ADJECTIVUL

DEFINIŢIE
 Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă a cărei
principală caracteristică este aceea că indică o însușire
a unui obiect. Așadar, acesta apare însoțit de un
substantiv, pe care îl determină și cu care se acordă în
gen, număr și caz. Când nu se află lângă substantivul
determinat, adjectivul este legat de acesta prin articolul
demonstrativ (exemplu: fata cea frumoasă).
Clasificare adjective
1. DUPA DECLINARE

A. Variabile: își schimbă forma în funcție de gen, număr și caz

(exemplu: puternic, puternică, puternici, puternice)
 Variabile cu două terminații: când sunt la nr. singular, au o formă
pentru genul masculin și altă formă pentru genul feminin.
Adjectivele variabile prezintă și forme flexionare. Numărul de forme
flexionare se determină prin verificarea terminațiilor adjectivelor aflate
atât la numărul singular, cât și la plural, respectiv la genul feminin și cel
masculin.
 Exemple:
alb - albă - albi - albe: adjectiv variabil cu 2 terminații și 4 forme
flexionare
verde - verde - verzi - verzi: adjectiv variabil cu o terminație și două
forme flexionare
mic - mică - mici - mici: adjectiv variabil cu două terminații și trei
forme flexionare
 Variabile cu o terminație: când sunt la nr. singular, au
aceeași formă pentru genurile masculin și feminin.
 Exemple:
verde, mare, subțire
câine mare – pisică mare
material subțire – bluză subțire
B. Invariabile: rămân la aceeași formă, indiferent de
gen, număr și caz. De obicei, aceste adjective sunt
împrumutate din limbi străine.
 Exemple: gri, bordo, dulce, precoce, vivace
2. După origine
 Adjective propriu-zise
Exemple: frumos, colorat, bun,
interesant, amar
 Adjective pronominale: provin
din pronumele care determină
substantivul și se împart în:
 Adjective demonstrative
Exemple: copilul acesta, eleva
cealaltă
 Adjective nehotărâte
Exemple: unele fete, fiecare copil
 Adjective posesive
Exemple: prietenul meu, copiii lor,
vecinii noștri
 Adjective negative
Exemple: niciun om, nicio lucrare
 Adjective de întărire
Exemple: profesorul însuși, eleva
însăși
 Adjective relative
Mă întreb/ ce emisiune te
interesează.
 Adjective interogative
Exemplu: Care țară din lume nu
are o istorie tumultoasă?
Funcțiile sintactice ale
adjectivului
Adjectivul poate avea următoarele funcții sintactice:
 Atribut adjectival: Am văzut un copac înalt.
 Nume predicativ: Viața este grea.
 Complement indirect: Din timidă a devenit
îndrăzneață.
 Complement circumstanțial de timp: De mic era
inteligent.
 Complement circumstanțial de mod: Juriul este de
acord că băiatul este mai mult arătos decât talentat.
 Complement circumstanțial de cauză: Cântă
de fericită.
Valorile stilistice ale adjectivului
 Exprimând însuşiri ale
obiectelor(culori, forme ,dimensiuni, calităţi etc.) adjectivul este
unul din mijloacele principale de prezentare artistică a
realităţii prin cuvinte 19519j92t . Adjectivul, ca mijloc de
exprimare
artistică, este folosit de obicei în descrieri, ca atribut al unui
substantiv sau nume predicativ. Sensul lui poate reda variatele
nuanţe ale
culorilor, calitatea şi tonalitatea sunetelor, dimensiunile şi chiar
caracteristica (felul) mişcărilor când substantivul pe care îl
însoţeşte denumeşte o acţiune. Epitetul adjectival este un
determinant expresiv al unui substantiv (adjectivul putând fi
atribut sau nume
predicativ) dar realizarea artistică nu se datorează numai
adjectivului-epitet ci rezultă din asocierea făcută de scriitor
între adjectiv şi un anumit substantiv, care, în realitate, nu posedă
însuşirea exprimată de adjectivul respectiv.