I.

TEMA DE PROIECTARE

Să se proiecteze dispozitivul de orientare şi fixare pentru:

a) denumirea piesei : CORP POMPĂ
b) desen de execuţie : CP 00-01-2004
c) operaţia de generare a suprafeţelor :8 găuri M6 - găurit 8 găuri
Ф4,9x 20 mm

- teşit 8 găuri 0,5 x 45o

- filetat 8 găuri M6
d) volum de producţie : 5.000 buc/an
e) regim de lucru : 1 schimb/zi
 Cuprins

I. TEMA DE PROIECTARE..........................................................................................pag. 1
Cuprins.........................................................................................................................pag. 2
II. MEMORIUL TEHNIC DE CALCUL
A. (E01) Etapa datelor iniţiale necesare proiectării
1. Date privind volumul de producţie............................................................pag. 4
2. Date privind caracterul producţiei.............................................................pag. 4
3. Date privind constanţa fabricaţiei.............................................................pag. 4
4. Date privind caracterul livrărilor............................................................... pag. 4
B. (F02) Faza datelor iniţiale tehnologice
1. Fişă tehnologică................................................................................................. pag. 5
1.2.2 Regimul de aşchiere................................................................pag. 5
1.2.4 Maşina unealtă........................................................................pag. 6
1.3 (F03) Faza datelor referitoare la piesă
1.3.1 Codificarea tehnologică...........................................................pag. 7
1.3.2 Analiza formei..........................................................................pag. 8
1.3.3 Analiza dimensională...............................................................pag. 8
1.3.4 Analiza materialului..................................................................pag. 8
1.3.5 Analiza greutăţii piesei.............................................................pag. 9
1.4 (F04) Faza datelor referitoare la factorul uman
1.4.1 Gradul de mecanizare şi automatizare impus.........................pag. 10
1 . 4 . C2 a l i f i c a r e a f a c t o r u l u i u m a
10
2. (E02) Etapa proiectării SOFO
2.1 (F01) Faza proiectării SOTP
2.1.1 Schiţa operaţiei........................................................................pag. 11
2.1.2 Evidenţierea condiţiilor.............................................................pag. 12
2.1.3 Selectarea condiţiilor................................................................pag. 12
2.1.4 Geometrizarea condiţiilor determinante...................................pag. 13
2.1.5 Selectarea extremelor.Obţinerea extremelor dependente.......pag. 13
2.1.6 Explicitarea extremelor dependente implicite..........................pag. 13
2.1.7 Ordonarea extremelor dependente explicite............................pag. 14
2.1.8 Simbolizarea informaţională.....................................................pag. 14
1
 2.1.9 Combinarea simbolurilor. Determinarea SOTP........................pag. 15

2.2 (F02) Faza selectării tehnice

2.2.1 Precizarea criteriului tehnic de selectare...............................pag. 16
2.2.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile....................... pag. 16
2.2.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice.................. pag. 16
2.2.4 Selectarea SOTA...................................................................pag. 27
2.3 (F04) Faza elaborării SOFT-A
2.3.1 Întocmirea schiţei de calcul................................................... pag. 28
2.3.2 Determinarea forţelor de reglare........................................... pag. 29
2.3.3 Determinarea forţelor de strângere....................................... pag. 29
2.3.4 Calculul erorilor de fixare....................................................... pag. 30
2.4 (F03) Faza selectării economice
2.4.1 Precizarea criteriului de selectare......................................... pag. 31
2.4.2 Aplicarea metodelor funcţiilor de utilitate.............................. pag. 32
3. (E03) Etapa alegerii sau proiectării constructive a organologiei specifice dispozitivului
3.1 (F01) Precizarea particularităţilor dispozitivului
3.1.1 Stabilirea tipului de dispozitiv.................................................pag. 34
3.1.2 Particularităţi de proiectare....................................................pag. 34
3.1.3 Stabilirea particularităţilor constructive..................................pag. 34
3.2 (F02) Alegerea sau proiectarea elementelor organologice ale dispozitivului
3.2.1 Schiţa de principiu a dispozitivului.........................................pag. 35
3.2.2 Sistemul EO ; GO I................................................................pag. 36
3.2.3 Sistemul EOF ; GO II.............................................................pag. 41
3.2.4 Sistemul EF ; GO III...............................................................pag. 41
3.2.5 Sistemul EPGS ; GO IV.........................................................pag. 42
3.2.6 Sistemul ELI ; GO V...............................................................pag. 43
3.2.7 Sistemul ELMU ; GO VI.........................................................pag. 43
3.2.8 Sistemul ES ; GO VII.............................................................pag. 43
4. (E04) Etapa elaborării proiectului de execuţie al dispozitivului...................................pag. 44
5. Descrierea unui ciclu complet a funcţionării dispozitivului...........................................pag. 45
Bibliografie..........................................................................................................pag.

46

2
 II. MEMORIUL TEHNIC DE CALCUL

A. (E01) Etapa datelor iniţiale necesare proiectării.

1. Date privind volumul de producţie

Volumul de producţie indicat prin tema de proiectare este de 5.000 buc/an.
Nu se fac precizări privind fabricarea pieselor de schimb.

2. Date privind caracterul producţiei

Perioada de utilizare a dispozitivului este Puc = 1 an.
Fondul de timp necesar executării reperelor-operaţii pe dispozitiv se va calcula cu
relaţia: Ft = N x t [min] conform [1,vol1,pag.145]
în care: Ft - este fondul de timp necesar executării reperelor-operaţii pe dispozitiv;
N = 5.000 buc. - numărul de repere ce se vor prelucra pe dispozitivul ce se proiectează;
t = 7,8 min - norma de timp necesară executării executării reperului.
Înlocuind în relaţie se obţine: Ft = 39.000 min.
Fondul de timp disponibil al dispozitivului se calculează după formula:
Fd =Puc x Nzl x h x ks x60 [min]
în care: Puc = 1 an este perioada de utilizare a dispozitivului;
Nzl = 260 - numărul mediu de zile lucrătoare dintr-un an;
h = 8 ore - numărul de ore care se lucrează într-un schimb;
ks = 1 - numărul de schimburi dintr-o zi.
Înlocuind în relaţie se obţine Fd = 124.800 min.
În continuare, se calculează gradul de încărcare a dispozitivului, după relaţia:

K= =0.3125

3. Date privind constanţa fabricaţiei

Tema de proiectare nu prevede termene calendaristice, deci nu se poate stabili
începerii fabricaţiei dispozitivului.
Se calculează numărul de dispozitive necesare a se comanda, asimilându-se acestuia
valoarea imediat superioară, adică m = 1.

4. Date privind caracterul livrărilor

Tema de proiectare nu prevede termene calendaristice, deci nu se poate stabili
începerii fabricaţiei dispozitivului. Se calculează număru
comanda, asimilându-se acestuia valoarea imediat superioară, adică m = 1.
3
B. (F02) Faza datelor iniţiale tehnologice

1. Fişa tehnologică

Întrucâ t n u exi stă un p roces te hnolo gic a l unităţii p rod ucă toare , ia r procesu l te h
proiectat la disciplina Tehnologia Construcţiilor de maşini nu are âncă o formă finală , vom considera
că generarea suprafeţelor “ 8 găuri M6 “ se va face într-o singură operaţie cu următoarele faze:
a) orientat şi fixat piesa în dispozitiv
1) găurit 8 găuri Ф 4,9 mm adânc 20 mm
2) teşit 8 găuri 1x45o
3) filetat 8 găuri M6 pasul = 1mm
b) desprins piesa
S e co n si d e r ă o p e r a ţ i a c a f i i n d u l t i ma o p e r a ţ i e a p r o ce su l u i t e h n o l o g i c , d e c i to a
suprafeţe sunt realizate la cotele ţi precizia indicate de desenul de execuţie.

1.2.2 Regimul de aşchiere

Pentru operaţia consideratş s-au ales din normtive principalii p
a ş c h i e r e , p r e c u m ş i f o r ţ e l e
principale.

Nr. t S v n Fz Maş
Denumire fază Sursa bibliografică
Crt. [mm] [mm/rot] [m/min] [rot/min] [ daN ] [daN mm ]

1 găurit 8 găuri Ф 4,9 mm 2,45 0,08 59,65 2.730 25,0 48,5 [2, tabel 9.123, pag.246 ]

2 teşit 8 găuri 1x45o 1,00 0,08 59,65 2.730 12,30 79,6 [2, tabel 9.132, pag.252 ]
3 filetat 8 găuri M6 0,55 p=1mm 23,92 127 - 236 [2, tabel 9.15, pag.184 ]

Coeficienţi de corecţie kv = 0,9 pentru aluminiu turnat

Conform indica
ţiilor din literatura de specialitate pentru teşirea unei găuri vom folosi ac
parametrii ai regimului de aşchiere ca la faza de găurire.

4
 1.2.4 Date privind maşina – unealtă

Din analiza dimensiunilor piesei , a parametrilor regimului de aşchiere şi a recomandărilor din

literatura de specialitate ne propunem proiectarea unui dispozitiv amovibil . Decizia este jus
şi de faptul că masa estimată a dispozitivului va fi relativ mică ceea ce va implica un efort repetab
mic al operatorului .În favoarea deciziei este şi faptul că maşinile radiale de găurit au dimensiuni
puteri cu mult mai mari faţă de cele necesare la operaţia considerată.
Conform [2] cea mai mică maşină de găurit cu coloană fixă şi care are cutie de avansuri este
de tip G 25 – Înfrăţirea ORADEA . Dat fiind faptul că în gama de avansuri nu r
necesar fazei de filetare nu este un impediment . Pentru realizarea fazei vom folosi un d
port – sculă de filetat compensator de pas şi limitator de moment . Dispozitivul va trebui să p
compensa eroarea cumulată dată de diferenţa de avans de 0,06 mm pe 19 mm , ceea ce înseamnă
că va trebui să poată compensa o eroare t
max. 0,114 mm .

C o n f o [r m2 , tabel 10.3 , pa
m a ş i n a ăd ue r i gt c u c o l o a n ă t i
următoarele caracteristici :

Gama de turaţii : [ rot/min ]

53 ; 60 ; 80 ;112 ;160 ; 224 ; 315
430 ; 630 ; 900 ; 1250 ; 1900 .

Gama de avansuri [ mm/rot ]

0,10 ; 0,13 ; 0,19 ; 0,27 ; 0,32
0,53 ; 0,75 ; 1,06 ;1,5

5
 1.3 (F03) Faza datelor referitoare la piesă
1.3.1 Codificarea tehnologică
Activitatea are ca obiectiv atribuirea unui cod tehnologic piesei de prelucrat.
Întrucât piesa care face obiectul proiectului nu a fost codificată, s-a ma
codul tehnologic al piese, după informaţiile prezentate în continuare .
Piesa are următoarele caracteristici, corespunzând cifrelor înscrise alăturat:

I. Familia: Carcase - 3
II. Clasa: Carcase deschise - 2
III. Grupa: Cu alezaje concentrice şi găuri pe mai multe suprafeţe - 3
IV. Dimensiunea h =37 mm - 3
V. Dimensiunea l = 135 mm - 4
VI. Dimensiunea L= 202 mm - 5
VII. Masa: 0,81 kg - 3
VIII. Material: ATC Si6Cu4 - 6
Precizie ridicată:
IX. Suprafeţe cilindrice: Interioare - 8
X. Suprafeţe de revoluţie: Lipsă - 0
XI. Suprafeţe plane: Interioare şi exterioare - 9
XII. Suprafeţe danturate: Lipsă - 0
XIII. Suprafeţe canelate: Lipsă - 0
XIV. Găuri: Filetate şi nefiletate - 9
XV. Volumul de producţie: 5000 buc/an – 9
XVI. Varianta tehnologică – 1

Codul tehnologic COTEPI

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI

3 2 3 3 4 5 3 6 8 0 9 0 0 9 9 1

Dispozitivul se proiectează numai pentru piesa dată, deci varianta de proiectare este aceea a
unui dispozitiv clasic.

6
 1.3.2 Analiza formei

Această activitate presupune verificarea formei piesei, pentru a afla dacă în întreprindere nu
există un alt dispozitiv pe care aceasta se poate prelucra.
Conform precizării din faza F 02 , concluzia este necesitatea proiectării unui dispozitiv nou.

1.3.3 Analiza dimensională

Obiectivul activităţii este determinarea spaţiului liber necesar instalării piesei în dis
mărimea unuia dintre coeficienţii ce vor permite luarea unei decizii referitoare la tipul de dispozitiv ce
trebuie proiectat.
Piesa are forma de bază generală pralelipipedică, cu dimensiunile de gabarit:
h =37 mm ; l = 135 mm ; L= 202 mm
Volumul formei de bază generale se calculează cu relaţia:
V = h x l x L [dm3]
V = 37 x 135 x 202 =1.008.990 mm3 rezultă : V= 1,0 dm3
Coeficientul dimensional are valoarea a1 = 4,6

1.3.3 Analiza materialului

Conform desenului de execuţie reperul se fabrică din aliaj de aluniniu turnat în cochilă marca
A T C S i 6S CT uA 4S / 1 2 - 0ş8 1i 0 c a r e a r e u r m ă t o a r e
principale :

Proprietatea
Rm min Amin
HBmin
[ daN / mm
2
] [% ]
Valoarea

27 - 32 5 ... 8 90...125

Un parametru important în procesul proiectare a dispozitivului îl reprezntă înclinarea minimă

a suprafeţelor pentru scurgerea liberă a aşchiilor şi care conform [ 1 ,tabel 3.21 ] este :

7
 α min= 40o ... 45o

1.3.5 Analiza greutăţii piesei

Piesa semifabricat a fost modelată cu ajutorul calculatorului, astfel că masa şi centru

de greutate (masă) ale acesteia au fost determinate cu precizie :

Densitate= 2,73 kg/dm^3

Volum= 295748,548330 mm3

Masa= 0,807 kg
În raport cu sistemul de axe de coordonate cu originea pe axa alezajului mar
planul de asamblare cu capacul (conform figurii) , centrul de greutate are coordonatele :
X= 14,89 mm
Y= 0,11 mm
Z= 18,27 mm
8
 Dată fiind greutatea piesei, se recomandă manipularea manuală cu o singură mână.

1.4 (F04) Faza datelor referitoare la factorul uman

1.4.1 Gradul de mecanizare şi automatizare impus

În conformitate cu criteriile prezentate în cadrul acestei activităţ

cazului real pentru care se proiectează dispozitivul este:1-A (reperele-operaţii trebuie să fie stabile
p e t e r m e n l u2n- gA() C
; o e f i c i e n t u l d e î n c ă r c a r e a l d i s p o z i t 3i v- uA(l ur ii t m
e su tl e d 0e
producţie este mai mic de 10 repere-operaţii pe oră). De aceea, se recomandă ca întreg siste
dispozitivului să fie mecanizat
Int rare redus. Schema sistemului real
M.U.de prelucrare
Iesireeste prezentată în figura
OM MECANISM
de mai jos : SCULA
DISPOZITIV
PIESA
REACTIE
SECUNDARA

REACTIE
SECUNDARA

REACTIE
PRINCIPALA

1.4.2 Calificarea factorului uman.

P e rso n al u l op e ra nt a l d isp o zit ivu l u i tre bu i e să a ib ă o ca l if ica re ca re să -i p ermi tă

maşină de găurit şi să fie instruit privind modul de acţionare şi manipulare a dispozitivelor sim
celui proiectat.

9
2. (E02) Etapa proiectării SOFO
2.1 (F01) Faza proiectării SOTP
2.1.1 Schiţa operaţiei

10
11
 II.1.2 Evidenţierea condiţiilor

Condiţiile necesar a fi respectate la operaţia considerată sunt :

C1 – respectarea diametrului cercului purtător al găurilor Ф 123 / 2 .
C2 – respectarea diametrului cercului purtător al găurilor Ф 71 / 2 .
C3 – respectarea α = 60o între Δ g3 şi Δ g4 .
C4 – respectarea distanţei de 76,5 mm între centrele cercurilor purtătoare .
C5 – respectarea simetriei faţă de ΓZOY .
C6 – respectarea α = 60o faţă de ΓZOY .
C7 – respectarea simetriei faţă de ΓZOX .
C8 – respectarea adâncimii găurilor de 20mm faţă de S1 .
C9 – respectarea condiţiei de perpendicularitate între Δ gi şi S1
C10– respectarea diametrului găurilor de Ф 4,9 mm .

II.1.3 Selectarea condiţiilor

Condiţiile evidenţiate la activitatea precedentă se pot împărţi în mai multe categorii:

a. C o n d i ţ i i d i m e n s i o n a l e ( C D I ) , a c e l e c o n d i ţ i i c a r e d e t e r m i n
urmează a fi generată. Aceste condiţii nu interesează pentru orientarea piesei în
dispozitiv.
b. C o n d i ţ i i de poziţie relativă (CPR), acele condiţii c
suprafeţelor de prelucrat, fie între ele, fie faţă de restul suprafeţelor piesei. Ele pot fi:
b1. Condiţii de poziţie relativă prin construcţie (CPRC), a
îndeplinite prin construcţia dispozitivului, reprezentând, în general, acele condiţii
determină poziţia relativă între diferitele suprafeţe ca
aceleiaşi operaţii.
b2. Condiţii de poziţie relativă de orientare (CPRO), acele con
poziţia relativă a suprafeţelor prelucrate anterior sau neprelucrate.
b.2.1. Condiţii determinante (CD), acele condiţii care determină poziţia suprafeţelor de
prelucrat faţă de restul suprafeţelor şi a căror nerealizare conduce la rebutarea piesei.
b . 2 . 2 . C o n d i ţ i i e c h i v a l e n t e ( C E ) , a c e l e c o n d i ţ i i
determinante, reprezentări identice, poate cu altă formă, dar cu acelaşi conţinut,
b.2.3. Condiţii incompatibile (CI), acele condiţii c
determinante sau echivalente care au formă şi conţinut diferit faţă de condiţii CD
CE, şi care astfel neagă una dintre CD sau CE.

Di -------► C10
CPRC -------► C1 ; C2 ; C3 ; C4
12
Condiţii C i -► CD C5 ; C6 ; C7 ; C8 ; C9
CPRO
-► DD CE Cnu
9

-► CI nu
 II.1.4 Geometrizarea condiţiilor determinante

Condiţia Extrem Condiţia de legătură Extrem

Ci BG BC
C5 Δ gi respectarea simetriei ΓZOY
C6 Δ gi respectarea α = 60o ΓZOY
C7 Δ gi respectarea simetriei ΓZOX
C8 P gi respectarea adâncimii găurilor ΓS1
C9 Δ gi respectarea perpendicularităţii ΓS1

II.1.5 Selectarea extremelor.Obţinerea extremelor dependente.

Extremele dependente sunt bazele de cotare : ΓZOX , ΓZOY , ΓS1

II.1.6 Explicitarea extremelor dependente implicite

Explicite : S1
Extreme
Implicite : ΓZOX , ΓZOY

Explicităm extremele implicite ΓZOX şi ΓZOY

ΓZOY = { Γ determinat de Δ p S3 şi un punct PK ( care poate fi şi O1) }

undeΔ p S3 – a xa pi e se i care t re ce pri n p u nct
O ul
“ şi“ ca re e ste a xă d e si met rie a
suprafeţei cilindrice interioare S3.
13
 ΓZOX = { Γ ┴ pe ΓZOY şi care conţine pe Δ p S3}
2.1.7 Ordonarea extremelor dependente explicite
Extremele dependente explicite sunt : S1 , S3 , S4
Ordonarea se va face după numărul maxim de grade de libertate preluate posibil de prelu
şi după frecvenţa de apariţie .

Extrem dependent Numărul maxim de

Ordinea
explicit grade de libertate Criteriul frecvenţei
importanţei
posibil de preluat
S1 3 1 I
S3 2 2 II
S4 2 1 III

2.1.8 Simbolizarea informaţională

E1
[1] [2]

E2
[3] [4] [5]

E3
[6] [7] [8]

14
2.1.9 Combinarea simbolurilor. Determinarea SOTP

Extrem Extrem Extrem Structura

SO-TP i I II III numerică de tip

ordinal a
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8]
SO-TP i

1 [1] + [3] + [6]

2 [1] + [3] + [7]

3 [1] + [3] + [8]

4 [1] + [4] + [6]

5 [1] + [4] + [7]

6 [1] + [4] + [8]

7 [1] + [5] + [6]

8 [1] + [5] + [7]

9 [1] + [5] + [8]

10 [2] + [3] + [6]

11 [2] + [3] + [7]

12 [2] + [3] + [8]

13 [2] + [4] + [6]

14 [2] + [4] + [7]

15 [2] + [4] + [8]

16 [2] + [5] + [6]

17 [2] + [5] + [7]

18 [2] + [5] + [8]

15
16
 2.2 (F02) Faza datelor referitoare la piesă
2.2.1 Precizarea criteriului tehnic de selectare

Toate etapele ulterioare proiectării introduc erori diferite de zero, deci eroarea de
introdusă pin schema de orientare trebuie să aibă valori minime pentru ca, în final, adăugându-se şi
celelalte erori să nu se depăşeasca eroarea admisibilă.
Acceptând definiţia schemei de orientare tehnic acceptabilă (SO-TA) ca fiind acea schemă de
orientare care stând la baza realizării dispozitivului, după prelucrarea piesei în acest dispozitiv, sunt
îndplinite toate condiţiile determinante impuse, se constată că este necesară depistarea unui număr
de N SO-TA de SO-TA din totalul SO-TP în număr de 18 .
A c c e p t â n d c ă î n p r e c i z i a p r e l u c r ă r i i u n e i p i e s e
dispozitivului, iar în aceasta precizia schemei de orientare, unul dintre elementele criteriulu
d e s e l e c t a r e v0aa( ef ir o a r e a d e o r i e n t a r e a d m i s i b i l ă ) , e r o a r e a c ă r e
prelucrarea în dispozitivul proiectat şi, deci, rebutarea pieselor, această eroare fiind speci
condiţii determinante.
Prin condiţiile determinante s-au impus restricţii referitoare la poziţia relativă a suprafeţelor ce
urmează a se obţine în operaţia pentru care se proiectează dispozi
concluzia că cel de-al doilea criteriu tehnic de selectare va fi 0c (eroarea de orientare caracteristică)
legată de o anumită condiţie determinantă şi specifică unei anumite scheme de
posibile.
Fiecare schemă de orientare introduce o eroare de orientare şi, din acest motiv, trebuie să se
c o m p a r e t o a t e a c e s t e e r o r i c u e r o a r e a b a r
0c  0a.
Semnul de egalitate reprezintă o limită a criteriului de selectare, iar siguranţa urmărită obligă
să se folosească, mai curând, inegalitatea 0c < 0a.

17
 2.2.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile

Eroarea de orientare admisibilă se calculează, în general, după relaţia 2.2.:

0a = T - 
unde: T este toleranţa prescrisă condiţiei determinante pentru care se calculează eroarea
 - precizia medie economică (egală cu 1/2 .. 2/3)T

Erorile de orientare admisibile

Condiţia Felul erorii Toleranţa  0a = T - 
determinantă prescrisă
C5 liniară 0,20 mm 0,10 mm 0,10 mm
C6 unghiulară 2o 1o 1o
C7 liniară 0,20 mm 0,10 mm 0,10 mm
C8 liniară 2,00 mm 1,00 mm 1,00 mm
C9 unghiulară 2o 1o 1o

N o t ă: 1 . P e n t r u s i m e t r i a f a ţ ă d eΓZ pOX l aşni eΓZl eO Y a m c o n s i d e r a t c o n d i ţ i a c

restrictivă dictată de respectarea diametrului purtător Φ71 -0,2 mm.
2. Dacă pentru o schemă de orientare un element definit de simbol nu îndeplineş
cerinţa de realizare a unei condiţii , atunci schema va fi scoas
verificare , fără a mai calcula erorile pentru celelalte elemente componente.

2.2.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice

C5 – respectarea simetriei faţă de ΓZOY 0a = 0,10 mm

Simbolurile care influenţează la realizarea condiţiei

[3] [4] [5] [6] [7] [8]

şi combinaţiile acestora .

18
 Simbol [3]

Unde OO1 = Jmax / 2

0c5= OA =± Jmax/2 = Jmax

Jmax = TPSF + Tbolt + J functional
Considerăm că bolţul se va executa
în clasa IT6 de precizie , iar jocul
funcţional îl considerăm egal cu toleranţa
bolţului , atunci putem scrie :
Jmax = TPSF + 2 x IT6cota 89,5mm
Rezultă:
Jmax = 0,035 + 2 x 0,022 [mm]
Jmax = 0,079 mm
0c5 = 0,079 < 0a = 0,1 [mm]

Concluzie : Toate schemele de orientare care conţin elementul de orientare [3] sunt tehnic
acceptabile . Se completează tabelul centralizator .

Simbol

[4] [5] [7] [8]

Toate elementele de orientare materializate de simbolurile de mai sus au eroarea
orientare caracteristică 0c5 = 0 , Deci toate schemele de orientare care conţin simbolur
sunt tehnic acceptabile . Se completează tabelul centralizator.

Simbol [6]

Modul de calcul este acelaşi ca şi pentru

bolţul cilindric , deci rezultă :

19
 Jmax = 0,023 + 2 x 0,013 [mm]
Jmax = 0,049 mm

0c5 = 0,049 < 0a = 0,1 [mm]

Concluzie : Toate schemele de orientare care conţin elementul de orientare [6] sunt tehnic
acceptabile . Se completează tabelul centralizator .

Analizând componenţa organologică a SO-TA observăm că în SO-TA nr. 1 şi nr.10

găsim în componenţă simultan elementele [3] şi [6] . Considerând cazul cel mai
defavorabil când erorile introduse de cele două reazeme se însumează algebric putem
atunci scrie :
0c5 [3] + [6] = 0,079 + 0,049 = 0,128
0c5 [3] + [6] = 0,128 > 0a = 0,1 [mm]
Concluzie : Toate schemele de orientare care conţin combinaţia de elemente de orientare
[3] + [6] nu sunt tehnic acceptabile . Se completează tabelul centralizator .

C7 – respectarea simetriei faţă de ΓZOX 0a = 0,10 mm

[3] [4] [5] [6] [7]

şi combinaţiile acestora .
Am optat pentru analizarea condiţiei C7 dată fiind relativa similitudine cu C5 .
Influenţa elementelor de orientare este diferită faţăCde
5 astfel ,eroarea de simetrie faţă de

ΓZ O X e s t e d a t ă d e c e l m a i m i c j o c m a x i m a l
scrie :

0c7 = min. { Jmax O , Jmax O1 }

u n d e O ş i O1 s u n t c e n t r e l e az laej e l o r c o n f o r m s c h i ţ e i o p e r a ţ i e i i aJrmpa xr O
i nî n ţ e l e g e m j o c u l
maxim dintre elementul de orientare şi alezajul cu centrul în “O “al piesei .
Este cunoscut faptul că elementele autocentrante şi autoreglabile în acest caz materializează
baza fără eroare .

20
Concluzie : Toate schemele de orientare care conţin elementele de orientare
[4] , [5] , [7] şi [8] au
eroarea de orientare pentru C7 egală cu 0 . Se completează tabelul centralizator .

Simbol [3]
Calculele făcute la condiţia C5 sunt valabile şi în acest
caz . Rezultă :
0c7 = 0,079 < 0a = 0,1 [mm]
Rezultatul este valabil pentru schemele de orientare care
conţin acest simbol ,adică SO-TP 2,3,11,12.
Se completează tabelul centralizator .

C6 – respectarea α = 60o faţă de ΓZOY

Analizând SO – TP putem afirma

că eroarea apare atunci când apar erori de
materializare a centrelor alezajelor
O respectiv O1 .
Din calcul am eliminat SO – TP1 şi
SO – TP10 care nu satisfac C5 .
Schemele de orientare pentru care
trebuie calculată eroarea sunt cele care
includ simbolul [3] , care materializează
O cu eroare şi anume : SO – TP2 , SO –
TP3 , SO – TP11 , SO – TP12 .

Jmax = 0,079 mm

21
 Rezultă :

0c6 = arctg

0c6 = 00 4’ 12”

Se completează tabelul centralizator .

Un alt grup de scheme de orientare pentru care trebuie calculată eroarea su

[ 6l ] , c a r e m a t e r i a l i z eOa1z cău e r o a r e ş i a n u m
includ simbolu : Se O – T P
4 , SO – TP
7 , SO –

TP13 , SO – TP16 , iar materializarea lui O se face fară eroare .

0c6 = 2 arctg

unde Jmax = TPSF + Tbolt + J functional

Jmax = 0,023 + 2 x 0,013 [mm]

Jmax = 0,049 mm

0c6 = 2 arctg

0c6 = 00 1’ 6”
22
 Se completează tabelul centralizator .

C8 – respectarea adâncimii găurilor de 20mm faţă de S1

Simbolurile care influenţează la realizarea condiţie

[1] [2]

Simbol [1] adică toate schemele de orientare SO –TP 1…9

23
 0c8 = 0 mm datorită coincidenţei bazelor

Concluzie : Toate schemele de orientare care conţin elementul de orientare [1] sunt tehnic
acceptabile . Se completează tabelul centralizator .

Simbol [2] adică toate schemele de orientare SO –TP 10…18

24
 Atunci
eroarea
de orientare
a elementului de orientare [2] este :
25
 0c8 = TCO + TCO1
Rezultă :
0c8 = 0,53 + 0.4 = 0.93 mm

0c8 = 0,093 < 0a = 1,0 [mm]

Concluzie : Toate schemele de orientare care conţin elementul de orientare

[2] sunt tehnic acceptabile .
Se completează tabelul centralizator .

C9 – respectarea condiţiei de perpendicularitate între Δ gi şi S1

Simbolurile care influenţează la realizarea condiţie

[1] [2]

Simbol [1] adică toate schemele de orientare SO –TP 1…9

0c8 = 0 mm datorită coincidenţei bazelor

Concluzie : Toate schemele de orientare care conţin elementul de orientare

[1] sunt tehnic acceptabile .
Se completează tabelul centralizator .

26
 Simbol [2] adică toate schemele de orientare SO –TP 10…18

În analizarea acestei situaţii vom considera cazul cel mai defavorabil .

Verificarea perpendicularităţii se va face în două plane ΓZOX şi ΓZOY reţinând valoarea
maximă , pe care o vom compara cu 0a = 1o .

27
 ΓXOZ
În planul ΓZOX este dată doar de posibila inclinare a suprafeţei S2 în limitele toleranţei
dimensionale .
0c9 = TCO

0c9 = arctg

0c9 = 00 7’ 38”

ΓYOZ

0c9 = TCO

0c9 = arctg

0c9 = 00 8’ 31”

Eroarea de orientare caracteristică pentru condiţia C9 şi simbolul [2] va fi maximul dintre

cele două erori calculate Rezultă :

0c9 = max. { 0c9 ΓZOX ; 0c9 ΓZoy }

Concluzie : Toate schemele de orientare care conţin elementul de orientare

[2] sunt tehnic acceptabile .
Se completează tabelul centralizator .

28
2.4 Selectarea SOTA

Se face conform tabelului de mai jos ,unde simbolul grafic “” semnifică îndeplinirea condiţiei .

SELECTAREA SCHEMELOR DE ORIENTARE TEHNIC ACCEPTABILE

C5 C6 C7 C8 C9
Nr. SO-TP

SO-TA
< 0 a

< 0 a

< 0 a
0c < 0a

0c < 0a

0c 0c 0c 0c 0c
0a

0a

0a

0a

0a
0 c

0 c

0 c
1 0,128 --- -------- -- -------- -- ------- -- -------- ---

2 0,079  4’ 12”  0,079  0  0  

3 0,079  4’ 12”  0,079  0  0  

4 0,049  1’ 6”  0  0  0  

5 0  0  0  0  0  

6 0  0  0  0  0  

7 0,049  1’ 6”  0  0  0  

8 0  0  0  0  0  
0,1 mm

0,1 mm

1,0 mm

9 0  0  0  0  0  
o

o
1

10 0,128 --- -------- -- -------- -- ------- -- 1 -------- ---

11 0,079  4’ 12”  0,079  0,093  8’ 30”  

12 0,079  4’ 12”  0,079  0,093  8’ 30”  

13 0,049  1’ 6”  0  0,093  8’ 30”  

14 0  0  0  0,093  8’ 30”  

15 0  0  0  0,093  8’ 30”  

16 0,049  1’ 6”  0  0,093  8’ 30”  

17 0  0  0  0,093  8’ 30”  

18 0  0  0  0,093  8’ 30”  

29
30
 II.1.7 (F04) Faza elaborării SOFT-A
2.3.1 Întocmirea schiţei de calcul

S O 1
componenţa [2] + [3] + [7]

31
32
 2.3.2 Determinarea forţelor de reglare

[2] - nu necesită aplicarea unor forţe de reglare. Greutatea piesei joacă rol de
forţă de reglare . Reacţiunile Vi din bază sunt toate pozitive şi ca urmare
piesa este stabilă pe reazeme şi ia contact cu toate acestea .

[3] - pentru suprafeţele piesei folosite ca suprafeţe de orientare cuprinse sau

cuprinzătoare nu este necesară aplicarea unor forţe de reglare .

33
 [7] - este necesară aplicarea unei foţe de reglare a cărei mărime se adoptă de

Fr1 = 0,5 daN .

2.3.3 Determinarea forţelor de strângere

Determinare forţei de strângere se va face prin aplicarea unor ipoteze de calcul

fiecărei ipoteze rezultând câte o valoare a forţei necesare de strângere care satisf
cauză . Valoarea finală a forţei de strângere se adoptă cea mai mare valoare astfel obţinută .

Ipoteza 1 Sub acţiuneaFaş piesa tinde să se rotească ( să se desprindă de pe reazemu

V3 ) după o dreaptă determinată de reazemele V1 şi V2 . Considerăm pentru
calcul cazul cel mai dezavantajos , când distanţa de aplicare a forţei de aşchiere
este maximă faţă de dreapta de răsturnare .
Putem scrie ecuaţia de momente de rotire pentru dreapta de răsturnare .
∑Mi = 0

adică : K x Faş x 21,5 – S1 x 10,32 = 0

unde K = coeficient de siguranţă . Se adoptă K = 2,5

Calculul s-a făcut presupunând cazul limită când V3 = 0
Rezultă :

S1 = ( 2,5 x 25 x 21,5 ) / 10,32 [daN]

S1 = 130 daN

I p o t e z a S2u b a c ţ i u n e aMlauşi p i e s a t i n d e s ă s e r o t e a s c ă î n j u r u l b o l ţ u l
Acestei tendinţe de rotaţie i se opune un
între :
 piesă şi suprafaîa plană a bolţului cu guler .
 piesă şi suprafaţa plană a cepului de reazem.
34
  piesă şi brida de fixare.
Putem scrie ecuaţia de echilibru a momentelor de rotire co
coeficient de siguranţă K = 2,5 .

∑Mi = 0
K x Maş –µ x [ V2 x 123 / 2 + V3 x 123 / 2 + V1 x ( 76,5 +71 / 2 ) + S x 123 / 2 ] =0

unde : ∑ Vi = S + G + Faş

Din rezolvarea sistemului a rezultat :

S2 = 85 daN

Rezultă că forţa de strângere este S = 130 daN

2.3.4 Calculul erorilor de fixare

Din literatura de specialitate se reţine valoarea recomandată a presiunii de c

materialul piesei padm = 1,5 N/mm2 .
La o forţă de fixare S = 130 daN rezultă o suprafaţă minimă de contact între piesă şi brida
de fixare de A= 85 mm2

2.4 (F03) Faza selectării economice

2.4.1 Precizarea criteriului de selectare

Totalitatea parametrilor tehnico-economici care influ

sistemului tehnologic DISPOZITIV - MAŞINA UNEALTĂ - PIESA - SCULA - FACTOR UMAN
redată în tabelul următor.:
Parametrii tehnico-economici

Nr. crt. Parametri tehico-economici

35
 1 Simplitate constructivă
2 Rigiditate
3 Fiabilitate
4 Reglabilitate
5 Posibilităţi de montare, asamblare
6 Posibilităţi de instalare pe maşina-unealtă
7 Posibilităţi de manevrare, acţionare
8 Grade de adaptabilitate la schimbări de produs
9 Necesitatea întreţinerii
10 Uşurinţa în exploatare
11 Productivitate
12 Posibilitatea de uzare
13 Uşurinţa de reparare
14 Cost
15 Cota de amortizare

Criteriile considerate vor fi grupări de parametri care înglobează unele aspecte economice de
similitudine sau de completare, astfel:
C1 - diferenţiază schemele din punct de vedere al complexităţii, cu variaţia direct proporţională
între cost şi structură;
C2 - diferenţiază schemele după adaptabilitate, strâns legată de asamblabilitatea, t
normalizarea structurală
C3 - d i f e r e n ţ i a z ă s c h e m e l e d u p ă c o n s i d e r e n t e d e e x p l o a t a r e , î n t r e ţ i n e r e ,
factorul uman ca element al aprecierii productivităţii.
Criteriile de mai sus sunt detaliate în tabelul de mai jos.

Criteriile economice de selectare

Criteriul Aspectele economice înglobate

global
C1 Cost, simplitate, rigiditate, instalare
C2 Grad de adaptabilitate, posibilităţi de asamblare
C3 Necesitatea întreţinerii, comoditate, productivitate,uzare, reparare
2.4.2 Aplicarea metodelor funcţiilor de utilitate

36
 La aplicarea metodei funcşiilor de utilitate am pornit de la ipoteăa în c
strân gere este a plicată ma nual , de către operatorul
posibilitatea aplicării mecanizate deoarece dispozitivul considerat este de tip amovibil .
În tabelul de mai jos sunt prezentate utilităţile corespunzătoare criteriilor economice de
selectare ale tuturor elementelor componente ale extremelor .

Număr Simbol grafic Nota finală

Extrem C1 C2 C3
simbol asociat ponderată

[1] 10 10 10 10

E1
[2] 5 3 6 4,33

[3] 10 10 10 10

E2 [4] 3 8 3 4,33

[5]
6 6 8 6,66

[6] 10 10 10 10

E3 [7] 6 8 8 7,33

[8]
3 6 6 5

Notă : s-au acordat utilităţi normate într-o scară de la 1 la 10 direct proporţional cu gradul de
satisfacere a citeriului economic .

37
 Conform tabeluli de mai jos s-au cuantificat utilităţile fiecăr
componenţa sa ,şi s-a marcat dispozitivul cu punctaj maxim .

Utilităţi Suma
SOF-TA Componenţa ponderată
E1 E2 E3 utilităţi
2 [1] + [3] + [7] 10 10 7,33 9,11
3 [1] + [3] + [8] 10 10 5 8,33
4 [1] + [4] + [6] 10 4.33 10 8,11
5 [1] + [4] + [7] 10 4.33 7,33 7,22
6 [1] + [4] + [8] 10 4.33 5 6,44
7 [1] + [5] + [6] 10 6,66 10 8,88
8 [1] + [5] + [7] 10 6,66 7,33 8,00
9 [1] + [5] + [8] 10 6,66 5 7,22
11 [2] + [3] + [7] 5 10 7,33 7,44
12 [2] + [3] + [8] 5 10 5 8,33
13 [2] + [4] + [6] 5 4.33 10 6,44
14 [2] + [4] + [7] 5 4.33 7,33 5,55
15 [2] + [4] + [8] 5 4.33 5 4,77
16 [2] + [5] + [6] 5 6,66 10 7,22
17 [2] + [5] + [7] 5 6,66 7,33 6,33
18 [2] + [5] + [8] 5 6,66 5 5,55

În urma selectării econo,ice a rezultat ca fiind optimă SOF- TA 2 .

38
 3. (E03) Etapa alegerii sau proiectării constructive a organologiei specifice dispozitivului
3.1 (F01) Precizarea particularităţilor dispozitivului
3.1.1 Stabilirea tipului de dispozitiv

Coeficientul de încărcare al dispozitivului este K=0,31 , iar perioada de utilizare este de 1 an,
deci dispozitivul va fi de tip DUR (dispozitiv universal reglabil). Analizand marimea
operaţia cu dispozitivul pentru perioada de 1 an, se constată ca, neexistând dispozitive universa
cea mai scăzută va loare este cea p entru D SR (dispozitiv specializat reg labi l), deci dis
intra în această categorie.

3.1.2 Particularităţi de proiectare

Analizând datele specifice, se apreciază cazul de proiectare clasică (posibil reproiectare şi

reproiectare parţială).
Particularităţile de proiectare vor fi următoarele:
Elemente definitorii:
1. SOF-O
2. Schiţe teoretice de proiect
3. Proiecte de referinţă
Elemente complementare:
1. Proiecte similare
2. Lucrări tehnice de specialitate
Elemente particulare:
1. Desene (catalog pentru elemente speciale gen subansamblu)

3.1.3 Stabilirea particularităţilor constructive

La proiectare se va urmări ca soluţiile constructive adoptate să

greutate cât mai mică , precum şi o manevrabilitate cât mai uşoară fiind vorba
amovibil . De-asemenea se va avea în vedere spaţiul gabaritic dispo
tehnologic considerat , pentru manevrarea dispozitivului şi cu placa port-bucşi în poziţie deschisă .

39
3.2 (F02) Alegerea sau proiectarea elementelor organologice ale dispozitivului
3.2.1 Schiţa de principiu a dispozitivului

3.2.2 Sistemul EO ; GO I
40
 Bolţ cilindric cu guler

Subansamblu BOLŢ FREZAT

41
42
43
44
45
 3.2.3 Sistemul EOF ; GO II
Nu sunt prezente elemente organologice aparţinând acestei grupe .

3.2.4 Sistemul EF ; GO III

46
 3.2.5 Sistemul EPGS (GO IV)

Deoarece se prelucrează un număr relativ mare de repere am ales bucşă schimbabilă de

găurire forma B utilizată la prelucrarea alezajului într-o singură fază cu dimensiunile
geometrice şi precizia specificate de STAS 1230-68. Pentru realizarea celorlalte faze active
se va rabate placa port –bucşi.

3.2.6 Sistemul ELI ; GO V

47
 Fiind un dispozitiv demontabil elementele componente s
poziţionate cu ştifturi . Sau folosit suduri doar pentru construcţia unor subansamble unde n
se justifica alt tip de asamblare , atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere
al rigidităţii .

3.2.7 Sistemul ELMU ; GO VI

În construcţia dispozitivului nu sunt prezente elemente

organologice , fiind vorba de un disppozitiv amovibil .

3.2.8 Sistemul ES ; GO VII

Dispozitivul este de tip cu acţionare manuală şi nu a fost

aparţinând acestei grupe organologice .

48
4. (E04) Etapa elaborării proiectului de execuţie al dispozitivului

49
 5. Descrierea unui ciclu complet a funcţionării dispozitivului

D i s p o z i t i vDuG
l 0 0 - 0 1 - 2 0 0 4s -e 0 f0o l o s e ş t e l a p r e l u c r a r e aC rOe R
p ePr u
POMPĂ CP 00-01-2004 la operaţia de găurire-teşire-filetare 8 găuri M6 .
Dispozitivul a fost proiectat de tip amovibil )nu este fixat pe masa maşin
e s t e d e s t i n a t p r e l u c r ă r i i r e p e r u l u i p e
G 25 .
Dispozitivul se aşează pe masa maşinii unelte verificând contactul perfect între pla
d e b a z ă 1(0) ş i m a s a M . U . p r e c u m ş i p o s i b i l i t a t e a d e p l a s ă r i i u ş o a r e a d i s p o z
acţiunea operatorului asupra mânerului (34) .
Cu placa port-bucşi (2) rabătută şi brida de fixare (4) retrasă în poziţie extremă stânga
, se instalează piesa în dispozitiv .
S c h e m a d e o r i e n t a r e e s t e m a
(9) , bolţul conic frezat autoreglabil (17) şi reazemul reglabil (20) .
Reazemul reglabil 20)
( a fost în prealabil reglat pentru de piese de prelucrat (în cazul
prelucrării unui alt lot de piese se reface reglajul) .
S e a d u c e a p o i b r i d a d e f i x4)
a r îen (p o z i ţ i a d e s t r â n g e r e ( p o z i ţ i e e x t r e m ă î n p
d r e a p t ă l i m i t a t ă d e 7)ş )t i şf ti u sl e( a p l i c ă f o r ţ a d e f i x a r e prin strângerea
(6) .
În acest moment piesa este orientată şi fixată în dispozitivul de prelucrare .
S e r a b a t e p l a c a p o r t - b u2)c şîin ( p o z i ţ i e d e l u c r u ş i s e v e r i f i c ă a ş e z a r e a î n g
s u p o r t 2(6) . S e f i x e a z ă î n p o z i ţ i e p r i n a d u c e r e a ş u r u b u l2u9)i cî nu co ac nh ai l(u l s p e c i a
prevăzut al plăcii port-bucşi şi stângerea piuluţei-fluture (28) .
S e p r e l u c r e a z ă s u c c e s i v c e l e 8 g ă u r i p r i n
corespunzătoare găurii de prelucrat coaxial cu axul principal al maşinii de găurit .
După încheierea primei faze de prelucrare se elib
desfacerea piuliţei fluture (28) şi rabaterea şurubului cu ochi (29) .
Se rabate placa port-bucşi în poziţie ridicată şi se continuă prelucrarea cu fazele active
ale operaţie respectiv 2. Teşit 8 găuri şi 3. Filetat 8 găuri M6 .
După terminarea prelucrării se slăbeşte rozeta-piuliţă şi se retrage brida de
poziţie extremă stânga . Se scoate piesa din dispozitiv şi se poate relua u
fabricaţie .
Dispozitivul se curăţă de aşchii şi se unge la sfârşitul fiecărui schimb de lucru sau
de câte ori este nevoie .
Utilizarea dispozitivului nu impune respectarea unor NTSM speciale , altele decât cele
necesar a fi respectate la fabricarea pieselor orientate şi fixate în dispozitive specializate de
prelucrare pe maşini de găurit cu coloană .
50
 Bibliografie

[ 1 ] SEFA–DISROM . Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrării

pe maşini unelte.

A. Brăgaru şi colectiv E.T. – 1982

[ 2 ] Regimuri de aşchiere ,adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp.

A. Vlase şi colectiv E.T. – 1983 vol. I

[ 3 ] Regimuri de aşchiere ,adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp.

A. Vlase şi colectiv E.T. – 1985 vol. II

[ 4 ] Dispozitive de fabricare . Îndrumar de laborator .

L. Dulgheru Editura BREN - 2002

51
52