Regimul deşeurilor in legislatia de mediu

Generarea deşeurilor în cantităţi mari precum şi gestiunea necorespunzătoare a acestora

constituie o problemă de actualitate, întrucât în ultimii ani, atât în România cât şi în alte ţări
ale UE au fost semnalate numeroase cazuri de poluare a solului şi a apelor subterane şi de
suprafaţă, fiind astfel ameninţată sănătatea populaţiei.
Principalele surse de generare a deşeurilor sunt: agricultura, mineritul, industria şi
activităţile gospodăreşti.
Starea mediului precum şi monitorizarea acestuia se reflectă în anumiţi indicatori
statistici de mediu: generare deşeuri solide industriale şi municipale, deşeuri menajere
depozitate pe cap de locuitor, cheltuieli cu managementul deşeurilor, reciclarea şi
reutilizarea lor, depozitare deşeuri municipale, numărul substanţelor chimice interzise sau
strict restricţionate, generarea deşeurilor periculoase, importurile şi exporturile de deşeuri
periculoase, suprafaţa de teren contaminată cu deşeuri periculoase, cheltuieli necesare pentru
tratarea deşeurilor periculoase, generarea deşeurilor radioactive. Aceşti indicatori se
regăsesc în rapoartele anuale întocmite de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin
intermediul Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM
Bucureşti.
În România, conform raportului privind ambalajele şi deşeurile rezultate din acestea pe
anul 2005, cantitatea totală de ambalaje introduse pe piaţă a fost de 1140844,1 tone, ceea ce
reprezintă o creştere cu 9% faţă de anul precedent. Structura deşeurilor de ambalaje în 2005 a
fost următoarea:
Hârtie şi carton 23,6%
plastic 29%
Sticla 21,8%
Metal 9%
lemn 12%
Acelaşi raport arată că a fost reciclată 23% din întreaga cantitate de deşeuri generată,
iar procentul total de valorificare a fost 26,6%.
În ceea ce priveşte nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti şi industriale
situaţia se prezenta la sfârşitul anului 2005 astfel:
 Sursa: Raport nămoluri în România pe anul 2005, MMGA- www.mmediu.ro

Şi în Europa s-a înregistrat o creştere continuă a volumelor totale de deşeuri. Chiar

dacă cea mai mare parte din acestea este reprezentată de deşeurile provenite de la construcţii şi
demolări, raportările vizează în principal deşeurile de ambalaje, care sunt puternic legate de
creşterea economică şi de obiceiurile legate

 Manuale
Intuitext
 Învăţământ
preşcolar
 Învăţământ
primar
 Învăţământ
gimnazial
 Învăţământ
liceal
 Învăţământ
profesional şi tehnic
 Creaţi un
test online
2635 teste create Teste publicate

Instrumente Didactic.ro

Creaţi
o planificare
29298 planificări Planificările mele Creaţi un test online Propuneţi un material
Propuneţi un anunţ Propuneţi un eveniment Creaţi un rebus Creaţi pagina
instituţiei Postaţi o revistă Creaţi un album Creaţi o diplomă şcolară Creaţi un
calendar

Jocuri educaţionale

Întrecerea
Folosirea Pericol deDezbateri pe
parantezelor în explozie forum azi
exerciţii Adunări şi
PIPP la ID,
Matematica scăderi în
titularizare? 5
Clasa a III-a concentrul 0-
mesaje
10000
Matematica Salarizare

Clasa a III-a 1379 mesaje

poezie 0 mesaje

negative muzica populara! 91 mesaje

Toate dezbaterile



 

 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
 8
 9

GALERIE FOTO

Joc de
colorat
Joc de colorat. Propuneţi un material

Culori calde-
reci etc.
Matematica
Clasa a II-a
 Învăţământ profesional şi tehnic
Alegeţi disciplina dorită pentru a vedea lista tuturor materialelor didactice
publicate de membrii Didactic.ro sau accesaţi linkul căutare avansată pentru a
căuta după mai multe criterii. Aveţi de asemenea posibilitatea de a propune
propriile dumneavoastră materiale.

Căutare avansată
de consum. Conform Raportului ,,Semnale de mediu pe anul 2004,, din anul 1997
până în 2001 cantitatea de deşeuri de ambalaje a crescut în 10 din cele 15 state membre.

Cele mai utilizate metode de gestionare a deşeurilor utilizate în ţările Uniunii

Europene sunt: reutilizarea deşeurilor de către agentul economic generator, tratarea şi
reciclarea acestora de către reciclatori sau transferarea către o staţie de tratare pentru reducerea
gradului lor de periculozitate sau către un incinerator pentru reducerea volumului, precum şi
depozitarea deşeurilor nerecuperabile. Folosirea incinerării este o practică răspândită în unele
ţări, de exemplu în Danemarca şi Olanda, în timp ce în altele, precum Germania şi Austria, se
foloseşte mai mult reciclarea. Însă, conform modificărilor din ianuarie 2004 la Directivă se va
restricţiona în mod eficient scopul pentru care au fost construite incineratoarele. În unele ţări,
acest lucru va necesita schimbări substanţiale în ceea ce priveşte colectarea şi sortarea
deşeurilor. Obiectivele directivei trebuie îndeplinite până la sfârşitul anului 2008.
 Obiectivul principal al UE rămâne generarea unui număr mai redus de deşeuri.
 este necesar a se defini în mod unitar cantităţile de deşeuri existente la nivelul statelor
membre şi nemebre ale UE.

Stadiul armonizării legislaţiei naţionale

Acquis-ul Comunitar în domeniul gestionării deşeurilor cuprinde 16 acte normative:


Legislaţie europeană
Directiva Cadru privind
deşeurile nr. 75/442/EEC,
amendată de Directiva
nr.91/156/EEC
de gestionare a deşeurilor
Directiva nr. 91/689/EEC privind
deşeurile periculoase
Directiva nr. 75/439/EEC privind
uleiurile uzate, amendată de
Directiva nr. 87/101/EEC şi de
Directiva nr.91/692/EEC
Directiva nr. 91/157/EEC privind
bateriile si acumulatorii care
conţin anumite substanţe
periculoase şi Directiva nr.
93/86/EC privind etichetarea
bateriilor
Directiva nr. 99/31/EC privind
depozitarea deşeurilor
Directiva nr. 2000/76/EC privind
incinerarea deşeurilor
Legislaţie românească
OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor,
aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată prin OUG
nr. 61/2006
HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei
naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional
OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor,
modificată ulterior
HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor
uzate, completata si modificata de HG 441/2002 şi HG
1159/2003
HG nr.1057/2001 privind regimul bateriilor si
acumulatorilor care conţin substanţe periculoase
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor
ORDIN nr.757/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor ,
modificat prin Ordinul nr. 1230/2005
ORDIN nr.95/2005privind stabilirea criteriilor de
acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a
deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri
acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri
HG nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor,
modificată prin HGnr.268/2005
ORDIN nr.756/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor
Directiva nr. 94/62/EC privind HG nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor
ambalajele şi deşeurile de şi a deşeurilor de ambalaje
ambalaje ORDIN nr.880 /2004privind procedura de
raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de
ambalaje, modificat prin Ordinul nr. 927/2005
Directiva nr. 96/59/EC privind HG nr.173/2000 pentru reglementarea regimului
eliminarea bifenililor şi special privind gestiune si controlul bifenililor
trifenililor policlorurati (PCB şi policlorurati şi a altor compuşi similari, modificată prin
PCT) HG nr.291/2005
ORDIN nr.1.018 / 2005privind înfiinţarea în
cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe chimice periculoase a
Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat prin
Ordinul nr. 257/2006
Decizia nr. 2000/532/CE, HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
amendata de Decizia nr. deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
2001/119 privind lista deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoase
(ce înlocuieşte Decizia nr.
94/3/CE privind lista deşeurilor şi
Decizia nr. 94/904/CE privind
lista deşeurilor periculoase).
Directiva nr. 86/278/EEC privind ORDIN nr.344/ 2004pentru aprobarea Normelor
protectia mediului si in particular tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor,
a solului, atunci cand namolul de când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură
la statiile de epurare este utilizat
in agricultura
Directiva nr. 2000/53/EC privind HG nr.2.406/2004privind gestionarea vehiculelor
vehiculele scoase din uz scoase din uz, modificată prin HG nr.1.313/2006

 Manuale
Intuitext
 Învăţământ
preşcolar
 Învăţământ
primar
Pericol de  Î
explozie Joc den
Întrecerea Adunări
v colorat şi
Folosirea scăderi
ă Joc de încolorat.
parantezelor în concentrul
ţ Culori 0- calde-
exerciţii
ă 10000 reci etc.
Matematica
m Matematica
Matematica
Clasa aâ III-a Clasa aClasa
III-a a II-a
nt
gimnazial
 Învăţământ
liceal
 Învăţământ
profesional şi tehnic

Creaţi un
test online
2635 teste create Teste publicate

Instrumente Didactic.ro

Creaţi
o planificare
Regulamentul nr. 259/93/EEC HOTĂRÂRE nr.895/2006 pentru aplicarea de la
privind supravegherea şi data aderării României la Uniunea Europeană a
controlul transporturilor de Regulamentului Consiliului nr. 259/93/CEE privind
deşeuri supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în,
înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, adoptat la 1
februarie 1993
Legea 6/1991 pentru aderarea României la
Convenţia de la Basel privind controlul transportului
peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării
acestora
Directiva nr. 2002/95/EC privind HG nr.448 / 2005 privind deşeurile de
restricţionarea utilizării anumitor echipamente electrice şi electronice
substanţe periculoase în
echipamentele electrice şi
electronice precum şi Directiva
2002/96/EC privind deşeurile de
echipamente electrice şi
electronice (DEEE)
Directiva nr.78/176/CEE privind ORDIN nr.751/870 din 2004 privind gestionarea
deşeurile din industria dioxiduluideşeurilor din industria dioxidului de titan
de titan

Directiva nr. 82/883/CEE privind

procedeele pentru supravegherea
şi monitorizarea mediului datorita
deşeurilor din industria de dioxid
de titan
Directiva nr. 92/112/CEE privind
procedeele pentru armonizarea
programelor pentru reducerea şi
eventual eliminarea poluării
cauzate de deşeurile din industria
dioxidului de titan
 . Sediul materiei

Regimul deşeurilor este stabilit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 aprobată
prin Legea nr. 426/2001 şi modificată ulterior.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:
a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora
prin:
1. dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
2. dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare,
utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii
volumului sau periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare;
3. dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din
deşeurile destinate valorificării;
b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin
care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Procesele şi metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor trebuie să nu pună
în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului, respectând în mod deosebit următoarele:
a) să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;
b) să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;
c) să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.
Este interzisa abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborată de Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor1 pentru perioada 2003-2013, urmând a fi revizuită periodic în
conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului. Gestionarea deşeurilor
cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor.
Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în
conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte" sau după caz, producătorilor în conformitate
cu principiul "responsabilitatea producătorului".
Toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt clasificate, în mod formal, în:
• deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul
rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere),
deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii
şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;

1 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 954 bis din 18 octombrie 2004.
• deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi deşeuri
de producţie nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase;• deşeuri generate din activităţi
medicale: sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale şi se împart în două
categorii: deşeuri medicale periculoase care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare, organe
anatomo-patologice, deşeurile provenite de la secţiile de boli infecţioase, etc. şi alte deşeuri
exclusiv cele menţionate mai sus, care intră în categoria deşeuri asimilabile.
Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale reprezintă
o obligaţie a administraţiilor publice locale.
Principiile şi obiectivele strategice urmărite în strategie sunt:
• principiul protecţiei resurselor primare - stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza
utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea
materiilor prime secundare.
• principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC ("Cele mai bune
tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") stabileşte că, pentru orice activitate
(inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte
principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului,
alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.
• principiul prevenirii - stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea
descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor,
tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.
• principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al
responsabilităţii utilizatorului;
• principiul substituţiei - stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.
• principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei - stabileşte că deşeurile trebuie să fie
tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor
periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare
şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.
• principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) -
stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să
fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor
criterii uniforme la nivel regional şi naţional.
• principiul integrării - stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă
din activităţile social-economice care le generează.
Priorităţile identificate sunt:
• prevenirea apariţiei - prin aplicarea "tehnologiilor curate" în activităţile care generează
deşeuri;
• reducerea cantităţilor - prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate
generator de deşeuri;
• valorificarea - prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;
• eliminarea - prin incinerare şi depozitare.
Planul naţional de gestiune a deşeurilor reprezintă planul de implementare a strategiei -
conţine detalii referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor
strategiei, la modul de desfăşurare a acestor acţiuni, inclusiv termene şi responsabilităţi. Planul
Naţional de Gestionare a Deşeurilor se aplică pentru toate tipurile de deşeuri solide şi lichide,
după cum urmează:• deşeuri municipale (menajere şi asimilabile din comerţ, instituţii şi
servicii),• nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti,• deşeuri din construcţii şi
demolări,• deşeuri de producţie nepericuloase şi periculoase. Sunt exceptate deşeurile:
radioactive, roci şi deponii de sol, precum şi depozite de resurse minerale rezultate de la
foraje, din prospecţiuni geologice şi operaţiuni de exploatare subterană a bogăţiilor subsolului
(inclusiv din cariere de suprafaţă),carcasele de animale şi dejecţiile animaliere,efluenţii gazoşi
emişi în atmosferă,apele uzate,deşeurile de explozibili expiraţi.
Acesta conţine2:
- obligatoriu – informaţii referitoare la tipurile, cantităţile, originea deşeurilor care urmează a
fi valorificate sau eliminate, măsuri specifice pentru fiecare categorie de deşeuri, zone şi
instalaţii de valorificare sau eliminare.
- după caz, persoanele implicate în activităţile de gestionare a deşeurilor, costurile estimative,
stimulare etc.
Prin Ordinul 951/2007 s-a aprobat Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene
de gestionare a deşeurilor.

Controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase

Conform Hotărârii Guvernului nr. 895/20063 România va aplica de la data aderării la Uniunea
Europeană Regulamentul Consiliului nr. 259/93/CEE din 1 februarie 1993 privind
supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea

2 Planul naţional de gestionare a deşeurilor a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 954 bis din 18 octombrie 2004.
3 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. nr. 638/25 iul. 2006.
Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 030 din 6 februarie
1993, cu modificările şi completările ulterioare.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost desemnat punctul focal pentru Convenţia de
la Basel, iar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului -autoritate competentă de tranzit..

Controlul bifenolilor cloruraţi

Prin Hotărârea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind
gestionarea şi controlul bifenolilor cloruraţi şi a altor compuşi similari s-a stabilit
obligativitatea eliminării echipamentelor ce conţin PCB în concentraţii mai mari de 500 ppm şi
un volum mai mare de 5 dmc, până la sfârşitul anului 2006. De asemenea, în cadrul Direcţiei
deşeuri şi substanţe chimice periculoase s-a constituit Secretariatul pentru compuşi desemnaţi4.

Depozitarea deşeurilor

Hotărârea Guvernului nr. 349/20055 reprezintă cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii
de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi
urmărirea postînchidere a depozitelor noi, cât şi pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a
depozitelor existente, în condiţii de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei.
Hotărârea nu se aplică următoarelor activităţi (art. 3):
a) împrăştierea pe sol, în scopul ameliorării calităţii sau fertilizării, a nămolurilor de la
staţiile de epurare orăşeneşti, a nămolurilor de dragare sau a altor tipuri de nămoluri similare;
b) folosirea unor deşeuri inerte la lucrări de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru
construcţii în depozite de deşeuri;
c) depunerea nămolurilor de dragare, nepericuloase, în lungul apelor din care au fost extrase
sau în albia râurilor;
d) depozitarea solului necontaminat sau a deşeurilor inerte rezultate în urma activităţilor de
prospectare şi extracţie, tratării şi stocării resurselor minerale, cât şi cele din exploatarea
carierelor.

4 Ordinul nr.1.018 / 2005, modificat prin Ordinul nr. 257/2006.

5 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 394 din 10 mai 2005, modif A se vedea şi O. nr.95/2005
privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr.194 din 8 martie 2005.
Prin Ordinul nr. 95/20056 s-au stabilit criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de
acceptare a deşeurilor la depozitare precum şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare
clasă de depozit de deşeuri.

Incinerarea deşeurilor

Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor7 are ca obiect

reglementarea activităţii de incinerare şi coincinerare a deşeurilor în vederea prevenirii sau
reducerii efectelor negative asupra mediului şi a oricăror riscuri pentru sănătatea populaţiei
precum şi instituirea măsurilor de control şi urmărire a instalaţiilor de incinerare şi
coincinerare.
În hotărâre sunt precizate condiţiile de lucru şi regimul de funcţionare al instalaţiilor de
incinerare, prevederi privind stabilirea valorilor limită de emisie a poluanţilor şi tehnica de
măsurare a lor, precum şi instalaţiile care nu sunt supuse reglementării. De asemenea, este
prevăzută procedura de autorizare, accesul publicului la informaţie sancţiunile în materie şi
termenele pentru încadrarea în limitele de emisii la principalii poluanţi – NO, SO, pulberi,
metale grele, dioxine, furani - (integral 1.01. 2009).

Prin Ordinul nr. 756/2004 a fost aprobat Normativul tehnic privind incinerarea
deşeurilor8. Acest normativ nu se aplică la instalaţiile de incinerare care tratează:
a) deşeuri vegetale din agricultură şi forestiere;
b) deşeuri vegetale din industria alimentară, dacă se recuperează căldura generată;
c) deşeuri fibroase din producţia de celuloză virgină şi producţia de hârtie din celuloză,
dacă sunt coincinerate la locul de producţie şi căldura generată este recuperată, cu excepţia
celor care folosesc în tehnologia de albire derivaţi ai clorului;
d) deşeuri de lemn, cu excepţia deşeurilor care pot conţine compuşi organici halogenaţi sau
metale grele în urma tratării cu conservanţi pentru lemn sau vopsirii, şi care includ în special
deşeuri provenite din construcţii sau demolări;
e) deşeuri de plută;
f) deşeuri radioactive;
g) cadavre de animale; aceste deşeuri se referă numai la corpul întreg/cadavrele întregi ale
animalelor care trebuiesc întâi prelucrate şi apoi se pot incinera/coincinera;

6 Publicat în Monitorul Oficial nr. 194 din 8 martie 2005

7 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 160 din 6 martie 2002.

8 Publicat în Monitorul Oficial nr. 86 din 26 ianuarie 2005
h) deşeuri rezultate din explorarea şi exploatarea petrolului şi a gazelor în instalaţii marine,
incinerate la bordul instalaţiei;
i) instalaţii experimentale folosite pentru cercetare, proiectare şi testare pentru îmbunătăţirea
procesului de incinerare, care tratează sub 50 tone deşeuri pe an.

Evidenţa gestiunii deşeurilor

Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase9 impune obligaţia agenţilor
economici care generează deşeuri de a ţine o evidenţă a gestiunii acestora şi de a transmite
aceste date autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, la cererea autirităţilor.
Sunt prezentate listele care cuprind toate tipurile de deşeuri, marcate printr-un cod de 6 cifre şi
procedura de codificare.

. Transportul peste frontiere al deşeurilor periculoase

Prin Legea nr. 265/2002 s-au acceptat amendamentele Convenţiei de la Basel (1989) privind
controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora10. Se
interzice ca după anul 2007 să se treacă peste graniţă anumite produse, în anumite scopuri.
Sunt prezentate şi listele care sunt incluse în aceste prevederi.
Procedura de reglementare şi control a transportului deşeurilor pe teritoriul României a fost
aprobată prin Ordinul 2/211/118/200411. Dispoziţiile legale vizează transportul deşeurilor
(nepericuloase şi-sau periculoase) la nivel local, judeţean sau interjudeţean. Se precizează că
instalaţia la care se transportă deşeurile pentru valorificare sau eliminare trebuie să deţină
autorizaţie de mediu conform legislaţiei în vigoare. În general, în vederea efectuării
transportului se efectuează următoarele operaţiuni:
- Expeditorul completează un formular pentru aprobarea transportului de deşeuri periculoase
- Formularul pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase este semnat de către
expeditor şi transmis către destinatarul deşeurilor
- Destinatarul deşeurilor periculoase, la primirea formularului pentru aprobarea transportului,
poate accepta efectuarea transportului sau poate solicita informaţii suplimentare din partea

9 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 659 din 5 septembrie 2002.

10 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 27 mai 2002.

11 Pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 324 din 15 aprilie
2004.
expeditorului. Dacă destinatarul acceptă efectuarea transportului, semnează şi ştampilează
documentul pentru aprobarea transportului.
- Documentul pentru aprobarea transportului se transmite la agenţia pentru protecţia mediului
sub jurisdicţia căreia se află instalaţia de valorificare/eliminare, pentru a se obţine din partea
acesteia aprobarea pentru efectuarea transportului. Dacă aceasta este de acord cu operaţiile de
valorificare sau eliminare aplicate deşeurilor periculoase de către destinatar, aprobă efectuarea
transportului prin semnarea şi ştampilarea documentului pentru aprobarea transportului.
- Documentul pentru aprobarea transportului, care conţine aprobările date de către agenţia
pentru protecţia mediului şi acceptarea de către destinatar a deşeurilor periculoase, se
transmite expeditorului, care îl prezintă inspectoratului de protecţie civilă sub a cărui
jurisdicţie se află, pentru avizarea rutei transportului de deşeuri periculoase.
- Stabilirea rutei de transport a deşeurilor periculoase se face de către expeditor şi
transportator, se avizează de către inspectoratul de protecţie civilă judeţean şi se înscrie în
documentele de însoţire a transportului. La stabilirea rutei de transport, în cazul transportului
rutier, se va avea în vedere ocolirea localităţilor mari (oraşelor).
În cazul transportului de deşeuri periculoase pe calea ferată, agenţia pentru protecţia mediului
aprobă efectuarea transportului numai dacă a obţinut în prealabil acceptul transportatorului.
Deşeurile periculoase care fac obiectul transportului trebuie să fie ambalate în conformitate cu
prevederile legale referitoare la transportul mărfurilor periculoase.

Deşeuri industriale reciclabile

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale

reciclabile are drept scop asigurarea gestionării eficiente a deşeurilor industriale reciclabile în
condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.
Sunt prevăzute:
- grupele de deşeuri industriale reciclabile,
- principiile care stau la baza gestionării grupelor de deşeuri industriale reciclabile,
- obligaţia deţinătorilor de deşeuri industriale reciclabile, (persoane juridice) de a
asigura strângerea, sortarea şi depozitarea temporară a acestora, cu respectarea normelor de
protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, precum şi reintroducerea lor în circuitul productiv
prin diverse metode (reutilizare în propriile procese de producţie; valorificarea şi
comercializarea materiilor prime secundare şi, respectiv, a produselor reutilizabile obţinute
prin reciclare sau predarea către agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru valorificare, a
deşeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienţă.)
- obligativitatea obţinerii autorizaţiei de către agenţii economici (de la prefectura
judeţului) pentru colectarea deşeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice;
- modalitatea de acordare, prelungire, suspendare sau anulare autorizaţiei de
colectare şi, respectiv, a autorizaţiei de valorificare
- obligaţia ţinerii evidenţei deşeurilor colectate .

Gestionarea deşeurilor

Conform Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje12 sunt supuse prevederilor legale toate ambalajele introduse pe piaţă, indiferent de
materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităţile economice,
comerciale, în gospodăriile populaţiei sau în orice alte activităţi, precum şi toate deşeurile de
ambalaje, indiferent de modul de generare.
Principiile specifice activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje sunt:
- prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje;
- reutilizarea ambalajelor;
- reciclarea deşeurilor de ambalaje;
- alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor
eliminate prin depozitare finală.
Sunt prevăzute cerinţele esenţiale privind compoziţia şi caracterul reutilizabil şi
recuperabil al ambalajelor, obligaţiile agenţilor economici care produc ambalaje reutilizabile,
obiectivele privind recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje până în anul 2010 şi
etapizarea acestora.
Prin Ordinul nr.128/200413 au fost aprobate standardele române (care adoptă standarde
europene armonizate) ale căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje şi
anume: - SR EN 13428:2003 Ambalaje. Cerinţe specifice fabricării şi compoziţiei. Prevenire
prin reducerea la sursă, - SR EN 13429:2002 Ambalaje. Reutilizare, - SR EN 13430:2003
Ambalaje. Cerinţe referitoare la ambalajele valorificabile prin reciclarea materialelor, - SR EN
13431:2003 Ambalaje. Cerinţe referitoare la ambalajele valorificabile energetic, inclusiv
specificarea puterii calorifice inferioare minime, - SR EN 13432:2002 Ambalaje. Cerinţe

12 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 639 din 20 iulie 2005.

13 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 19 martie 2004.
referitoare la ambalajele valorificabile prin formarea compostului şi biodegradare. Program de
încercare şi criterii de evaluare a acceptării finale a ambalajelor.
Prin Ordinul nr. 1229/2005 au fost aprobate procedura şi criteriile de autorizare a operatorilor
economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de
valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 166/2004, modificată ulterior, s-a aprobat proiectul
"Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea
reciclării”. Normele metodologice de aplicare au fost precizate prin Ordinul nr.117/2004.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate sunt impuse
interdicţii şi obligaţii persoanelor fizice şi juridice care generează sau deţin uleiuri uzate, celor
care comercializează (staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi alte persoane juridice
care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie), modul de valorificare a uleiurilor uzate
(se realizează cu prioritate prin regenerare) şi obligaţiile agenţilor economici care sunt
autorizate să desfăşoare activităţi de valorificare a uleiurilor uzate prin regenerare. De
asemenea, este reglementată modalitatea de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru activităţi
de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate, transport a uleiurilor uzate şi
sancţiunile în cazul nerespectării dispoziţiilor legale.
Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite
substanţe periculoase şi etichetarea lor are ca obiectiv principal crearea unui sistem de
colectare separată a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi în vederea recuperării sau a eliminării.
Hotărârea face referire la toate tipurile de baterii şi acumulatori uzaţi, prevede interdicţii atât
pentru abandonarea şi deteriorarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, cât şi pentru deversarea
electrolitului în mediu.
Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la vehiculele scoase
din uz şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora sau a componentelor
acestora în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării.
Sunt prevăzute obligaţii atât pentru producătorii de vehicule cât şi pentru producătorii de
componente şi materiale. Astfel, prin lege s-a dispus limitarea şi reducerea pe cât posibil a
utilizării substanţelor periculoase în vehicule pentru a evita poluarea mediului, facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase;
conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea în considerare a posibilităţilor de
dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora; dezvoltarea
utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse.
De asemenea, au obligaţia de a codifica componentele şi materialele pentru a facilita
identificarea acestora la dezmembrarea pentru reutilizare, valorificare, reciclare prin aplicarea
standardelor ISO 1043-1,1043-2,11469 pentru componente din materiale plastice şi ISO 1629
pentru componente din cauciuc sau latex şi de a pune la dispoziţia potenţialilor cumpărători
anumite informaţii.
În sarcina producătorilor de autovehicule revine şi preluarea gratuită de la ultimul deţinător a
vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz.

Alte acte normative ce completează prevederile specifice în domeniul gestiunii

deşeurilor

- Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr.101 /2006 (M.Of. nr. 393/8 mai. 2006)
- Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale,
- Ordin nr. 219/2002 al Ministrului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice
privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile
medicale, modificat prin Ordinul nr. 997/2004 şi Ordinul nr.1029/2004 ;
- Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de
igienă şi sănătate publică, republicata 2008.
- Hotărârea de Guvern nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

Teme

1. Gestionarea deşeurilor în România şi Uniunea Europeană. Situaţie comparativă.

2. Importul, transportul şi tranzitul deşeurilor în România şi UE.
3. Reglementarea deşeurilor PET în România şi UE.
4. Uleiuri uzate, anvelope uzate, vehicule uzate – situaţia reglementărilor în materie.
5. Depozitarea deşeurilor.
6. Deşeuri de ambalaje - situaţia reglementărilor în materie.
7. Atribuţii ale autorităţilor în domeniul gospodăririi deşeurilor.
8. Rolul autorităţilor locale în gestionarea deşeurilor.
9. Informarea şi conştientizarea publicului asupra reglementărilor privind deşeurile.
10. Regimul deşeurilor industriale reciclabile.
11. Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale.
12. Contravenţii în domeniul gestionării deşeurilor.
13. Deşeuri provenite din agricultură – reglementări.
14. Deşeuri menajere –cadrul legal.

Bibliografie selectivă

www.cdep.ro - repertoriul legislativ

www.mappm.ro – raport privind deşeurile
www.europa.eu.int – situaţia gestionării deşeurilor la nivelul Europei
Strategia naţională privind deşeurile
Semnale de mediu –Agenţia Europeană de Mediu.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate