiilui normal fnchis
7 8 clin circuitul 2 realimentarea motorqului rcleului l6
este exclusS, chiar dacZ contactul normal inchis al releului
de coiitrol a l tensiunii 74 este incbis.
S)e%locarea releului 18 se poate face prin biitonul b
din circuitul 9.
Se presupiine c5 pornirea grupiilui electroge'cii a avut
loc ci1 siicces. DacCi Intise tim avaria a fost licliidat5. priq
P
functionarea miei automatici n sistemul energetic national
(C EN) grnpul electrogen se va opri automat. f ntr-adevar,
pnii inchiderea contactuliii releului 14 din circuitul 1 ,
rcleitl de timp 75 se va excita si la timpul reglat isi va iiichi-
cle coiitact~ils5u din circuitul 3. f i i momentul clnd contac-
tu1 C2 se va deschide (secunda 50) contactul C3 estc deja
inchis din secunda 49.
Releul 16 va contiiiua s5 functioiieze si dup3 secuiidq
61, cind contactid C3 se va descliicle deonrece coiitactul.
(2est&acuin din iioii inchis. (&n secunda 60). 211 acest fel
releul 76 va parcurge ciclul s3u complet, iar in secunda 61,5
prin coiltactid C4 are loc excitarea releului 176. Contactul
1 14 diii circuittd 13 aliiiientcaz5 dectroniagnetul de oprire
203 al grupului electrogen care iii accst fcl sc opregte.
I n regim iiorinal de functionare grupul electrogen estc
supraveglieat sub :ispectul presiunii iilciului si al tempera-
tiirii apei dc rgcire. Apnritia uuor anomalii se soldcaza cu
oprirea grul>uluii n avarie. Astfel, la piederea presiunii ule-
iiiliri contactid 201 se va 'Inchide si va yermite excitarea
releuliii 78 care aga c m s-a aratat mai sus va comanda
o$rirea gru~rrliiielcctrogcn $ va a s i ~ i r aiin s m n a l acustie
?i optic psiii lampa 2L ,,LipsR prcsiunc ulei". De asemenea,
m cazul atingerii unei temperaturi pcriciiloase se iiichide
contaciid 207 care va permite excilarea relciilui 22 si aprin-
aerea 14mp.ii 3L ,,S«pratemperatiir5". Contactul nomial
deschjs al rdcului 22 din circnitiil 12 va produce excitarea
rdeului 76 care va asigiira oprirea giiipului electrogen.
De nienfionat C B aiitomatica de pornire-oprire a p-
pului electrogen este coiicepat5 astlel ca orice oprise manu-
alti sau in arar-je sa conducZi la finalizarea cjcliiliii releului
prograniatos 16, -1ntr-adcvàr, in caz dc pierdae a turatiej
cont.actnlui n o m a l inchjs al rdeulai 20 din cii-cuitul G
asigur5- excitarea releulni /A' care realizeazs oprirca grupu-
lili. $i,, iiiializarea cicluliii cornplet al reletiliii 76.

C . 8 Carelni'ra Uislaitrtiei AAII pciililu lshloul cle 8.4 1iV

cti. auroniatifa grnpulni c?lcetroyoi
In ligitra 4.10 sv prczjtlt5 sclienia unei iiistdacii A A R
pentrn iin tablon dc O , + kV de consumator care are douii
alinie11t5i-i active &n rejeaua de distributie si o a txeia
afjrnci~tare,de reacrvB, diiitr-uii griiy electrogen.
Schema de AAR propriu-zicri. cste o variaiitll mai com-
pl2t:i a i~iiviscllcnic de AA13 prezcntate alilerior la care s-au
ndnugat cleiiiciitc spccifice au t amaticii de pornire a p-
pulUi electrogen.
Tabloiil dc cli~tril>ulieesle cu doua sccfii de Lare ?i
cu$H lon@tudinalU. Ficcare scitie de barc cste aliilientatà
diiitr-un triiasformator 3iT/O,4 kl'. Grupul clectrogen clebi-
tcazli 9iits-o srctic <le bare 0,4 kV uiiicà. La cele doua sectii
de barc alc ta\,loiilui de distiil>utiesint racorclkte piin sigu-
iante cite un cablu d e Ieg5tui5 ci1 tabloul grupului electro-
gen, care ajung fierare iiitr-un inìreriiptor automat aflat in
rcgiiii norma1 J e functioiiare in stare deconcctnt.
Instalatia AAR este prevhiitk cu o cheie de rezerva
( h 607) cu patru pozitii :
- pozitia O - Ai~ulet:
' - pozitia 1 - Manual;
- pazitia 2 - AAR in f u n c ~ u n ef5.5 griip;
- pozitiz 3 - AAR fn fnnctjui~ecu grup.
iPosijL* 7
Coii'iniida cxlor ti-ei fntreruptoare a l , a2, a3 se face
In wm5toarele conditiuni :
- fntreruptoriil a7 :
Anclansarea maniiala este conclìJioiiat5 de lipsa ten-
siunii pe sectia de bare I $i prezenfa tensiunii pe alimentarea
din tr,uisformatorul 7. Comanda de andansase este f5r8
efect dnc5 declanijarea iiitrernptorului a l a avut loc pe scurt-
ciriiiit (rdeiil dl7.5, liicrat si aiitoretiiiut).
Ueclansarea nia~~iialri a ìntreniptonilid n7 nu este
contlitioiintà.
- f iltrei-uplorill n2 ;
Anclan~areainnnud2 este conditionat5 de lipsa ten-
siunii pra scctia dc bare 2 r$ piezenta tensiiinii pe alimenta-
rea dili trnnsformatorul 2. Comaiida de anclansare este f&ira
efwt d:ic5 declansari-ca iiitreriiptoruliii a2 a avut loc pe
scurtcircuit (releul n123 liicrat $i autoretinut).
Dtbcln~isarca niaiiual5 a Sntreruptoriilui n2 no este
condifioiia tli.
- Intrcriiptorulit.3;
Anclaiisarea manital5 este conditionat& de pozia;itia
deconectat a unuia diti inti-eruptoarele rtl, i12 insotite de
lipsa tei~siuniilw seckia de bare aferentg si prezenta tensiunii
pe cmlalt8 sectie de bare.
Declansarca rnaiiual5 a intrenrptorului a3 nu este
coiidi~iuna tH.
a IJwi#i4t2
, (knditiilc de demaraj ale instalatiei AAR sint -5-
toarcdc :
- 11isp;~ritiatensiiinii ye iina din .surselc de alimentare
in condifiile &ten$ei tensiimii pe cealalt5 sursa ;
- Dispaiitia tensiunii pe o secGe de bare in conditiile
clnd intremptorul de alimentare aferent sectiei de bare
este in stare deconectat, iar pe cealalt5 sectie de bare exist5
teilsiune.
fntr-adevsr, la disyaritia tcnsiiinii pc alimentarea &n
tramfoi-niatoriil I, sectia de bare 7 riiniine f5rira temiune.
Reltdc tle tei~siunee ,307 *i C 302 se dezexcita $i !$i inchid
contactele cliii circuitde 7 +i 11.. Are loc excitarea releelor
intermediare d 7 7 7 si d 772.
 I n consecin$$ in conditiilc lipsei tensiunii ye sursa I
a existenfei tensiunii pe sursa 2, cc coinancE5 dcclapprea
tmporizata a intrcruptoruliii n7 prin rcleul dc t i n ~ pd211
care asigurii paiiza de AAR. Contactul noriiial descliis n1
al intreruptorului eliming raminerea timp ìridcluqgat a
reieului de timp d2ll sub teiisiune si deteriorarea lui, in
caz de insucces iii functionarea instalatici AAR.
Priu deconeciarea intrernptoriiItii n1 cc crceaz5 condi@
de anclansare petitru intreruptornl de cupla a3. Pntr-adev&r,
dacii iipsejtc tensiunea pe sectia dc bare I clezcscit5 rcléele :
e305 releul iutermediar de tensiuire si respectiv releul
interinediar 127 13.
DacciCL exist5 tensiune pe secfia cie bare 2, rclc~iIcLe ten-
siune e306,rspectiv releul interrncdiar di%, sint cxci tate.
Circiiitul 1.5 permite axiclan~areaintreniptorului aiplei a3,
cu exce tia cazului in care declaqarea Pntreniptor~luia l
P
a avut oc pe scurtcircuit, citlcl releul d i 7 5 este excitat gi
autorejitrut. n I

In rnod similar, la dis paiitia tensiunii pe aliineiitarca

din transformatorul 2, secfia de bare 2 ramiiie farli telisi-
une. Releele de tenciune e 50.3 ~i e30-4 se dozescit5, gi iqi
inctiid coutactele din circuitdc S ?i IO. -4rc loc cxcitarea
releelor intermediare di21 ?i d 2 2 . i n consccinfr'i, in condi-
tiile lipsei de tensiune pe suisa 2 pi a existcnfei tensiunii
pe suma 7, se comandii decIaiisarea tcmparieaik a intrerup
torului a2 prin releitlldc timp il221 care asigur5 paiiza de AAR
Coiltactul iiormal descliis n2 al intreruptorului efiming
rc5rn"riieria timp iiidelungat a reletilui clc t i ~ n pd 221' s~ib
tensiune cji detei-iorarea lui, in caz dc insucces iii fuiictio-
narea i~istalatieiAAR.
Prin deconèctarca intt-eruptorului a2 cc crecazii con-
ditii de aridan~arepentru intreruptorul de cuplZi a.3. 11~tr-
adevar, rLnc5 lipscste tet~iiineaye sectia cie barc 2. releul
de teiisiune e306, respecliv releul iiiterinediar d123, sint
dezcxcitate. DacA existii teiisiurie )e scctia de bare I ,
I
releiil de tersiune ~305,r c s p ~ t i vre c ~ i iiitcrmediar
l
sint cxcp~ate.Circ~iitul7% permite anclaiisarea intrecupto-
, $1 13

rulni de cnplri a 3 cu csceptin cazului in care decIanprea

Pntrelxptorului a2 a avut loc pc scurtcirciiit, cintl releul
a? 725 mtc escitat +i autore~inut.
 Ca particularit5ji dc schemase nientioneu5 urm5toarele:
- Tensiiinea operativa pei~triijnstalatia ,4AK este tensiu-
nca dtcriiativii MOO, T00 obfinut8 cn ajutonil releelor de
selcctie d701, di02, din terisiunille XOI, TU7 $i ROS, T02 ;
Releele d107, t1702 sint iiiterblocate intre ele. .
- Prclungrca in1pulsiiliii de a~iclansareal iiitrerup torului
a3 se facc priii ~iiiitnreiicontactdor releelor de condifio-
na1-c dui circuitiil 15, priii couutactid releillui d2-a3 in timp
ce coiitactul a3 ùiiz circirittsi 7.5 esie un coi~tactspecial cu
hcliidcre fntirziat5.
Iilstalatin AAR permite in afwa de functionarea des-
aisii inai siis ?i reealiinentarea crinsumatoruliii in anumite
configiirafii rezuliate in iirrna funcfionarii 311 pri~115instant5
a instalatici AAII urniatg d e rgnilnerea fCirà. tensiune gi a
alhcntilrii de rczavri.
llentru exemplificare, se consider5 ciisectia I de bare a
fost. 1)rcluatlplin cupE de &tre sectja 2 de bare, ca u m a r e a
rCuniiierii f&% tensiune a transformatoruIili I. Daci dupH un
tini 3 disparc tci~sitineasi pe transfonnatorul2, consuniaton~l
va kuninc iiealiincntat. f n continuare cxist5 doua posibilititi :
1
- licaparitia tcnsiunii arc loc in pnni5 instant5 pe
trunsforniatorul 2
En accst caz se reia alimentarea integra a consuma-
torului i i i configurafiade dupri fwict;jtinarea instala-
jiei AAR :
- 13eaparitis telisiunii are loc in prima instanta pe
transformatorul I .
fn circuitiil 77a se verific5 ljpa tcnsimii pe ambele
sectii clc bare (releeIe d113 ?i ~$733i rezenta telisiunii pe
alimentarea din traiisformatoml 7 Triee1e d7f7 $i dd1i2)
si se excita rdeul dc tinlp d231.
TJupri tirnpul rcglat se comanda declnnsarei? Pntreri~p-
toruliii de cupl5 n3.
'Prin declansarea ìntreruptorulni a3 Eii circuitiil 2 se
poate conianda aiicla~qarea ?ntrer~iptorului n7 deaorece
conclitiile dc lipsz triisiune la sectia n<: harr 7 (rdeu.1d713)
?i prezeiita tensiuiiii la aliiuentarea din transformatorul I
(relcele d l l l . dl7S) sini asiguratc.
Se excepteaza sitiialia cind fmctionarea AAR 3n primti
instiinta a aaut loc ca urrnue a dedansarii pe scurtcircuit
a intrcluptoraIili a7 (releul d 115 a funcfionat ?i e auto-
nientinut).
fu continuare, irzstalatia AAR va constata cli exist5
tensiune pe se+a cle bare 7 gi lipscyte teilsinnea pe sectia
de bare 2. Prin m a r e , in circuitul13a sint asigitr;ite condia-
tiile pcntru excitarea relenliii de timp H 221, dwarzce releele
d721 si d722 sint excitate, i11 timp ce relecle 6711 si d112
sint clezexcitate.
Dnp2i timpul reglat se cornand8 anclail$area Pntrerup-
torului de CUPI%a3 (circiiitiil 75 n). Consiimatoi~tlva fi
astfd realment-at integrai.
O desflisurare similara are Ioc En caziil cincl i i i ~>iiLnii
inst;int%fuiic\ionarea .4AR a avut loc ca iirmur~*LI Cli~puR-
tiei teiisiuiiii pe aliii~eiitareadiil transEnmi~itor1112. Astiel,
d3c%diiph iin tinip disparc rcasiutiea pe a1imcntat:cu &n
transforiiiatorul 7 $i rcaparc pt: alinic-ntarea cli n traiisfgrtna-
tarul 2, $re loc decoiicctarea "iiitrt-g)torului dc ctipl5 L S ~
$i reanclaii~areaintreiuptorului '12. I i i coiitiliunre, iiistalafia
AAR vacoznanda deschidcrca intrcroptoruliu crl ?i i.eiiriclan-
,sarea intrcrriptori~liiiu3. re,alimeiitiiid j iitcgrid consuiiiatorul.
e Posi~ia3
t
f il caclrul pozitiei 3 sitit valirhile loatc colisirlcr~irtclc
rcfeiiloarc la fuiictioriarca instaleticiAA1' iii \~ari;ititaoCcrit%
de pozitin 2, cri cxcep~insitu;itic~iciiitl ainl~clciilinic,nt:iri a\e
tal~loitliiidc distributic. (traruforriiatcrardc 1-2) r:ililiii f5r.X
t ensiunc.
f n accs tc conttifiinii est*: prcv3ziitri pornirca griipizlui
electrogen $i pidiiarea coiisiunului dc. catrc acesta. Pciitru
ca auton~aticacle p r i i i t * a g r u ~ u l i u sii Iunctio~iczi!este
iiecesat- ca iiitreruptori~lclk i ~ g i u lh602 SA tic pc pozifia dc
funcrioiiare.
f ntr-adrvkr, la disparilia tcnsiuiiii pc ainl~dcalii\iyritS
ale tabloiilui dc 0,4 kV al comiiti~ritor~ilui se. escit? yoleele
de tensiune rninimZ e307,,~308,c300 gi 6310 care pri;ii con-
tactclc lor d i i ~cireuitul t9 escitii releul ,1147.
Acest re1c.u realizcazZi urmZtoarele Eunc\iuiii : /
- acigurii coinanda dr: porllire II gru~~ului c.li-ctrogen
(circuitul iYb) ;
- asigiu-5 daexcitarea releulni dc tuiip 82CI pciitru
oprirea tetuporizat5. a grupului (circuitul 19) ;
 ' - risigui-;i clcniarajul rc1ciilui clc titiip 02:I2 peiikru
pauza. de AAIC pc grnpul electingrn (circiiilul 20).
f ii' caziil !n care tcrxiittlilc lli a1init:ntarilc talhului de
iilYtril>uf'ierea >ar iiiaintc de treccrcri titniiiilui reglut la
'i
f ~ l e u l(l242. i.c: eul d7d7 se dczcsci t 8' .i prin ccint;tctiil s,5u
iior~ira'lii~chiscliii circuit ul I 9 reesci t 5 i-clctil dc t hiip d241.
La iiichiderea coritactuliii (I241 cliu circi~itul Irlc se c0m.annd
ol~rircbagrupuluì c:lectrogcn.
IIacB wlctil dc. tiiiip d2d2 aj~ingeC&-$ Ilicliic1;i cotll3ctul
diti circuitul21, arc Loc excitarea releuluj d742 care are'~ir~n%-
toarclc! fuircfiuiii :
- Pri t i con1actelc sale ~iarnialtlcscliisc clin circtiitels:
22& si 2 2 ~~tliiiiciitc~az5 diil tetisiniica Inxri I\' a $pii!i~i
electmgcn (RG) 1,acetcIe 1823 (dac5 iiitrr'i.uptoru1 C c rcgiin
&i03 este In luiic\iunc) +i I N 4 (dacri iiitrcrupiorul cie rcgim
N(ìd cstc i11 ftinc)iiii~c).
Alxuitia tciisiunii -In 1~:irctvleK03 gi [\'Q4 dclerrniii5
exci tarc:a rclcc-lor intcriiiccliarr d 1 16 $i ci7Sli. c1Ui schema de
AAR. Accstc rclee cotna1id2 piin contactrlt*lor ciin ciicuitelt!
4 t , 19fj, 18 $i 18~1 clcclan$area i~itreruptoarebca l , 1r2cespec
t i w ~ 3l'ot . releele iiitcniic(1itisc d l l 6 qi d/76, pri~icoiltactclc.
lor i~orii-~al irichisc cliii cbcuitcle 17n, 2 ~ d, ~ r4, , 17, I$b, 13a,
l l c , 13, ~Iitniiilicrearca dr circuitc Crilsr $i n!apaiifia teli-
sitinii hi Z)arctc!le I 2 0 0 si T00 diii tetisitaiiilc liG3, ItOd si
2'03 alc giupului elcclrogeii : ,
- ConiandS anclaigarea ititrcni~rtoarclor crrl gi u5
din tal~loiilgrnriul ui ~1cctrogc.ncri coiidi tia vcriIicTirii pozi-
tiilor ,,dccchis" dc ititicrtiptoarcloi a t , u.7 it:spcctiv .w%, u3.
la acest inod, cclc doti&scctii de 1);irc din talAoui coti>uriia-
a i prciliia tc pr grupul crlt*clrogcn.
t o ~ ~ i l sliit
( :oi~t actelc wl si a:J cii c i circtiitiili- Z l r , rcspvcliv 23
mc.n\-in mi inipuls periii;iiicnt dc dcclanprc I;L i11t~.crriptc>a-
rctr::a+Y, n3, gi d.3 pc toat5 pcrioada fiiiic~ionAriig i ~ ~ p u l u i
elccttagcii, chi:ic si 111 caziil t t-rccrii iiiLrc.riiplo.circlor,dc
rcgk-irn alt iutalutiei AAI? pe grupul crlcclrogcin pc pozitia
ailulat.
Accasi5 m5sur; culistiliiie un Irlocaj hiil.iotriva ilrrnr
inaticwe gre~itccwcl ar putea coiiecta gup.11 clcctrogeri la
retcaun d i ciisi~ilmtie. I
 Se oliscrv5 c;l prcncnta couti~ct~lor n6 alc intrcnrpte
ruiaii gciicral al grupuliii electrogen iii circuitde SO vi 21
indica iiecesitatcu ca furicJiouarca instalafiei AAR pe grup
s5 li(:conditioiiatS dc pozitia ,.Ciichis" a accstui ilitrertlptor.
Exisieiita a dou5 iiitreriiptoarc- tle regi111 66'03 si h304
ait iii vedcrc cvcntuda l~osibilitatede a opta pciitrti pre-
luart.ea pc gruyid clccirogcii a iriiui siiigurc sccfii de I>;~rcdin
t a b l o ~ ~d41l dictri1)ufie al coilsirmaturuliii.
in c;ìzt~l fiincfinriiirii griil)iiliii clcctrogr.n r~.apnrifia
tcnsiutrii pc iilinicnttile c1ii.i rctca ilti are i~iciiiiicfi~cl;isupra
;irilornii ticii griipiiliu t:lcctrugcn sau nsiipra illbt;d:~ti~iA44R,
I )ac% si: tlorcyte reveiiirea ai ali111cn t awa tablouliii de
distribiitic al consuii~ntoniliu pr rptcaiia clc distril,nt;ic,
acesl lucri1 se rcali zeazri aut oniat pri~isiiiijda deconect~rre
n intreniptoi-iilui gciieral al grnpuliii rd7.
111ftinctiti (IL' existcil$a t~llsi~iilii aiiibcle alimontiiri
1)~
dili i-ctt~i,sail i-iumai pc una 611 ;~Limcilt;iri,niodul t l iictio- ~
Ilare ;LI iilslalafici clc ri.+\ltcliicr5 :
a li.~istrilaìrsiunc, pc nmBr7r ~ r l i r ~ > ~ rdr v t ZYC?~ZO.
~i
La tl(~coiicctiitcaaiiloiniilului gc.iicra1 al gru~iuliii&C-
ti-o,gc.ii di5 >rii'ct et-isitinca i11I >arott:lc. 120.3, Il04 ?i '/ '03, cvea
1
cc ;LI-C* ca c t ~ t1cecscitarc:i
t rr~l~*r.lor d176 $i d726. f i i aeciste
coiiciitiuni ;li-e 106 iinrlan,>;ìrcairist antaneo a i~itrrrril~tna-rclor
n! si (12, tlrn:irecr conditiilc dv lipsii tcnsiiiriii 1"' svc\iiit Je
b:ii-c* I ;ri 2 $i dc. ~rczcntatei~siui~iipc nli~iii~iitAi.ilc~ diii
ti-:insfomi;itoart*lc1 si 2 siut Eiiclr*ldinite;
e Iisislli I.rt~.siuw wzrmt.ri)i; ~ G N lOl i n uli~tc1?l~7rileIIITrr(ren.
La dthcoi~~ctarca au tuni:~iuliii gciicral ;il gi-iil~i~lui c1t.c-
trngvsi disl~art*tcnsiunca iri l~nrctcle 1203, 1\'04 $i i703,
ccca a-*art. ca efect dcxcscitiu-c~areleelor d 170 $i d l S h . f n
acestc coiitl.itiiiiii arcloc nnclan~ni-e jiistantaricc. a iiitruriiplo-
i-liliai c»ri.sptinz<iioralimcntiii-iiclerctcapccarc csist5 tensiune.
l'rin aparitin teixiunii pr una dili scc\iilt~tlcb 1.i;irfk sc. crc-:~xu
cniitlitii pcliitrrt anclarqarc3 intrrnrptortih~idc cupl5 133,
1n onibclt. variante, r~:iliinctital.t.ii co~~~uii~atoriiliii diu
retea sc Iiice practic ilira 1einyoria:u-C.
I[n fiiial se rnei~tionerizk c;i &n sche~iin. lirczcntat&
iii figura 4.10 ai1 fost climii~alctoatc clcrncritc?lc carcs tra-
teaz5 i~sspectclcdc scn~nalizart:a functian;irii AAII, schema
fiind $i asa tlest~ildc cstiris5.
 G. Bispozitivo A A R pentrn instrilafii de TndEk
?i medie tensiliiic!

I'ioblciiia contiiiuitafii i11 aliinciitarca caiisuii)atorilor

sc une ilitr-iin niod dcosehit de 11rcgnant in retcaua de
inalta si medie tcitsiune, &oart.r.i: avariile cnrc scb p1.oditc
111accbste retele pot afccta illi iitrm5r xnarc rlc cousirrnatori
si siiil: iiisotitc arlcsca cle o caiititalc tiiarc clc ciicrgic elec-
ti.icri iielivr:tt5. I'entru a sc litiiita pagul)clc ljrocluse con-
suiiiatorilor dc iiilrcrupcrilc ili fuinizarc-;i cnergiei elcc-
trice, retclclc elcctrice sitit colice piite a s t u ìiicii statine
elcctricc*de traiisfcim~ares5 aibà doti5 sau [riai iiinltc sirrse
de alinic.iitarc. liiilizarea dislioziti~~clor ilc AAR inicgorcazZi
la rnaximum durata goliuiior dc tciisiuiic si siinplific9 iiiicr-
vcntia personaltrliii de csploatare la licliictarca avariilor dili
statlili: clt~ctrice. Spre dcoscl>irc tic dispozitit;c+lc dc AAR
~~axti-u rcteaua dc jo,a.sit tensi1iiic tlscrise la capitoliil mite-
rioc, dispozitivclc dt. ,l\t\Iì diil slatiilc c l ~ ~ t r i c1)rezint;i
c
uri gt-ntl <li* coiiiplcsit;iti: mai ridicili iri primul riiicl din
urm5tuarc:lc consiclct-eriit::
blasitrarca tcnsiir iiii sc facc prin i~itermcdizilcc1tiIe-
4or dc iiiburri tlc pe sistcnicle dc Larc alc statici, iu con-
diliile iii carc fiecarc clciiiciit tliii sLaCic (linic, trai~sl'oririator
etc.) lsi preiri Lt~nsiunilcprintr-i111 sislcrn dc sclcctic i n fun-
ctic clc sistcmul dc barc la carc este racorclai;
e Sclicinclc stafiilor elcctricc ai1 <Icvciiil diii cc iii ce
mai couiplcse priii crc.slerca iiu1ii5i-iiliride sistciiic cle bare,
al ~iuiiiririiliiitlc cuplcb Irai~svcrsalc,longitncliiralc snu coin-
biiiatc. prccurii $i al iiuii15nil~ii clc siti.sc cle nlinlcriitare
(linii, Ir:ii~sforiuntoarc) ;
e Almteiilu (!e la schc~nanorii~al.laiti stalic bint Coarte
frecveutu, ceea cc iinpt~ncdispozitivelor de AA K ~icccsita-
tca iinei iiiari elasticit5ti in sensul cii elc trcbuir s5 pa&
rhinci in f~incl.i~ine in ciC mai miille din accstc sitaatii
(cle clorit in toate);
e In mocl fncc-cnt prin 1,arclc statiilor sint intcrconec-
tatc In SEN cciitrde eloctiicc cle niic5 putcrc care fn czlz
dc avarii 1111 pot prcliia consumul ssctici dc bare din stnti;~
la care siiit racortlatc, $11schimb prczenta 1ox c«riil>lilic;lsche-
melc .iiistalatjilo~AAR vi iimicqori:az%finbilitutea lcir:
, e Pn statiilc elcctrice esisti\ O serie de automa~ici,ca
dr csempIn : IIASqde tensiunc, RATT*t pq tranSfomntori,
K.4I?*'* pc liiiii $1altcle de a c&or ~)r(\iktlt% trebriic s5 sc tin5
scarna in ela1,òr;zrea schemclor instrilatiilos A.112, iil asa
fcl incit f~i~iction;~rca dispozitivr~oi-AA II sa nu grnerexc ac-
tionari grcyiijic ale acestor aiitoitiritici,
O
Din piinct (le vedere al ttcnsiii,nii opcrativc, iristdatijle
de AAK, rlin diitii iitiIi~raz5tensiuiiea coiitii-iri5 din servlci-
ile lxoprii il(! citrent cgn tiiiiiii ale staf ici.
!n cck cc ormcazri cc vor prezcnta c3teva scheme de
iiista afii dc AAIC En sfatiile elrctrice dc transforn~uecxre
53 ~ I I I S ~ T C cconsiderentdr*
*~ cxpise mai sus..

, 1ws;t;ilatiilc AA'I? ruplele tle Indt5 teilsinnc di11 sta-

tlik:. i:lvctrici: vificaz5 conliniiitatea !.n nlimeiitarea siittiei
3n ni~saniblu,~lcoarecriii caclrul srli«nci dc AAR i~ftenjn,
clc .rcgul;S, toatc liniilc ~4cctricc care constituie mrse de
aliniriitarc p.ccum vi cele care constitiiie linii clectricc ra-
cl iidtv ctxcliisiv lxntru consriin.
In fiinctic de numilriil rciirs~*lr>r
dc alinie~itare.ca cji (le
csistcilfa sali 1111 3 unor liriii radiale racordate la harclc de
iiialt a tcnsiiinc, instala$iilc. de ,4Ali igi spoyesc grnclul de
coniplt'xit8te.
 Statiri eleetrica arc o sclicm3 ca doti5 sisteinc clc bare
si cupl5 traiisvtirsnlri. Alimciitarca kt;t:ifiri c~lcctrirc face
prin don5 liuii elcctricc r:tdiali., fiecnrt. p e c i t e u~iiildiit
sist~iiiclecle harc, cupla fiind ìn rcgini iiornral dc fiirictioiiare
$11 starc dccoi~cctut.i n caz de' ava'ric pe iiiia di11 C& dcni.X
liiiii elettrice, cca r3nias2 iii fii~lctiiiiict-a l-ircliia prin AAR.
aliiileiiliirea sistcniuliii dc bare riimas f a r i tcnsiuiie.
In figura 5. t sc preziiitil ~ c l m n aslc A,41? pc' ciilda
IruasvtrsalS dc iiialt;fi tensiiii~edintr-o static ci1 duu5 linii
dcdnm de alimciitai'e.
Tc~isiriiierioperritiv5 folositg lzeliirir inst:ila(in de -4AR
este tcnsiuiica coiiti~iii;iciin' saviciile intcrrir d c ciircnt con-
tinuu d a statici.
Vcrificarva lipsci ~ l ctrnsiune ZIP cillr UQUCI ';ist( mimilr?
harc din static se facc yrin rclcclc d r tciisiuiic m i n i m i
~305, t- 307, C 303 .Sj z 304. Accste i.d(-e nu sint coiit:ctatc
rigicl la ii11:i cliii cclnlclc de mLst1r5 afercnte iiiitii si+tr-nido
l.jav. I<eXt:~lce ,307 vi e .3(Q s h t coiiectatc la lciisitinilv cle
iiiGsilrS afcrc.utc crlufci linìei t l l , iar rrlrcle c .303 si C 304
slnt coi~cct+tela tt;?'jisiiinil~ di: pilsur5 afcrctitc cc!lulcilinici L2
Priii accst n104 dc Irgwcila ct.10 (1oii;'l grupiiri dc r ~ l ( * c
tlc tmsinnc: iniriimli~aleii~slalafieiAt\l< vor ;~jiiiy<c- tv~isiuiiilc
rlc la cclula, de m:. 1161 cl6 p,: sisteii~iil Ij~iri.I:i rare ctsic
1
racordutz cclula Lir iei ci1 care osic wocial gr~lpi~ldc. rc*lve
rcslwctiv. In accst ifel, disparifiatcn~iniiii121 griil,iil rlc r+
lcc', ~'a301, 202 r~ptt!zi~it;i ~1ispuiti:i ie11si11nii re sisicntal
clc 1)rcst~In care este racorrta-tà IiaiaL I $iaceastn f8r5 s5 aib5
irnportaiiF~pc cc sistciii dc biin fiuicfiuiic~a~5 ;1ccasl3linic'.
Sc ;isigur3 pri~laccstartificiii dcschern50 r1asticit:itc. tlrl>lin;i
i11 ;i.lcgrrcacoiifigiiratiei i12 stati?.
1 . Practic, giiptil cle r ~ l c cd&t ei~siiilicniiiijrnA e .io/, t, ,702
5. alfiilent-cw,&ci1 teilsiiini dc ni$siir:ì di11 :ìcclcayi circriit e
sdcrtri<!are di il carc. se iìliment~~e:$i ci,nrr.h";~t~ìc.Je mGm5
n'tc linici L I . Sititnlia lxtc scimil;irR ~ic'i~tlii gnipiil dc r d c v
e30.3. e304 $i liriin L2.
S(?lectnrc:~buclelor dtt tensitme <?in(.:ii-i? cc nliineiitc~v.i;.,a
agrcgatele de mlisiirK ale ccluIci sc law prili cc)~~tactele
Fig. 5.1. Schema de AAR pe ccipla tiaiisvarsal6 a uaci statiì
auxiliare ale sej~arataarelorcie bare sau prin rcleele itttcruie-
diase de selectic (cll30-LI, d 140- L2). care de fapt ntul-
tiplic5 coiitactelc auxiliare a l c acdoraqi scparatoare cfc bare
ale celulei liniei LI. Pcntru ca fn cazul iiuor dcfcctiuni la
rcleele interhiediare dr. selcctie sa tiu se i~e,gktsei.cf tirictio-
r i h i intempestive de iilstalajiei A.413, cotitactele lor au fost
in troclnse in circui tele dc domarai ale schertiei A.4R (ckcui-
tu1 1 ?i 2 ) .
111riio~iiciilulpuricrii in fiincfiuiir: a iristalatici RAR,
tarc se Cradticc ptln coniutai-ca clicii dc $ !.A I<, &Q?, sc
cscitg relcul d 202 cu coriditia redizririi in staiie a coiil i-
gmatiei precoriizale.La pailoul AAli se va aprindc laitilxt 1 L
,,AbR 111 f1tricf;iuire".
f i i cazul disparitici tensiuiiii pe sistc~iiiildr Larc ali-
tuentat din litiia T,7 (L2)se dezcsci t%griipul cic rclec dr: tcn-
siiiiic ii1iniiu5 e 301, e 302,(L? SOS, c .304), ceea cc m e ca cf ect
excitarea relcului iiiteriiiecliar d 111 (d 112).
Dacà pe sistemul de bwc aliiuctltat diti liiiia L2 (LI)
esists tensiutic, atiiuci grupttl cie rclce de tctisiiilie 1iliiiim5
r 303, e 304 ( e 307, e 302) estc cscitat vi rclcul iritcmediar
d 7 12 (d 1 1 1 ) este dczexci tat.
Excil:irea rclc.tilui dr tiliip d 201 care asigtirs 4)nuza
de AAR loc in cazul disparitiei tcnsiuiiii pe linia LI
(L2) .ji prczenfa tensiunii liiiia L2 ( L I ) .
Uupi pauza AAR, In fiiiicfie de sis~crtiulde bare (rcs-
yectiv liiiia) la care a disp?iut tensii!nea, se cscitg rcicuì
iritcrlliediar d 713 (disparitia tcnsiunii pe liiua LI) sau ti t l B
(disparitia tensiunu pe liiiia L2).
Rdciil d 77.3 se excita ?i in carul declaiigilrii liiiiei i 1 cu
colldi{ia cxistcntri tc~lsiuiuipe liiiia L2, in tiinli ce rclctil
d 374 se excit5 si in cazul declaiq5rii liniei L2 cii coriclitia
existcnfd tiensiitiiii pe linia L I .
Keleul iiiler~iieiliar t1113 comniid3 declaiiprea fiilscrirp-
tortilui linici L7, iar rclcul li7 74 comandiL dcclrinsarea liiiici L2.
Andaiigarca criplci se comatid5 de cittrc releul d 113
cu vcrificarcn poli fiei ,,dcscliis" a iiitrcruptornlni linici LI,
fn liuip ce reIcul d 11.1 comqildci :~nclanqarc?ac~ipleicrt vcri-
ficasea pozitici ,,deschis" a iirti*cruptoruliiiliiiiei L2. Atnbde
relce 1173 ?i d 17.1 excit5 rclciil iiitcr~~xdiar d 11:; dc blo-
care a rel>ct5rii fiinc~oti5rii ins t datici &Ali, releil care
Prji rcalize;u,3 autorelincrra $i intrerupe cit.cuiiu1 bobinei
releiilui d 202 cn temporjzare la revenire.
f ii caztil cind este nccesar; ~ e l c d cd 773 si d / /.Ivor
cosiantla blocarea iastalatiilor ]?AH p liiuile LI, rcspectiv
L2 (cazul rclcclos XAII cri demnwj (le la pojritia I n t r e i x ~ p
toruliii).
S c n ~ n n ~ a r luncfioii'T'rii
ca A A l i sc f a c ~priii laiilpri L2
?i prin clapetelc (Ic smiri:diznrc. h 402, h 403,/b 4f)8 ?i E& 40.3.
Dac5 in treruptariil cliplei ti refirzat anclanp.rca, atiinci
Im patzoiil AAR sc ciprii~dcliti~qsi31, ,,:\Ali I~locat".
Supravcslicrca trnsiunii opcrativc in ii~stalafiaA A R
so face penilaneiit priil relei11 dc scmnalizar~reIr 301 31 ciir.ni
contact ca1nand5 aprindcrea nnei casete in pari~ulde scm-
naliz5ri centrale, a~~rindcre Pnso(it3 $i clc iiii s e n u ~ daciistic.

5.1.2. lnsf~lnllaAAR p etipla tranlisvt~sali?l10 kV

dinfr-o wtaiia deatrleii en dnoil 931111 ctenlrlec da a l h e n t n r ~
a i a ilniu eieutrirlt tndtiru(
SCatia dectrica cle 1 10 k'ir arc o scliein5 ci1 dou3 sis-
t c ~ dcc hfuc ?i ci~plAtransvcrsali. Alimentarea statici elcc-
tritr: sr facc priix cloiiil linii dectncc rncordatc pe fiecare cltc
unti1 din sistcindc dc barc, ciipla fiind Ì i i rcgim oormal ds
hnctionarc 411 stare cleconectat.
Cea d c a trcia Unic clccirjc5 cste rac1i;diK $i trebuie sa
p a t 6 fni~cf.ioiiape oricitre diil siste~iiclcclc bare, fLir5 cs
accst lucri1 sii constituic iin impccli~iieat11erilrti fu~ictia-
1iarcn inst;tlatic&i-4A li. Rcgirnnl linici radiale din ptiiictnl
cle vrtclcre a1 insfalafiei AAR se poatc alegc lxin chcia de
rcgim a instalatici A.4R tn trci variante:
- Fiira decirtiectarca liniei L 3 : pozitia I ;
- Cii &conectarca liniei E3 : poziiia 2;
- Cii l~locarerrinsl.nlafjt:i cle AAR : pozitia 3.
Ulocarcn instalaliei A A R in pozifia trci are loc la f u n e
tionarea 1)IZRI (dispozitiu de rmcrvarc a rehunlui intrc-
ruptoniliti) ~ i cl i t ~ i n L2.
t fn ~wziti:iI , linia LS va li clccc~ricciatSdc cPtrc insta-
latia AAli iar ariclan'jarea intrcniptariikui dc cu l&tram-
versa15 \*afi conclitionat5 dc v~wificarcnpozitiei c econectab
a intreniptoniliii L3.
, !'
Schema instalatici de AAR este preiienl'af8 fn figura 5.2.
 fi A
ai
all oZ ai3 aZ3 d2 o22
I/QkVI
IfOYV2
? *.

a''Y
a04
2G

IL3
+,.
4-5
z s f f $ ' f
M ma
&I
c m
e3ò.V
cm+ - daD2 dt# dlR dn3'
Fig. 5.2. Sclieina tlc A A R pe cuph trausverralii a unei stati de tiansforiiaare
 'l'ciihiutlca operativ5 tolositg peiitru instalatia AAR
este teiisiunea con ti11115 diti cerviciile interne de ciircrit
coiltiiiuii alc statici.
Ca jurlicii1;~ritEifide i'calizare alc schctnei de AAR pre-
zcntatc i11figiira 5.2 se rvideiltiaz3 in principal uiiiiiitoarcle :
a) Verificarea lipsei tensiunii sc face prin cele clou5
griipitri de rclee de miiiiiiiR terisitrile e 307,e 302 (sistcriiul
1 10 l;\; - I) si E 303, e 301 (sistcmid 1 10 1tV - 2) racordatc
direct la L)oriiele <le tct~siuiieale celulelor de m5siirii;
B) Datorit5. soluCici rigidc de supravegliere a tei~~iunii
p e ccle dou5 sistcine de bare 110 kV, pcntrii a nu fi ncvoiti
s& se adupte o configuratie rigidg la stati@s-a procedat la
selectxea dcineiltelor aflate pe sistemul de bare rsmas €51-5
tet~siiineprin utiiizarea coiitactelor auxiliare de semnali-
zare ale lwzi{iei seliaratoareloi de bwe.
Punctionarca iiistalatici AXR este ilrin5toawa :
m Paaifia I
- se punc clicia AAR pe pozitia I si se excila rdcul
d 202 ;
- la dis aritia tensiuiiii 1-i~sistemul de baic 110 1cV
1 (2) rclecla tcnsiun~minim9 e 301, L 302 (s 30.3. c 304)
de dezexcil5, cma ce are ca clect ac$ioiiai.ca rclcului ititcr-
rnecliar d l11 (4 772). DacZ exist5 tcnsiiiiic pe sistcmul dc
bare I I O kV 2(1),g~upuldc rdee dc tensiude mini& e 303,
dU'Url ( ~ 3 0 1c, 302) rsininc excitat, iar relcul intemecliar
(1 112 (d 117) r3niìiic dezescitat. li1 aicmtc conclitiuni in
circuitul 6 lmrneglc relcnl de timp al paiizei dc AAIt care
la finc de cursS prin ContaCbd ssil tcillporizat colnalicili
cscitarca releiilui ii~termcdiard 713. Acclasi relciil d 113
se poatc excita si la declaii,sarea uiiuia din intreruptorii
liriiilor clcctrice dc aliiiiehtare a01, a 02.
I'riii circiiitele de selcctic 9, Oa, 91>, ?i $C, se alege in
fui~cticde, sisteinele de bare la care a dispariit ttensiunca
pj dc coiitactelc separato~dorde bare ale liniilor, lin? care
trrlluie deconectat5, in spet5 sc ba excita releul iiitcmcdiar
d 114 sau'? 175.
1n circuitul 11 rslcul d 114 ,asigura deconectarea ,linici
.. . , 12 rclcul d 175 asigurz deconectarea
L I , iar iii circtiitul I.,
liniei %2.' I .
 hiic1ansan:a iulrcriiprorului de cup15 trurisversal5 aiy
loc priii circiutcle I I , I-Ia cu vcrificarca pozitiei Ltcconectal a
Giti~eriipioriil~iiliilici racordate 1% sistcmid 1.2111as fk;i
tettsiunc.
Priil anclriiigaica iiilrcriiploi~~~lui
cle cttplri transvcssalS
arc Im blociirca sclicinci <l(?A A R , dcoawce in circtCtt11 15
1-tlc.ul inlrmediar d 7 l S sc. cxcit.5 si isi lacc autorc{inciea,
dttscliiiiìncl circuito1 7 al bobiilci rc1c:ului d 113.
e l'ozi4i6d S.
Fata de Cunctionarca ilistalatiei rZAR dcscrisri la ,,lJozi-
Cia 7" se adaug5 nrccsitatca dcconcc~Eiriiselcctive a linici
ekctrice r:idialc L3. .4cest Iticru se realizeitx5 in circuitclo
l f )$i7Oa. Prin pdclwlul cheii di: regim h601 ce se stabilqte
cxclusitr pc pozitia 2 se alhieiitesz5 c4rcuitele de sclecfie
10 si 1Oca.
I )ac& a dispgrut .tct~siuiical)c sistciiirtl cip l ~ n r c1 10
kV-l, relcul d f I l estc cscilat. $i dac5 liiiia L 3 cste r;icor-
datii la accst sistem dc bare, coiitactid u14 cste filcitt, ceea
ce detcrnlins excitarea rclctdui iutcrn~crliar.d 116.
DacB a dispsnit tcnsi~ineapc sistctnul (1' bartt 110 kV
-2, rdeitl I1 112 cstc cxcitit $i rlac5 linia L.3 cste racorclat5
l a :iccst sistcm de hare, coiztactiil a24 estc itichk, cceu cc
cktctlizinii excitarea reiculili oI 117.
Coiiiactele noriiial dcscliisc nlc relcclot d 1 l 6 ?i d 117
conectate i11 paralcl I t i circuilul / 3 a s i p ~ r ad c c l u ~ a r e a ~
5~iltreruptorului liiiici L3.
Evidcnt cil Eli siiuaiia cìnrl liiiin L3 uu vstc racoi'datKi
la sisletnttl de barc pc w r c a cfispgrut tclisiiinaa, nici unal
din relcele iiiter~nediaeIl 176, d / 17 iiii S r va excitu.
Anclarisarea intreruploruliti clc ciiplà aste contlitio-
r i r t s de pzitia 2 a clicii cle AA 12 vi dc verificarca st3riG
deconcctat a Pntrenipi.ornliii linici L.3, dac5 accasta linic
estr racordat5 la-sistcinul de bare pe cnrc n dispiirut tcrtsi~i~
nca.
Acest lucru se. rcalizcazli priri quutarea wntactiiliii
auxiliar de semnaliz~rcn04 din circuitiil 14n dr: c5trc. seria.
de coqtactc normal- iticliisq . d. l 10, d 117,, , .Sc clcoscbesc
unniltoarele situa1;ii :
Unia L3 oste racordatq La sisteiiii~l,,&.barpla care
a dispiinit tei~ianeasi este necesar3 verificarca pozifiei
4 v

$09
deconectat a in treiupioriilui n64 in circiiitiil dr arickmpre
al cn plei transversale.
Accai5 conditie cste asiguratii dcoarccc :
- tlaca linia L3 se afI.5 l)e siatc111~1 l 10 kV-7 pe care
a clisyl'u-i~ttcnsjuiiea se v;i excita reIctil d 7 l0 ?i contactul
a0d cliii ciicuitul I4a va li dcsiiiilat :
- tl:~cri linia L3 sc aflii pe sistcmul l 10 kV-2 pe care
a clisparut teiisiunea se va cscit:~rdcul. rl 7 li ?i conIactu1
a04 din circititul 14a va Ti deisiiiitat.
m Liilia L3 nu este racortlat3 la sistc.mu1 dc bare pe care
a disysntt kcnsitirlea $.i nii estc uecctsara dcclarisarca intre-
ruptoruliii liniei L3, iinplicit liu cstc t~ecesar-;iverificarea
pozi$ici deconcctat a intrcriiptondtii n04 j ~ icirciiitul cle
nnclan~are al cul-ilei transvcrsalc. Aceastà cunclific cste
inclcpli1iit5,deoarccc dac5 linia L3 nu sc af3U pe sirtcniul
dc hare pr. care ;i tliprnlt tcnsiuiie:i, nici nnul clin rc*ltele
it 176 si (l 177 nii sc va cscita ?i contactul a04 &n urcujtul
14'2 va r3minc ?iintat. i n accijt fcl, anclangarea iiitrei-iipto-
t.ulxii de ~'11pliltri~ns\*eiaal%va nvea loc fKCi verificarci1 mi-
tici intrcriiptonilui liiiiei
Porifia 3
Patii clc fuiictioirarea iiistalatiei 11AK tIescris5 la pozi-
tiri I sc ;itiairg:i i~ecesitaicakilocirji A A K la izu even~ual
reliir clc dcclangare al intreriiptoriilui linici L3, care ar putca
contliice la cstinderi dc r i v d dacci instalatia AAH ar fi
IrisatS sii fiincfioneze. htr-adeviir, chc5 CL' inregistrealia
un astfel dc cveniiiient, dispozitivul de rezèrvarc a iitiai reiuz
la intreniplonil liniei L3 (I>RIil) i r a cscita rdeul d 178
prin circliitul pachctului cheiì dc regin1 bG07 care cste Encliis
exclusiv 1 . r ~pozifia $3. I<elcul td I78 i$ rcalizewZ autorr$ì-
nerea gi l~riritr-uncoatact norma1 incliis intrenipc bobina
releultu 1 71,7 din circtiitiil 7. Priri acrasta hnciionarea
instalatjci A A R nu va mai avra lo(:.
SemnnlizLLrile clin scl~ernade AAII sint urm5tonrclc:
- Stmnalizare ,,AAR $11 Cnnctiunc" : lampa 7L ali-
meniai5 prjn contactul releului Q 202 (circuitul d ) ;
- Semnalizare ,,Fiuictiun.at A A R , lampa 2L (&-
cuitiil h ' ~ );
- Semnalizare ,,AA R blocat!! :lampa .?L (circ~iitul8).
 I;uuctiotiurca iistalafiei :L4 K pc e tapc cstc coiiiirriiatct.
pfiir rckclc dc sc.ii~liali*zarc.k fJ(J2, k d03, k 40-i, si k 405.
Sy3rnvcglierca tciait~iiiioperative in iiistalakia A A W
JL' liaee I W ~ I I I : ~ I I C ~ ~ r ~ l ~ i de
11ri1i i 1 sc~niiaiizarck 401 al clrui
coiitact iii criz dc actiunare asigurli u11 sciilnd optic ?i ncns-
tic la p;tuoul clc st.niiializàri ceiitralc din static.

Statia electric5 de le 10 kV arc o schciilii cit dou5 sisteme

dc bare si cupl5 traiisvcrsal5. Alimetitarea staeei clectrice
se poatc facc din trei linii elccttice sirrs5, dar avind In vedere
csistcata in statie a niim:ii do115 sisteme tle bare, una clin
l i i ~ i i\.;I fi iiit(,tdetiuna in rczcrvs cddZ Eii aceste canditiunì'
iiistalnhia ,&\l<trcbiiic co1irrptit3 in q a fel incit s5 pcrinitri
fuiictionarea stafiei in oricsirc cout'igriratic dc aliiiientarc.
P r t i t i ~a ~se asigara acest cleziclcrat, s-a prevlzut o clieie de
ri-giin cu iicm5toarele pozitii :
I'ozitia O - A.4TZ aiiitlat :
I'ozitin 1 - XAIt iii I~iiic\i~iiic. :
Poxitia 2 - I.itiiilL~L I si Li iii fiinrtiiitic. (l-ittia ?,.3
En rczcrv5 calda) ;
I'ozifia 3 - 1-iiliil~!I.! pi I.+; i11 Fiiiicl.iuiic. (1,irlia 1.3
'iii rlicci-vli caltl5) ;
Pozi{i:i 4 - Liiliik T-2 ?i J.2 iti fc~i~c!itti~~~ (1.ini;~1-7
in rczervii calclri).
Sclicma instalaf iri ,4A I< est:, pr(.zcritata in T~,~~II':K 5.3.
Asa cui11 rciesc: tlin sclictiiil, oljcra#i:i (11. punc.nh iti ititic;
tiune a itistalatici A A K co1iilminl.12(latifi ct;tpc :
l . Ulxratia dc sclcctrirc a ~iozitiei ciirti cari~~piiiitle
configru-atiei rli1-r stajiii clc.clric5 (le traiisioriiiarc (~>or,itiile
2, 3 sau 4) ;
2. Opcratia dc puiicrr in 1iiiict.iiiiic l ~ i ~ o ~ ~4rIi icare
A i-~i:~
consta in rc~.cnircacu chcia de ~ ~ g i pc n i pxizifia f .
La trccerea clicii de regini pc liozitia 2, S:I cscita relciil
d 102 care %i face autorcfinerca. Prin coiitactelc sale cl
preggtegte circuitul schemei de AAR pentru f ~ i n c ~ i o i i a ~ c a
iii configiira~iaL- liniile clectsice LI si L% tu functirriie 2j
linia L3 itl rczervk - .-:i
O La trecerea. cheii d6 regirn pc pozitia 3 sc cscit8 relrnl'
d 10.3' care %:i face a1itor4iilerca si iii acelqi timp nsigur2
revelirea releuliii i2 '102:
Prin contnctde sale, d pregateste circnitele s c l ~ e m ~ i
de AAR pcntru Iiiircf-ionnrr?fn configuratia c ~ Liniilci t~leci
tnw LI yii L3 in iuiic~iuuc~ :i linia L2 i11 rwerv9,
?,T trr:cei-ca cheii dc rcgiiii pe pozifia 4, se excits rcleul
d 104 carc i$ facc autoretincrea gj in accla~i.tinip asigixr5
revcnirca rclculiii 6 103.
Prin contact.cle =le d pre@*~tcgtecirciiitele scl'ivn2ei
de*- O R pentru functionare In conIigitrat.ia cu liniile L3
,.
$i L3 in imctinl-re sì liiiia L2 in rezcrv::
Ca particularit5~$e schmiei cle preseledare a rcgiina-
lui cie functionarc siut de inenlionat iiriu%toarcle:
- Alcgcrca liozifici c a e cot.t.sj>unclc coi~figusafici
din statia clectricW se poate lacc nimai in ordinea 3-3-4.
La rcvuniica chcji de regim pe poisitiile 4-3-2 nu mai are
IOC ~n~difjcart-a regjmului FU cchcmn d c ,4AR. Pcntrii o
eventnala scl~unl~are esie necesar5 trcceiea cheii cle regjm
pe pozitia O, Jar iii sensul 2-3-4- O $i ilti invers.
l'e pozilia O se cxcitrl r~letild 107 care prjn coiitactcIc
s& tfet~rmin5rcvenirea rdcelos dc sclcctie d 102, d 10.3.
d 104, diipii care opesatia dc pxeselectarc p a t e rdncepe
prin trcccrcri clieii de regim pe po~j{iile0-7-2-3-4;
- Qpcratia dr lxeselcctare se kice fliri ca in schema
de AAR sli existe teiisiune o erqtivg, ceca ce dimina eveii-
C
tuale cjrcuile false crcat.e e neconcorrlanta tlilatrc conjl-
gurafia rea15 din statie SI rcf3imul preselcctat la un mainent
&t.
Pcnt-m Funerea in Eundiune a instalil~iei'AAHse rcvine
cti (le rc&m i11 pozipa I in odine dcscrcsc3to~ire
(4-3- 2 - l ) , dar numai dac5 ptewlectarea a fmt realika t5
corect (confinnata dc aprinderca liimpii de regini aferenic
IL, 2L siiu 3L)
IIac5 evcrrtual s-a gc$L fn alegr'rea pozitiel cheii dr
regirn, coxcxtrtrca se va face prin trecerea chdi p pozipii
O, aga cnm s-a spocificat mai siis.
 OclatB dcgerca regimulili instalatiri AAR rcdizntn,
schcma este pregstita de fnncfionare.
Pentrii a .se c1iniin;i deprndcrita sclicnici clt: AAR de
.sisieiirele dr bar? pc carc Iiinctioncaz5 liiiiile cloctiice,
controltd tensiunii nii sr facc clircct la cclulele de rnfisura
110 k\i ci dup5 contnctcblc de sclrctie a h Icnsiiinilor de
in5sur;i 6r. la cclulelc liniilor elerrl-ricc L7, L2, L3.
Fiiric~ionarcninstalatici AATI i.stc sirniI:ir;ri pci~inl(:de
trei pozitii care corc.t;ptind celor Crei configirrxtii dr, nli-
nicntare posil)ilc:
- Vcrificarca 1il)~c.i tcnsjunii pc titi:i cliri cele tr4
linii clcc2iicc ik. alinic*ritare~ i r i ngupiwilc de rclcc cle +n-
siii~ie ( L 301, s302), (1303,c.304) sail (e305, d(X) scleclafe
p-in relcele 6702, dIO,T gi d708 i n fwnctic dc rcgimiil des
(circtutclc o, Gr?, 7, 7 n , S , 8 ~; )
- Verificarea prezcntei iciisiiii~iipc Iit~iadcct1ic3 rlc
alinic*iiiarc ~ i ~ r e c l i. c esci tarrtn. rclcnliii Jc: timiip d 201 al
patizci AAR (circuilclc 7, h,Y b , Oc, gli? gi 96);
- T,a Pncliidcrc;~contact~iluirelciiliii de timp se escii8
rdcul intcmcdiar d 70.5. Escitarca rdciilui d 705 arc loc
si i11 caziil cleclnn~5riiiritrcniptoarclor liniilor L?, L2, t3
prin circuitde clt? accelerare ?O&, fOb, 7Qc. Se esccpteaz5
3e ficcare dat8 cii-c~iihil de accelerare al fntreruglorului
Iinici atlnt in.rcz,ervii caldii care cste Itritreriipt prii~ coritactul
relciilui intcrmcdiar d 102, d 703 sau d 704, in fimctie de
rcgimul ales ;
- Decliingarea intrcruploniliii liiiiei dc alimentare
rznlas Ib'lrlr tcnsiunc sc iacc priu uerificarca conditici cle
lips3 tensirinc yc acca$tZ linir, prczcnta icnsiixi~ii pe linia
prcclii? fiinc\ie de rcgimiil ales prin cheia dc cZAR (cir-
cuitdc 1 7 , 77a, 72, i2a, 73, 13n);
- Andansarea ciiplei transversal .W lace cu vmifi-
care3 pozifici dcschis L: iiitreruptorului liniei rhasH f h i
~ C ~ ~ U I IaC pozifiei
, Incliis a Enberuptotului linici pereche,
totul functie de regimul al* (cir~iiitele'ld, /da, 'ldh, I&,
7 4d si 1Lc) ;
- Blocarea repetgrii fiinc$ion&ii A A R se face prin
excitwca releiilui d lh5 (circiiitiil 15) cle ci5tre un contact
J releulni d 105. Releul d 700 dctermintii rcvenirea tempori-
Fiq. 5.4. Sclieina de A A R cconcrinic i1iCI.e ilouP
xatri a rt:lcislui d 202 care ilitrciupc teiisin~icaoperativa a
sclieiuei de .\AH.
1)c asemenea, priu contactele &n cii-cuitelc 4 si IF
realizcaz5 scmn&;iriIe aiereilte fuiictioii5rii instiilakiei
Ai\R .ji anume stingerea 15mpilor de regim IL, 2L sau 3 L
(diil6ccz) ?i aprinderea. libpii 4L (fttiic{iouare AMI) sau
5 L (blocare AAR), dupg caz.
Alte sciziiializk-i priviutl functionarca itlctalatiei AAR
siiit: trans~iiisela panoiil de semiializ5ri centrale (I'SC) diil
statie prin contactele relcck,i dc seiiinalizare h 407, k 402,
k,s'OJ si M04 dup5 caz.

Instalafiile de AAIC pe traiisfori~iatoarelc din sh,itiile

electricc sint ciinoscutc, il1 geiieral, sub deiiiti~iirea de
instalatii AAII ecoriornic.
Dentimirea sugereaz5 aspcclul de rcdiicere a cotisuinului
propriu tehnologic prin realizarca Je coni'igura)ii ccoiiomicc
iu statiile electrice de Lransfor~nariz.Se cuiioaate (:3 iri ami-
iiiite rcgirnuri de incarcare ale ~iineistatii electrice cu douri
sa11 niai miilte transforriialoare, dcvine avantajoasri incn-
tinerea in sarcinZ a unui rium5r redus de transforniatnarc,
Pentru ca aceasta mlbur5 s5 nii d5bcasc5 siguranta iii
alimentarea consumatoriior, transfontiatoarele binutc 111
rezerv3 d d 5 sint prevzzute s;i preia prin AAIi surcinci unor
transforrnaioare aflate in functiitnc si care la 1111 morneiit
dat dccIanseazZ prin protectie proprie sau rimin fGr5 tcn-
siune.
fa functie.de nurnanil dc transiormatoarc ca ?i dc carac-
terul unidircctionat sati biclire~ionatal functionh-ii, insta-
lafiile dc AAR economic !$i sporcsc g a d u l de complexitate.

Statia electricg in disoufie =te constitnitg din dou5

transfortnatoare dintre care un anumit transformatar esle
Intotdcauna in sarcing iar ce1 de al doilea Sntotdeautu In
r r ~ e r v a .In caz de rilmiiierc. C3r8 tcrisiiiiic sau dc declaiqasc
p ~ i i i~~rotectic intcrnii a priiiiului Iiaruforinator, sarcina
statici va i i prcluat5 prin iiistalatia dc AAR clc critre cel
dc ;d doil~atriiasfoi.rnator.
Scliemu instalatici clc AAR ucoiiorizic, varianta urii-
dixectionat5, estc prezentai5 Eli figura 5.4.
Acja cuin reiese din sclicril5, vcrificareu tcnsiuiliì se
facc pe sistcm1t1 sati sistcni(~1~~ dc L:irc: la care sint ritmi-date
ce1irlc.I~dc medie Iciisiuile ale traiisti)r-~uatoarelor,Jc r e p l 6
tl'alistormatourele sirit racordale lx: sistrme ctc tare difaite,
iar cupla transversal5 csle pciliianent i11 pozitia inc1ii.z.
Vcriiicarca lipsei temiuiiii se face prin grupurile de
r ~ l e edc telisiune niiiiirnr~ (e301, <.?O?) si (cJO3,~~704) sacor-
dur 5 contactele rtiixiliarc rdc scpara touclor clc bare
alo celu clor de inedie tctzsiilnc alc trarisiorin;~toxrd~li7,
sespcctiv S.
Londikiw. cle prezciila a tciisiiinii pc alinicuiarcu de
r~z<.i-va,111 spef5 transfor~iiatorul 2, su Sace prin releid
irnaxinial de temiune e30fi racorclat diip9 coiit:ictcle ailxili-
are alc separatorilor cle bare alc cc4ulei f I O k\: a transfor-
aiiatorului 2.
1.a clispaiifia tensiunii pe i~arelc (IL: tiicdic: tctisiuric,
s- crccitg releele d l 7 l , d121. JIacG contlifia c i t a prcrq~k.
tensiunii ye rczervg estc: ìntlc~)linitii,dcniai~caz~ rclcul dc
tiiiip d201 care asigiirzl pauzn tle AilI-2.
Priii Pncliiderea contactului sbu tcn~poriz;ilreici11 ctc
tiiiip d207 coiiianda exci tarc;i rrlcului i 11tcri-iiccliar 81.41,
Releul intermccliar d 130 rcalizcax5 unii?iloarclc comcuzi:
- cleclunsarea Intrcruplr>arclor tlc iniilt 5 gi siicdic
tc-iisiiiite ale Eraiisformatoi-iilui I ;
- .ancIan~arca ncconili(ion~t?i 11 intrcrtiptorulai clc:
?xalt% tciisiiine a transformatonilui 2 :
- anciansarea fi~treruptorului tlt: iuudie lciisiu~w a
transfotiiiatorului 2, cu coiicLi\ia vaific2rii l>scalabilc a
poai~iei.clcschisa intrcruptorului cla ~iicdicIcnsiuiir a tram-
forrnato~ului~ 7:
2 . cxcitarea releului intcimcdlar ci135 de blmara a
repetiirii function5rii iiistalatiei AAN.
Rcleui di35 fgi face autqretiqeren pi asigur8 iiitrcruperea
Ù~CuithSuibobinci releului d202 cu tempoiizare la revcnire.'
 Instalatia tle AAR economic cste prev?tzut%cti tloca-
rea fiincfion5rii in caz de declansarc a transformatoruhii T
prin p r o t e c ~ c de rezervg, prin protectia hoinopdara
a rezistetltei cle tratare a neutruiui (RTN) sati DRRI.
fiitr-o aseineiiea situatic. se va cxcita rcleul d13fj care
faci autoretiiierea, intrerupftid circtiitele dp accelcrarc din
schett~scle A.4R (cjrcuitelc (io, Gb) si cscitiiid rcleiil rl7S.5,
Amasta, la rhdiil sgtt, x~igui.arevcnireu rcleultii d202,
fri acest fel se pevineanclanparea rapi& (prin circiiitdc
de accclr*rise) sau temporizatg a inircruptanrelor dc In;?lt;i
$i inedic- tensiili~c alu iraiisformatoiulii~2.
fn ii~stal;iti:iAAR prezc:ntata iii figura 5.4 sirit yi-evh-
zule u n i 5 t oarele sclili~aliz~iri :
- smiiali~iirc,,A-?\E in func~iuiic" - l n m 11% 7 L (\h--
ciiitul 7-11>
- wniiializorc ,,l:ui~ctjon;~rc AAR" - 1;1111p;t 21. (I-~I--
ciii tiil 12) ;
- scmnalizarc ,,Bloc;lre AAR" - lanipa 3L (circui-
tril 73).
Scniniiliz:u.ea filiictioiir?i-ii JIAK pe ctalx cst e aaigiiratii
' nalizarc Ad02, k/)OJ, IdOi, M0.5, ale
],riti rc.1r*r:lc d ~ scili
ciirar <-ontrictc sint conectntc iqx~ralclp e o cas<:t:ì clinPSC
(paniliil <Ie srmnalizwc cciitr;ile) cii inscrip$n ,,Fiiiictio~iare-
AAIC".'
1)c ascmciicn, icnsiunea apcrativli u itisiak~tiei .4AI€
estc: su~.iravuglicat:il>nn i-cleiil clc scmnalkue MOI care,
i n c-ax (le rBni"ilicri3 f5rS tensiiliic. asigurz In. PSC uii sem8al
aciistic iji lurninos.

Stutia elcctrica iri clisciitie oste ionstjtuit5 tlin iJuu=i

h;~iisfi~matoai-e,ficc;irv avinrl jrc partea dc niodie 1ensiu:)c
dtc dpu,'i cclulc complete (A si B).
Stafia rle medio tensiime are ptrtl scctii cle barc ])re-
~ 5 x u t t .rii CLOIIScitplelonpitut~naltt~ì do115 cnplc transrc~r-
sale. i i i rcgiin de fiincfionarre ccii sarcin2 rni~sirni,toate cclc
)latri1 c*uple sirtt deschisc, irrr pc cupiele longitudinale sfnt.
rcalizatr instalatii cltl Ahli.
f n regimi dc functionarc t.coiiomicll (sacini redqsU),
uniil din transfomatoare este scos in rezerv8 calrlil,' iar
nu~t15ruldc sistcliic dc BUU dc il~t'ili~ 1~11sitiiic sc redncc la
douri, prin iiicliirlcrcn :uiibclor cuplc longitudinalc.
iiitrt! Craiisforinaioare este prev2zut5 o instalatic dc
AAIP ccoiioinic I t i vai-iaiita bidirecjioiiatZ, ccea ce pcrinit~
ca oricarc din ceic 110~15transfoimatoarc s;i poatrt functiana
fic i11 sarcing, fie iiz rezerv5 ca1cl;li.
Aceastg .xlicm&irnbinZ i11mod fericii: atit criteiiiil sigli-
rrzritci, cit si ce1 al econonzicit5fii liuicfiongni.
Sclienia iustalafiei clc AAli economic, v~riaritabidi-
nictionalG, eeitc piezeiitatri
- 211 figrira 5.5-
Aya ccum sc poaic obsclrva, schema ciin figura 5.5 rcprc-
zint5 sclietna instalatiei de AAR economic intre tram-
fornzatoarc~lcT I $ i celulele A .
T2
O sclicmH absolut sixnihrCi trcbuie redizatg lieiitru
celi~ldcB iile cclor do115tr,zirsioriiirito;lre p n t r i t ca inqtalafia
dt3 AAR economic intrc tr;iiisforiii;ttnasclc i'/ si 7'3 sa Eic
com plet-5.
'I>u~)kCLUU reiese clin figiwa 5.5 cslc ~icccsai-ca celulele
A alc cclor douri t~-ansforiii;itorirsa fie racordatc p acelqi
sistcin de harc (fie I, S ) ,iar tiitrvrul~l'oriil ciip1t.i longitudinrrle
afcrt:nte s5 fie incliis.
l'(,t i11 cadrul conditiilor dc coiilipirafie u~mririicdc
irisldatia AAR itilrii si verificarea pzitiei Intret-uptc~ti.ci.lor
cclor doua celiile A iic la cclc (loti&trarisfoinialoarc, iii seiis~il
C% cc3i.2 dou5 intreruptoarc iiicii~ioiiatcs?i nu lic siiniiltaii
i11 ~ c c c a li
~ ozi
i ti^.
Clicia dc rrgirii a instalìi\ici A A N :irta li.c*i pnzi(ii :
- I'wWtih 0 : .4nulnt;
- Pozi(ia 1-: A&l< i11 Eiinc~iui~r~ : tr;iiisforiiinlort~I2
preia transfomiatorul / ;
- Pozitia 2 : ,4AlC iii iurictiuiic : lr i s t o r ~ i o r lI
preia Irniisformritor~il2.
La put-icrca chcii cle regi111 1 ~ oric;irrb
- tlin pozigiilc: 1
sau 2, tlac5 sint Iiiclcplinitc contlitiilc dt. coiifigrir-CIt'IC 1llC'Tl-
fionate nlai su$, se va exciia i-elcul 11-02. 1 1 1 scliiiiil), iiz
fulic\icl 'lc l~ozitiachcii cic regini : l S ~ L I2, si* .st;iliilegtc
sensiil dc luncl;ionarc ;i1 instalatici tZrZ I-!.
4

Vcrificarea lipsci dc tcilsiunc cc facc priii grul]ul clc

rclcc dc tensiunp afercnte cclulci dc iiicclic tcusiiiiic a irail-
sfo~matoriiluiafiat in saiciii5.
 Pentru cn accasta vexifjcfirc $2 Iic indclwndent5 (le
cotifig'uratia aleas3, alimcntarca r~lcdor' de t((nsi1111e'ie
facc tliipli conta~t~lc. clc sdcctarr: nle sel~ara.toantlorile bare
ikc cc1nlc.i.
I'tczciltsi tcrisiiuiii cstc wrificat9 prin intcrmcditil trans-
fnnnntonilui tlc rn~~q11r.i moiitnt pc linia dc 1 10 kV1'aie-
i.ciit3 trrtiislorrnatoruIiii afl;it Cn rczcrt.5.
- 5% prcsuiztpuiit: ~116.4.~clt. rvgim pe pozitia I .
1 1 ~ a~ 3disprirut tcnsiiinc.;i pe sisteiilui dc i>arc~1irnr:n-
tiit rliii transforniataixl -;I- ct*liila A - $i esista tci~4uiitt
13" trnnsfo~ma torid 2, se dat~scitrirelcdc clc t(-nsitiiie, ,c3OI,
c 302 si iiiti-ucit coiltactul rctlcu.lui e ,306este fricliis, :\re lac
c*xcitarca relctilui intermetiiar d 717. Priii cont ~ c t u ld ,?7,I
tiin circ~iitul 6tt se alimc.ntt.a:i bobina releuliii de timp
d 201 cnrc dupn Irvccrca paw,ci AAR excit.5 1-dcu1ti 712.
~ x c i t n w rdVultii
:~ d 712 paatc a ~ r aloc $ priri circuityi clc
at:ct:lcr:trc Sn, la tlechri~:uc~ritinuia dili iiitrei.ulito+reIe
601 sati a03 11.
Rclciil intrirmaùiar 1 1 1 72 asiprii prin contacttq~:
salcm :
- ctc~lai~rl.?rca lntrcrnptonllui aR,j-4il ai ccliilei A
dc. li\ triinsforrnato~-i11'I ;
- anclan~aroa intrcrtiptoriiliu a02 al traiisformato-
mJiii 2 ;
- aiiclari.(wu.uri. ìnttrcrn~~torulnidId-.4 al celiilci . A
1 1 ~la traiisf~rrn~toriil 2 ci1 colidifia verificiirii pzitiei des-
chi8 n ìntrcnipton~uiail3-A ;
- l>locarea reyct?i.rii fi~iictionru+iiAAR prin exci t area
re-leuliii $ 931 care i,$ face nutorefinere.
in cazirl in care r?~~n&crc:t 1575 teqsium' a sisteminlui
dt. ktrc cstc timiwl: a EunctionBrii protccfici dc rczcrvl a
transfoiniatomlnì 7, atnnci se cxcit.5 r&td d 732 care
re,ilinc:ad urm3toarele funclinni :
- intrt:rr~pe ~i-ipicl circuital dc accelerare ai schen-lei
AA TC (circni l i11 7n) :
- cxciia rdcul t i 137 care !si face a.utwetiuciea si
piii contactiil s4u t~onu~tl inchis ùix~ circnitul 3, intrcrupe
alimcntu.rca. bobinei releitlui d202. Acest r e h rcvinc $i
a,qigur?i Fntrerirperea cd o mie& temporizme il. tcosiiinii
olxlrative in circuitele dc ~omandk xle; instalajiei BAR.
 I .. . t

$e presupune clicia de rqim pc pozilia 2 :

UacS dispaxe tensiunca pe sistemuì dc lrare aliiiihiitat
diri trailsforiuatorul 2 - celula zl - (ii exiyt5 tcliciuiic pe
transfonnatorul I, sc deztriicit5 nsleele (Le tctisiiiiic tr .W,?,
e 3Ub gi intrncit contactul r6Ieului 6,305 cslcoinclik, arc loc
excitarea relaului iiiterincdjai d 127. Priii con t ac ti11 il i21
cliii circriitul 6 sc alilirenteazti bobiiia relculiii rlc tini11 r! 201,
catc diipa trcccrea p;~iizeidc AAR excitli rcll=iil (J 722.
fxc~larrurclctilui d 122 ~ m a t eallea loc qi prin cir-cui-
tu1 de acct!lcrare ( ~ ' ala ) d~dm~areil ~ l t ~ l di11
i ; ~inlr~*rul)toa-
relc aU2-A si aO4- A .
Rclenl iizteriilediw i.122 asigur4 priti coiilact~4csnle :
- c1i:clailsarea intrcruptorului w l M - A al cclulei A dc
la. transforrnatoi~zl2 ;
- aiiclaii~rca^Itttrerul)tor~tluia01 :il LransI~>ri~iutoric-
lui 15
- a~iclaiqarea tiztrcrup ton-iilni aO3- A al1 ccliilci A clu
la 1.1-ansforinatorul1, cu contlitia rcrificririi ~~cwitici tlcsc.l.ris
a intrcruplorului a0L- A ;
- hlocarea repet51ii Iiriic$ioji;irii A h I t priii ~~~~~~~ca
sclcului'J 131 carc l ~ fiicci nutorcfiiici.c..
111 ciixiil iiz carc r?tniliit-rea far5 triisiuiic a siclcintilctI
de bare cste urniarb;~ fet~ictiotCiriiprotcctiei dV rcxcrvl
a tr;tiisforniatorului 2, i i t tirici sc vxCili rrilciil d / * M ,cav.
aqa ciriil s-a niai arLratat, bloclrcw.;? fuiicticiiinica A A K .
instalntia BAR prcxc!ntat?i ' l i i figur:t 5.5 cstc ~ ~ L ' Y ~ z I L ~ L I
cu i~i-iiiHCoal-clcsciniiafin3ri : I

- sciiinalizarc ,,AAR 111I'uiictiuirr- l'ozi\ia I" - l;iii-il~a

I L - ckcctittll 1 7 ;
- sciii11:~lizare,,.4A13 111 iiinc(iuiic I'ozitia 2" - lrtnil~n
2L - ckcuitd 17a ;
- ,wniraUzare .,13locai.c ASR" - laiiipa. j L - cir-
cuitul 171,;
- seriiiiali~are ,,L;ut~c$ioizat h.4It" - lnnipa dL -
circui tr$ 7 7c.
Seiiinalizasca friiictinliiJrii .+A R 1)': 'la n: est", ;bsigui.atS
1
pri n releele. cle scmiializai-e k-$Ol , 1'1.402,Er (1.j. 12404, It.lO.5.i si
k 406 a c?iror contactc sint cotirctatc iii pma1c.l pr: o c:i.rt.t;?.
din PSC cu urscripria ,,l;iipcf.it,t~~ AAII" DI.ascomcricn,
te~lsitxuea opcixtiv5 a itistalirtici IU l-! 18stc. siiprawglie~lZ
prin rcleid de serunalizare hd07. cari: in t ~ z de rBmhere
far5 tensiiine asigtir3 1 ; E'~SC t i i l sicmnal wiistic $i Iiiminos.

Iiistalatiile de AAIZ ~ i cirplelc

c rlc rrieclie tensiiit~cait
in piiera1 in vctlerc regiintuilc tIe inciircare rnaxim5 a
ptcf ici, cind toatc trriiisforiniitoareIc carc ilinicntc?z5
barele de incdic teilsiuiic diit in sarciii'i. f n iiinctic dc sche-
ma pe pai-tea. de niedie telisiune a statici si de distribntia
sursclor pe partca de iiidtii tcnsiiiiic, insialatin de A i f K va
fi conceputii astfel, incit s5 iitilil~.zccnplc transversole snia
cuplr loiigitudinale.
P~ntrii esemplificare s-arr alcs variaritclc [le scheme
fnonofilarc. d e iinei statii cle ti-ansforrnai-c :i crirci rmnfigu-
ratic pe partea dc incclic tcnsiiine este coiistituit5 tliti pairu
sistciiic tlc barc, dou5 ciiplc transversale 9; cloit5 ciiple
loi~gitiirlinale.
L)uP& ~11111I-eiese clin figiii-;i 5.6, variantrt tz, instola!jilr
cle rZhlC In p;~rtcaclc inctlje tensiiiiic pot Ei i-cidiznic iie
ilq ctiplclc longittidinalc, lie pe ct~l~lelc .ir;~ns~c-rsale.,
In fiiiictie dc variantcle alcse W impiin condi{iilv rjgti-
'ib:isc da rralizarc a coiSiguratiei si animiib:
a) I'eiitr~i iiistalatii -4Alc pc mipie traiisversnl(i :
- transl'ormatorii 1 si 2, respcctiv 3 >i J Sa fie coiicc-
tqfi p sistcnic dc bare diferitc la partca dc iiidt5 tensiiinc. ;
b) P C I I ~ ~instalatii
LK AAK C,] ruplcle 1ongitiictin:de :
- transfornialorii l si 2, respcctiv 8 si 3 s5 fic roncc-
titi pe acelnsi sisteiii de bare pe partea da inaltri tensiiiiir.
f n c;iz~rl i) si d ilti estc 1msibiIP dcclt realii.arc:i nnor
instdatii A.4R pc cuplele loiigitiidiiialc, in t i m p cc penti-u
varian.ta c nil este posiliil5 d d t realiarea [le ii~stalatii
B A R pc cnplele traiisversal~.
Pii gciicral, gradii1 de complcsitntc. a1 sclicmelor de
AAR pe cuplcle dc nierlie teilsitine este detiw-ninxt dr. nums-
rirt cdtilelor de trai-isfoni~atou-C si al sistcinelor de bare
clin stritin (le rneclic tensiiirie.
UII alt elemeilt care poate detrrinina 1111 @ad s p r i t
de comy~exitatcin scliemele de A A R lì constitiiic prczenta
unor centrala clcctri~c*dia mie? piitc.i.l* iiilc.rc.c~licc-tati!cii
SBN lrliii transforrnalowclc ~ i i ' i i i . ~ ~iir. inutalntia AAIC.

Scliciiza rnonofilarg a statici dcc trice clc eraiwkoi.niarc

In d i u f i c =te rclaiiv siiiip15, prin fuplul Cs esiJt2 nu~iiai
dou5 celulc de medie terisiuiic dc trnnsformatoarv gi iantitai
dous sisteme de bare cle niedie tciisialie.
Cdc dou5 l~arisforuiatoai~e vor ii raconlnte fiec,il.c pe
cite un sisteni de harc dc iuedie tciisiiinc, iar pr: cul>iu trilni-
versai5 cure i11 coxlfigurajie noi-nial? este desciiid yc rcdi-
zeaza iiistalatia AAK,
 Peutin evitana jiii]>rinpfii nnnr coniigiu-atii ngitfc,
sdicina de IZAR va fi cc~ncc]>titB astfcl Pilcil s3 iiii reclame
o ariiimit:~ s~paitizare;i transformatoarclor pe sistcnide
clc Ilare de niedie tciisiiii~e.
Dup5 ciiit-, reicsc tìiu figura 5.7, la barclc dc mcdie
teilsiune alc sentici sint r:ccordatc clou5 linii &ctrice d e
iiitei-concctnre 1-11 SE-! ;i irnei ccntrale de mic5 pulerc..
Accctc iiilii apartiniiid cciitrdci c1c:ctrice lmt a w a dou,i,
rcgiinitn clc functioirare clistinctc :
- rcgini tle itit ercanc.ctare :
- regiin cic fiiiictionarc ~ ~ d i a l i i .
In caml iii care se picrde 1egSturn r:u SEN priii d<$clrin-
p r c a transiormatoriilui care aliniriiteaz5 sistcrnul tlc 1.1nrc
dr! l-iietlit? tcnsiiii~e1n carc sint rdcordlitc liiuile ~lcctrici~dc
IcgStur5 cu ceiitrala clcctriei?, iiccstea vor li dc~co~icct:iir
dnca t~lefiii-ictioiinii in rtyin~dc iiitcrcoficctare san 1-pr iì
1&!tc C O D C C ~ ~daGS ~ C f i i n ~ t l o l l ;$11
~ ~l~gilll
~ radial. I.
Aceasts m~~sur& estc nec?sar5 deoarccc centrala ;.ck.c-
tiicc fiiiid de mics putcrc nii p n t c prclua sarciiia sislvrnii-
lili de bare, sitiiiijic carc v;i tletcn-iuna scrlidrm:i frccvenf ci
+i 'iqirea clin iirnctiui-ic a griipnrilor venerntoare: ~oiircd!arza
prin A.413 n cuplci trniisvrrsnle fii% dceoneetnrea IB-VP~:+
bilB a liniilor clc leg5tnrS cn cc*iitrala clcctricCi n11 tstc posi-
liil3 clin caiiza iir.indcl>liiiii.ii con<li\iilor d c sincronisii~.
13r(:~xlitauaci irstfcl clc cc!iiirde de mittl piiterc. m 5r~1pe
kiinpul ctc , iicliidsi-c a c ~ n ~ e c i i i l ~~5iisSnerìi
lnr fAr5 f.t*iisiiii-ia
a s ~ s l a ~ i i ~cle
l u bare
i pc care fiiiidioncaz;I ccntrnla si, <hlpZ
cum sc \.n vedr;i, conili1ic;ri scl~cniainstalatici A A K .
S c l ~ c n ~instdatiei
a A-4R pc cnpl:~traiisversal5 a nncj
*$avi elcclricc clc mctlic. tciisiiine i n t ~ r ~ o i i e c t i CII ~ t cO ceri-
tra13 dr mic3 liiltcrc., cstz! 1x-c.zc-iitat;iin Iigtiru 5.7.
I~istalatinAAR cstc. \~rcv;iztitHcii o chcic tic r q i m ca
do118 lioziiii : ,,AAR iii iiincfiunco" si , , M I < :~niilat".
a . .,Lap ~ ~ ~ i clicii a A.114 pe ~mzitia,,AAR i n functi-
c r ~ dc
uise"; clcicK sint indcplinitr coiitli~iilerle coiifigirratie din
circiiii-i11 1 se cxcitii relciil d 202, care prin coiitnctu1 s;iu
tlin circiiittil 3 iksigiirB icnsiunc opci.ntiv;i p r ~ i t ~ tscl!rma i
.dr! AAR.
" AS;I crini sc pontc olxcrva dia cxa~iiiiiaraaschemei de
AAR n~eiitioi~atr. rilzultu cà vei-ificarca tvnsiiriiii pe cele
dotta sistemi> clc Imrc se racc. dircct la cc1iiL:le dc. in9su1-5
de pe. Larc. I'i-ezeiita tensiuiiii PC veriiic5 priii rceiprocitate.
1,a disparitia tcnsiunii pe sistcinul 1 (2) sc. d c t c x c i t ~
r r l d e rle teasiiiiic minimii e 301, G 302 (e 303, e 3 0 d ) , ccca
ce :ire c ; ~rezullat excitarea releelor intci111ecliai.c d 771,
t/ 7.12 ( J 727, d 122). In sitnafia in carc csisiii tcilsiune pe
sistcmul 2 (i'), rclecle da tensilme minim5 e -30.3, r73011
(8301, t? 302) siiit excilate, ceea ce Zacc ca relcclc iiiti-mie-
cliaxc c i 131, d 722 (d 7 Il, (1 172) s5 rZmin8 clczcxcitritc.
5 ii aceste conditii rcleiil de tiiiip d 207 demiircazZ gi rlupli
scurgcrca pauzei dc AAR arc loc cucitarea rclciilai jntcr-
mediar (l 130. I'rin contactclc sa$, rclcril d 130 rcali~cazi
uriri5tonrele coiiicr-izi:
lJeclaii$arca inlrcrupiorului trai~sforiiiatorultiirncor-
clat la skiciiii~ldc l ~ a r cS1 (S2) La carc a di@*i-ut tciisiunea.
Scl$ctarea si! lacc priii contactcltl auxiliarc ale separatoa-
i-dei-cic hare :tic celiildor dc tnerlie tensimit rile trailslor-
ina toarclor ;
J)eclaiisnre;t Fntrcniptoarelor ccli~ldor liiiiilor
t:lectri(:c dc i.ntcrcoiiectwe cri ceiitrdc cle mi& puterc $i
cil1.G sink i-ricordaic la sisteiilul dc bare 1(2) la care ri displ-
riit tciisiiinca. Sclcctarc;~se focc pe baza coiitactelor ausi-
Ijitri* aie a:paratorilor de bare ai celulelor accstor I i x ~ i i ;
' m Aiiclaii$arlrc'n fntrcruptorullii c.iiplpl~'i ti-aiisvcrsalc
di: mcciic ii*nsiiil-zc:611 vC1-ificarca pzitici CICSCI~~S a ititr~r111)-
lorqlai clc mcdic Ccnsiiiiic a ira~lcfornintoruluicare ;tlinicnta
sid6miil clc hare r5rna.s Elre teiisiuiie, prccum $i a intrqup-
tonfelyr -liriiiloi. de iiitcrcoi~esiiinct cu cciitralc tlc inicii
8

pulrfv ;
Bscitnrc;~ reletilui d 7.31 tlc Irlocz~rc*a rcbtririi
fitiictiou5rii uistala$ici AAR. Acmt rclcii se aiitorctine
si Sntrcrupe circuiti11 Imbirilri rele111~1id 302 rare, la rPiiiful
S ~ U ,prin contactiil s5n diii circiiitul 2 intrerripc tciisiunca
o p r i i t i i ~ ln scliemci AAR.
Rlocnrc-a iiistalatici ,4AR rirc loc si in cazul iurictioil5rii
ly-otc?ctici cle rezcrvA pe uni11 diil trarisloi-m;itoarcle de ali-
nictltarc, ccva cc previiic o cventiicrlY nnclan.ymc pe dcfcct
a ~ t p l e i trnnqvcrsalc.
n,dE6c m sr observi clin sclicina din figura 5.7. regi-
niulJiniilor de iiiterconc\ctare dcpindc clc csistt-11ta la c;tp5-
tu1 din aval a uiiei surse gcncratoare. 111 cazul in care una
sau aiubele liiiii dectr-ice care asigiu-5 lcg3tura cu ccntrala
de mica putere sin1 simple linii radiale (cazul opririi par-
~ a l sau
e totale a grtipiuilor diii ceiltrala electiic5), ilu mai
iieccsnr2 decoiicctarca lor la fuuc~ionareainstalatiei
AAR. In acest caz dispozitivele de dcconcctare b90.3, M04,
b90Gl gi h907 cc \?or conccta conlorm talicltilui 5.1.

d i n ~ ~ i i l v e l oder dcienwcare hY03, It 9O.I. k 906$ li 907 din soliemn

Be~iaiitl
:%Al1dln Iig 5.7

t
JAnin nr. 1
1<e,qi111 ( Iingini I ~<cgiin
co~~stilnntnr geiicrdtor
I
1,inin nr. 2
~tegink
coiistiir~alor

/# 003

A Vl1.l

b ')O(> SC03

h 007

L)c reuiarcat ci liind \-oi.l>ade 1111 i-cgim dctcrtniiiat clc

.condi\ii cstcxioarc st afjci <IL.tricilsformarc, ~ i upot f i redi-
zake SO~LI tii care <t C ~ C I L K I : ~iiiicnlciitia prrsoiialulni de
rsploatarc.
lilstahfia de AXR prczentatil i11 figura 5.7 cstc prev5-
m t 5 cu urixi5tonrclc scnilializ5ri :
- scninalizal-C ,,AA K i11 iuiictiutre" - lampa I L -
circuitul 18 ;
- ~eni1ia1izni-e,,Puiic!ioiiat AAR" - lampa S L - cir-
cliitiil 7 5 ;
- scini~:&arc ,,A.4R blocat" - lanipa 3L - ciscii-
itul 15a.
Sernnaliaarca fuilqion3rii A A I t pc ciapc cstc asigu-
rat5 ~ x i nrclcele de srn~nalizarck 402, h 60d, tbJo.i, ic 305
?i R 406 a c5ror contacte sllit coiiectate i n pardcl ye o cacctli
diii PSC cu inscripfin ,,Functionat A,4RV. ascxìxeriea
ncb

12 26
tensi~u~cn opei-ativi a instalatiei AAR estc sii >i-avegIicat5
d
prin reltul dc semnalizare R .IO/, case in caz e r51nSnere
f;iri tcnsiune a.igtir;i la panoul de scinna1izSri centrale
(1'SC) un seinnal acustic ?i luininos.

Instalntiile AAIC pe cul~llelongitudiiialc sc utilizcafi in

ncde statii eleclrice in care sclicincr de conexiiiiii pe yartca
de mcdic tcnsiune este constituit.l diil patru sectii rle bare
nvind clou5 cuple longitudinale si cloub cuple trausversdc.
f iitrudt En mod Irecvent, din motive coiisiructive, cclulelc
cle medie tensiune allate intr-una diil jiimZtHf-ile statici a n
ca sursa de alimentare acclasi transformator sau trmsforma-
toare racordate la accla~jsistem cle bare la inalta tensintle,
utilizarea instalatiilor AA R pc cui-~lelctrnnsvcrsale iiu estc
j)osil>il?ìin nccste cazuii.
' ' Din acestc considcreritc sohfia adoptata estc rcali-
z i i c a de instalatii AAR yc cuplcla longitrrclinale. Pciitrir
evitarca inipuncriì unor configilrafii rigide, scliema de tL4R
v s fi coiiccpiiC5 aslfcl Encit s5 I ~ L Ircclaiile o anwnitn rcpiir-
tizarc :L cc.lulelor de mcdic tci.isiuue d(* trarnform:ilor pt:
sistcmlelc tlr 1)~l.e.
Schr11i;i inslalatiilor dc AATI pc culilclc longitiiditial~
alc rrac.i stafii dcctricc de iiiedie teilsiui~cavincl dou: tran-
sIc>riri:ltoart: ci1 ciie dou5 ccltilc dc tilcdie tcnsiiirie fiecare
estc pic?,ciitaCrì in ligura 5.8
Sclieilla vstc v:ilabjl5. $i pciilrii caziil cincl in st;itic sint
pati-u ti-a~isfori~iatoai.c ecliipate ci1 n singtlr5 cduln de incilie
icnsiune liccarc. Duyà cunz este tl8or de observat, iii figura
5.8 sc pi-czint?i scbcmu instalatiei AAIZ pc o singurri cupl5
lofigit urliirala (rtOIi), acccasi sclieiiia fimitiind iiisà valaI>ilS
in priiicipiu vi pcntru cca rìe :i dona ciil115 transvcrsa1;i (nOrS').
Instalalia A A I l cstc rev2zut8 ci1 o clieir. dc i-egim cu.
P
doti5 lioxitii : ,,.\Al3 in tliicf-iiinc" si ,,AAR aii~ilai".La
l~iincrca clic>ii cle AAR pc pozitia .,AAR in Eunctiiine",
tlac;i sint iiidcpliiiiCc coiiditiile dc conligirratic ùiii cucuj-
tiil I , sc cscit5 rrleiil d 202, care prii~contnctid s5u din
circuitul '/ nsigtir: teiisiunra operativii peiitrtt sclrcma de
hri~Z.
 . Coildifiile dc configuratie constau in :
. . - uiia diil celulcle de medie tansiunc aie trarisforma-
torlilrii 7 sa fic racordritii la sectia de bare IA ;
- itiin diii cdulelc de medic tcmiiine alt- traiislori~ici-
torului 2 sa fie racordat5 la scctia cle bare 723;
- ciipla Iniigitudinalli a05 sà fic dcschis:.
Asa cum reicse clin cxaminnrca sclicinci AAR cliii figura
5.8, verificarea tcrisiiiriii pe celc don$ sectii dc bare ( I A gi
.7B)sc fncc dircct l a celidcle de iii-hiu.rì dc pc sccfiile de
bwc iilcntiouate.
Prezc:cnf:i tensiuiiii sc vcriEic5 pl-i11 ~ccil)~oCit.atc.
La ~lisp~aritiatcnsiuiiii scctia dc bare 7A (?I.>') se
dczcscit5 rclcelc de teiisiui~c iiiiiliiri5 c 3 0 7 , e ,302 (C 303,
c .30qJ),cwa cc arc ca rczallat cxcitare;~relctdui intc~rliicdiar
d 111 ((1 121). I n situafia iri c u c csisi2 Lcnqinnc pc sccti:i
tic bnrc 7 B ( I A ) , rclcclc dv tchnsiiirie miiiiiiil e 30,?, 306
( ~ ~ 3 0 e1 302)
, sint excitatc, ceca cc Cacc cn rc*lcitl iiiter~nc-
diar d 131 (d 1 1 1) s5 r5rniiiZ dczcstilat. f n accstc colidifii
rcltwl tlc liinp r(r 301 dcniarcax2 $idiil12 scurgcrca l>aiixci
AAR ari- loc csci tarea relcelor iiitcrrncdiarc [.l12 i sau d 122.
i n iiinci$c dc sccSia de Linc pc care a (1lsp;'ii.ut teiisiiinra.
I<elciil (i l12 se mai ~ioritc cscila $i "il caziil d e c l a i ~ ~ r i i
iiitrcruptoardor cdulclor dc nicdic lcrsiuiie alc trairsinr-
ma trirului 7 cicordritc la sectiilc de bare / A , 24. Selcctarea
sc facc piiil intcrnicdiu1 cotilactclar atiisiliarc alt scpara-
'to:trclor clc bari* a l l $i y 1 2 alt. ccliilelor dc medie tcnsiunc
ale t iarisforinaloriilui l .
111~iiodsimilar rclc-ul d 122 sc 1isa.i poatc cscita ,si iii
ciizul declaii$r'uii in~reruptonrclor ccltilelor dt: medie icn-
siiin(. alt! t ransfoniiatorului 2 racorda tc la scctiile 'dc bare
7B, 2i3. Sclectarca se Eacc p-iii iiitcnricdiul coiitlicielor
auxiliare nlc scparatoare.Ior dc Ilare a13 $i alil alc' cdule-
I C ' trailsforinatorului 2.
lor tlr mcdie ~ E T I S ~ U ~ ale
Prin coiitactelc sale rclcul iliteiiuctliar t1 712 reali-
'ze:iz:i iiriii5toarelc coincrizi :
O 1)cclxnsarca inlrerulitoriili~i celiilei clc nicdie tcn-
siune a translnrmaiorrdui / tacordatg la sectia tic barc I A .
Sclcctarca se facc prin coutactel~~ auxiliare alc sapni-atoa-
relor dc bare a l / $i 4112 illc celnl~lordc mcdie Ii~risiiu~e aie
tr:uisformalorului 1 :
 e .\nc*l,insart?a intreruptoruiui de cupla longitudinalii
riOd cu vvrificarea realabils a pozitiei deconectat a ìntre-
d'
ru j~toriiluicelidei e mcdie tensiiine a transformalorului 1
racordat5 la secl;ia de bare I A . Selectarea se realizeazg
prin ilesiiiitarea contactului auxiliar al intreruptorului
neccsar a fi vrrificai din circuitul de anclansare al intrerup-
toruliii cla cupl5 longitudinal5 de &tre contactele auxiliare
ale separatoar(~1orde bare ~t17vi a72 ale celulelor de medie
tendiinc ale transformatorului 7 :
. Escilarea releului d 730 de blocace a reyetarii
fuiic~ioni?riiiiistda$iei AAK. Aeest releu se autoreline si
iiiirerupe circui tu1 bobiiici rcleului (2 202, care la rindul situ,
priii co~itaciulsiiu diii circiiir u1 7. inircrupe t emiunea oycrati-
v$ a Schtmei AAR.
Prjn contadele sale rcleul intemediar d 122 realizeaza
urm5toarde comcnzi :
e DecLuqarca intreruptorului celulei de mcdie ten-
siime a ttansforniatorului 2 racordat.5 l a sectia de bare 7 B.
Sclectarca se f:ice prin contactelc auxiliare ale separatoa-
relor de bare! a l 3 $ # l # ale celulelor de medie tsnsiune ale
transforinaiorriliii 2 ;
m Aiiclaiisarea irit rcniptorului de cupl5 1ongitudiiial;i
n05 cu verificarea prealabilji a pozitiei deconectat a intrerup-
toruliii cr:lulei de medie temiune a traiisfonnatorului 2
racordatH la sectia de bare IB. Selectarea se r d i z e a z l
prin dcsuntarea coritactuluj auxiliar a1 intreruptorului
nccesar a fi verificat dili circuiti11 de anclaqare al Piitrerup-
torului dc cupla IongiturlinalS de c5tre contactele auxiliare
alc separatoarcloi- dc bare a13 si al4 ale celulelor de medie
telisiune ale transforrnatorului 2,;
e Excitarea rcleului d 130 de blocare a r e p t s r i i
funcfionirii itistalatiei XAR.
Elocarea instdatiei AAR are loc in cazul functionkii
protectiei de rezcrv2 pe celulele de medie tcnsiune alc trans-
formatwarelor I $ 2.
Selectarea se faci prin coniactclc auxiliare ale srpara-
toai-elor de bare a77, a12, @l3$i 4~74.
I~islala\ìaAAResteprw~uticuiurii5toarclc seinnriliz5ri:
- scrnnalizaxe ,,AAlI ?n fuiicjiune"--- lalnpa 1 L -
circyitul i 4 ;
 . a --
- semnali.zarca ,,YuncIioriat AAK" -- l ~ i i i ~ >31.
circuitul 74n ;
- sernnalizare ,,AALi b1ocat"-l'unpa 31.-circuilii13&.
Semnalizarca functiudrii AAM pc etiipc cshe asigurnth
prin releele de cemnalizare 1 j 402, h 403. 40.1, A 405, ?J 406
si h407 ale csror coiitack sliiE coneclate iri parale1 pc 13
casetg de la PSL cu liwcripfia ,,T;u~~ctioiintAAR". De ase-
menea, tensiunea operativn :i instalatiei AAR csie ctipra-
vegheatg rin releul dc sernnalizare h407 care, i11 caxde
P
rbhnere 5ril tensiune, acigiira la 1)arioul de seinnaliz3n
centrale (PSC) iin semnal acustic si Iiimir?os.

3.3.3. ~ n ~ i a l a l i:\:\li
c yr fiairii riil)lu tlc uieiile ituzliiire
~r%ri-;rcr~#le

Asa cum s-a k t a t la iiiccpi~tiiluccstcri chpitbl, gradul

de complesitare al instalatiilor AAR crcsle oclutii cu com-
plicarea schernelor dc conCxiuni ale siatiilor elettrice la
partea medie teiisiiii~e.U n t.:~srnpIiii1 poale constitui cazul
unei stafii ,dc mcdic lensiiiiln+ avind dou5 sistenie de bare,
ffir3 cupl5 lougituclinalA, dar avinci 1)t.titni liecare st-ctic
dc bare o cuplii tra1avcrsal;i.
Stalla funcfiuiieaz5 ci1 patri1 ,trai~furmatoare racor-
date la ciie una diil celc patri1 secyii de baie.
Ce1 $e LI doilea sistem de bare, FII niod obligatoriii,
constituie aUn-icnfarca ile rczcl.vri penlru ccle patri1 sectii
(la bare, dar iiitrucit iiu esista a cincca silrssg ci? nliri-ieniarc,
i~qilldi~icde p t r u traiisfoi-mzitoarc va trebili sg $iii?t sutt
(erpiane acest sislerii de bare, cccti cc l>resiilmne inchiclc-
rea cuplei transversale aferciitc scctkj dz base pe care Cunc-
tioneaza respcclivul trri~islormaior. Complexitatea insta-
latici Ani< are la i11-kiriiiurm%to+rc.l~ conditii :
- Oiicare transfonnator tre buie si4 11oat2ijuca roliil
&t! [ransfo-ator de rezerv3, alim~i~tirid s i s t a u l de barc
de rczerv5 pcin iiicliidcreii cuplei Lransvenalc aferentc ;
- Oricnrc scctie cle brirci, trcliiie sa poat& conseitui
rczcrv5 peiltsu ~;isi~mul di? 'bare dc rezcrvii, im licit p n t r ~ i
sectia dc bare alinlentat2 din trailsforrnatort,!' c've la iin
riiamcnt dnt joacLi roliil <le trnnsformator de rezerva;
- Oricare traiisformator saii secfie dc bare trebiiic sa
pozt5 fi retrasg lun exploatare pcnrrìi 1ucrh-i de revizii7
reparatii, f&rX ca accst lucru s5 afectcze instalatii AAR i11
aiismil~lulci.
Scherna instalatici AAR prezcntat: itz figura 5.9
litie scalna dc toat c aceste considererite; asigarind fii acest
fel o clasticitritc ~Ieplitlà<ììm punct ciE vedav 'al cxploat5rii
st a.tiei.
' 1ii5txlrifia hrAR estc p1-av5ziitiI ci1 u chcie de icgirii cu
ilu112 pozitii : ,,.4AR in fui~c(iuiiv''-$i,.hBR anulal".
La. punwca cheii pc pozitia ,,.4:tK iti fauc~iurie",
ilac5 slni indepliiijl e coi~ditiile dc cozlfigurat ie diii &cui-
tu1 I , se cxcità rclcul d 202 cair prin contacltil silu &il
circ~it iil 2 asigura ti:iisiiln(ln operai iv5 pentm schema de
!\AI?.
Coiiàifiilc Jc cortiigtti-utit. c~rnstauin :
- intmuptoarelc dc iii~~~lic- icnsiuiie ale traisfonna-
ioai;clor s3 fie i11 pnzific aiii.laii$al:
- ce1 putin uiiul clin iiilri~rtlptomcledc cupl5 lransver-
*al5 sa iie pozifii: uiiclnagal.
i".
1x1 cam In can- ili.iid diil t r:atisfonnat«ritc, saii .Qsectie
lie Inre, sint retrase ti111 ~t~ldoatat-C, atutici estc uecesar a
se scoaic blociil (le ii~ci:rcairh peiitru tciisiurii aferctit (bMl -
transformatoriil 1 , 0,Si7 - ttaiisforniatorril 2, h813 - trm-
sfcirinatorul 3, b3'l:f .- 1i.arisfonn.ator~il 4).
In acwt fcl, rrin co~ltaclitleWocului cle incercare, se
I
sunlcaz3 contactii aiixiliar ( 1 ~ . sctilna1izp.c al i ritrcnipio:
rului de medic tci-isiuiic- ;21 trnnsfori~ial?iritluirctras &il
csploatare care si7 ai13 in c.irriiitn1 I.
Aqa cum taeic?sc~ l i Ci '~S ~ U L ~ I ~ L ~S CI '~CI C. ~. I ~ I AIZK
C~ di11 figura
5.9, rcznltil ci( vcrific.1rr7a fcnsiiiiiii pe e + : patru seciii.de
harc ( I A , 113,I C gi I L)) $ilic .sihteti~ul2 se fface direct dc
la cclulde de iiiiiatifi alr elm~eiitdorineii~ioziate.Conditia
\l(- ~wczer~titaiciisiiiiiu c.stc asigiiriitit acticl :
- ?lica.zul-Iij~seite11sit11liip e una. diii scc(uI& dc bare
( 1A , f R, li:, In),csLe ucccsai $i suiiciciil: !;a cxiste tensiune
PP sis~ciiittl de 1.iac.c 2 (cii.cuitu1 l il) :
- in ca~til lipsei tetisiuiiii pe sistciniil de bare 2,
estc ncccsar +isulicicnt s5 cxistt! tciisiiinc pc o siagiir5 sec-
tic cle bare, olicarc ;ir fi ca cii-cuitelc .3:r, .&Q, .%, GG, si 8).
La dispasilin tcrtsiuiiii pe uiiu tlin scctiilc de bare IA,
l O, I(' s:itt I I), se tlciiest:it5 i.clmlc- clc lerisiiiiic minimi
(e 301, 6 304, (e 303, e 308) (e 303, E 3m) rcspcctiv (t*307,
e 3081, ceea ce arc ca r e d t a t excitarea reIeelor intcimc
diam d 7 7 1 , d 721, d 131, respectiv d 147. In situafia i i i
care exista tensiune pe sistemul Cle bare 2, rclcelc dc tetisiuilc
minima (e309, e370) sint excitate, ceea ce face ca rtleul
intemediar dJ57 s21 r5rnim; dczexcitat. In accstc conditii,
releul, de tiinp 8 201 deinareazti si du a scurgerea pai~zei
L'
AAR are loc excitarea releelor iiiterine 'are d 162, li I62bis.
In rnod similar, la dis aritia tensitinii pc sistcmul dc
i
bare 2 se dezcxcit5 releele e toiisiunc tiziriiii15 e 309, e 310.
ccea ce: are ca reziiliat excitarea releului iniei'inediar rl 7.71.
I n sitiiatia i11 care itnul din rcleele d 7 l l , ci 127, (1 l3i siiu
d 147 este dezexcitat, relcul dc tinlp 11201 demnl-c:izTi $i
dupZ scurgerea pauzei de AAR excita rclcelc ii~tcxmcdiar~~
d 162 $id 762 bis.
Releelc d 162 si d 162 bis se mai pot rscit,a gi i11 catul
in care are loc declatisarea iiitrrruptoarclor dc iuctlic te ii-
siune ale transfonnatoarelor, s01, a02. 1 ~ 0 ~respectiv
3 r10.d.
declansarea inso#it?i de r5niliierea f&r%tensiiiiie a sectiei
de bare respective.
De remarcat ca iii cazui rctragcrii ctin cs1,ioaiarc a
u n i transforrnator sau a uiici sectii cic bare, prin scoatcrea
blocului de tensitini aferent siiit automal scoiise diu functì-
une atit circiiitul de accelerare respectiv, cit si circiritul
de verificare al prezentei tensiuiiii, carc altfel ai- introduce
o infoimatie falsa.
Relede intemediare d f 63 gi 3 162 Ilis r c d i ~ c a z 5priil
contactele lor urm2toarele comciizi :
O Declail~area intreruptorttlrii clc uiedie tensiti ne al
transformatorului aferent sectiei J c bare raiiias5 fiir5 teii-
si~~ne.
Aceastg declaii$are se asigiir; in urin5toarele doua
sititatii :
a) disparitja tensiunii pe o sl.!c$ie de barc ?i prczenta
tensiunii pe sistemul de bare 2 ;
b) disparifia tensiunii simultali pe a sectic de barc si
pe sjstemui dc bare 2, 311 coiidi$iile i11 care cupla tiai~sver-
sal,?. aferentil sectiei de bare respectivc esie iiiclihs5, iar
celelalte cuple transvmale siiil cleschise.
 .\ceasta conditie prerine actiongri false in cazul in
care uiin diii ctiplclr~traiisvei.sale s-ar iiicliidc pe i i i i evcti-
1 iial scurtcitcui t.
Existei~faa dotiti cuplc traiisversdc iiicliisc la ilil
riiomcut dai aiiuleazii toate circuitclc de drclangarc priii
.4:2R alc itlirei.ul~io;~seior de ~ i ~ e d itciisiiiric
e al? traiisfor-
n-iatoarelor.
m .Auclaiisarea ii~treruptorulrti de culd5 traiisversal2i
afcrcilt sectiei de bare rcmiase f5r5 tcnsiiiile i11 coiiditiilc.
i-sistciitei tcnsiiiiiii pe sisternul cir 1)arr 3 ;
Excitart:a r[>leultii interiiicdiar tJ I60 de blocarc 3
repctarii iuiicfion5rii AAR.
111 cazul disyaritiei tviisiuiiii pe sislcniul dr? bare 2,
clii16 clcclail~areaintreruptorului dc iiicdie letisiune al traii-
sfortiiatoruliii care alimenta acesl. sistein d ~ hare. . uriiica~si
sa fic aticlaii$atR una diii cuplelc trans\:crbali. aferents itiici
scclii dc bare pc care csistfi ~ensiitiie.
Xtic1aiis;irea iiitrei-u 3torului d~ ciipl5 traiisversnl5 ..Ire
\
lor dupì vcrificarea pi-ca abili a pozitiei rleschis ci iiltrcriiy
toi-ului dc niedic tensiurie al transfoniialortilui cair aliinc,iit;i
sistciilul cle Inre 2.
Criteritrl de selectare al acestui inti-eruptor il constitiiie
puxilia anclaii$at a cu plei traisversale, care in regitn tiormal
rlc fuiic~ioiinrcuiiific5 sistemiil de bare 2 ci1 unii cliii sectiilifi
tlc harc:.
(:rilcriul dc alegere al cuplei trni~svcrsalece uriucaz5
il f i ancliiiigale in caziil rkniiierii f5r3 tetisitlrie a sistcmtilai
dc bare 3 sin1 urm5toarelc :
m Dac5 cxist5 teiisiuiie pe sectia de bare I A . se v a
comantla anclaitqarea iiitreru p torului clc ciip15 afcreiit aces-
tci scctii dc bare, respectiv nO5, priii releul intermcdiar d 167 :
m Dacii nu csist5 teiisiuiic pc scctia de 1 ~ r i i . c ~/ A , dar
cxista teilsiuuc pc secjia de bare I B, sc va coiiiaiida ariclan-
sarea iiltreruptortdui Jc ctipl5 afereiit acestei sectii dc bare.
sespectiv aO6, priti releul interinediar tl 168 ;
m Dac2 nu existil tensiunc lrc sectiile de bare I A ,
IB, dar existfi tensiune pe sectia de bare IC, se va cornalida
ailclaiiyarca intreruptorulni dc cup15 aferent acestei scctii
dc I~ai-e,respectiv ~ ~ 0 p19117 , releul iiitei-mediar d 769 :
 a
e DacZ nu cliistg tcnsiune pe seckiile de bare 1-4,
I B vi IC, dar cxist?i tensiune pe sectia dc bare ID .se \.-a
comaiiila aiicla~igarc:i inlrcrupt oiului dc cupl5 , aiet-m11
i~t.r>stci sectii de bare, respocliv a08, p i m rcleiJ iiltmincdiar
(l 1 70 :
Data iiu cc dareste a.iiclaiqarcn . uirei aiiuniitc
cu le tratisvcrsale, se va proceda la comutarea ilisl)ozi.tj-
P
vil zii; 61c.*decoliedtare aferent pe pw~iif ia ds iiitrcruycrv
coma~iiciàanclaiisare $i Cjuiitnrc circztit, cornan. Arcstc ,di>-
11ozitive de decoiicctarr NO.9, h010 $i b91.7 se al14 iii cii-cili-
t d e b 1 9 ~1912,
~ , gi 19c.
Ulocarca instalatici AAII arct loc i11 c s m l futictioii5xii
protcgtiri clc i.l:zcrt4 ;i traiislormntoardor. ? l i accastli
situatic a i e loc escitarca releiiliii ititerrnediw 11 I N , cart.
se uutorctiiic;, iar prin coritactul s5i,i din cii.ciiitu1 20B coiiiaii-
dzj excitarcrt. rclctilui d 7 0 .
L)e nscnicric:r. priii contactul s5ii iioriiiril iiichis ciiii
cir,ctititi11 A', rr,lciil d T f i l aiiuleaz5 accderarcii Ftinc~ioiiSirii
ilistalafiei ARR. La rindul s5u rcileul i l l60 va ìntrcnil~c
prjn coniactd sQi i m m a l Cncbis din circuitul 7 aliincntarcjr
bobi iici roleului i iiicrmediar ci1 temporbarc la rcvc~iisc
d202. Accasta cliri iirmB isi va ilcsd~idccont;icliiI d i t ~cir-
cuitul 2.9 va iiitreriipc: (c?iksitiiieaopcrativ5 ;i instalajiei AAIK.
Ìiistala~ia:l; 12{cste l~evCiziit5cu iirin5toarkle S C I I ~ I Y R -
IizBri :
-- ~~~~~~~~~~~~~in ,,AXR i11 Iiiiic.\itiiic" - lanip:~ l L
circuitul 22 ;
- sciun;~lie;t~-(3,,Fiiiictianat A.4IZ" - l:ilnpa SL -
circuiti11 22n :
- .semi~alizare ,,A-AR blocat" -- la1~11-f;i ,?I= - circui-
tu1 22h.
~ctiinalizareeafnnclioniii-ii AA I7 pe etapc: esle asigurat2
prii~releele. de senirializarc! Ir 402, h 403, R 404. IL 3'0.7, h dO(i,
11 dO% /t 905 si Pt 409 alc cgrar contacte sin1 coiiect.ale t11
parale1 pc. o casetai dc l i 1 ~>alioulde semnalizCii~i cciitral~
(PSC) cu inscriptia ,,Func~ioiiat AAR".
De asemenea, Leiisiu1ii::i operativg a jnstdtlariei a l t
cstc. supraveg1icrit;i prin reIeid dc semnalii.are 1h 407, care
i n caz dc r5liiincrc f5r;i teiisiiitic, Iuigur5.la psiioul de scm-
iia1iz:ii.i ceiilral~b(I'SC) iiii semiial acustic $i liimii~os.
 O larg5 r5spiiiclirc a atins utilizarea statiilnr clc tran-
sforriiarc dc tip SRA (statii de racord adinc), la care prac-
tic cchipamentele de comiitajie primar?~la p ~ r t e adc inaltfi
ietisiiine sirit recluse la ninin~uni,ceca ce in prinripal' se
coiicretixeazii in eliminarea ii~treriiptoarclor.
Liniilc dc: :ilimcnCarr rilc acseslor stakii tip CRA ,se
i.cztiiii5 111 $c~neral la uri ri\irnGr di* tini18 linii 1 1 1 ~cucelc
tìoui~tra~istormatoari:dili st4ie.
Din considcrerite legate dc fiincfioriare:~ intr-uii rcgim
ccoiiomic (retlticerea consumiilui propriil tclinologic) una
diti cele dou5 liiiii esic tiriut3 in rczerv5 cald5, ccca cc
presupune ca iittreruptorul de inalt 5 icnsiurie tliii statia dc
alimentare din ainonie, prccum si f ntreruptorul cle iiiedic
tetisiutle al transformatoridni aferelit sc vor g&;i in iegim
deconectat. Pen1,rii asigurarea con1inni in ali~iient~wen
consnniatorului En cazul aparitiei unui defeci pe linia elec-
bica aflst2i iii sarcinz, instalatia A.SK din SRA va proced;~
1.a deconectarea i~itreriiptoruluide mcclie tcnsiiine al trélns-
formatorului aflat in sarcina si va comanda anclaiigarea
intreruptoarelor linici.$ traiidortnatori~luiallat in rezcrvà.
Functionarea instalatici Ahl3 dili statiil SRA riecosit3
realizarea unor teleconicnzi carc s2 pcrmit5 :
- verificarea "istatia de alinic~itarea preeeiitei temiiinii
pe sistemul dc bare la care este racordata linia in rexerv3 ;
- teleanclansarea prin AAK a intreruptoriilui liniei
in rezervi.
Daca liniile de alimeri tare d e iinor S W A sfnt racorda te la
harde aceleiasi stafii elettrice (situape mi .iar intilnita)
csist2 posibilitntea evithii tclecomcnsilor. Solutia adop-
trita constii in anclanqarea Pntreruptoritliii liniei aflate in
rezerva la declan,~arealiniei aflate 4n sarcins. Instaìatia este
simpì5 si pbntc fi realiaatil ca ugurintu in slafia din
amonte carc constit uie sursa SRA. Verificaren p r e i ~ n t e i
tensinnii pentru instalatia AAR cliii SRA poatc li redizat5
prin montarea mui transfoimator de prczciita Icilsiunii ra-
corclat in arnontc de Entreruptoriil cle medie tcnsiuse al
transfoxmatorului d i a t Eri rezerv5.
 in sta lati;^ XAII prezt:ritat:i in figura 5.10 IratrazTt
casul in care siiit iicccsarc tclrcoiueuzi $11 si din siatia clcc-
tricit aflats Fri amontc dc stiitia SRA.
lnstalatia AAR este prcv2ziit$ ci1 o i-Iiric dc rcgiiii cu
douli pozifii : ,,AAR in func\iutic" $i ,,A.41< nnulat". Ln
puncren chcii de A.4R pc pozijin ,.XAT< i11 luiictiiitic",
dac5 sin t uiclepliiiitc condit iilc r l r coufigitrat it. diii circiii t i112,
sc vn cscilareleiil(12(12, caic priii contaciul sliii di11 circuitril
S(i asigurti icrisiiinp:i operati\.li pciitru sclicinit d(1 X.l I<.
Ccrndifiilc tlc coniig~irafiecanstaii i11 ;
- celi. rloiib celiilc de nicdic tcnsiiinc nlr iransforma-
roriiliii 7 sa iic racoi.datc 1:i sistcmr dr b:irc difcritc :
- intreruptoriil cupIei transvrrs;ilc. sa fic "i stare
cleconecia t ;
- inlrcruptorul rlc iiiedie tcnsiunr al transforiiiritoru-
lui 2 de rezcrv: sa iic in starc deconcctal.
Verificarea lipsci tcnsiiiiiii ce face pe ainbelc cisterne
de bare tlc medip tcnsiline. Cele dou5 grupe dc relee dc
tensiunc rniniiii-3 (e 307, I . 302) si ( e 303, E ,304)si~italimen-
tatc de la circuitele dc temiiiric ale celulei A , respectiv
cdulci B ale transformatoruliri 1. I n acest fg1 se evita
impunerea ilnei coniiguratii rigide la partea de medie ten-
siune a SRA. Conditiile de prezenta ttrnsiunii sint asigiirate
astfel :
- fn cazd disprnritiei tensiuiiii pc un siilgui. sistetn (lc
bare, verificarea prezerifei tensiunii se asigura priiri recipro-
citate, in scnsiil ca este suficient s5 existe tensiune pe cel5-
lalt sistem de bare peiitru ca instalatis AAR sa functionezc :
- f n caziil disparitici tcnsiunii pc ambele sisterne de
bare, verificarea prezenfei tensiunii constH in verificarea
existentei tensiunii pe sisteniul de bare din statia elcctricii
clin amonte la care este racordat5 linia elettrica care cons-
titiiie alimentarea de rezerv5.
Preze~ifatensiunii este sesizatii de releul maximalde
tensiune e 30.5 alimentai din circuitde de tensiune ale cdulei
liniei.
Acest mod de alimentare a releidui de rezenfa tensi-
unii evit5 impuiierea unor condifii de coni?'guratie rigida
in statia de alimentare pentru linia de rezervg a SRA.
Contactul releului e 305 actioneazii releul de telecomandg -
emisie u T02 (IICC - V) care printr-un canal fizic asigurat
de un cab1u ilot sau telefonic, transmite impulsul de
P
telecomaiidà re cului de recepge u 103 (IKC - P) &n SRA-
Cit timp exist5 tensiune pe barele statiei din care se
alimentea5 linia de rezervg releul intermediar d 740 va
r b i n e escitat.
Coatactid acestiii relcu este introdus in circuiti11 5
dc deniaraj al sclien~eiAAR.
La disparitia teilsiunii pe sistemele de bare T ?i 2 se
dezexcita grupele de relee de tensiune minim; (e 307;e 302)
respectlv (e303, e303), ceea ce are ca reziiltat cxcitarea
releului intcrmediar d 777 respectiv d 721.
I n situatia in care exist8 tensiune pe sisteniul de bare
din stalia de alimentare &n amonte, contactul releului d 740
din circuitul 5 permitc demarajul releului de timp d 207.
Dup5 scurgerea paiizei AAR are loc escitarea releului
intermediar d 132. Releul d 132 se mai poate excita s i in
cazid declansilrii intreruptoarelor de medie tensiune ale
traricformatorului I (celulele A B).
Rdeul intermcdiar d 132 rcaliaeazs prin contactele
sale urmatoarele comenzi :
m Ileclanijarea intreriiptorului celulei de medie ten-
siunc a transformatorului I racordatg la sistemi11 de bare
ramas f5r5 tensiune. D a c j ambele sisteine clc bare sint
rblase fgr5 temiune, instalafia AAR va comanda declan-
p r e a ainbelor intrerup toare de medie temiune ale tcahsfor-
matorul~iiT ;
Anclansarca alimontsrii de rezerva dupri. cum
urineazil :
a) Dis$arijia iefzsiulzii #e ~ t i t sifigzu sislc?ra de bave.
111 acest caz se comand5 anclanqarea fiitreruptor~ilui
cuplei transversale a05 conditioiiat dc verificarea pozitiei
deconectat a intrcrciptorului celiilci de madie tensiune a
trunsformatorului 7 racordat3 la sisternul de bare ramas
f&r5 tensiune.
Selèctaiea corecta a acestui intreruptor se facc pe
criteriul lipsei tensitinii pe celula a c b u i Intrer~iptoreste
deconcc tat si.prezenka tensiunii pe ceaialtii cclul5 de inedie
temiilne a transforinatorului 7,
 6 ) Disparijia ferzsimii $e amBelc sisfcme do bare do
medie te~zstsizllze dim SIU.
RealMentarea consumuliii se facc pe dou5 etape.
In prima etap5 are loc excitarea releului d l41 din circuitul
10, care prin contactnl s5u din circuitul 1 actioneazi releul
de telecornanrl5-cmisie, $b 704. Acesta la rindul silu trans-
mite printr-i111 canal fizic asigurat de acelasi cabln pilot
sau telefonic, impulsul de ielecomandB rcleului de receptie
t b 107 (TICC - P) din stakia de alimentare din amonte.
Releul de telecomand~. reccptie 26 707, actioneaz?i relei11
intermediar d 707, care yiin conlactul s:iu din circuiti11 2'
asigur5 anclansarea intrcriiptoriilui a0 al Liniei electrice de
rezervg din statia dectricri din amonte.
Tot releiil intermecliar d 741, prin coiitactul s5u din
circiiitul 12, asipurri ailclansarea locd5 a iiitreniptorului
de medie tensiune a03 al ti-ai~sforrnatorului2 carc consti-
tuie dimentarea de reaervri a SRA.
En acest monrient sistriiiul de bare la care cste racoidat
iraiisformatoriil 2 va prirni tc*nsiuiic, Se crceaz5, a d e 1
conditii iu circiiitd 9 pcntsu anclangarea ìntreruptorului
de cirp1;i transvcssal3.
Deci in etapa a Il-a are loc i-calimciitareasktemului &
bare la care nti este racordat transformatorul2 $i cu aceasta
realimentarea consumatoriiIui cste complct tncheiatri.
Excitarea reIeiilui intermediar d 130 dc Wocare a
repet3rii fiinctionhii -4AR.
Blocarea instalatiei AAR are loc si i i i cxziil fuactionririi
protectiei de rezerv5 a celulelor clc iiiedic teiisitiiie A +i B
ale traiisforrnatonilui I. i n aceast: situatic sc excita reIeul
d 737, care se automentiiie si rin coiitactul s5u cliii circuitul
f
Ila comancl5 excitarea releu ni d 730. Dc aseincnea. prin
contactele sale norma1 iiicliise din circiutele 6a $i 6 b releul
d 737. scoate din firnctiune acccler.5rile instalatiei AAR*
La rindul s#u releul d 730 va intrerupe prin coiltactul
sLu ilormal inchis clin circuitul 2 alimentarea bobinei rele-
ului intennediar ci1 teiiiporizare la rcveriire d 202. Acesta
din urm5 i$i va descliitle contactul rlitt circ~~itul Sa si va
fntrerupe tensiunea operativ2 a iristalatiei AAR.
 Instalatia AAR este prev5zuti cu urm9toaiele sern na-
fizari :
- semnalizare ,,rlAR i n functiune" lampa I L -
urciiitul 7 3 ;
- semnalizare ,,Functionat AAR" - lampa 2L -
circui tu1 13a;
- semnalizare ,,AAR blocat'! - lainpa .?L - circ u-
itus
'
74.
Semnalizarea function5rii AAR pe ctape este asigu-
rat8 prin releele de semnaliare It 402, k 603, I& 404 iji h 405
ale caror contacte sìnt conectate 1x1 parale1 pe o casct5 de
la pailoul de semnalizgri centrale (PSC) cu inscriptia ,,Fune-
fionat AAR". De asernenea, tensiunea operativa a instala-
iei AAR este supravegheat5 prin releul de scaiializaie
1 401, care in caz de r s d n e r e f&d. tensiune asigurg la
pari0111 de semnalizgri centrale un semnal acustic $i luniinos.
Releele de telecomand3 .tli01, ib 102, M 703 si zc 704
s9nt la rindul lor prevbute cu relee de semnalizare desti-
nate s3 supraveghcze dou5 demente escntiale realizgrii
sigure a telecomedor :
- alimentarea permanenta cu tensiune alternativg
a releului de telecomatidii-emisie: releul de semnalieare
h 406 (h 402);
- integritatca canalulni fizic de telecomand5 :releul de
semnalizare h 407 (h 407).
Contactele acestor relee de semnalizare stnt conectate
in parale1 pe o casetl la PSC cu inscriptia ,,Dcfcct tele-
comanG".
 6. Rcljtili dc i)uz& peli t r i ~prevcthcci ohcriiblor
Itdse in schcrucle ì~~stt~lt@ilor
AAR

Problema asa iiuniitelor circiiite false lili reprezints

o particularitate a scliemclor instalatiilor AAR si constituie
o probleniii specifics tuturor scheniclor de comutatic secun-
dar5 in general.
Prin circriite false se intelege dc obicci stabilirea in
mod accidcntal sai1 numai !n antimiic situatii particulare
a nnor kg5turi electricc infrc clement c clin cadrul .uilei sclie-
me de comtitatie secundal-li, leg5iui-i pi~icare se provoac5
comeiizi iiitenipcstivc de iiatui.5 sri dctern~ii~e actioniiri
gresiie ale instalatici respcc'tive.
Este de dorit ca asenleliea circuile false sii fie evitate
Erica din faza do proiectarc a instalatiilor de comutafie
secundarii, fntrucit corectareri lor In faza verificiirilor finafe
,,,eat.
de unere in func$iunc este de ccle niai multe ori dificil de

fn acest scop, in conceperea scliemclor de comtitatie

secuudar; se vor respecta o serie de reguli siniplc de iiaturg
sd evite in cea mai mare parte aparitia unor circuite false.
Pcntrri cazul schemelor instalatiilor ArZR o huii5 parte
din aceste reguli gcncraIc sint perfcct valabilc, 1:i ele Ins5
adgugindu-se si elemenic speciiice instalatiilor $11 sine.
Dintre regulilc de baz5 pcntru prevenirea aparjtiei
circuitelor false Sii schemele instalatiilor BAR o parte au
fost mentionate In capitolele anterioare. In vedtrea sjs-
tematizarii ideilor gi accste regidi vor fi rcluate $i comeiitate
ca atare.
 6.1. Utilimrtrti eoreciii s chcii dr! reym

Un element care poate gcnera circiiite false intr-o

instalafie AAR i1 reprezix~tzcheia de reghn avind mai multe
pozi il. Acestei chtri, crireia i se mai spune si ,,cheia cle
;i"
AA ", trebiùe sa i se acordc o atentie cleosrbita in cazul
schemelor de AAIZ aviiid ce1 pufin dou5 pozitii de fuilc$io-
narc rlistiiicte, excepiliid pozitia de zero (AAR anulat).
fn caznl instaiatiilor AAR cu nuniai do115 pozitii de
functionare $i o pozitie de zero, se va respecta regitla a l e
g r i i rcgimuliii de zero a chcii de A.4R fn risa fel incit s%
coincidj cu pozifia i11cdian5 a clicii. Din accnstZi pozifie
de M R anulat, pentru pi1nert.a i n fiinctiurie a instalatiei
AAR, se va coniuta cheia spre stinga sau syre drcapta,
dup& cm.
f n cazul instalatiilor k 4 R cu cc1 pulin trci pozitii
de fiuictioiiare si o pozitie de zero, rcgula de niai s11s nii mai
este aplicabil5. Existc? ce1 putin uii regimde fiinctioitare
pentru care la comutarea cheii ile AAILC i11 pozitia doritg
se trece printr-o pozifie intermediarz care coresp~nde
unui alt regim de functionare. Dacg nii se vor lua inYJcuri
adecvate, o asemenea situatie, chiar pi\suger%.va genera
circuite false.
Pentru exe~~iplificares5 e'taminfii~icchcnla diil figura 6. l
Din examinarea scheiuci monofiare a stafiei cle traus-
formare reziilta ca liniile ck alimctitarc d n t previizute cu
EntrernpZtoare, iii timp ce traiisfonnatoarelc im ai1 dedt
separatoare la pattea de EnaIt5 tensiiine.
Statia mai este prcv2zut5 ci1 o ciipl5 longitti&nalL
Aceastg schema permite trei coniigiiratii distinctc de ali-
mentare prezentate in figura 6.1 $i notate iii confortilitate
m pozitiile corespunz5toarc ale chcii A AR :
- pozitia 7 : Linia 7 fn functiiriie, linia 2 fu rczerva,
cupIa inchisa;
- p z i f ia 2 : Ambele linii i11 functiuile, cupla descliisa ;
- pozitia 3 : Linia 2 in funcfiune, linia I i n rezcrv3,
cupla inchisii.
Iristalatia de AAR este conceputii sii asigiire rezei-va
automata pentru toate cele trei configuratii mcniionate
7 ~ -LZ
1 *
-ss
I i 3 40 L Ss 'Sb 5

Fig. 6.1. Inutaiatie AAR penkrii o stitiri e l ~ t r i &

mai siis. f u acest scop cheia de regim este prevPzutZ cu
trei pozifii de fuiicfionare, in aiara pozitiei de zero (AAR
anulat).
La prima vctlisrc scliema instalafiei de AAR nii pre-
zintZi nici o dcficienta de f~inctionare,ea indeplinind intoc-
mai funcfionalit?itilc reclarnate de configurafiile existente
l a un rnosnent dat in stafie.
Intr-adevzr, iixtalafia AAR, in lipsa unor celrile de
m5sur5 pc bare, coiitroleu5 terisiunea pe liniile L1 $i L,?
Criteriile de intrare in functiitnc a instalaiiei .4AR sint
lipsa dc tensiuiie pe una din linii, corelatii, cu prezenta ten-
siunii pc cealalt5 linie, sau declaiisarea Pntreruptorului
dc HT al uneia diil linu. In prima situatie, dup5 pauza de
AAR, sc va comatida intotdeauna numai declanprea
En trcruptoruliii linici r;:lm~afar3 tensiu~ie, inrliferctit $i
necouditioriat dc poxitia cle regim.
111 cea dc a d o ~ p situafie
~ funcfionarea instalniiei AAR
arc loe prin circuitele dc accelerare fara temporizare.
f n continiiare, modul de acfionare al instalatiei AAR
depindc de configiira#ia din statie, respectiv dc pozitia clieii
cle AAI3.
Pc pozitia I , la tlisparifia terisiunii pc linia LI, se va
comanda dup5 pauza. dc .4h TC rleconectarea intreruptoru-
lui a01 +i verificindu-sc starea deconectat a acatuia, se
triniiie iuipuls de aiiclangarc la intrcruptorul liriiei L2,
diip5 c:irc sclieiiia de ,4Ali se blocheaz5.
Pc pozikia .I', la disparitia teusiunii pe li~iiaL2, se
comandri dupS p u z a AAK dcconectarea intreruptorului
la02 gi verific2ndir-cc starea deconectat a acestuia, se triiuite
h p & de anclanvare la intrcruptorul liniei LI, dupb care
schenia dc AAR se blocl.leaz5.
Pe poziria 2, la disparitia tcnsiuuii pe oricare din liniile
LI sau L2 se comand5 cluyCi pauza AAR dcconectarea intre-
ruptonilni liiiici riiinase f5ra tensiuiie si verificindu-se starca
deconccta t a accstuia sc trirnite impnls dc anclaqare
la intrcrii l,torril cnplei loiigi tudi nale, dupl care schema
AAR se t~locheaz5.
Acdeqi funclion5ri au loc fZr3 ternporizare in cazul
decian:rlrii i~ntiiEntrcrtiptor de linie aflat in smcin5.
 Blocarea instdapei AAR are loc si in cazul function5rii
protectiei trancformatorului care, 111 lipsa intreruptorului
propriu, comandP declansarea Gitrernptorului linici afe-
rente si a intreruptornliii cuplei longitudinale.
Dcficientele schernei iesin evident.5 la o ana1iz;iniai aten-
tLi .$ se datoreazil chcii dc regj~n. Pcntru cscmplificare,
se presupunc c5 Pn staee estc rcalizat5 coniiguratia care
corcspunde pozitiei 3 a cheii dc regim. Evidcnt c5 la pune-
rea in functiunc a instalatiei AAII cheia dc rcgim va trece
initial prin pozitia 2. Dacfi se esamincaz3 cu atentie ce se
fntimplii in schema de AAR peiitru aceast5 pozitie a cheii
de regini v m constata c5 relcul d710 se excita datoritil
circuitului de accelerare 5d1, Entrucit intreruptorul n07 este
dcconcctat. Releul d 170 va trimitc impuls cle anclansare
fntrertiptoriilui dc ciipl5, inipnls care se oprevte In coatactul
auxiliar a 0 3 din circiiitul 8 ?i riiinine fbr5 efect.
Dc nientionat cii mai esisi5 ur-ielc tipiirj mai vechide
dispozitive de actionare cu acr comprimat ale unor iiitrerup-
toare (vczi VZL) la care accstc contacte ausiliare sint eli-
minate in vederea asigurnrii prclungirii accesiiliii acrului
compriniat pui5 la inchidcrea sgur5 a intrcruptorului.
fiitr-o ascmeiiea situaue un impiils rlc anclaiisare, chiar
la un Intreruptor deja Enchis este iasotit dc accesul acrului
comprimat in cilindrii dispoziti~uluidc rictionarc $i are ca
efect producerea uiiiii zgomot piilernic, cnracteristic, de
natura sil pun5 in stare de alertz pcrsonalul manevrant.
Dar, acest efect rsmine totiiqi un dect secundar,
fHr2 consccinfe niajorc $i a Sost menlioiiat ci1 titlul dc curio-
ntate.
Elcctul niajor, cu consecintc serioasc, apare i n cazul
3n carc ar avca 1oc un defect in transformatorul 1'7 insotit
de declansarea intreniptorulni cupIci $i hlocarca scliemei
dc AAR.
In niornentul in care, in vedcicn cfecti15iiimaiievrelor
pcrsoiialiil yrocedeazii la anularea chcii de AAR, i11 mod
obligatoriu se trcce cu clieia prin pozitia 2.
Dac5 se examineazs cu atcntie consecintelc imediafe
ale acestci acti& se constat5 C% in momenti11 co1nut5tG
cheii de regim de pe pozitia 3 pc 2. releele (2 130 ?i d 737
isi pierd autoretinerea. Acest lucru se intimpl: datoritP
 eptului c5 orice comutare a cheii de regirn are ca efect o
scmta intreru ere a telisiunii ope'rative in scliema de AAR
P
prin coiitach~ 6607 din circuitiil. I. I n pozitia 2 are loc
~eexcitareareleului H 202, iar prin circuitul 7 de accelerare
58 se excita si releulci 170. Pu condifiile dc corifigurafie
existente la acest mometit - intreruptorul liniei LI si al
cuplei longitudinale desclrise, intrcr~ttorul liniei L2 ìnchis -
P
se comand: Inchiderea Pntreriiptoru ui cuplei longitudinale
care sematerialiireaz5 de aceast: dati3 prin incliiderea efectiva
a acestui htreruptor aflat acum in pozitia deschis. Aceastl
actionare arc ins5 concecinfe dcosehit de grave, deoarece
se tracbiicc priri repunerea sub tensiun~a transformatoru-
lui TI, defcct, declan~atcu putin iiml-, i~iaiiiteprin pro-
tectic.
Sitiizitii al~solatsimilare se repetil. inclifereeiit de iiiodul
Sn care s-ar distribui cele trei pozitii de funcfionarc ale
instalatiei AAR la chcia de regim.
Binetntelcs c9 cele arstate mai sus nu constituie ni$c
sitiiatii dc neevitat. Uiililizarea uniu comiitator de regim
pentru instalafii AAR cu mai midte pozitii este posibiia cu
luarea unor masuri in couseciilta.
Un exernplu, in acest sens il coiistituie schenia de AAR
din figura 5.3, dar chizr si schema din figura 6.1 poatc fi
modificata astfcl incit s5 se previnz apurifia unor circuitr
false.
Ceca ce s-a dorit a se punc In evidciitg este insil faptul
c5 sdiemele: (le AAR cu chcia de regim cu mai multe pozifii
-pot contine circuitc €&e.
Utilizarea ncjudicioasCi a acestor comutatoarc cu mai
d t e pol,ifii si stripIiii1.ea insiiCicient5 a subtilit8tilor de
schema pot avea urmsri cslrcm de iicl~lZcutci n esploata-
rea instalatiilor (le AAR. Pe cit posibil este de dorit cvi-
tatea folosirii unor chei de rcgim cu inai multe pozifii.
In cazul In spet5 o solufie foartc sinipla o poate repre-
zenta utilizarea unei chci generale de regim ci1 do113 pozitii
f n locul pachetlilui h607 din circuitul 7 $i a cite unei chei
.de regini cu dou5 pozifii SI? arat pcntru fiecarc din pozi-
$
$iiie 1, 2 ?i 3 fn circcuitele 8, IO.
La punerea In fiinctiune sau la anularea ilictdatiei
AAR se va proceda cie fiecare datH la actionai-ea clicii de
regim si numai a acelei chei de pozikie care corespunde
confjguratiei din stave.

In cadrul schunelor de AAR o aten$e deosebit: tre-

buie acordat5 tealizzrii corecte a circuitelor de comanda
care altfel pot genera si cle circuite false.
C ) gresealil frecventa consta in modul insuficient de
separare al impulsurilor de declansare provenind de la sche-
ma de -4AR spre diversele demente primare.
Din esaminarea unui fragment dc scliem5 AAR pre-
zentat in figura 6.2 rezult5 cH cleclan~4tilecdor do115ele-
niente sint separate numai de contactdc releului interme-
diar d l7 l care se escitZi la disparitiii. teilsiunii pe bara la
care sint racorciate cele douà elenicnte : traiisfo~matod
TI $i linia LI spre o centra18 elettrici local5.

Fig. 6.2. Schema de A.4R cu sep&mrcinsu1icic~ntZ~ a circuitelor CL?dcclaa-

qarc a nnor elen~ontcailate pr accc.ng bar%.

La o exaniinare superlicial5 schcnia rezista, deoarece,

intr-adevar, la disparitia .tensiu~iiip sistmnul de bare I
clup5 pmza de AAR se comaiid5 selectiv declan~areaele-
rnentelor de pe sistemul de bare 7 $i aaiiume : transfomato-
m1 7 si linia L7.
 Dac5 se ia insa h considerare o situatic de exploatare
sibila $i anume cazul uriui defect polifazat violent pe
g i a LI (exernplu: r u p r e a cablului in apropierea statici
de &tre tin excavator) atunci se va constata imediat apa-
ritia circnitclor false care condiic la declansarea eronatg a
transformatoruliri T7. htr-adevgr, ca urmare a caderii
de tcnsiune de pe sktemul de bare 7, releele de minimLE
tensiuue e 301, e 302 actioneaz5 releul intemediar d 171.
Prin contactele acestui releu practic se unificj
circuitele de declanprc ale transformatorului T7 si al!
liriiei astfel C& 111 moineiitul sosirii impulsidui de declan-
sare de la protcctia liniei LI, acesta se transmite prin cir-
cuitelo scliemei clc AAR si la transformritorul TI, provo-
ctnd Jcclancaren sitnultariil a intreruptortiliii traricforinato-
rului la nicdic terisiitiic.
O solu@cpentru eliminarea acestui circuit fals a consti-
tuic iiicluderea in circiiitele de dec1,msare a colitactelor unui
releri intcrmediar acfionat ctc releul de timp al pauzei AAR.

Fig. 6.3. i3loiinnrc.a circiiitelor f d s c ititre comenzile de declanyarc alc

unor clcinonte nfLite pc acclnvi qisrcm dc bnre dia cadrul schemci hhR di
fig. 6.2.
AceastS sclicrnil dc AAR ìinbiin5titlfitti este prezcntatii
!n figura 6.3.
f ntr-actcv5r, la aparitia. unui defect polifazat vjolent
pe linia LI insotit de excitarea rdeului d l 7 7, in momentul
declansZrii prin protectié a acestei liiiii, colitactele releu-
lili d 707 sint deschise $i circuitul fds este evitat.
111 cnzul uuui defect pe sistexiiul de bare insotit de
cadere mare de telisiune si acfionarea releuliii d l l l, dcclan-
$area t r a n s f ~ r ~ t o r u lprin
u i protectie maximal5 este unnatii
de blocarea instalafiei de AAR, iar releul d 107 nu are timpnl
necrs~us2i-si inchidz coritactele pentru a stabili circuitul
fals in discutie.
5i totusi un alt circuit fals poate lua nastere si in schema
dc A4R din figura 6.3 iii anumite conditiuni,
I1ac;'i so csamiticazri cu atcntie scliema di? AAR se
poatc ol,scrvn c5 exist5 posibilitatea declans5rii arnbelor
tramforinatoare T1 si T2 ptin circuitele instalatiei AAlI in
.contlitiile lipsei dc tensiunc pe ainbele sisterne dc bare.
La priiila vcdcre o ascinenca sititatic pare imposibilg, da.r
cxl~cricnfade cxploalarc. a do\.cclit c5 ea se fnregistreazit
dcslul clc frecvent.
Se considera urm5torul caz : dcfect polifazat pe siste-
mul de bare alimcntnt din transfoi-inatorul 7 sau pc o pIe-
cwc racordati la acela~isistem de bare, clefect situat in
.apropierea sta+, ceea cc dili punct de vedere electric
facc cri cele dou8 situatii s;i fie echivalentc.
I n xnulte ascrnenea cazuri se ìnregistreazri. declan$iri
eroilate alr. trarisformatorcilui care alimenteaz5 dcfectul,
pnri protectia sa de gnze, i11conditiilc unei circulafii inverse
de ulei de la cuv5 spre conservator, generata cle o dilatare
nz~siv5a uleiului suprainc51zit.
lJrin declanqarea cronatà a transtoimatorului T7 prin
e defectc interne, instalafia AAR na se bloclieaz?i,
p r ~ t c c f ila
iar linia deicct: nii at.c timpul necesar sZt dcclativeze.
Ti-in functionarca instalatici AAR sc fnchide intrerup-
toi-ul cuplei longitiidinale. i n acest moment reali-
meiitarca dciectului cu csdere mare dc tensiune va deter-
mina actionarea tuturor releelor de nziuunil terisiune e 307,
e 302, e ,303"si e ,30$ ?i excitarea releelor d l l7 vi d 727.
Tiiiincl cont cii instalafia AAR deja a iiinctionat, releul
d 107 arc coniactole inchise, ceea ce face ca impulsui de
declanqare din schcina de AAR s5 se transmits $i la trans-
fonnatoriil2.
 Declansarea transformatorului i'2 va avea ca efect
extinderea avariei priii intrcrr~perctotalg a stati4 de mcdie
tensione.
Pentru evitarea acestuì gen de circiiite false se recurge
la o soliltic de realizare a comenzilor de cleclanpre alc elc
mentelor din schema AAR care sf facii total imposibil3
deconectarea simultan5 a ambelor transformatoare.

- M2 l L l l
pig. 6.5. Elimiiiarea circciilelor falso hitre comaiirilc de declaii;;arc ale
tutwor clemcritclor din caclrul scliemui tlc AiIR di11 figiirn 6.3.

Din examiliarca sclicmci prezentate fn figura 6.4 se

observ5 C& cclc dou5 circuite de declan. are ale transforma-
I
toarelor TI si T 2 contin contacte ale re edor H 117 si d 721,
dar ci1 functionalitate inversi5 si anume cite un contact
norma1 deschis al releillui d 7 7 7 in circuitul de declansare
al transformatorului T1 gi u n contact norma1 inchis al
releului d 777 in circuitul de declangare al transformato-
rului T2 gi in mod siinilar pentru c i 127.
I n acest fel, niciodata iiu este posibil ca cele do112
Circuite de declansare s5 se stabileascz simultan si ilici ca
un transformator sii priri-ieascg inipiilc de dcclan7aro in
situatia lipsei tensiunii pe ambele sisteme de bare.
 L n alt aspect legat cle moclul de coiicepfie a circuite-
lor secundare in cadiul instalatiilor AAR cste separarea
circuitdor de protectie care iiitervixi i11schcmele de AAR.
.47a cum s-a inai ar5tat protectiile unor elemeilte racor-
date l a harele statici (linii, trafo etc.) actioneaza uneori
asiipra sclicmelor AAR, blocindu-le.
Pciitru eliminarea posibilitiltilor aparitiei de circuite
falsc Eii schciilele de AAR estc iieccsar ca prclriarea iiifor-
matiilor clin instalatiilc de protectie DRRI ale ililor ele-
mthntr clin static sri se fnc5 prin contactc tlistincte, iar ten-
siuiica operrativ5 iitilizatr'i la acesle coiitactc s;i fie tensiii-
iioa operatiu5 a scl~emeiAAR coiitrolat5 dc clicin de regim,
.4ccast:i mRsriiitrG aplicatB, risa ciiiii s-a ar5tat anterior.
regimiilui de alimenta-c ai rcleclor de inultipliicare, trebuie
cstiiis5 si la preluarea informatiilor clin circiiitele dc pro-
tectie si automatizare.
Ncrcspectarea acestor ccriii;c poatc gencra cveiitual
situatii uedorite tn cxploatarcn instalatiilor ciin statiile
dc-C trice.
Se cxamineaz5 scheina de AAR diil figura 6.5.
Sc corista15 c5 iiistalatia A A R este astfcl concepi~ta
iiicil la lunctioiiarea DQRI pc liiiia L3 iiisl-alatia. sB se
blochcze. Dac5 accasta sc pctrece in cazul in care instalatia
AAR estc anulatii, sc constat5 c5 iii inod ~iejustficatse va
producc o iiinctionare a instalatici AAR dcsi chcia cle regitn
nu cste pe pozitia de fuiictionare.
Se presupune C& linia L3 prirneste iin inipiils clc dcclau-
gare de la protectia de gaze a transfortnatorului din statia
.de racord adlnc.
Acest impuls este persistcnt, cleoarcce protectia dc
gaze a transformatorultii se aiitobloclieaz5, astfel inclt In
c : u d uuiii refilz de declansarc al intreruptorului liniei L3
sc va excita releul d 137 din schcma AAR. Prin contactnl
s5i1 clin circuitul 70 se va transinitc -/-BC-L3 in schcma
A.4R. fntre timp, ca urinare a nedeclan$jrii Entrcruptoru-
lui linici L,?, va declaiisa linia L2 in statia clin amonte,
iar sistcmul cle bare S2 va rgmiiie .E$& tensiiiue.
-)ILP jtL3

+f +3

e30t e303
t302 e304 d202 dlfl d1?1 d201

Fig. 6.5.'_1~istnlri\ir-clr. A A I I Intr-n s t a t i c clc.ctric~

 ,3110 : dlW
W doua linu dc alirncntare ?i una. dc rricord a d h c
 Cn tensiunea operativi hpiumutatit de la linia L3
(+BG- L3) si In conditiiie lipsei temiunii pe sistetnul de
bare 2 va lucra instalafia BAR, comandind declansarea
iiniei L2 $i anclanqarea cuplei transvef.sale;. In acest fei
va avea loc o repunere sub tensiunc a transformatorului
defect, urmat3 de declaqarea pi-in protectie a intrerupto-
rului cuplei tramversale.
Actionarea unei inskalatii AAR consideratil a nu
fi in functiiine si reconectarea snb tensiune a unui trans-
fomator defect siiit evriiimrnte cu consecinte deosebit
de grave care ai- fi putut fi evitate 911 priniul rind p i i 1 masura
enuntatg la Inceputul parngrafului.

Foarte Erecvent sircuitelc dc seinnalizarc sint tratate

in mod superficial, f&ra a avea in vedere fapkul cCi ele pot
destd de nsor genera circuite false.
De mare iniportatitil peiitxu evitarea gcnerarii cle cir-
cuite false este asigwwea scparkii circuitclor de semnali-
zare de circtiitele de couiaiid2i in cadrul iiistdafiilor AAR.
Sc va arsta in continuare care at li urmzrile neres-
3
pectsrii acestui deziderat htr-o iiist af ie AAR.
Se presupntie C& semn&We care pleac5 la PSC
(panod de sernnaliz3ri centrale) ciin cadi-ul instalatiilor
AAR prezentate Pn capitolul 5 fi alirneiitatc &n circui-
tele k BC in Ioc de BS.
In aceste condi* o caseta ,,Fulickionat: AAR" sau
,,Lips5. tensiune operativH instabtie AAR" din PSC va
functioaa cn (+) iiin itistalatia AAR si cu (-) din PSC.
Dac3 se calculeaz5 rezistcnja unui bec de 25,W folosit
Pn caseta dia FSC ce va colistata cil aceastz rczistent5
este de ordinul 500 CI pelitru tensiiinea operativ& de l10
V si circa 2000 Q pentrii tensiunea operatidì de 220
V, ia limp ce uq relcu ititermdiar RI- l0 are rezistenfa
bobinei de actionare de circa 4000 !2 Ia 110 V c.c. $i de circa
16000 Q la 220 V C.C.
 IdAR1

,AAR m
Iyhmc-

--~tgr--

fn cons@cintG,orice rden RZ-IO va putea ac$iona

da& va fi caiiectat la tensiunea operativa. de actionare
in serie c i i un bec de 25W,deoarece are asigurata o tensiune
remanent5 de 9054 din trnsinnea nominal&
fn mod norma1 intr-tin panon PSC exict.5 numeroase
casete apri-, in dar&de relée ?i 1 b p i permaaent conec-
taie la tensiunea de semnalizare &BS. Pnterea consumata
cle un PSC poate fi tradusg prinfr-o rezictenf5 echivalentg
de orclinul a citeva ?&ci de ohmi, conectatz Intre (+BS)
(- BS).
La o e~entual8ardere a sigurantei 502F. pe bareta
I-302) va apare un (+) fals care este iegat de bareta
+50T) printr-o rezistentii suficient de mica pentru a da
nastere imor acgonki de ~ e l e eiiitermediare.
Acest (+) fals ajunge pe bareta de tensiane operativi'i
a instalafiei AAR prin intermcdinl casetei ICS racordatii
la PSC.
Rezistenta ohmic5 care separ5 bareta (+501) cZm
PSC de barda de tensiiiiic operativg a instalaGei AAR va
avea prin m a r e o rezistenta ohmicg da circa 2000 Q la
o tensiune operativa de 220 V c.c, respectiv de circa500Q
la o tensiune aperativs cLe 1 10 V c.c.
Aceastii gtuafie permite ca orice releu din schema
instalaGei A#R si posta sii funcfioneze ca si chd cheia
de AAR ar fi pus: In fnnctiune.
 DacZ instaiafia de AAR nu este in fuuctiune, dar confi-
guratia din staoe sau lipsa temiunii p una din aliment3-
rile care intra sub incidenta scliemei A A R ar justifica
functionarea instalafiei AAR, acest lucru pace avea loc
prin Pmprumutarea tensiunii fahe diil bareta ,502 de la PSC.
De multe ori o asemenea fuiicrionare nedorit5. a insta-
Iafioi AAR afe avea consecinte grave In exploatrirea
instaìauiliiior n statia elettrica respectiv5.
P e n h a se e i i i i i a apiiritia unor asemeiiea circuite
false este suficient ca instalafia AAR sa aib5 circuite dis-
tincte peutru comenzi si seuinaliziiri a$a cum de altfcl se
poate constata In schemele prexentake la capitolti1 prece-
dent.
 7. Verificarea instalafiflor A AIP

Prin lucrsri de verificare a iiistalafillor AAR aflate

%nfiincfiune sau in rezerv5 se iii$elege activltatea dr depis-
tare a defectelor (ji de stabilire a starii de uzurili a tutiiror
releelor si dispozitivelor incluse In aceste instalntii precum
si a circuiteior afereiite acesteia.
De asemenea, scopul acestor verificGri este de a constata
daca =racteristicile tehnice si reglajele respctive corespund
conditiilor impuse priii planurile de reglaje. Odatl cu lucrP
rile de verificare se inlocuiecc acele clemente care nu poh
asigura instalafiei, pinii la urmgtoarea revizie, o functio-
nare sigurs.

'
Vesificgriie prevzzute la acest subcapitol se efectucazii
atit cu ocazia reviziilor, cit si la puiieri In fuucfiune, dupa
rnodificrlri san func~oneiIncorecte. Se excepteaz5 dc la
aceact 5 reguI5 categoria de verificsri rcferi toare la ident i-
gicarea circuitelor secundare aferente instalatiei AAR care
se execut5 nnmai la puneri in functiune, clup,i rnodificSri
In circuite $1 la funcfiongri incorecte.
fnainte de a se Incepe verificarea instalafiei AAR, in
special in cadrul verificarilor de punere i n functiutie si dupZ
modificari, este necesar sa se controleze rnodul de asambIare
a rdeelor astfel incPt :
sa fie ferite de vibrafii si socuri ;
sa p e h t 5 o intretinere si o supravegliere upar2;
 C) s3 li se asigure temperatnri normale pentru o functio-
nare sigur5.
La verificarea schemei de moiitaj se \-or urm5ri 11r~n5-
toarcle :
a) Icgarca coiidiictoarelor s5 fie fGciit5 iiuinai iii sim-
rile de cleuie sau la bornele aparatelor ;
b) conductoarele folosite sii fie din cuprii cu secfiune
miiiim2i de l ,.mm2
i vi izolafi de vinilin ;
C) treccrile de pe panourile f k e pe ccle mobile sh fie
execiitatc nunini cu coiidtictori flexibi.

m Yoiidic?itiitc.ri si pregiitireu luc~iirilarde verilicare

111 conformitatc cii prcvcdcrjl~ normelor in vigoare,
evizia periodica a instalatiilor AA4Rse face o data pe an.
Pentru eseciitarea operativri $i in mod compunzEitor a
verific5iilor formafia de lucru va preg5ti dili timp documeri-
tatia tehnicii, instalatiile cle reglaj, aparatele, sculeIe si
mijloacele de transport nccesare.
L~icrareade verificare va fi precedat'i de anularea
instalatiei AAR si scoaterea de siib tensiuiie a instalatiei.
Scoaierca de siib teilsiune include : intreruperea
tensiuriii altcriiative seciindare atit a alimcntsrii de baza,
cft a cclci de rezerv:, precum si a tensiuiiii operative.

\ie:*ificnrcci st5rii goiwr.a10 a i&talafi~i -4AR

Verificarea st5rii generale sc face vizual si const5 in:
- controlul inte-rittitii si al etanseitgtii carcaselor releelor ;
- controlul inexistentei in carcasil o uiior corpuri strEiine
sau desprinse cliii aparat ;
- controlul starii butoandor de anulare a semnalizrlrilor
optice $i aciistice la relecIe de semnalizaie ;
- controlul inscriptiilor de pe panouri, aparate, siruri de
cleme, tile;
- controlul ini.cgritZ{ii sigiliilor.
Verificarea stiirii izulrifiei iastalafici AAR
Verificarea st52i dc izolafic consti l11 verificarea rezis-
tenfei de izolatie si in incercarea cn tensiune rniiritil.
e Fcrijicaren rcoistenjei de izolajie a releelov $4 a civ-
csitelor seculzdare. Rezistenla de izolatie se verificti cu mego-
hmmetrul de 500 san 1000 V si trebaie s1 fie de ce1 putin
2 Q pentru fiecare circiiit si nu mai mica de 0,5 Q pe ansarn-
blu de circuite legate galvanic.
Verificarea se execut5 la punari In functinne, dupa modi-
ficari In iwtalafie si periodic odat5 la doi ani.
Qncevcarea cu tensieune mliriti a iaojatiei c.trcuité!or
secw/*dare. Instalafia de BAR formata diu relee si circuite
secmdare in ansamblu trebuie incercatCi titilp de un iniaut
cu tensiunc alternativg de 1000 V sau cu megolunrnetrul
de 2500 Ti.
fncercarea cu tensiune mgrità se eseciit5 la pnnerea
Pn fuiicfiune. clukpa 1n:rdificZri in instalafii sau la func~ionjri
incorec te.

\reriiicarea Itiuc$ioiihrii instdaf.ioì AfìR

Verificarea in detaliu a tuturor releelor care sint cuprinse
in schema instalatiei AAR se face coni'oim normelor i n
vigoare si nii constitiiir obiectul preee~itei lucr5ri [ l O].
f n prezentiil subcapitol se vor stabili verific5rilc care se
impun la instalatia AAR, cii precizarea iinor date specifice
.acestui geu de instalatii.
Venficarea func~ion5iii instalatiei A A R comt5 "m
verificarea fiecarui elcinent iudependeiit si in verificarea
.schemei in ansamblu.
P e ~ icama reteclor dc tercsiwze :
f i
a) Veri icarea tensiutiii de actionare si a coeficientului
.de reeerv;.
Pcntru releele minimale, tcnsiunea de rtctionare se
alege in juriil valorii de 0,25 W,, ; cocficicntul de revenire a
.acestor relec tcebuie sri se lucadrezc in valorile de 1 , l - 1,25.
Pentru releele inax<inale, tensiunea de actionare se
.ale$e 0,7 U,,iar coeficientul de revenirc trcbiiie s a fic 0.8-
0,9 v,,,
A) Verificarea presiu~iiide contactsi curatirea contac-
telor.
C) Verificarea joculni 2n lag;ire al elemcntuliii mobil.
d) Verificarea conexiunilor interioare >i a stringgerìi
gurnburilor de borne.
e) Verificarea conrxiirnilor interioare in prize, a lipi-
cturilor si a buc$elor.
 J ) TTcri€icareacontactelor fivi releului.
m Yevi icarea redselor òate~mediaresi de ssra~5alz'zare:
1
a ) Veri icarea tensinnii minime de actionare care trebuie
sZ corespunda valorii 0,7 U,.
b) Verificareri presiunii de contaci +i ctirktirea contac-
tdor.
c) Yerificarea jocului in laghe al elcmentelor mobile.
d) Verificarea conexiunilor interioare in prize, a lipi-
turilor $i a bucselor.
e) Vcrificarea contactelor fisei reledui.
e Vcvi icarea ~ e l c e l orfe~ tim$ :
/
R ) Veriicarea tensiiinii minime de acfionare care tre-
buie sa corespundS ~ a l o r i i0,7W,.
b) Verificarca prcsiunii de contact gi ciiriltirea coli-
tactdor.
C) Verificarea jocultu Eli 1agh-e al elemeutelor mobiie,
d) Verificarea conesiunilor interioare in prize, a lipi-
turilor si a buqelor.
e) Vcrificarea contactelor fiqei releiilui.
j ) Verificarea reglajului de h p al releului.
I/'c.vificnrt*n c h i 2 dr: rcgigim :
Verificarea clieii dc regim consta ^Inverificarea cliagra-
mei accstria confonii schemci desf?iprate n instalatiei AAR.
Verificarea se cxecut2 cu ohnimetrul.
Idcpzlifioare, circuittl or seczatdare aferem instala!ioi
AAR :
a) Vcrificarea circiiitclor secundare de curent altaiia-
tiv afereiitc releelor de tensiunc.
h) Verificarea circuitelor secundare cle curent continua
intre releelc de tensiune, de timp $i intermediare.
C) .Verificarea circuitelor impulsiilui cle anclansare
declanqare.
(t) Verificarea circuitelor aferente clispozitivelor de
actionare, si ale contactelor de semnalizase ale separatoa-
relor $i intrerup5toarelor.
Vcrijicmea strt~sgercn tutwor conexiu&lor la:
- sirurile de clcnie ; .
- dispozitivele dc deconectnre ;
- blocuri de incercare ;
- cheia de regim ;
- bornele~releeloi-,lampile si casetele de semnalizare.
 a Ve~ijicawa functiotziarii ansamblu n sckefitec' A A R.
Verificarea function5rii in ansamblu a schemei AAR
se va efectua simullnd clisparitia tensiunii pe bara contro-
3at5, dup5 ce circuitele de anclaiisare $i declansare au fost
intrerupte prin dispozitivele de deconectare aferente insta-
latiei AAR.
Se va urmari transmiterea inipulsurilor de aiiclansare
.si declansare, functionarea tuturor rcleelor $i a Jispoziti-
velor de semnalizare opti& ?i acitstic5.
a Thijicarea f clnct.ìonsl6 n' it~sltsbala#iei A A R cu acfiu-
aarsa u$arntaj~~1~6i pri~nar:
a) Veiificarea ftrnctioiiaig prin siradarea disparitiei
tensiunii pe bara controlalZ. (functionarea temporizata a
instalafiei M).
b) Verificarea functionala prin deconectarea Intrerupa-
torului alimentsrii de baz5 (furictionarea netemporizat5).
La accste verific?iiri se va controla functionarea corect5
a tutiiror semnaliz5rilor optice si acustice.
Se recomandg ca in instalatiile cu tensiune operativz
continua, in special la cele f&& persona1 de esploatai-e,
probele cu acvonarea aparatajului primar sa se cfectueze
c u scoaterea prealabilg din funcliune a redreuorului tanipon.
fn cazul instalatiilor de AAR din rerea, o atentic dea-
sebitfi se va acorda tensiunii remailente pe barele de ali-
mentare dupa anclan'jarea intreruptorului dimentzrii pnri-
cipale. Dac& Pn pauza de AAR se observ& existeiita iitiei
tensiuni pe bare se va acfiona la depistarea punctelor dio
refea unde cxistti buclgri cu alte suse.
Verificarea regimidui dispozitivelor de deconectare
$i ale blocli11ii de incercare in coriforinitnte cu conliguraliile
primare stabilite este o ultiins operatie c u e trebuie s2i
peceacl5 ohligatoriii punerea in fiinctiunc a instalatiei A A E

7.2. Lnelicierea liior5rilor ?i IsuiiPi'en iii funotiiiue

;i insdiilntiei AAR

Datele referiioare la verificarea instalatiei AAR vor

fi c o n s a n a t e in registrale de exploatare ale instaiatiei
elettrice respectivc, specificìndu-se In mod obIigatoriu
starea iii care a,fost lCisat5 schema A A R $i pozi+a cheii
da AAR.
Orice neconcordantii fntre planurile instda$iei -4AR si
situatia din tercii va fi l h u i i t 5 iniediat, nefiind permisa
repuncrea jiistalafiei i11 fr~ncfiunedecit dups clarificarea
situaiiei.
fn cazul i11 care, cii ocazia verifichirilor, se constatai
uzmi avansate ale unor relee, ale unor dispozitive sau,ale
nnor circuite aferente instalatiei AAR, acestea se vor
reniedia pe loc, chiar dadi, in niomentul respectiv, insta-
la+ fiinctioneaz3 corect.

La liicr3rilc de verificare ale instalatici A44R care se

efectucaz5 fili-5 fntreruperea tensiunii, este necesar ca l--
sonaliil csccutant sa Iucreze pe un covor de caiiciuc sau sj.
fic echipat cii ciziiic electroizolante.
De aselneriea, este necesar ca hf5~nr3rilesecundare ale
transfoiiliatoarelor de tensiuiie s3i fie legate la prin~int.
I'ciitru cvitarea ayaritiei iinor tensitrni inverse En caziil
lucr5rilor ci1 intremperea tcu~iiiiiii,la puneri iii functiune,
se vor s c o ~ t c~ i ~ r a n f e ~i~ciii~elorsccunclare
le ale transfor-
matoarelor de tensiune care alimcntrazii rcleele de teasiune
ale instalafiei AAR.
La efcctriarea m5sur5torilor cu megohmmetrul este
ohligatorie scoaterea dc sub tensiune n instalafiei si descbb-
carea acesteia dc sarcin3 capacitiva. fntre timpul rnki1r3-
torii, toate lua5rile la instalafia AAR vor f i intrerupte, iar
in punctele accesibile si neizolate rc va posta personai
de ~ a z 5 . .
Persoma care eseciita m&sudtoarea trebuie' s5 se
q e m astfcl incit sa fie esciiis5 orice atingere accidentali5
a pSirlilor aflate siib tensiiine, inclusiv a lociilui de prindere
a megahmmetrnliii la conductorii de leg5ttu-3.
6nductorii prin care rnegolimnie.tru1 ce racordeazP k
circaitele instalatiei de verificat trebuie s5 fie jzola$i $1
prevkuti cu piesc izoIante, cu ajutorul cZrora sa poatil fi
mi nuite.
Trusele, instalafiie auxiliare si aparatajul utiIizat la
actiunea de verificare a instalatiei A A R trebiiie s i l Pnde
pliileasc5 urm5toaiele conditii :
- p%riile conductoare s5 fie inaccesibiie unor atingeri
intintpl5toare ;
- izolatia bobinajului s%reziste atit ocuriior meca-
mice, ci* ~i rnediului In care functianeai2 [miditate, ciil-
dura, agenti torozivi) ;
- eonductoarele de alimentare a truseIor si instda-
liilor auxiliare sa fie &il cupru, flcsibil'e, izolate Intr-o
manta de caucinc sail in materia1 plastic izolant, care sa
fie suficient de rezistentz atit la solicit5rile elettrice cit $i la
cele mecanice ;
- carcasele metalice ale truselor si ale iiistala#iilor
folosite pentru veiific~iivor f i legate l a ~3rn^mt sau sevor
alimenta prin transformatoare.
Sculele folosite de persona1 vor fi prevkzute cu minere
izdante in fntregime.
 Normativ penta pmIcdnrca ~ r o t e c ~ i l m #rin relee
$i automatidirilor instalatiilor elettrice ale
centralalor gi staflilor
(edras)

16.1. Dlspoaitivele de AAR se vor preveda Tii b a i e centra-

lele, statiile ~i posturil~ de transformare, In care, pentru ali-
mentarsa consumatorilor de servicii umrii. exista o eale de
albcntnre narmnla gi una de rezerv$ in s k p u l de a asigura
continuitatea in alhentitreii cu energie elettrici.
16.2. Intrarea in funcvune a dispozitivdui AAR se va
facc lemporizat sau rtiplcl In momentul disparifiei tensiunii pe
barcle c m trcbnie asigurate (ji anume :
a) temporizat, la scaderea tensiunll pc bara clc Aimentare
sub 025 L;,aum ; tirnpul da autionaiv se va alege superior cu
o treaptg temporizhii protectiilor liniilor alimentate de bara
asiguratd :
b) fiiwirl. la drclanmrea intem~cstivrisau ~ r i n~rotectlea

deconectatà, *na prealabll, calea dlrnentarii' normale $i numal

dae5 teasiunea pe caiea de +ezervà aie valoarea rnlnlm8 admisl.
163. Schema de AAR va li, asifel realizattl, PncEt pornlt-B
dispozitivulul clc AAR sa nu se produca in oiSicare dio urmf-
barde sìtuatii :
a) ca uimare R nrderii linel sigurante In clrruitele de ten-
siune, care alimenteazri releele de tensiunc rninimh pentru por-
aire.
b) esisteiita unui defcct pe bara nsigurnta prin sau
cfnd txeastfi bnr5 rilimenteazfi iin d d c ~ tneeliminat pe unul din
elemeiiteic conectnte la barele respective ; aceast5 prevedere nu
se co~isiclcr&obllgatorie uì c,uuI dispozitivelor AAR de Jo&
tensiune.
 16.4, in cazd in care la barele asigurah? prin AAR dnt
conectate motoare sincrone, se va revedro comanda de declan-
p r e prio pmtecve a acestora, oda& cu separarea de sursa pdn-
cipala, fnninte de con~aai'easursei de rezcrvà.

16.5. In scopul eviurii unei camutari repetaie a fntrerup-

torului, co~nmckttde iustalatia de AAFL* se vor lua &suri oa
inctaIatfa de AAR sa funcooneze a m a i un dngur ciclu.
16.6. In cazul fn care cakn normala cle dimenhre este
prevàzuta la capfitul opiis cu RAR san rit un dispozitiv de
AAR, actionarea AAR pe bara asiguratg se va fnce cu tempo-
rizare, $1 anume numai dup8 ce dispozitivde dc AAR sau IEAR
din amonie au luzrat $i nu ali reu+it si5 mentinii calca normala
sub temiune.
10.7. Instolatia de ArlR va fi prevAzuta eu un comutator
pentru giinerea $1 scoaterea sa rlin fimctiune. pretum $ cu
u&toarele SeninaliziWI :
a) AAR h lun*une i
b) h4R a functionat.
16.8. Prolcrtia moiitatb li3 intrerup&toatele prln care se
redizea73 AAR w'vn nruvcdea, in caz rle novoic cu accelcraYe
dup8 cfectnarea comlit5ril.
16.9. Pontru asipurarea reugtei A A S verificarea reglajelor
prote~tielcilii cle rezervii se \.a face t i w ~ ~ d de incarcarea
spplimmtnr5 d ~ t a .tlc sarcina secvel pre1not.e. m&d seama qj: de
curentul (le autqornire al motoarelor.
In cnz de necedtate se va deconecta o pmte a safcinil,
pentnt n asigura aceasta conditie.
16.10. CphditiiIe suplimentare privintl realizarea AAR Yn
eadsul serviciilor proprii interne ale centralelor electrlce &t
indicrilc Sn normativul 'P32 113 $1 PE 137. In vigoare.
 1. PE l24f8'1 m Non&iu privind abimcidarea czt anergisfelarlficda Con-
s~ntotoriloriindwstridi # sinildqvf. \
2. PE 113177 NamativuI pmirw proiecktrca inslnlnjiidm eleciricb ds
&di @o$vii d2 wreltt alt~warivalo cdi.cbra3dbs &m-
clsctrice fif f e i w p c ~ 6 ~ e .
t3. PE D0918 t Norme de firscmive, st&ì%grn doture tmpdriva i a ~ d i i -
tor 6n blWjt~@il~ di* ranttzwa endrgici doctrY'~e.
t 1-7/78 Ato*inetia *entra prproieciarea gi exdczdar~ninstsla.IiiUor
dec:riac la ca~rsrsmatori cu tcrrsiunea pirrd Ea UH)O V.
5, PE 506/85 m Hegrrlawnt $enlrw e:c$Ioataren /ehnicd a oircwirdor se-
cmda~b.
6. PE m 7 5 m I~lstrzr4biriri #enliw Prctie4orco irk~talafi2lotda sem-cu
propij de ncrenl dtnrcrtdiu aie ~ e i & ~ a l d iaidradectrice.
d#
V . PE 501185 m ~Viwmaliv p i v i n d +i.oledrrran ittstnkrfi8~0~dc p/otc&e
p * i relee
~ ,ci a ~ i o m a N ~ n r u .
8. a i i n , S. si M w u , S . P~oki;,1iu @in rclee n ristonduv ~Ee~Srice.Ed. T&
nick, 1983,
9. Wlioc, D. I, AubmatixdPi bdt ertevgdic6. Editma Diclactia $i Peda-
go@cB, Bncurer;ti, 19TS.
10. Ddgan, $t, r Verijioavcza rdeclor dc prohcfdc yi tit~rojrrafGa~e ols sis-
famalor dectrice. Ed. Tcliiiic&. 1!170.