Albinele

Albina face parte din ordinul Hymenoptera , una dintre cele mai avansate grupe de insecte, caracterizata prin viata sociala si organizarea indivizilor n familie. Familia de albine functioneaza ca un "supraorganism" n care functiile de respiratie, nutritie, reproductie si aparare se regasesc att la nivel individual ct si social, n cadrul acestei familii regasindu-se diviziunea muncii, desfasurarea n comun a activitatilor legate de adunarea si prelucrarea hranei, ngrijirea urmasilor, concentrarea puterii reproducatoare a coloniei la o singura femela (matca) si ctiva masculi (trntorii), reglarea temperaturii pe timpul iernii, etc.

Componenta familiei de albine

Matca este singura femela capabila de reproductie, de

mperechere cu trntorii (n mod obisnuit se mperecheaza cu pna la 10 trntori) si sa depuna oua fecundate (din care vor iesi matci sau lucratoare) sau nefecundate (din care vor iesi trntori). Se deosebeste usor de celelalte albine prin forma si marime, avnd corpul mai lung, capul mai mic si abdomenul foarte dezvoltat si acoperit pna la jumatate de aripi. n plina activitate de ouat, primavara-vara, cntareste ntre 250 si 280 grame. Este cea mai longeviva dintre membrii familiei de albine putnd trai pna la 8 ani (este nsa eficienta economic doar un an-doi, dupa care trebuie schimbata), este activa pe toata perioada vietii putnd depune 1500-2500 si chiar 3000 de oua n 24 de ore n luna iunie. n aceasta perioada de ponta intensa regina este atent ngrijita si bine hranita de albinele din suita sa. n familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hranita cu ultima picatura de miere.

Matca este apta de mperechere numai pna la 20-30 zile de la eclozionare, dupa care, n lipsa mperecherii, ca depune numai oua nefecundate din care vor iesi doar trntori ("matca trntorita"). Nu paraseste stupul dect n trei cazuri: dupa perioada de maturizare, cnd trebuie sa se mperecheze, la ntemeierea unei noi familii, cnd iese cu o parte din albinele lucratoare si trntorii din stup sub forma de roi si ultima situatie, cnd stupul este puternic infestat cu Varroa sau alti paraziti, bacterii, virusuri, etc. este urt mirositor fiind impropriu pentru supravietuirea albinelor n stup.

Albinele lucratoare sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine, femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproductie

Durata de viata a albinei lucratoare depinde de gradul de uzura ca urmare a activitatilor intense desfasurate de aceasta (cresterea puietului si activitatea de cules nectar si polen). Astfel albinele eclozionate n sezonul activ (din primavara, martie pna vara, n jurul lunii august) traiesc numai 40 de zile pe cnd albinele eclozionate toamna traiesc pna n primavara viitoare, cnd se face schimbul de generatii (6-9 luni). Lipsa cresterii puietului n familie, n aceasta perioada, precum si corpul gras bine dezvoltat pe permite sa traiasca att de mult. Numarul albinelor lucratoare dintr-o familie cu dezvoltare normala variaza n functie de sezon. Daca la nceputul primaverii sunt ntre 10000 si 20000 albine, n timpul verii sunt ntre 40000 si 60000 albine iar toamna n jur de 20000-30000 albine.

Trntorii reprezinta masculii familiei de albine, sunt indivizi eclozionati din oua nefecundate. Corpul lor este mai mare dect al lucratoarelor si a matcii, lungimea este aprox. 15-18mm, greutatea ntre 200 si 280mg (cel mai obisnuit 230mg), capul este rotunjit, antenele trntorului au cu o articulatie n plus fata de cele ale albinei lucratoare cu ochi foarte bine dezvoltati, mirosul sensibil si vederea trntorilor, adaptata la lumina cerului si a zarii, ajutndu-i la detectarea usoara a matcilor iesite la mperechere.

Au o trompa scurta, de aceea nu pot culege cu ea nectarul floral, n schimb le permite sa primeasca hrana de la albinele lucratoare (n primele 4 zile de viata) sau se hraneasca singuri cu mierea din celulele fagurilor (la maturitate). Durata de viata a trntorilor este ntre doua si opt saptamni si variaza n functie de sezon (activ sau perioada de repaus) si de zona geografica. Durata totala de zbor a unui trntor este, n medie, de 4 ore n perioada de vrf a sezonului si cca. 2 ore jumatate spre sfrsitul acestuia. Primavara trntorul poate zbura, ntr-o singura zi, aproximativ 24 minute iar vara 36 minute, pe o distanta de peste 7km fata de stupul de origine.

Ei nu culeg nectar, nu participa la organizarea sau apararea familiei de intrusi, nu contribuie la producerea hranei pentru colonie si nici la polenizare. Rolul principal al trntorilor este de a mperechea matcile si de a asigura astfel perpetuarea speciei. Pe lnga acest rol trntorii mai contribuie, prin prezenta lor pe faguri, la realizarea unui regim termic optim necesar cresterii n bune conditii a puietului precum si la ventilarea stupului.
Catre sfrsitul verii, ncepnd cu iulie-august, cnd albinele se pregatesc pentru iernare, trntorii sunt izgoniti din stup de catre albinele lucratoare si, daca pe perioada sezonului activ erau primiti n orice alta familie, aveau libera-trecere, acum nu le mai este permisa intrarea. Adunati n grupuri pe stupului sau pe peretele frontal al stupului, nfometati, trntorii mor n scurt timp de foame.

Temperatura joaca un rol esential in dinamica populatiei din stup. Albinele vor zbura doar cand temperatura medie zilnica depaseste 12 de grade Celsius. Perioada de cules joaca un rol important dupa cum a fost mentionat si mai sus. Aceasta are un rol important in numarul de oua pe care o regina il depune.

Albinele nu vor iesi la zbor, daca viteza vantului este mai mare de 34 km / ora, sau daca ploua. Vantul puternic impiedica albinele sa zboare, s-a stabilit ca albinele udate cu apa, nu mai pot zbura datorita cresterii lor in greutate nemaiputandu-se sustine in zbor.

Albina fr ac

Bondarul

Viespea

Pentru a putea lucra cu albinele, ai nevoie de cteva ustensile: - foiul - paclul - scria - centrifuga

1. FOIUL se folosete pentru afumarea albinele n vederea ameirii acestora.

2. MTURICA, se folosete pentru ndeprtarea i curarea ramelor de albine care nu au zburat din cauza afumrii. Se mai folosete i pentru ndeprtarea albinelor moarte de pe rame.

3. PACLUL se folosete la ndeprtarea surplusului de cear de pe suprafaa ramei.

4. SCRIA, folosete la detaarea ramelor din locul lor.

5. CENTRIFUGA folosete la extragerea mierii din faguri prin centrifugare. Prin nvrtirea unui mner, mierea este eliberat, curgnd ntr-un vas printr-o eav.

Pentru a face jumatate de kilogram de miere, un roi de albine zboara aproximativ 20.000 de kilometri si culege polenul din circa 6 milioane de flori. Mierea nu este recomandata copiilor mai mici de un an, dar nici persoanelor foarte in varsta si nici celor care din diferite motive au un sistem imunitar slabit.

Aroma, culoarea si gustul mierii de albine difera in functie de plantele melifere care au fost folosite de albine pentru extragerea polenului, dar si in functie de modul in care mierea este recoltata din stup.

Culoarea depinde de substantele colorate care se gasesc in polenuri - caroten, clorofila, xantofila -, iar culoarea poate fi de la incolor pana la neagra. Mierea stransa la inceputul primaverii are o culoare de un galben viu, pana la portocaliu.

Bibliografie : http://www.emiere.ro/Viata-instup/Viata-in-stup.php http://apibio.rcservicegroup.ro/site%20map.html