Sunteți pe pagina 1din 6

pag.165 Stuparitul nou, C.L.

Hristea

din ce material este lemnul s-au folosit cuie sau holzsuruburi daca s-a tratat lemnul(dezinfectat, ulei, vopsea, etc) ce dimensiune are peretele cuibului > 2,5cm ce dimensiune au ramele Tabla se deschide prin fata sau spate

Spuneti-mi si mie cat costa un stup ME pe 12 rame in urmatoarea configuratie: - grosimea lemnului sa fie de 3cm si cat se poate fara noduri - fund antivarooa - sa fie prevazut cu plasa din tabla expandata CU OCHIURI DE 3MM si sa fie detasabil) prevazut cu colector pentru polen cu sertar de inox - 3 corpuri ME (3/4) - podisor hranitor (h=6cm) - izgonitor model cu gaura pe mijloc cu 4 iesiri - capac acoperit cu tabla - nevopsit + colector de polen + diafragma + rame pt. fiecare corp neasamblate + coltare metalice

Daca nu ati aflat inca: rama 1/1 = rama Dadant = 435mm cu 300mm la exterior; rama 3/4 = rama ME = 435mm cu 230mm (raportul imparte doar latimea ramei); rama 1/2 = rama de cat = 435mm cu 165mm, parca. ===================================================================================== Primavara: - se recomanda ca prima vizita sa fie facuta, daca stupul nu are alte probleme, in martie cand temp. are min. 17 grade C timp de 1 saptamana. - se va folosi fumul cat mai putin - se fac vizite scurte. Vizitele mai amanuntite se lasa pt. jumatatea lunii APRILIE.(pag.186)

- in martie o familie puternica nu are nevoie decat de 3-4 rame goale pt. cuib in afara de cele cu provizii(polen+miere), in aprilie 5-6 rame si 7-8 rame pt jumatatea lunii mai(pag.187) - extinderea cuibului - la 15 aprilie(pag.187) - la verificarea de primavara pe ramele pe care nu se lucreaza se aseaza o carpa ca sa nu se elimine caldura inutil - cand se deschide stupul prima data se numara intervalele ocupate de albine - haranirea stupilor slabi toamna se face de la sfarsitul lunii august(25) si pana la 15 septembrie, astfel dand o cantitate suficienta, nu mai avem grija in primavara ca sa gasim stupi fara mancare - regina se schimba din 2 in 2 ani - hranirea de stimulare se face numai seara, ca sa evitam furtisagul VARA: - recoltarea se face la o saptamana dupa ce floarea a trecut - pentru a avea albine cat mai multe in primavara se incepe hranirea stimulenta de la 15 august(pag.276) - in zaharisirea mierii, un rol important il joaca apa. Cu cat cantitatea de apa e mai MICA, cu atat mierea se zahariseste mai REPEDE. - incepand cu luna AUGUST se considera inceperea anului apicol - familiile bune avnd pn la 20 august cel putin 4 rame cu puiet si 7 - 10 intervale de albin . TOAMNA: - vizitele se fac dupa ora 16, cand albinele s-au retras in stup, pentru a evita furtisagul - sub +12C albinele se strang in ghem - Stimularea cresterii puietului impune si asigurarea regimului termic optim prin restrngerea si mpachetarea cuibului cnd temperaturile nocturne coboar sub +14C . - Fagurii lsati vor avea cel putin ntre 1,5 si 2,5 kg miere cpcit si se amplaseaz n 3 moduri : 1) bilateral ( modul natural ) - fagurii cu cele mai mari cantitti de miere se aseaz la cele 2- margini ale cuibului urmati , pn la centru , de faguri cu cantitti descrescnde de miere ; 2) unilateral ( modul folosit la stupii cu ramele asezate paralel cu urdinisul , n " pat cald " sau pentru iernarea n acelasi stup a 2- familii mai slabe care separate de diafragm vor forma un singur ghem ) - fagurii cu cantittile cele mai mari de miere se aseaz la o margine a ghemului urmati , pn la diafragm , de faguri cu cantitti descrescnde de miere . 3) central ( modul folosit pentru familii slabe sau pentru familii cu rezerve mici de hran ) - fagurii cu cea mai mare cantitate de miere se aseaz n mijlocul cuibului urmati pn la margini de faguri cu cantitti descrescnde de miere . Fagurele cu pstur se amplaseaz la mijloc ntre fagurele din centrul cuibului si fagurele mrginas . - 1,5 kg de miere cpcit = o coroan de 8 cm - hranire de completare: Daca e necesar completeaza.Daca ai indoieli intra pe apiardeal ?i ia legatura cu bucovineanu .Vei avea confirmarea ca niciodata nu e prea tarziu. Urdinisul se micsoreaza pentru a face fata stupul unui atac de albine. Gratiile se pun pentru soareci. Stupul se pozitioneaza aplecat in fata.

In septembrie aranjez ramele pentru formarea ghemului{asta sa inteleaga si incepatori} Daca nu sunt aranjate bine albinele pot descapaci rame pline marginase si sa aduca mierea in mijloc avand multa miere descapacita in ramele unde a eclozionat puiet. IARNA: - modalitatea de asezare a ramelor pt. iernare(pag.321) - in timpul iernii albinele nu au nevoie de polen , pt. ca nu-l pot digera - Ghemul il vom regasi in partea stupului cu cea mai mare expunere la soare. Hranitorul se pune in partea cu cea mai mare expunere la soare. - http://www.proapicultura.ro/iernarea_familiilor_de_albine/capitolul4.htm LA UN ROI: - urdinisul micsorat pentru pastrarea caldurii in stup si prevenirea furtisagului - apa in hranitor sau o rama cu apa - trebuie sa fie o rama cu polen pentru hrana puietului, pana se formeaza primele culegatoare - pag.254

MATCA: - in mod obisnit 25% din matcile eclozionate ies in zborul de imperechere dupa 4-7 zile, 50% dupa 10 zile, altele amana zborul chiar pana in a 15 zi de la eclozionare, dar mai rar se intampla o asemenea intarziere. - inceputul ouatului matcii survine intre 5-10 zile dupa fecundare. TURTA DE SERBET - se prepara din zahar pudra framantat cu 20% miere cristalizata partial - turta de 500g se aseaza pe o bucata de tifon deasupra ghemului. Operatia se repeta la 2 saptamani - activitatea de crestere a puietului inceteaza la temperatura exterioara de 12,8 grade Celsius; - INHIBINA - este o enzima pretioasa aflata in miere - franeaza inmultirea bacteriilor; Este sensibila la lumina solara care o distruge. GENERAL: Sa zica Pupe sau restul colegilor pe care i-am inebunit cu stupul meu dublu cu doua matci si cu schnelgrove...ma luasem dupa niste filme interesante ce-i drept de pe net...am pus si poze paremise pe proapicultura, voiam eu albina multa sa fac miere....mierea nu se face cu albina multa ci schimband raportul intre doici si culegatoare, orice stupar cat de cat cu ceva experienta poate spune asta si am dedus-o si eu pana la urma...ma inclin cu mult respect in fata celor care m-au tras de maneca atunci cand aberam pe teme de astea cu..."albina multa" si 2 matci intr-un stup sau alte nebunii!!Asa cum imi zicea cineva odata..."apicultura tre sa fie simpla"!!a eu...capos asa cum sunt am tinut-o mult si bine asa cu convingerile mele pana am vazut ce se intampla intr-un stup mare...azi vazui miere multa in stup, rame pline oki foarte fain am zis...mai las putin sa capaceasca, peste

cateva zile totul era plin de puiet si mierea...ia-o de unde nu-i!!Nu mai apuca sa mai capaceasca, o papa de urgenta!Eu schimb cel putin jumate din matci anual, incerc sa le schimb pe toate dar mai raman asa ca matcutele ponteaza bine de tot...sistemul cel mai productiv este cu 2 corpuri ME3/4 pt cuib sau echivalentul in rame 1/1, si restul caturi 1/2 pt miere cu rame distantate, si pui caturi cate vrei cat e de mare colonia insa cu ponta tre sa ai grija, mai bine mai iei puiet, mai dai in altii ca sa faci loc de ouat decat sa dai spatiu prea mare pt ponta...cel putin asta am inteles eu pana acum din tata apicultura cat am invatat-o pana in prezent!!Poate vb prostii daca e asa nu ma luati in seama si iertati-ma!!Dar poate nu... Un apicultor mai in varsta asta i-mi spunea in permanenta-lada plina de albina, dar i-mi mai spunea si ca - nu stupul face mierea. Discutam in intervale ocupate la ora asta: 29-12-2010 14:40:40 2-3 = fam slaba 4-6 = fam medie. 7-9 = familie puternica.

ME:

PRIMAVARA: Niciodata sa nu pui magazia goala intre cuib si magazia plina,albina are tendinta sa nu lase sus fara miere,punand magazia goala sub miere au tendinta sa faca puiet si la facem un dezechilibru.Incearca:pune 10 asa si 10 invers si o sa vezi. Din literatura, daca bine i-mi aduc aminte, famlia care are la iesirea din iarna 6 rame de albina se dezvolta singura pt primul salcam, pentru fiecare rama de albina sub nr de 6 apare o intarziere in dezvoltare de 3 saptamani; cum spuneam, daca bine i-mi aduc aminte. De obicei din familiile care au 7 rame de albina la iesirea din iarna le luam cate o rama de puiet la sfarsit de aprilie. Familiile sub 5 rame de albina in pricipiu nu se dezvolta suficient pt primul salcam din forte proprii.

VARA:

TOAMNA:

IARNA: Voi expune si eu cateva considerente asupra acestui subiect, reesite din propria-mi experienta , fara a avea pretentia detinerii adevarului absolut.Perntu o iernare reusita sunt necesare: 1.HRANA,daca calitatea acesteia are importanta ei , esentiala este CANTITATEA si DISPUNEREA acesteia in apropierea ghemului, astfel ca ,pe perioada hibernarii",entitatea in care se constitue familia de albine sa aiba asigurata principala resursa

existentiala.Aici as face o observatie;Daca nu stapanim prea bine stiinta "aranjarii" cuibului de iernare, cel mai bine este sa lasam albinele sa faca ce stiu ele ,si eu am convingerea ca stiu bine ce le este necesar. 2.SOCUL TERMIC, evitarea acestuia, sau atenuarea influentei absolut nefaste a trecerii bruste de la o temperatura pozitiva a mediului ambiental al familiei de albine (stupul ) la una ACUT NEGATIVA,spre minus 15-20 de grade celsius. Aici intervine optiunea pentru cele doua sisteme de "INPACHETARE": -sistemul tip CLOPOT (pe care,personal il agreez). -sistemul tip HORN . Diferenta dintre ele consta in principal din LOCUL si MODUL in care se face schimbul de gaze (si implicit vaporii de apa ) ,dintre mediul ambiental al familiei de albine,adica interiorul stupului si mediul exterior acestuia. La sistemul CLOPOT, schimbul se face prin deschideri mari aflate la baza stupul ,URDINIS LARG sau FUND DE PLASA (partial sau total) ori combinatii ale acestora, cu podisorul ermetizat complet dar ,foarte important , si I Z O L A N T .Gazele nocive ,mai grele ca aerul coboara si se elimina prin fundul de plasa ,care are si un rol de magnet de apa pentru vaporii rezultati ,sau prin urdinis cat mai larg deschis,in acest caz rolul de magnet de apa fiind preluat de gratiile antisoareci. La sistemul HORN, schimbul de gaze se face prin URDINIS(admisie) si podisorul(evacuare) cu FANTE aplicate pe dieritele laturi,sau podisor cu plasa si izolatie absorbanta.In acest caz aerul circula de jos in sus ,intand prin urdinis ,se ridica si antreneaza gazele nocive si vaporii de apa fiind eliminat prin diferenta de presiune ,sau absorbit. Marea "GASELNITA" la acest tip de inpachetare este sa se ghicesca raportul optim intre deschiderea urdinisului ,volumul[b] CUIBULUI delimitat de diafragme si viteza eliminarii sau absorbtiei prin podisor, stiut fiind, ca: -O CIRCULATIE INTENSA ESTE DAUNATOARE,prin curentii creati, CRESTERII PUIETULUI , ducand la o intarziere a dezvoltarii in primavara. -O OBTURARE A CIRCUITULUI, dintr-un motiv sau altul,DUCE, daca nu se intervine la timp, LA MOARTEA PRIN SUFOCARE A FAMILIEI RESPECTIVE. ELIMINAREA COMPLECTA A CONDENSULUI , este in opinia mea o iluzie. In MOD NORMAL, condensul apare in momentul in care in familie incepe ponta matcii ,care duce la cresterea activitatii GHEMULUI ,hranire mai intensa ,producerea caldurii necesare dezvoltarii puietului. CAPACITATEA REDUSA DE VENTILATIE ,datorata existentei ghemului de iernare,face ca o parte din vaporii de apa rezultati in urma cresterii activitatii mai sus mentionate,sa CONDENSEZE pe zonele mai reci ale interiorului stupului.Umezeala persistenta ,conbinata cu cresterea relativa a temperaturi = MUCIgai..>> boALA. In aceasta perioada ,A CAPACITATII REDUSE DE VENTILATIE, care ,de regula incepe in ultima decada lunii ianuarie si pana la primul zbor serios de curatire TREBUIE sa ajutam familia. Cum ? EU , adeptul sistemului clopot ,accentuat zic eu, prin asezarea caturilor sub cuib , cu funduri de plasa (partial) cu podisorul complect ermetizat si izolant,folosind in acest scop folia de plastic o paturica si expandat,... INTRODUC in stup bulgarasul de var nestins,intr-o cutiuta... ACOPAR stupul cu un sac de folie neagra de volum maresimplu si usor de manipulat.....Aceste doua masuri se aduga la aceea de a PROTEJA INCINTA VETREI ,inca din toamna, prin paravane ,DE CURENTI DE AER RECI (vant). Acesta imi este declaratia ,pe care o dau si o semnez, APROAPE in deplina cunostinta de cauza. Aplicatia sacului negru are in opinia mea ,ca principal rol , atenuatrea socului termic. Am vizitat in aceasta primavara cam trei stupine care au avut pierderi ,una de vre-o 40(patruzeci )de familii.

Concluzia la care am ajuns peronal ,dar NEAMPARTASITA de cei in cauza, a fost ca in procent de @ 80% ,MORTALITATEA S_A DATORAT ACESTUI FENOMEN Existenta sacului,a paturii de aer dintre ,si a pivnitei rezultata din asezarea catului sub cuib ,atenueaza transferul termic, brutal si ucigator. Mai sunt si alte avantaje,relevate mai sus dar intr-un final ,FAPTILI CONTEAZA. Si eu n-am avut nici -o pirdere (mortalitate) la 33 de familii.

S-ar putea să vă placă și