1

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ETAPA JUDEȚEANĂ, 12 martie 2022
Clasa a VII-a
• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/ sau motto.
• Punctajul total este de 100 de puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.

Se dau următoarele texte:

A.
„Pe-atunci pentru mine casele aveau față. Față de om, vreau să zic. Așa le și desenam: totdeauna
cu două ferestre, care erau ochii, iar la mijloc, jos o poartă boltită, care era gura, bosumflată. În ochi le
puneam uneori și ghivece cu flori roșii. Niciodată florile nu aveau altă culoare: lumea mea era simplă și
se repeta fără să mă plictisească. Cineva mi-a spus mai târziu că asta e chiar definiția Paradisului.
Desigur, când mă plimbam pe străzile vechi ale orașului în care mă născusem, casele mi se
arătau în mai multe feluri, însă tot chip de om aveau. Îmi amintesc de una mare, cu vreo opt ochi, dintre
care unul spart și bandajat, dar, pentru că tot îi rămâneau șapte întregi, n-o socoteam chioară, spre
deosebire de alta, un pirat autentic, cu un singur ochi, celălalt fiind total acoperit de iederă. Cât despre
hotelul Aro, care stătea cu spatele la noi, era acoperit de ochi de sus până jos. Nas nu aveau casele din
copilăria mea și asta le dădea un aer cât se poate de cuviincios. […]
Înăuntru, în burta ei, se petreceau ciudățenii. Cel mai greu de înțeles era că nu trăiam cu toții,
bătrâni, adulți și copii, în aceeași casă, adică ea lua forma generației pe care o adăpostea. Pentru bătrânii
care o cumpăraseră demult de tot, casa era o țară numai de ei știută, plină de soluri de viață dispărute:
paturi cu rame unduite ca algele și dulapuri cu margini la fel, o înaltă oglindă venețiană cu ape de cristal
care făcuse cele două războaie mondiale și rămăsese întreagă, tacâmuri de argint cu inițiale încolăcite pe
mâner, un vas de fildeș cu naiade, tablouri care mi se păreau tare mohorâte, cu zăpezi albe, copaci
desfrunziți și păsări negre, rochii pline de năsturei, găici și pliuri ca niște minuscule evantaie, șervete și
fețe de masă cu monogramă și feston¹, panglici care se transformau în papioane, un baston, un plastron2.
Și o mulțime de pălării pe care le probam și care ne veneau până la jumătatea feței. Dacă-ți băgai nasul
în dulap, mirosea a parfum și apret. Cuvintele bătrânilor păreau să aibă și ele feston, pliuri, parfum și
monogramă. Odată, i-am auzit vorbind cu glas tot mai coborât despre cocoșei, iar eu am ciulit urechile:
credeam că era vorba de niște pui mici de cocoș, și tare mi-ar fi plăcut să-i văd și să-i aud cântând, dar
n-am întrebat nimic.
Pentru adulți, care erau copiii bătrânilor, casa era un motiv de spaimă, la fel cum eram și noi,
copiii adulților, și rareori eram mulțumiți de ea sau de noi. Adulții fuseseră și ei copii în aceeași casă.
Acum voiau s-o schimbe, s-o îndrepte, s-o peticească: ba acoperișul prin care intra ploaia, ba vopseaua
scorojită a scărilor, câte o ușă care nu se mai închidea, umflată de umezeală, niște țevi vechi, canalul
înfundat, șoarecii din pod, în fine, n-o lăsau o clipă în pace, iar ea le răspundea exact la fel, nu le dădea
pace. Spuneau că-i bătrână, că n-a fost gândită bine de la-nceput și că n-avem loc. Nu mai vorbesc că
mereu vindeau câte ceva din ea – te durea sufletul. Spuneau că n-avem de ales. Spuneau că nu trebuie să
te atașezi de lucruri. Spuneau că au nevoie de bani. Spuneau « Noi să fim sănătoși!».
În schimb pentru noi, copiii, casa era mereu proaspătă și atrăgătoare, un loc de explorat, fără
cusur, fără margini și fără moarte. Pe-atunci nu știam încă nici despre oameni că mor, darămite despre
case sau orașe, despre civilizații sau stele. Dar viața tocmai se pregătea să-mi arate că nu-i așa. Asta am
învățat eu toată viața: că nimic nu-i deloc așa. Oricum, de câte ori cineva ieșea dintr-o vârstă ca să intre
în alta, schimba și casa. Pe cea nevăzută, vreau să spun.
Se apropia vacanța de vară. În familiile noastre era de la o vreme o atmosferă tensionată,
certurile izbucneau din te miri ce și pe strămătușa noastră, Magda, femeie mai tare ca bărbații, deși
mâna-i tremura repede-repede, de parcă ar fi tocat tot timpul vinete, o surprinsesem de câteva ori cu
ochii roșii.”
(Ioana Pârvulescu, Inocenții)
* feston¹ = broderie cu care se tivește marginea unui obiect de pânză
* plastron2 = partea din față (detașabilă) a unei cămăși.
 1
N

B.
„Ca și în afara ei, în interior casa Profesorului era sărăcăcioasă și neprimitoare. Era formată doar
din două camere – o bucătărie cu spațiu pentru luat masa și un birou în care era amenajat și
dormitorul Profesorului. Era un spațiu strâmt, cu mobilă ieftină și tapetul decolorat. Podelele
scârțâiau îngrozitor. Am descoperit că nu numai soneria era stricată, ci cam toate lucrurile din casă.
Ferestruica de la baie era crăpată, clanța ușii de la bucătărie era lăsată, iar radioul așezat deasupra
rafturilor cu veselă nu funcționa deloc. […]
În birou mirosea puternic a cărți, poate pentru că nu exista sistem de aerisire. Jumătate din
ferestre erau acoperite de etajere cu cărți și cele care nu încăpeau se înălțau în teancuri peste tot. Un pat
cu o saltea învechită și ruptă era lipit de perete. Pe birou era un singur caiet deschis. Nu era niciun
computer, iar Profesorul nu avea un creion sau pix în mână. Stătea doar nemișcat și privea într-un punct
fix din spațiu. […]
Când m-am întors, Profesorul era așezat în fotoliul de lângă fereastra din bucătărie, așa cum
stătea de fiecare dată când se întrerupea din «meditat». Pentru că moțăia, am putut face curat în birou.
Am aerisit bine, i-am scos așternutul în grădină și am dat bine cu aspiratorul. În cameră domnea
dezordinea, dar era totuși un spațiu plăcut. Dând cu aspiratorul, nu m-am mirat să găsesc sub birou
ghemotoace mari de păr, bățul de la o acadea sau un os de pui. Și, cu toate acestea, mi s-a părut că în
cameră plutea un aer de pace, cum numai simțisem în viața mea. Nu doar că nu era niciun zgomot, ci era
ca și cum liniștea Profesorului, atunci când se pierdea în lumea numerelor, se acumulase în straturi, fără
să-i pese de ghemotoacele de păr și de praf. O liniște ca un lac limpede ascuns în adâncul pădurii. Dar,
deși biroul părea confortabil, era clar că nu avea nimic interesant din punctul de vedere al unei menajere.
Nu găseai acolo niciun obiect care să-ți dezvăluie ceva din trecutul Profesorului, nicio fotografie
misterioasă, nicio bijuterie care să te facă să oftezi. Nimic din ceea ce ar fi putut aprinde imaginația unei
menajere. Am șters rafturile de cărți. Teoria grupurilor, Teoria numerelor algebrice, Studii despre
teoria numerelor... Chevalley, Hamilton, Turing, Hardy, Baker... Atât de multe cărți, și niciuna nu-
mi trezea interesul. Mai mult de jumătate erau scrise în limbi străine și nu le puteam citi nici măcar
titlurile de pe cotor. Pe birou erau câteva caiete puse unul peste altul, mai multe creioane cu mină B4
foarte scurte și agrafe. Era un birou fără viață, despre care nici n-ai fi zis că este spațiul unei
activități intelectuale intense. Resturile de creion ascuțit erau singura dovadă că Profesorul lucrase la
acest birou. În timp ce ștergeam praful, aranjam caietele și adunam agrafele, mi-am zis că un
matematician ar trebui să aibă un compas sofisticat cum nu se găsește la papetării obișnuite, sau o riglă
matematică cu funcții multiple. Scaunul de la birou avea o adâncitură în locul unde obișnuia să stea
Profesorul. În acea seară, după cină, Profesorul nu s-a dus, ca de obicei, în birou. Părea dornic să stea de
vorbă și să caute un subiect de discuție pentru a nu mă lăsa singură să strâng masa.”
(Yōko Ogawa, Profesorul și menajera)

C.

„Marea majoritate a agricultorilor trăiau în așezări permanente; doar puțini erau păstori nomazi.
Sedentarizarea a determinat reducerea drastică a teritoriului celor mai mulți oameni. Vânătorii-
culegători arhaici trăiau de obicei pe teritorii întinse pe multe zeci și chiar sute de kilometri pătrați.
«Casa» era întregul teritoriu, cu dealurile, cursurile de apă, pădurile și cerul său. Țăranii, în schimb, își
petreceau cele mai multe zile lucrând un câmp sau o livadă mică, iar viața lor domestică avea în centru o
construcție înghesuită de lemn, piatră sau lut, măsurând nu mai mult de câțiva zeci de metri – casa.
Țăranul tipic a căpătat un atașament foarte puternic față de această construcție. Era o revoluție cu bătaie
lungă, al cărei impact era deopotrivă psihologic și arhitectural. De aici înainte, atașamentul față de «casa
mea» și separarea de vecini au devenit marca psihologică a unei creaturi mult mai centrate pe sine.”
(Yuval Noah Harari, Sapiens, Scurtă istorie a omenirii)
 1
N

SUBIECTUL I ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII 20 de puncte

1. Scrie numărul de sunete din cuvintele: el, petreceau 2 puncte

2. Găsește câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele următoare: bătrână ( textul A),
decolorat (textul B). 2 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: În familiile noastre era de la o vreme o
atmosferă tensionată, certurile izbucneau din te miri ce și pe strămătușa Magda […] o surprinsesem de
câteva ori cu ochii roșii. 2 puncte
4. Precizează gradul de comparație al adjectivului cel mai sfios și pune-l la alt grad de comparație.
2 puncte
5. Notează doi termeni din câmpul semantic al cuvântului casă, din textul B. 2 puncte
6. Propune pentru un termen din textul A, folosit cu sens cu sens propriu, un enunț în care să-l utilizezi cu
sens figurat. 2 puncte
7. Transcrie din textul C un pronume reflexiv și un verb copulativ. 2 puncte
8. Precizează cazul cuvintelor subliniate: Și o mulțime de pălării pe care le probam și care ne veneau până
la jumătatea feței. 2 puncte
9. Ilustrează prin câte un exemplu, omonimia cuvintelor transcrise din textul A – ochi – și din textul C –
era. 2 puncte
10. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra următoarele funcții sintactice: atribut pronominal, complement
circumstanțial de scop. 2 puncte

SUBIECTUL AL II-lea - LECTURĂ, REDACTARE 40 de puncte

1.Transcrie două figuri de stil diferite din textul A, precizează-le tipul și comentează-le. 6 puncte
2. Explică în 40 – 60 de cuvinte semnificația secvenței: Oricum, de câte ori cineva ieșea dintr-o vârstă
ca să intre în alta, schimba și casa. Pe cea nevăzută, vreau să spun. 6 puncte
3. Rescrie următoarea secvență din perspectiva unui alt tip de narator: În schimb pentru noi, copiii, casa
era mereu proaspătă și atrăgătoare, un loc de explorat, fără cusur, fără margini și fără moarte. Pe atunci
nu știam nici despre oameni că mor, darămite despre case sau orașe, despre civilizații sau stele. 6 puncte
4. Prezintă o asemănare și o deosebire între textul B și textul C. 4 puncte
5. Extrage din fiecare text o trăsătură a casei prezentate. 6 puncte
6. Explică în minimum 30 de cuvinte care dintre casele prezentate în textele A, B, C te atrage și de ce.
6 puncte
7. Prezintă într-un text de 40 – 60 de cuvinte modul în care se raportează fiecare dintre naratorii textelor A
și B la casele pe care le descriu. 6 puncte

SUBIECTUL AL III-lea - ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE 40 de puncte

Redactează un text de minimum 200 de cuvinte, despre influența pe care o au casele în viața oamenilor,
valorificând cele trei texte și experiența personală/ alte opere literare citite.

În elaborarea compunerii vei avea în vedere:

- construirea unei idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut;
- corelarea aspectelor din cele trei texte suport cu idei dintr-un alt text sau cu aspecte din experiența
personală;
- respectarea structurii unei compuneri;
- claritatea exprimării, coerența ideilor, folosirea unui limbaj expresiv.

Vei primi 30 de puncte pentru conținutul compunerii și 10 puncte pentru redactare.

Notă
Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 200 de cuvinte
și dezvoltă subiectul propus.
 1
N

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ETAPA JUDEȚEANĂ , 12 martie 2022

Clasa a VII-a

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I 20 de puncte
1. câte 1 punct pentru precizarea corectă a numărului de sunete (el - 3 sunete, petreceau - 8 sunete) – 2
puncte (1p x 2)
2. câte 1 punct pentru identificarea corectă a sinonimelor -2 puncte (1p x 2)
3.câte 1 punct pentru explicarea corectă a modului de formare a cuvintelor (1p x 2)
4. 1 punct pentru precizarea gradului de comparație al adjectivului dat, 1 punct pentru trecerea adjectivului
la un alt grad de comparație (1p x 2)
5. câte 1 punct pentru notarea a doi termeni din câmpul semantic al cuvântului casă din textul B - 2 puncte
(1p x 2)
6. câte 1 punct pentru identificarea unui termen din textul A, folosit cu sens cu sens propriu și pentru
scrierea unui enunț în care același cuvânt să aibă sens figurat – 2 puncte (1p x 2)
7. câte 1 punct pentru transcrierea unui pronume reflexiv din textul C și pentru transcrierea unui verb
copulativ din textul C – 2 puncte(1p x 2)
8. câte 1 punct pentru precizarea cazurilor cuvintelor subliniate -2 puncte (1p x 2)
9. câte un punct pentru ilustrarea omonimelor cuvintelor transcrise din textul A – ochi – și din textul C –
era - în câte un enunț -2 puncte (1p x 2)
10. câte 1 punct pentru alcătuirea enunțurilor pentru ilustrarea funcțiilor sintactice: atribut pronominal,
complement circumstanțial de scop -2 puncte (1p x 2)

SUBIECTUL AL II-lea - LECTURĂ, REDACTARE 40 de puncte

1. 2 puncte pentru identificarea figurilor de stil; 2 puncte pentru precizarea tipului figurii de stil; 2 puncte
pentru comentarea figurilor de stil/ 1 puncte pentru un răspuns parțial,
2. Explicarea în 40 – 60 de cuvinte a semnificației secvenței 6 puncte, (răspuns nuanțat 5 puncte,
respectarea numărului de rânduri 1 punct , răspuns aproximativ 3 puncte, încercare de răspuns 1 punct)
3.Rescrierea secvenței din perspectiva unui narator obiectiv –6 puncte, răspuns aproximativ -4. puncte,
încercare de răspuns - 2 puncte.
4. 3 puncte pentru prezentarea unei asemănări/ 2 puncte pentru prezentarea parțială/ 1 punct pentru
încercarea de prezentare.
4. 2 puncte pentru prezentarea unei deosebiri/ 2 puncte pentru prezentarea parțială/ 1 punct pentru
încercarea de prezentare.
5. câte două puncte pentru extragerea din fiecare text a unei trăsături a casei prezentate – 6 puncte, (2puncte
x 3)
6. Explicarea în minimum 30 de cuvinte a motivului alegerii uneia dintre casele prezentate în textele A, B,
C - 6 puncte (răspuns nuanțat - 5 puncte, respectarea numărului de rânduri 1 punct, răspuns aproximativ-
3 puncte, încercare de răspuns - 2 puncte)
7. Prezentarea într-un text de 40 – 60 de cuvinte a modului în care se raportează fiecare dintre naratorii
textelor A și B la casele pe care le descriu - 6 puncte (prezentare nuanțată 5 puncte, respectarea numărului
de rânduri 1 punct, răspuns aproximativ- 3 puncte, încercare de răspuns 1 punct)
 1
N

SUBIECTUL AL III-lea - ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE 40 de puncte

- 10 puncte pentru construirea unei idei creative adecvate cerinței

- 8 puncte pentru respectarea relației dintre temă și conținut
- 8 puncte pentru corelarea aspectelor din cele trei texte suport cu idei dintr-un alt text sau cu aspecte din
experiența personală. (câte 2 puncte pentru valorificarea fiecărui text dat și a unei experiențe culturale sau
personale)
- 2 puncte pentru utilizarea unui limbaj expresiv
- 2 puncte pentru respectarea structurii unei compuneri

Redactarea compunerii
-registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate: în totalitate 3 puncte; parțial 2 puncte
-coerența textului în totalitate 2 puncte, parțial 1 punct
-respectarea normelor de ortografie 2 puncte
-respectarea normelor de punctuație 1 punct
-așezarea în pagină 1 punct
-lizibilitatea 1 punct

Notă
Punctajul pentru redactare se acordă în care textul are minimum 200 de cuvinte și dezvoltă
subiectul propus.

Total - 100 de puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.