NIA Smardan PDF

Cuprins
1. INTRODUCERE 3
2. SCOP şi OBIECTIVE 3
2.1. Scop 3
2.2. Obiective 4
3. CADRULUI LEGISLATIV ÎN PROMOVAREA ENERGIILOR REGENERABILE 5
3.1. Cadrul legislativ european 5
3.2. Cadrul legislativ naţional 5
3.3. Avantaje şi dezavantajele energiei eoliene 6
3.4. Cerinţe legislative aplicabile în domeniul evaluării zgomotului 7
4. IMPACTUL POTENŢIAL DE ZGOMOT AL TURBINELOR EOLIENE 9
4.1. Consideraţii privind zgomotul 9
4.2. Funcţionarea turbinelor eoliene 10
4.3. Emisii de zgomot de la turbinele eoliene 13
4.3.1. Zgomot mecanic 13
4.3.2. Zgomot aerodinamic 14
4.3.3. Caracteristici spectrale ale zgomotului produs 15
4.3.4. Caracteristici temporale ale zgomotului produs 15
4.4. Efecte supra sănătății umane produse de zgomotul turbinelor eoliene 16
4.5. Modelarea zgomotului operaţional al turbinelor eoliene 16
4.6. Metodologie aplicabilă în evaluarea zgomotului 17
5. DESCRIEREA PROIECTULUI 18
5.1. Localizarea turbinelor eoliene 18
5.1.1. Caracteristici turbine eoliene 20
Emisii de zgomot - sursă turbină VESTAS V112 24
5.2. Descrierea receptorilor sensibili 26
6. EVALUAREA IMPACTULUI 36
6.1. Evaluarea impactului de zgomot produs de parcul eolian propus (54 MW) 37
6.2. Rezultate 39
7. CONCLUZII SI RECOMANDARI 57
ANEXA A – Plan de situaţie 59
ANEXA B – Specificaţii tehnice turbina VESTAS V112 (3MW) 61
ANEXA C – Exemplu calcul prognoză nivel zgomot 66
ANEXA D – Rezultate modelare WINDPRO 2.9- DECIBEL Evaluarea zgomotului produs de parcul eolian 71
1
ANEXA E – Rezultate WINDPRO 2.9 – Implementarea măsurilor propuse 72
ANEXA F – Documentar foto al activităţilor realizate 73
2
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI PRODUS DE ZGOMOT
(Noise Impact Assessment)
1. INTRODUCERE
SC Mediu Consulting SRL a realizat studiul privind impactului zgomotului
pentru proiectul „Construire parc eolian Smardan ” – lucrari de construire
capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei electrice,
amplasare turbine eoliene, drumuri si racord la reteaua electrica” propus a se
realiza în extravilanul comunei Smârdan, judeţul Galaţi - 18 turbine Vestas 112

de cate 3 MW de catre titular S.C. GENERA AVANTE S.R.L. Studiul de zgomot s-a
realizat cu scopul de a evalua impactul emisiilor sonore (pondere acustică) a

surselor parcului eolian asupra receptorilor sensibili, puncte învecinate de
recepție caracterizate prin zone locuite, instituţii publice etc.
Detaliile privind proiectul, receptorii de zgomot, metodologia de previziune
și ipotezele făcute pentru evaluarea impactului produs sunt incluse în acest
studiu, rezultatelepredicțiilorprivind dispersia zgomotului de la fiecare sursă
(turbină eoliană) fiind furnizate în anexe.
Analiza privind dispersia zgomotului de la surse către receptorii sensibili s-a
realizat prin modelare matematică utilizând aplicaţia WindPro 2.9 – modul
DECIBEL.
2. SCOP şi OBIECTIVE
2.1. Scop
Scopul acestui studiu îl reprezintă aplicarea unei metodologii standardizate
de evaluare a impactului zgomotului care să permită evaluarea obiectivelor
proiectului privind amplasarea unui parc eolian cu o putere instalată de 54 MW,
3
faţă de locațiile sensibile la zgomot (zone locuite din satele Smârdan, Mihail
Kogălniceanu, Cişmele).
Metodologia utilizată oferă informații tehnice cu privire la evaluarea și
prognozarea nivelului de zgomot în scopul de a asigura conformitatea cu limitele
propuse de legislaţia naţională şi europeană.
Punctele esențiale ale acestui studiu au cuprins:
 Descrierea şi amplasarea surselor de generare a zgomotului (turbine
eoliene);
 Descrierea şi amplasarea receptorilor sensibili;
 Metodologia utilizată în modelarea dispersiei zgomotului;
 Legislaţia specifica (naţională şi comunitară) privind evaluarea şi
gestionarea zgomotului ambiant;
 Evaluarea limitelor de zgomot cumulative pentru parcul eolian propus;
 Evaluarea impactului zgomotului produs, inclusiv propuneri de măsuri de
reducere și cerințe specifice de monitorizare.
2.2. Obiective
Impactul zgomotului produs de parcurile eoliene este diferit de zgomotul
standard industrial , acesta variind cu viteza vântuluimodificându-se astfel şi
cerinţele de monitorizare. Pentru a evalua zgomotul produs de turbinele eoliene,
este necesar a se înţelege modul în care este generat zgomotul şi evaluarea
acestuia în ceea ce priveşte impactul produs.
Astfel obiectivele principale ale acestui studiu cuprind:
 orientări privind evaluarea impactului zgomotului potențial al turbinelor
eoliene asupra zonelor sensibile la zgomot (NSA – Noise sensitive area);
 aplicarea metodologiilor de evaluare a impactului zgomotului pentru a se
asigura că toate datele generate sunt de încredere și că recomandările
sunt pe deplin justificate.
4
3. CADRUL LEGISLATIV ÎN PROMOVAREA ENERGIILOR
REGENERABILE
3.1. Cadrul legislativ european

Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile prevede că, pentru atingerea obiectivelor naționale şi implicit a celor
comunitare, în ceea ce priveşte extinderea utilizării energiei electrice produse din
surse regenerabile de energie(SRE), în special atât timp cat preţurile la energia
electrică pe piaţa internă nu reflectă în totalitate costurile de mediu, sociale şi
beneficiile surselor de energie utilizate, este necesară aplicarea de scheme de
promovare. Pentru Romania s-a stabilit ţinta naţională de 24% ponderea SRE în
consumul naţional final de energie la nivelul anului 2020.
3.2. Cadrul legislativ naţional

Prin Strategia energetică a României pentru perioada 2007- 2020 aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr.1069/2007, România şi-a asumat ca obiective
strategice nivelul ţintelor naţionale privind ponderea energiei electrice produse
din surse regenerabile de energie în consumul final de energie electrică în
perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020, care este de, respectiv, 33%, 35% şi 38%.
De asemenea, în conformitate cu art. 4, alin. (3) al Directivei 2009/28/CE, a
fost elaborat Planul naţional de acţiune în domeniul E-SRE, prezentat de
autorităţile române Comisiei Europene în septembrie 2010, unde se reiterează
angajamentul României de a atinge nivelul ţintelor naţionale privind ponderea
energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final de
energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020, de respectiv, 33%, 35%
şi 38%.
În vederea realizării obiectivelor naţionale, încă din anul 2004, România a
adoptat pentru promovarea producţiei de E-SRE sistemul de cote obligatorii
5
combinat cu tranzacţionarea de certificate verzi, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei electrice din surse regenerabile de energie, cu modificările şi
completările ulterioare.
In noiembrie 2008 a fost adoptată Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemul
de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, care a îmbunătățit
sistemul de promovare prin certificate verzi existent la acel moment, acesta
devenind mult mai atractivă pentru investitori.
Sistemul de promovare a producerii E-SRE instituit prin Legea nr. 220/2008,
republicată cu modificările şi completările ulterioare a fost autorizat de către
Comisia Europeană în iulie 2011 prin Decizia C (2011) 4938 privind ajutorul de stat
SA 33134 (20011/N) pentru România – certificate verzi pentru promovarea
producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, autorităţile
române luându-şi angajamentul să modifice Legea nr. 220/2008, republicată cu
modificările şi completările ulterioare, conform discuţiilor purtate de autorităţile
române cu experţii Comisiei Europene în cadrul procesului de notificare a
sistemului de promovare prin CV.
3.3. Avantaje şi dezavantajele energiei eoliene

Dezvoltarea energiei regenerabile este esențială pentru politica energetică
generală a României după cum este descris în secțiunea 3.2.
Energia regenerabilă îmbunătățește securitatea aprovizionării, reduce
dependența de combustibilii fosili și reduce emisiile de gaze cu efect de seră.La
nivel local pot exista oportunități pentru producerea de energie eoliană, prin
auto-producție. Acest lucru are avantajul principal de a reduce costurile de
energie, reducând în același timp în același timp emisiile de gaze cu efect de seră
și oferind un avantaj puternic în angajamentul dezvoltării durabile.
6
Generarea de energie eoliană este însoţită şi de efecte negative, cum ar fi
efectele potenţiale asupra peisajului, faunei locale, impactului asupra mediului
uman ce include si impactul generat de zgomotul turbinelor și efectele de
umbrire şi flickering.
3.4. Cerinţe legislative aplicabile în domeniulevaluării zgomotului

Legislaţia națională privind structura şi conţinutul studiului de evaluare a
impactului asupra mediului prevede şi analiza impactului potenţial datorat
zgomotului şi vibraţiilor generate ca urmare a activităţilor proiectelor industriale.
Managementul impactului potenţial generat de zgomot şi vibraţii asupra
receptorilor sensibili reprezintă un factor cheie în proiectarea, planificarea şi
implementarea oricăror proiecte industriale deoarece acestea pot afecta
sănătatea şi confortullocuitorilor din aşezările umane şi integritatea fizică a unor
areale potenţial sensibile.
Acestea sunt: determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea
cartării zgomotului cu metodele de evaluare, asigurarea accesului publicului la
informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelor sale, adoptarea, pe baza
rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi
reducerea zgomotului ambiant, unde este cazul, în special acolo unde nivelurile
de expunere pot cauza efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi pentru a
menţine nivelurile zgomotului ambiant în situaţia în care acestea nu depăşesc
valorile limită. Totodată se stabileşte cadrul general pentru dezvoltarea măsurilor
de reducere a zgomotului emis de sursele principale de zgomot, în special de
vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, de aeronave, de
echipamentele industriale, echipamentele destinate utilizării în exteriorul
clădirilor şi maşinile industriale mobile.
Evaluarea de zgomot trebuie să demonstreze că implementarea proiectului
nu va crea un impact inacceptabil. Sub acest aspect proiectul se va realiza astfel
7
încât să asigure conformitatea cu legislaţia naţională şi comunitară rurală si sa
stabileasca cerințele de monitorizare și limitele de conformitate zi / noapte.
Nivelele maxim admisibile ale zgomotului aplicabile receptorilor sensibili
(zone locuite) ce se regăsesc în afara zonei de protecţie industrială a proiectului
(parc eolian) sunt stabilite pe baza următoarelor reglementări:
 STAS 10009-88: Acustică urbană: Limite admisibile ale nivelului de zgomot
ambiental; acest standard se referă la limitele admisibile ale nivelului de
zgomot în mediul urban, diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale.
Conform standardului de referință nivelul maxim admisibil de zgomot Leq,
la limita zonelor industriale din arii urbane este de 65 dB(A).
 Ordinul nr. 536 din 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, stabileşte limitele
maximadmisibile ale nivelelor de zgomot continuu (Leq) în locuinţe şi la
limita acestora. Limitele pentru orele de zi (06.00– 22.00) sunt de:
 Leq(zi) - 50 dB(A) zgomot de zi (600-2200)şi curba de zgomot Cz = 45,
măsurat la 3 m de faţada clădiri;
 Leq(n)40 dB(A) pentru orele de noapte (22.00 – 06.00) şi curba de
zgomot Cz = 35, măsurat la 3 m de faţada clădiri;
 Leq – 35 dB(A) în interiorul locuinţelor (geamuri închise);
 Leq – 35 dB (A) şi curba de zgomot 30 în interiorul unităţilor
deînvăţământ şi biblioteci;
Cerințele legislative aplicabile care privesc limita nivelul de zgomot în zonele
locuite sunt în general comparabile cu cele aplicate în Uniunea Europeană sau pe
plan internaţional.
4. IMPACTUL POTENŢIAL AL ZGOMOTULUI TURBINELOR

EOLIENE
8
4.1. Consideraţii privind zgomotul
Zgomotul este definit ca un sunet nedorit și poate varia de la un nivel ridicat
(provocând pagube fizice) la niveluri abia audibile. Zgomotul se măsoară în
decibeli (dB), și variază de auzului uman de la aproximativ 0 dB (pragul de auz) la
120 dB (pragul de durere).
O schimbare de 3 dB a nivelului de zgomot este doar perceptibilă în condiții
normale și poate fi ca rezultat al dublării s-au înjumătățirii numărului de surse de
zgomot. O modificare a ponderii sonore cu 10 dB corespunde unei dublări a
intensităţii percepute.
Cu toate că presiunea sonoră poate fi măsurată direct, percepţia sunetului (şi
aprecierea magnitudinii relative) este foarte subiectivă, iar reacţia fizică a
oamenilor la sunet complică şi mai mult analiza acestuia. Nivelul de presiune
acustică este măsurat şi cuantificat de regulă, cu ajutorul logaritmilor raportului
presiunilor acustice, pe o scală care redă nivelul sunetului în decibeli (dB).
Deoarece auzul uman nu este la fel de sensibil pentru toate frecvenţele, se
utilizează o aşa-numită reţea de ponderare în frecvenţă A, al cărei rol este de a
corecta nivelele acustice măsurate în funcţie de această dependenţă în funcţie de
frecvenţă. Unităţile de măsură ale nivelelor acustice ponderate A se notează
„dBA” sau „dB(A)”.
Dacă sunetul este măsurat pe parcursul unor intervale distincte de timp, se
poate obţine o distribuţie statistică a nivelului acustic general pentru perioada
respectivă. Nivelul energetic echivalent al sunetului (Leq) este cel mai obişnuit
parametru asociat unor astfel de măsurători. Parametrul Leq metric este un
descriptor numeric care reprezintă nivelul acustic mediu pe o perioadă de timp în
care nivelele acustice reale suferă o anumită variaţie.
Deşi scala ponderată A este utilizată adesea pentru a cuantifica domeniul de
reacţie al oamenilor la nivele acustice asociate unor evenimente disparate sau
9
unui cadru comunitar, gradul de disconfort sau alte efecte asociate unor reacţii
fizice depind de câţiva alţi factori de perceptibilitate, incluzând:
 nivelul acustic ambiental (de fond);
 magnitudinea evenimentului sonor în raport cu fondul ambiental;
 durata evenimentului sonor;
 numărul total de evenimente sonore şi frecvenţa de repetare a acestora;
 ora din zi la care se produce evenimentul sonor.
Perturbările de presiune acustică produse de turbinele eoliene au frecvenţe
de peste 20 Hz, astfel perturbările produse prin rotirea palelor la viteze mai mari
se vor propaga în aer pe spectru larg de frecvenţe.
Monitorizarea zgomotului efectuată pentru acest studiu s-a concentrat
asupra modelării nivelelor acustice potenţial generate de realizarea unui parc
eolian compus din 18 turbine eoliene (3MW / turbină) şi asupra verificării
gradului de conformare al proiectului cu reglementările în vigoare referitoare la
nivelul de zgomot admis.
Dincolo de prezenţa acestei activităţi industriale, zona poate fi clasificată ca
având un caracter rural (situat la distanţă de drumuri de acces şi alte zone
industriale), fiind astfel caracterizat de un nivel general de zgomot ≤ 35 dB(A).
Sursele existente de poluare sonoră includ traficul rutier pe drumurile DJ251,
D255C, activităţile agricole şi activităţi industriale de mici dimensiuni (valorificare
deşeuri, fabrică de pâine etc.).
4.2. Funcţionarea turbinelor eoliene

Designul turbinelor eoliene moderne este conceput pentru a obţine un
randament ridicat, astfel turbina eoliană este formată dintr-un turn pe care este
montată o nacelă ce conectează la generatorul intern trei pale. Vântul transformă
rotirea palelor conectate printr-un ax la generator care produce energie electrică.
Un exemplu tipic al unei turbine este prezentat în figura 1.
10
Fig. nr.1 Principiul de funcţionare al unei turbine eoliene
Turbinele eoliene au principiul de funcţionare similar cu cel al morilor de

vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale, având profil aerodinamic, cu ax
orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante şi
având costuri mai scăzute.
Dispunerea turbinei eoliene se face în amonte, aceasta fiind metoda cea mai
utilizată, deoarece este simplă şi dă cele mai bune rezultate pentru puteri mari,
eforturile de manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bună. Turbinele
eolienele montate în amonte mai prezintă un avantaj datorat direcţiei vântului
direct pe faţa palelor, rotorul fiind orientat cu ajutorul unui dispozitiv pe direcţia
acestuia. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă
cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.
Palele sunt realizate din materiale plastice armate cu fibra de sticla. Acestea
sunt conectate la butucul central (hub) de la partea de sus a turnului. Acest butuc
este conectat la nacela, care adăpostește cutia de viteze, generatorul,
componente electrice și unitatea de control al turbinei.
11
Componentele principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura
nr.2, în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene,
sunt:
 butucul rotorului;
 paletele;
 nacela;
 pilonul (turnul);
 arborele principal (de turaţie redusă);
 multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;
 dispozitivul de frânare;
 arborele de turaţie ridicată;
 generatorul electric;
 sistemul de răcire al generatorului electric;
 girueta;
 anemometrul;
 sistemul de control (PLC).
Fig. nr. 2 Componentele turbinei eoliene
4.3. Emisii de zgomot de la turbinele eoliene
12
Zgomotul este generat de turbinele eoliene pe măsură ce se rotesc pentru a
genera energie electrică. Acest lucru are loc numai in faza de operare a turbinei
eoliene, operare ce depinde de viteza de start (cut-in) a turbinei . La viteze mari a
vantului (cut-of) turbina este oprita automat pentru a nu se produce defectiuni de
structura.
Pentru turbina Vestas V112 viteaza de start este de minim 3 m/s iar viteza
maxima de oprire este de 25 m/s
Nivelurile de zgomot sunt mai ridicate atunci când direcţia vantului este de la
turbinele eoliene spre locația receptorului.
La o direcţie a vântului opusă (în cazul în care vântul suflă din direcţia
receptorului spre turbină), nivelul de zgomot propagat este mai scăzut cu cel
puţin 10 dB mai mic decât nivelul de zgomot sesizat pe direcția vântului.
În general, zgomotul produs de turbina eoliana crește cu viteza vântului și
viteza de rotație. Turbinele eoliene de tip VESTAS V112 sunt turbine cu viteză
variabilă, care au o pondere de zgomot caracteristic ce crește cu viteza vântului
până la punctul în care turbina generează "puterea nominală" , astfel la 95%
putere nominală zgomotul produs de sursă este de 106,5 dB(A) .
În cazul turbinelor eoliene sunt doua surse de zgomot: aerodinamic şi
mecanic, iar nivelul depinde de caracteristicile caii de propagare (distanta,
gradientul vântului, absorbția, terenul) şi de receptor (zgomotul ambiental,
expunerea interioara sau exterioara clădirilor, vibrațiile clădirilor).
4.3.1. Zgomot mecanic

Ca orice echipament care conține piese în mișcare, o turbină eoliană emite o
anumită cantitate de zgomot mecanic. Ponderea majoră o reprezintă zgomotul de
la cutia de viteze de la generator și în mai mică măsură de la ventilatoare de
răcire, pompe de ulei și alte echipamente auxiliare.
13
În plus motoarele de girație fac zgomot ocazional atunci când poziţionează
turbina pe direcţia vântului. Ca în cazul tuturor mașinilor rotative zgomotul
mecanic asociat pot avea componente tonale care generează zgomot acesta fiind
dependent de viteza de rotație.
Zgomotul mecanic este transmis de-a lungul structurii turbinei şi radiază de
pe suprafața ei. Zgomotul produs în acest caz tinde sa fie de tip tonal, deși poate
avea şi o componenta în banda larga. în plus, nacela, rotorul şi turnul centralei se
pot comporta ca niște difuzoare şi pot transmite zgomotul pe calea aerului sau
prin structura turbinei.
Designul modern al turbinei VESTAS încorporează o izolare a nacelei pentru
a preveni transmiterea în aer a zgomotului mecanic. Nacela este de asemenea
izolată şi pentru a preveni vibrațiile de la părțile în mişcare (pale, butuc, cutie de
viteze) ce pot fi transmise în turn şi fundaţie.
4.3.2. Zgomot aerodinamic

Deși viteza de rotație a turbinei eoliene este relativ lentă până la
aproximativ 20 rotații pe minut, viteza la care vârfurile palelor se rotesc este de
360 km/ h (pentru un diametru de 112 m) viteză ce se apropie de viteza sunetului.
De asemenea un zgomot de frecventa joasa poate fi generat de întâlnirea
palelor în mișcare cu goluri de aer sau modificări ale vitezei vântului, turbina
eoliană generând zgomot prin fluctuația de presiune în jurul palei (inflow
turbulence noise).
Un alt tip de zgomot poate fi generat de debitul de aer care trece peste
suprafața palei, zgomot care este de obicei în banda larga, dar pot apare şi
componente tonale (de frecventa discreta) generate de marginea palei.
Ca rezultat, zgomotul aerodinamic al turbinelor de dimensiuni mari este
destul de dominant în comparaţie cu zgomotul mecanic şi este dependent de
viteză de rotaţie a palelor (viteza vântului).
14
In general nivelul de zgomot al unei turbine variază intre 95–106dB. Pentru
turbina Vestas V112- 3.0 MW nivelul maxim de zgomot este de 106,5 dB la o
viteză a vântului de 10 m/s (nivel de zgomot conform documentației tehnice a
turbinei eoliene).
4.3.3. Caracteristici spectrale ale zgomotului produs

Zgomotul aerodinamic produs de turbinele eoliene este de bandă largă și
răspândit în întreaga gamă de frecvențe sonore. Odată cu creşterea distanţei faţă
de sursa de zgomot spectrul de zgomot devine mai apropiat de frecvențele joase.
Acest lucru este cauzat de atenuare ridicată a frecvențe înalte şi o atenuare
redusă la frecvențe joase, atenuări ale nivelelor de putere sonoră ca urmare a
aspectelor atmosferice şi topografice.
Acest lucru reprezintă o caracteristică importantă în propagarea şi atenuarea
zgomotului produs de parcurile eoliene.
4.3.4. Caracteristici temporale ale zgomotului produs

Zgomotul turbinelor eoliene fluctuează în funcție de viteza de rotație a
palelor şi implicit în funcție de viteza vântului. Din punct de vedere tehnic acest
lucru este cunoscut sub numele de modularea amplitudinii zgomotului.
Această caracteristică de modulare a amplitudinii zgomotului este semnalată
în imediata apropiere a turbinei eoliene şi este percepută ca un vuiet al palei pe
cursa descendentă. Odată cu creșterea distanţei faţă de turbină acest efect se
reduce, dar pentru un parc eolian format din mai multe turbine acest efect poate
avea un impact asupra zonelor rezidenţiale (receptori sensibili) ca urmare a
cumulării surselor de emisie.
Sub acest aspect caracteristicile tehnice şi geografice privind construcţia
parcului eolian pot influenta diminuarea efectelor negative produse de zgomot:
• distanța dintre turbine faţă de receptorii sensibili;
15
• înălțimea turnului în raport cu diametrul rotorului;
• condițiile atmosferice stabile (turbulenţe reduse < 10%)
• topografia terenului;
4.4. Efecte supra sănătății umane produse de zgomotul turbinelor

eoliene
Efectele negative ale zgomotului asupra factorului uman depind de o serie
de factori precum nivelul total de zgomot emis, numărul surselor de emisie,
caracteristicile zgomotului, durata și timpul de expunere, nivelul de zgomot din
alte surse, sensibilitatea receptorilor şi starea generală de sănătate.
Este bine stabilit faptul că oamenii răspund diferit la diferite tipuri de
zgomot. În general, oamenii tolerează niveluri mai ridicate ale zgomotului rezultat
ca urmare a traficului rutier, zgomot de la instalații sau sedii comerciale.
Instalaţiile eoliene propuse prin proiectul „Construire parc eolian Smardan ”
– lucrari de construire capacitati de producere, de transport, de distributie a
energiei electrice, amplasare turbine eoliene, drumuri si racord la reteaua
electrica, din extravilanul Comunei Smardan, judeţul Galaţi (18 turbine a 3 MW)
vor fi amplasate în zone de zgomot de fond redus (zonă rurală/terenuri agricole)
unde în special pe timp de noapte, nu există alte surse importante de zgomot în
afară de zgomotul de fond atmosferic ce poate varia de la 25 dB(A) la 50 dB(A) în
funcție de condiţiile atmosferice.
4.5. Modelarea zgomotului operaţional al turbinelor eoliene

Ponderea zgomotului turbinei eoliene depinde de viteza vântului, direcția
vântului și zgomotul de fond. Metodologia aplicabilă în evaluarea impactului de
zgomot produs de turbinele eoliene este în corelare DIRECTIVA 2002/49/EC
privind zgomotul ambiental, prin urmare modelarea nivelului de zgomot
echivalent continuu Leq în cadrul aplicaţiei WindPro reprezintă soluția cea mai
16
bună de prognoză având în vedere evaluarea „cea mai defavorabilă” a proiectului
propus.
4.6. Metodologie aplicabilă în evaluarea zgomotului

Metodologia de evaluare a impactului zgomotului aplicabilă pentru
evaluarea propagării zgomotului cumulativ emis de mai multe surse precum şi
conformarea imisiilor faţă de limitele condiţionate legislativ au cuprins:
 Prognozarea nivelului de zgomot emis de turbinele eoliene (cumulativ) în
diferite condiții de vânt (ANEXA E);
 Evaluarea conformității fată de limitele de zgomot stabilite în
conformitate cu reglementările naţionale şi comunitare (cap. 6);
 Propunerea unor măsuri de diminuare a impactului produs de zgomot
asupra zonelor şi receptorilor sensibili în cazul în care nivelele de zgomot
estimate nu sunt conforme cu limitele (cap. 7);
În efectuarea unei modelari corecte înainte punerea în aplicare a
metodologiei de evaluare a impactului produs de zgomot sunt necesare a
reprezenta condițiile tipice care pot apărea în practică. Acestea includ
caracteristicile sursei de sunet, puterea sursei, numărul de echipamente care
urmează să fie instalate, condițiile meteorologice la sol, etc. In cadrul aplicării
metodologiei de evaluare a emisiilor cumulative de zgomot şi impactul propagării
acestuia asupra zonelor şi receptorilor sensibili la zgomot trebuie respectate
următoarele proceduri:
1. Prognoza zgomotului cumulativ de la turbine trebuie să fie efectuate
pentru viteze ale vântului de start (3-5 m / s) până la o viteză a vântului de 12 m/s
(putere nominală) măsurată la un standard de 10 metri înălțime de sol.
2. Predicțiile privind propagarea zgomotului trebuie să fie efectuate folosind
metodologia definită în ISO 9613-2, Acustică - Atenuarea sunetului în aer liber cu
17
multiplicare - Partea 2: metode generale de calcul aplicarea următorilor parametri
de modelare: x
3. Se vor utiliza coeficienţi de atenuare a solului G =1 (general) şi coeficienţi
de atenuare meteorologici C=0;
4.Nivelul de putere acustică LwA generat de turbina eoliană trebuie să fie
garantată de către producătorul echipamentului.
5. Înălțimea de percepție a zgomotului echivalent continuu Leq la receptorii
luaţi în calcul trebuie să fie de minim 2 metri.
6. Predicțiile privind propagarea zgomotului trebuie să fie efectuate folosind
spectrul de octavă a benzii de zgomot luate în calcul sau pentru o viteza vântului
de referință de 8 m / s.
5. DESCRIEREA PROIECTULUI
Amplasamentul ales pentru parcul eolian Construire parc eolian Smardan –
lucrari de construire capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei
electrice, amplasare turbine eoliene, drumuri si racord la reteaua electrica, din
extravilanul Comunei Smardan, judeţul Galaţi se afla în vecinătatea comunei
Smârdan, sat M. Kogălniceanu, din sudul județului Galați, coordonatele

geografice fiind 45° 29’ latitudine nordica şi 27° 56’ longitudine estica.
Coordonatele STEREO 70 pentru fiecare turbina şi ale conturului parcului eolian
sunt prezentate în planul de situație ANEXA -A.
5.1. Localizarea turbinelor eoliene

Un plan al proiectului cu localizarea turbinelor eoliene este ilustrat în ANEXA
A. Turbinele eoliene vor fi amplasate pe terenuri extravilane situate în unitatea
administrativă a comunei Smârdan. Instalațiile eoliene vor fi distribuite pe doua
zone dispuse de o parte şi de alta a localităţilor Smârdan, Mihail Kogălniceanu şi
Cişmele. Zona I situată în vestul localităţilor comunei Smârdan are o suprafața
18
totala de 296,6 ha, iar cea din estul comunei (pe direcția Sud-Nord) are o
suprafața de 141,75 ha.
Zona I de amplasare a 8 turbine eoliene are următoarele vecinătăţi:
 est terenuri agricole;
 nord şi nord-est terenuri agricole;
 nord-vest teren agricol şi limita intravilanului satului Mihail Kogălniceanu
(T6 – 320 m);
 vest terenuri agricole;
 sud terenuri agricole şi limita intravilan Smârdan (T8 – 980 metri).
Zona II de amplasare a 10 turbine eoliene are următoarele vecinătăți:

 est terenuri agricole şi terenuri libere necultivate;
 nord terenuri agricole;
 vest terenuri agricole şi păşuni;
 sud terenuri agricole şi limita nordică a localității Smârdan (T18 – 372 m).
Tabel nr. 1 - modul de utilizare a terenului din cadrul proiectului :

Înainte de
In etapa de In etapa de
Utilizarea terenului implementarea
construcție(ha) funcționare(ha)
proiectului (ha)
Teren 438 431.1 434.5
Suprafața construită 0 6,9 3,5
Drumuri 4,2 6,0 6,0
Numerele de identificare a turbinelor din cadrul parcului eolian incluse în

tabelul nr.2 corespund cu etichete acestora utilizate în generarea hărţilor de
zgomot în cadrul aplicaţiei WindPRO -ANEXA D.
19
Tabel nr. 2 – coordonate geografice (proiecţie naţională) turbine eoliene propuse
Coordonate geografice
Z (m) Indicativ
Tip turbina STEREO 70
X (Nord) m Y (Est) m
VESTAS V112 3075 728125 448471 71,9 T1
VESTAS V112 3075 728194 448029 71,7 T2
VESTAS V112 3075 728363 448212 70 T3
VESTAS V112 3075 728620 447577 60 T4
VESTAS V112 3075 728909 447423 70 T5
VESTAS V112 3075 729162 447584 60,2 T6
VESTAS V112 3075 728852 446890 45,3 T7
VESTAS V112 3075 729136 446902 60 T8
VESTAS V112 3075 730679 450150 58,4 T9
VESTAS V112 3075 730253 450022 70 T10
VESTAS V112 3075 730191 449627 70 T11
VESTAS V112 3075 730427 449414 59,6 T12
VESTAS V112 3075 730587 449037 39,3 T13
VESTAS V112 3075 730179 448404 57,9 T14
VESTAS V112 3075 730429 448614 49 T15
VESTAS V112 3075 730420 448050 42,3 T16
VESTAS V112 3075 730539 447634 25,4 T17
VESTAS V112 3075 730372 447450 35,9 T18
5.1.1. Caracteristici turbine eoliene

Cele 18 turbine eoliene propuse sunt de tip VESTAS V112, cu o putere
unitara instalata de 3 MW. Puterea totala instalata a parcului eolian va fi de 54
MW.
Caracteristici turbină eoliană VESTAS V112 3MW
Date generale
 Turn – înălţime maximă 119 m şi diametru de 4,45 metri;
 Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului;
 Putere nominală – 3075 kW la 12 m/s viteza vânt;
 Viteza vântului de start (cut-in) – 3 m/s;
 Autoprotecţie (cut-off) – 25 m/s;
20
 Timp de exploatare estimat - 20 ani;
 Domeniu temperatură de exploatare: -40 ..... +500C;
 Viteza extremă vânt (media a 10 minute): 42,5 m/s;
 Viteza vânt - maximă suportată: 59,5 m/s;
Rotorul este constituit din 3 pale, arborele rotorului, sistem de ghidare

independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material compozit.
Palele sunt echipate cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor electrice
incluzând şi un paratrăsnet ce protejează rotorul.
Specificaţiile rotorului
 Diametru – 112 m.
 Aria de desfășurare – 9852 m2.
 Viteza de rotaţie operaţională 6.2-17,7 rpm;
 Viteza de rotaţie – static: 12,8 rpm;
Specificaţii pale
 Material – compozit fibră de sticlă armată cu răşină şi fibră de carbon;
 Lungime – 54,65 m;
 Secțiune maximă – 4 metri.
Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutia de viteze, generator,
sistemul de frânare,convertor, sisteme de răcire şi de ungere.
Specificaţii cutie viteze
 Diferenţial, 3 trepte de viteză;
 Rație 1:113.2;
 Putere mecanică 3300 kW
 Lubrifiant - ulei transmisie – aprox. 1170 litri.
Generatorul este de tip sincron cu magneţi permanenţişî are caracteristicile:
 Putere nominală [PN] – 3.3 MW;
 Putere aparentă nominală – 3880 kVA;
21
 Frecventa de funcţionare – 145 Hz.
 Tensiune, Stator [UNS] – 3 x 710 V (1450 rpm);
 Număr de poli magnetici – 12;
 Randament generator – 0,98;
 Nivel de vibraţii <1.8 mms;
Convertor
 Putere aparenta nominală [SN] – 3800 kVA;
 Tensiune nominală – 650 V;
 Tensiune nominală generator – 710;
 Intensitate curent – 3440 A.
Parametri medii de operare:

 Viteză vânt : 8,5 m/s;
 Turbulenţă (15 m/s) : 18 %;
 Viteză vânt de start: 3 m/s;
 Viteză vânt de oprire (medie în 10 minute) – 25 m/s;
Curba de putere
Variațiile de putere pentru turbina eoliană VESTAS V112 3MW la atenuare
zgomot 0 şi diferite densităţi ale aerului sunt specificate de producătorul
echipamentului conform tabelului.
Tabel nr.3 - Variaţii de putere pentru V112 – 3 MW (kW/ms-1)
Viteză Densitate aer[kg/m3]
vânt
1.225 0.95 0.975 1.0 1.025 1.05 1.075 1.1 1.125 1.15 1.175 1.2 1.25 1.275
[m/s]
3 26 11 12 13 15 16 17 19 20 22 23 25 27 29
3.5 73 45 48 50 53 55 58 60 63 65 68 70 75 78
4 132 92 95 99 103 107 110 114 118 121 125 129 136 140
4.5 207 150 155 161 166 171 176 181 187 192 197 202 213 218
5 302 223 230 237 244 251 259 266 273 280 287 294 309 316
5.5 416 312 321 331 340 350 359 369 378 388 397 407 426 435
22
6 554 418 431 443 455 468 480 492 505 517 529 542 567 579
6.5 717 544 560 576 591 607 623 638 654 670 685 701 733 748
7 907 691 710 730 750 769 789 808 828 848 867 887 926 946
7.5 1126 860 884 908 932 956 981 1005 1029 1053 1077 1102 1150 1174
8 1375 1053 1082 1112 1141 1170 1200 1229 1258 1288 1317 1346 1404 1433
8.5 1653 1270 1305 1340 1375 1410 1444 1479 1514 1549 1583 1618 1687 1722
9 1955 1507 1548 1589 1629 1670 1711 1752 1792 1833 1874 1914 1995 2035
9.5 2273 1761 1808 1855 1902 1950 1996 2043 2089 2136 2182 2227 2317 2362
10 2572 2010 2063 2116 2170 2223 2274 2326 2377 2428 2476 2524 2615 2658
10.5 2807 2249 2307 2365 2422 2480 2532 2584 2636 2688 2728 2767 2838 2869
11 2984 2470 2531 2593 2654 2716 2762 2808 2854 2900 2928 2956 3000 3017
11.5 3044 2671 2727 2782 2837 2892 2921 2951 2980 3009 3021 3032 3050 3056
12 3065 2840 2879 2919 2958 2997 3011 3024 3038 3051 3056 3060 3067 3069
12.5 3073 2958 2980 3002 3023 3045 3051 3056 3061 3067 3069 3071 3073 3074
13 3075 3024 3034 3044 3054 3064 3066 3069 3071 3073 3074 3074 3075 3075
13.5 3075 3052 3057 3062 3067 3073 3073 3074 3074 3075 3075 3075 3075 3075
14 3075 3069 3070 3072 3073 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
14.5 3075 3073 3074 3074 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
15 3075 3074 3074 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
15.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
16 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
16.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
17 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
17.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
18 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
18.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
19 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
19.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
20 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
20.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
21 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
21.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
22 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
22.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
23 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
23.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
24 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
24.5 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
23
25 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075 3075
24
Fig. nr.3 Curbă de putere pentru turbina V112 – 3 MW (kW/ms-1)
*(www.vestas.com)
Emisii de zgomot - sursă turbină VESTAS V112

Datele emisiilor de zgomot pentru turbina VESTAS V112 – 3MW , prezentate
în tabelul 4, sunt furnizate de producătorul turbinei eoliene VESTAS (2012).
Nivelurile de presiune a sunetului au fost măsurate în conformitate cu
standardele IEC 61400-11, care stipulează măsurători la o înălțime de 10 m
deasupra nivelului solului la o densitate a aerului de 1.225 kg/m3, densitate a
aerului ce poate fi considerată a fi reprezentativă pentru zona de implementare a
proiectului.
Tabel nr. 4 – nivel putere sonora înregistrată în funcție de viteza vânt (V112
– 3MW) în regim de atenuare zgomot 0.
Standard de măsurare IEC 61400-11 ed. 22002
Condiţii:
Vând de forfecare: 0.16
Nivel putere acustică
Turbulenţa maximă la 10 m înălţime : 16%
Regim atenuare zgomot 0
Densitate aer: 1.225 kg/m3
25
Înălţime turn 84m 94m 119 m
LwA @ 3 m/s (10 m deasupra solului) [dBA] 94.5 94.5 94.7
Viteză vânt la înălțimea turnului [m/s] 4.2 4.3 4.5
Prin modelarea matematică a zgomotului produs de surse (turbine eoliene)

WindPRO a extrapolat datele benzii de octava pentru a genera valorile
corespunzătoare nivelului de presiune acustică, în scopul finalizării dispersiei
zgomotului pe suprafaţa dată.
Aceste nivele de zgomot emise sunt incluse în calculele de modelare şi
predicţia nivelului de zgomot cumulativ de la cele 18 surse, hărţile de zgomot fiind
prezente în ANEXA B.
5.2. Descrierea receptorilor sensibili

Au fost luate în calcul zone sensibile la zgomot (areal) reprezentate in
intravilanul localităţilor cât şi receptorii sensibili cei mai apropiaţi de turbinele
eoliene.
26
Zonele sensibile la zgomot sunt considerate a fi locul în care locuitorii pot fi
deranjaţi de zgomotul activităţilor desfăşurate în cadrul parcului eolian (inclusiv
zgomotul turbinei). Deoarece activitățile de construcţie reprezintă surse mobile
temporare de emisie a zgomotului, în prognoza propagării zgomotului şi impactul
acestuia asupra zonelor şi receptorilor sensibili la zgomot s-au evaluat doar
sursele permanente (turbine eoliene).
Numărul total al receptorilor sensibili luaţi în calcul a fost de 271, receptorii
fiind dispersaţi în toate localitățile comunei Smârdan. Pentru a evidenţia zgomotul
de fond ambiental raportat la condiţiile atmosferice în 15 locaţii ale receptorilor
cei mai apropiaţi de sursele de zgomot s-au realizat măsurători de zgomot şi
măsurători meteorologice (viteză vânt, direcţie, temperatură) conform tabel nr.5.
Tabel nr. 5 – Receptori limitrofi turbinelor eoliene
Tip Coordonate geografice Condiții meteo

Număr
X (nord) Y (est) Z viteza temperatura
receptor Receptor sensibil direcțievânt 0
m m m vânt m/s C
4 Casa locuită 447147 729997 14,6 1,7-2,2 S,SE 140 27
6 Casa nelocuita 447141 730180 36,3 1,3- 4,0 S, 180 27,1
Casa nelocuita nr
7 447119 730177 35,8 1,5- 42 S, SE 138 27,1
726
Casa nelocuita nr
8 447101 730177 35,5 1,2- 3,8 S, SE 145 27
728
Casa în construcţie +
1 447246 729579 24,04 1,1-2,7 S, SE 148 26,6
ferma
Zona vile (lângă
93 447499 729547 32,06 2,4-3,6 S,SV 190 26,6
drum)
94 Zona vile (in vale) 447498 729622 20,1 2,4-2,8 S,SV 190 26,5
vile în construcţie (in
114 447720 729591 24,1 2,2- 3,0 S,SE 163 27,4
vale)
Vile în construcţie
115 (la drum) langa stâlp 447766 729450 47,1 4,9-6,0 S,SV 190 26,5
de tensiune
116 Casa locuită 447824 729365 53 4,0-5,6 S,SV200 26,4
151 Casa nelocuita 448536 728688 80,5 4,2-4,6 S,SV187 26,7
150 Casa locuita 448460 728784 78,3 3,7-4,4 S187 26,3
164 Casa în construcţie 448795 728561 82,4 3,7-4,4 S194 26,6
253 Casă demolată 449682 729391 25,9 4,4-5,2 S,SE 160 26,6
Stație pompare
271 449717 730146 72,1 3,5-5,7 S 180 26,1
irigații
27
Pentru evaluarea impactului de zgomot au fost luați în calcul un număr de
271 receptori ce reprezintă clădiri rezidenţiale, clădiri aflate în construcţie,
instituţii publice (şcoli, grădiniţe, primărie), unităţi industriale localizate pe o rază
de 1000 metri fată de amplasamentul parcului eolian propus.
Detaliile localizărilor tuturor receptorilor sensibili luaţi în calculul dispersiei
zgomotului produs de parc eolian propus sunt prezentaţi în tabelul nr. 6.
Tabel nr.6– Receptori luaţi în calculul modelării dispersiei zgomotului produs
de cele 18 turbine ale parcului eolian propus
Coordonate geografice
Tip receptori Descriere
X (Nord) Y (Est) Z (m)
Zona sensibila zgomot - poligon 730167 445750 20 Intravilan Smârdan
Intravilan Mihail
Zona sensibila zgomot - poligon 728870 448752 73,7
Kogălniceanu
Zona sensibila zgomot - poligon 728677 450292 80 Intravilan Cișmele
Receptor zgomot sensibil: 1 729594 447252 22 casa în construcţie
Receptor zgomot sensibil: 2 729713 447254 20 casa
Receptor zgomot sensibil: 5 730089 447128 20,3 casa
Receptor zgomot sensibil: 14 730161 446925 25,6 casa (vacantă)
28
Receptor zgomot sensibil: 47 730082 446764 18,6 casa (zonă de recreaţie)
29
Receptor zgomot sensibil: 72 730076 445810 16,2 Sediu Poliţie comunală
Receptor zgomot sensibil: 73 730021 445783 15,2 Fabrică Pâine
Primărie comuna
Receptor zgomot sensibil: 74 730110 445918 15,5
Smârdan
Receptor zgomot sensibil: 75 730186 445916 18,2 Scoală Smârdan
Receptor zgomot sensibil: 76 730155 445941 16,7 Grădiniţă
Receptor zgomot sensibil: 78 729653 445860 16,6 Biserică
30
Receptor zgomot sensibil: 83 729566 445766 20 casa (în construcție)
Receptor zgomot sensibil: 91 729217 445922 30 casa (vacantă)
Receptor zgomot sensibil: 92 729203 445759 35,8 casa (în construcție)
31
Receptor zgomot sensibil: 124 729279 447980 54,5 Zonă industrială
32
Receptor zgomot sensibil: 147 729105 448414 69,5 Zonă industrială
Receptor zgomot sensibil: 153 728704 448533 77,5 casa (in construcție)
Receptor zgomot sensibil: 167 728608 448728 80 casa (in construcție)
33
Receptor zgomot sensibil: 192 728515 449335 80 casa (in construcție)
34
Zona sensibila: 212 728402 449539 80 Fermă
35
Receptor zgomot sensibil: 246 729424 449334 24,4 Fermă (stână)
Receptor zgomot sensibil: 254 729421 449704 22,9 casa (demolată)
Receptor zgomot sensibil: 270 729484 450297 30 Farm
36
6. EVALUAREA IMPACTULUI
Evaluarea predictibilă a zgomotului cumulativ din carul parcului eolian
propus fată de limitele impuse de normele legislative poate fi realizată de către
un model matematic verificat.
In cazul parcurilor eoliene existente evaluarea nivelurilor de zgomot emise
poate fi verificată prin măsurători de zgomot realizate cu echipamente specifice în
conformitate cu standardele privind "descrierea si măsurarea zgomotului
ambiental".
6.1. Evaluarea impactului zgomotului produs de parcul eolian Smardan

(54 MW)
Pentru estimarea nivelului de zgomot potenţial generat de parcului eolian
propus (18 turbine eoliene) asupra zonelor învecinate (zone rezidenţiale) s-au
realizat modelări matematice ale propagării zgomotului cu ajutorul aplicaţiei
software de specialitate WindPro 2.9 - modul Decibel. Modelul de calcul privind
dispersia zgomotului a utilizat standardul de referință SR ISO 9613-2 – "Acustica –
Atenuarea Sunetului Propagat în Aer Liber, partea a doua: Metoda generala de
Calcul". Generare HARTA DE ZGOMOT cu software specializat.
In modulul DECIBEL al programului de analiza WindPro, pentru a calcula
zgomotul generat de mai multe turbine eoliene, nivel ce va fi recepționat de zone
şi receptori sensibili la zgomot (locuințe, instituții publice, etc.) au fost utilizate
mai multe date de intrare:
 pozițiile turbinelor eoliene (coordonate x, y, z);
 caracteristicile turbinei eoliene: înălțime turn, diametru rotor, curbă
putere, regim funcţionare;
 variaţia emisiilor de zgomot funcţie de viteza vântului;
37
 coordonatele zonelor şi receptorilor sensibili la zgomot;
 coordonatele receptorilor sensibili;
 valoarea maximă Leq acceptată la receptor;
 informații despre zgomotul ambiental (daca e cazul);
 tipul de calcul folosit (ISO 9613-2);
Modelările au fost efectuate pentru viteze ale vântului cuprinse între 3 m/s şi
12 m/s, utilizând metoda alternativă pentru atenuarea terenului G=1, un
coeficient meteorologic C0 de 0,0 dB(A) şi niciun obstacol – setări ce corespund
scenariului defavorabil. Propagarea sunetului s-a realizat în aer liber în calculul de
propagare a zgomotului fiind utilizate condiţiile:
 nu există obstacole de zgomot, cum ar fi clădiri specifice, stânci, sau
vegetație;
 condițiile atmosferice de propagare a zgomotului cel împiedicat exista în
orice moment;
 nu este necesar un factor de corecție meteorologică;
 s-a utilizat un factor de atenuare a terenului de 1, potrivit pentru
amplasamentul proiectului – terenuri agricole;
 toţi receptorii sunt situaţi la 2 m de la sol;
 receptorii sunt situaţi la limita locuinţei (3 m fată de faţada), așa cum se
specifică în cadrul Ordinul nr. 536 din 1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
 turbinele eoliene VESTAS V112 vor genera nivelul maxim de putere
acustică la diferite viteze a vântului, putere acustică măsurată la 10 m
deasupra solului.
Rezultatele dispersiei puterii acustice au fost calculate pentru fiecare zonă

receptor şi pentru fiecare punct sensibil (enumeraţi în tabelul nr. 6).
38
Hărțile de contur a curbelor de zgomot pentru vitezele de vânt din intervalul
3 – 12 m/ se găsesc în ANEXA D.
Ca o măsură conservatoare, propagarea zgomotului s-a realizat simultan pe
direcția vântului, fiind asumată a avea loc de la toate sursele la aceeași intensitate
maximă. Mai mult, nu s-a luat în calcul nici o atenuare topografică de protecție
(alte clădiri, hambare, păduri etc.), între sursele de zgomot (turbinele eoliene) şi
receptori.
În realitate, propagarea zgomotului într-o direcție opusă vântului ar duce la o
reducere semnificativă a nivelului de zgomot semnalat la receptorii situaţi în
direcția opusă vântului. Nu a fost luat în calcul existenţa unui zgomot tonal
(mecanic) acest lucru fiind garantat prin specificaţiile tehnice ale turbinei eoliene
(nacelă izolată pentru zgomot şi vibraţii).
O listă completă a parametrilor asumaţi în predicţia nivelului de zgomot prin
modelare matematică este prevăzută în ANEXA B – Specificaţii tehnice Turbina
VESTAS V112 – 3 MW.
6.2. Rezultate
Modelului de propagare a zgomotului s-a aplicat în fiecare din cele 271
puncte de recepție sensibile şi 3 zone potenţial sensibile (intravilan localități),
dispersia zgomotului realizându-se pe un areal de circa 2,5 kmp.
Etichetele de identificare a receptorilor sensibili utilizaţi în modelarea puterii
acustice emise din cadrul parcului eolian compus din 18 turbine VESTAS V112 sunt
descrise în tabelul nr. 8.
Rezultatele modelării zgomotului produs de cele 18 surse la puteri acustice
ce variază pentru viteze a vântului situate în domeniul 3 – 12 m/s (mod atenuare
zgomot turbină 0) sunt prezentate în tabelul nr. 9
Conformarea imisiilor de zgomot s-a realizat cu liniile directoare de zgomot
prevăzute în Ordinul nr. 536 din 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
39
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei ce stabileşte limitele maxim
admisibile ale nivelelor de zgomot (Leq) în locuinţe şi la limita acestora.
În urma modelării matematice, rezultatele obţinute au concluzionat că
limitele de zgomot la receptori pentru orele de zi (06.00 – 22.00) - Leq(zi) = 50
dB(A) sunt îndeplinite la toţi receptorii sensibili luaţi în calcul.
În cazul limitelor impuse pentru zgomotul de noapte zgomot - Leq(n) 40
dB(A) pentru orele de noapte (22.00 – 06.00) măsurat la 3 m de faţada clădiri se
constantă o depăşire relativ mică la un număr de 107 receptori din localităţile
Smârdan şi Mihail Kogălniceanu. Receptorii sensibili unde s-au constatat
depăşiri ale pragului de 40 dB zgomot echivalent continuu pe durata de
expunere situată in intervalul orar (2200-600) sunt localizaţi preponderent în
vecinătatea turbinelor T18, T8, T6, T3 si T1 (fig. nr 6) , valoarea maximă
înregistrată fiind de 44,9 dB(A), nivel zgomot perceput de receptorul NSP 117
situat la 317 metri distanţă de turbina T6 (fig. 4 şi 5).
Fig. nr. 4 – Conformare Leq (z) – 50 dB(A) – NSP 117
Fig. nr. 5 – Conformare Leq (n) – 40 dB(A) – NSP 117
40
Nivelul ridicat al ponderii acustice percepute de cei 107 receptori sensibili
poate fi prognozat pe baza unor factori ce caracterizează atât distribuţia
turbinelor aeriene cât şi condițiile topo-atmosferice implicate în modelarea
matematică a propagării zgomotului. Aceşti factori sunt:
 Distanţele relativ mici între turbinele parcului eolian (tabel nr. 7) şi fată de
receptorii sensibili (zona locuită) – ANEXA;
 Factori de atenuare meteorologic – 0 dB(A);
 Efectul vitezei vântului (condiții meteo) asupra zgomotului de fond
atmosferic;
Tabel nr. 7 – Distanţe între turbinele parcului eolian propus - 54 MW
Distanţe între turbinele eoliene V112 3 MW
Cea mai Distanţa Distanţe
Turbina apropiată orizontală măsurate în
turbină [m] diametre rotor
T1 T3 352 3,1
T2 T3 249 2,2
T3 T2 249 2,2
T4 T5 327 2,9
T5 T6 300 2,7
T6 T5 300 2,7
T7 T8 284 2,5
T8 T7 284 2,5
T9 T10 445 4,0
T10 T11 400 3,6
T11 T12 318 2,8
T12 T11 318 2,8
T13 T12 409 3,7
41
T14 T15 326 2,9
T15 T14 326 2,9
T16 T14 428 3,8
T17 T18 248 2,2
T18 T17 248 2,2
Min 248 2,2
Rezultatele propagării ponderilor de zgomot modelate pentru diferite viteze

ale vântului (3-12 m/s) au arătat că funcţionarea cea mai „zgomotoasă” este la o
viteza a vântului de 8 m/s, nivelul puterii sonore menţinându-se constantă şi la
viteza de 12 m/s.
42
Tabel nr. 8 - Date de intrare aplicaţie WIND PRO 2.9 – Model 0 zgomot (03.2012)
Coordonate geografice Viteza
Viteza Lwa
Proiecţie Stereo 70 Diametru Înălțime vânt Lwa
Nr. Putere vânt Ref
Producător Tip rotor turn putere Ref
turbina KW start dB(A)
X Y Z m m nominală dB (A)
m/s
m/s
1 728.125 448.471 71,9 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
2 728.194 448.029 71,7 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
3 728.363 448.212 70 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
4 728.620 447.577 60 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
5 728.909 447.423 70 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
6 729.162 447.584 60,2 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
7 728.852 446.890 45,3 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
8 729.136 446.902 60 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
9 730.679 450.150 58,4 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
10 730.253 450.022 70 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
11 730.191 449.627 70 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
12 730.427 449.414 59,6 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
13 730.587 449.037 39,3 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
14 730.179 448.404 57,9 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
15 730.429 448.614 49 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
16 730.420 448.050 42,3 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
17 730.539 447.634 25,4 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
18 730.372 447.450 35,9 VESTAS V112 3075 112,0 119 3,0 94,7 12,0 106,5
43
Tabel nr.9 Rezultate ale propagării puterii acustice emise in cadrul parcului eolian propus
Coordonate geografice Valoare
maxima
Limita
Limita prognozat
zgomot Înălțime Respectar
zgomo ă Respectare
(noapte propagar e limita
Tip receptor/număr receptor t (zi) Mod limita zi
X (Nord) Y (Est) Z (m) ) e imisii noapte
Leq(zi) atenuare Leq(zi)
Leq(n) m Leq(n)
dB(A) zgomot 0 –
dB(A)
Vestas
V112
Zona sensibila zgomot 1– poligon
728870 448752 73,7 50 40 2 45,3 DA NU
Intravilan Mihail Kogălniceanu
Receptor zgomot sensibil: 117 729349 447840 50 50 40 2 44,9 DA NU
Receptor zgomot sensibil: 111 729472 447669 35,7 50 40 2 44,8 DA NU
Zona sensibila zgomot 2 – poligon
730167 445750 20 50 40 2 44 DA NU
Intravilan Smârdan
44
45
46
47
Receptor zgomot sensibil: 16 730167 446854 22,4 50 40 2 40 DA DA
Receptor zgomot sensibil: 43 730030 446856 16,2 50 40 2 40,0 DA DA
Receptor zgomot sensibil: 18 730188 446779 20 50 40 2 39,3 DA DA
Zona sensibila zgomot 3 – poligon
728677 450292 80 50 40 2 39 DA DA
Intravilan Cismele
48
49
50
51
Zona sensibila: 212 728402 449539 80 50 40 2 35,9 DA DA
52
Fig. nr. 6 - Distribuţia receptorilor sensibili în arealul proiectului
53
54
7. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Evaluarea impactul zgomotului produs de parcul eolian compus din 18
turbine eoliene VESTAS V112 3MW s-a aplicat asupra tuturor receptorilor
identificaţi în arealul proiectului pe o raza de 2,5 km.
Prin aplicarea modelului de predicție a zgomotului WindPRO-DECIBEL,
nivelurile de presiune acustică emise de oricare dintre cele 18 generatoare de
turbine eoliene propuse se situează sub limita zgomotului mediu continuu de zi
Leq(z) de 50 dB (A) la nivelul receptorilor. In cazul a 107 receptori conformitatea
cu limita zgomotului continuu de noapte Leq(n) = 40 dB(A) nu este îndeplinită.
In scopul îndeplinirii cerinţelor Ordinul nr. 536 din 1997 pentru aprobarea
Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, se
propun următoarele măsuri de diminuare a impactului produs de zgomotul emis
de parcul eolian propus asupra receptorilor (zone locuite din localităţile Smârdan
şi Mihail Kogălniceanu):
 Operarea turbinelor T18, T8, T6, T3 si T1 în intervalul orar 2200 - 600 în
regimul 8 de atenuare a puterii sonore LwA max. = 103,5 dB(A) conform
tabelului nr. 9 in condiţiile în care viteza vântului este mai mare de 10.4
m/s (măsurată de anemometrul nacelei).
 Operarea întregului parc eolian (18 turbine eoliene) în intervalul orar 2200 -
600 la modul 8 în regimul 8 de atenuare a puterii sonore LwA max. = 103,5
dB(A) conform tabelului nr. 10;
 Mărirea distanţelor între turbinele eoliene la o medie de cel puțin 2,5
diametre rotor.
55
Tabel nr. 10 – nivel putere sonora înregistrată în funcție de viteza vânt -
turbina V112 – 3MW operare in regim de atenuare zgomot 8.
Standard de măsurare IEC 61400-11 ed. 22002
Condiţii:
Vând de forfecare: 0.16
Nivel putere acustică
Turbulenţa maximă la 10 m înălţime : 16%
Regim atenuare zgomot 8
Densitate aer: 1.225 kg/m3
Înălţime turn 84m 94m 119 m
Prin aplicarea măsurii operaţionale de funcţionarea turbinelor T18, T8, T6, T3

şi T1 în regimul de atenuare a puterii sonore la nivelul 8 se va respecta
conformitatea privind nivelul zgomotului echivalent de noapte Leq(n) – 40 dB(A) –
rezultatele modelării propagării zgomotului asupra zonelor şi receptorilor sensibili
sunt prezentate în ANEXA E.
56
ANEXA A – Plan de situaţie
57
58
59
ANEXA B –Specificaţii tehnice turbina VESTAS V112(3MW)
60
61
62
63
64
ANEXA C– Exemplu calcul prognoză nivel zgomot
65
66
ANEXA D–Rezultate modelare WINDPRO 2.9- DECIBEL Evaluarea
zgomotului produs de parcul eolian
67
ANEXA E – Rezultate WINDPRO 2.9 – Implementarea măsurilor
propuse
68
ANEXA F– Documentar foto al activităţilor realizate
69

NIA Smardan PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NIA Smardan PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

realiza în extravilanul comunei Smârdan, judeţul Galaţi - 18 turbine Vestas 112

realizat cu scopul de a evalua impactul emisiilor sonore (pondere acustică) a

3.1. Cadrul legislativ european

3.2. Cadrul legislativ naţional

3.3. Avantaje şi dezavantajele energiei eoliene

3.4. Cerinţe legislative aplicabile în domeniulevaluării zgomotului

4. IMPACTUL POTENŢIAL AL ZGOMOTULUI TURBINELOR

4.2. Funcţionarea turbinelor eoliene

Turbinele eoliene au principiul de funcţionare similar cu cel al morilor de

4.3. Emisii de zgomot de la turbinele eoliene

4.3.1. Zgomot mecanic

4.3.2. Zgomot aerodinamic

4.3.3. Caracteristici spectrale ale zgomotului produs

4.3.4. Caracteristici temporale ale zgomotului produs

4.4. Efecte supra sănătății umane produse de zgomotul turbinelor

4.5. Modelarea zgomotului operaţional al turbinelor eoliene

4.6. Metodologie aplicabilă în evaluarea zgomotului

Smârdan, sat M. Kogălniceanu, din sudul județului Galați, coordonatele

5.1. Localizarea turbinelor eoliene

Zona II de amplasare a 10 turbine eoliene are următoarele vecinătăți:

Tabel nr. 1 - modul de utilizare a terenului din cadrul proiectului :

Numerele de identificare a turbinelor din cadrul parcului eolian incluse în

5.1.1. Caracteristici turbine eoliene

Rotorul este constituit din 3 pale, arborele rotorului, sistem de ghidare

Parametri medii de operare:

Emisii de zgomot - sursă turbină VESTAS V112

Prin modelarea matematică a zgomotului produs de surse (turbine eoliene)

5.2. Descrierea receptorilor sensibili

Tip Coordonate geografice Condiții meteo

6.1. Evaluarea impactului zgomotului produs de parcul eolian Smardan

Rezultatele dispersiei puterii acustice au fost calculate pentru fiecare zonă

Fig. nr. 4 – Conformare Leq (z) – 50 dB(A) – NSP 117

Fig. nr. 5 – Conformare Leq (n) – 40 dB(A) – NSP 117

Rezultatele propagării ponderilor de zgomot modelate pentru diferite viteze

Fig. nr. 6 - Distribuţia receptorilor sensibili în arealul proiectului

Prin aplicarea măsurii operaţionale de funcţionarea turbinelor T18, T8, T6, T3

S-ar putea să vă placă și