Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc

CLASA A VIII-A PROBA ORALĂ

BILET NR. 1

EXAMEN DE CORIGENȚĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

1. Alcătuiește frazele indicate folosind conjuncția „că”: subiectivă, predicativă, completivă directă și
atributivă, indirectă. 50p
2. Scrie răspunsul le fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la text: 40p

SCENA XVII
Corina, Ștefan, Jeff
CORINA (care în tot timpul scenei de mai sus a rămas într-un colț, tăcută, se apropie acum de
Ștefan): În cât e azi?
ȘTEFAN: Ești glumeață.
CORINA: Nu. Întreb cu toată seriozitatea: în cât e azi?
ȘTEFAN (enunțând): Joi, 12 august.
CORINA: Nu-ți spune nimic data asta?
ȘTEFAN: Nimic. Cel puțin nimic special. E o aniversare?
CORINA: Gândește-te bine!
ȘTEFAN (caută o clipă și pe urmă ridică din umeri).
CORINA: „Kleine Nachtmuzik”* - Salzburg -
ȘTEFAN (cu un gest de plictiseală): Ooo!
CORINA: Niciun „Ooo”! Avem un pact și cer să-l respecți. Recunoaște că, de când am reparat aparatul de
radio, nu l-am pus niciodată să cânte. Așa era învoiala. Uite, l-am lăsat, săracul, „la colț”. Dar acum - (Ia
aparatul de radio și-l ridică cu destulă greutate, încercând să-l ducă spre măsuța lui obișnuită.)
JEFF (îi sare în ajutor): Lăsați-mă, domnișoară Corina, pe mine. (Ia aparatul, îl așază pe măsuță, pune priza,
întoarce butonul.) Pe unde se transmite?
CORINA: Prin Viena.
JEFF (citind pe indicatorul aparatului și învârtind butonul): 507 lungime de undă. 506 și 8.
CORINA: Nu vă oblig să rămâneți aici. Vă puteți duce la masă.
ȘTEFAN: Foame nu mi-e și, după o zi așa de agitată, nimic mai bun decât un ceas pe șezlong. Fie și muzical,
dacă nu se poate altfel. (Fiecare se așază pe câte un șezlong. Între timp, Jeff a continuat să caute postul Viena.
S-au auzit diverse zgomote și țârâituri, iar acum se aude destul de clar tic-tacul obișnuit al postului Viena.)
CORINA: Oprește, Jeff. Aici e. Viena. Recunosc semnalul. (Se uită la ceas.) Trebuie să înceapă curând. În
câteva minute. Vino aici. (Jeff a rămas lângă aparatul de radio și îi privește de sus, din umbră, pe amândoi.) Nu
vii? (Tăcere.) Nu vrei să vii, Jeff?
ȘTEFAN: Eu zic să vii. Am citit undeva că între muzică și matematică există legături foarte strânse. Or,
dumneata, Jeff, care ești cel mai eminent corigent la matematici pe care l-am cunoscut vreodată -
(Jeff se întoarce brusc și iese din scenă, trântind foarte puternic ușa.)
(Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța)
*Eine kleine Nachtmusik (în limba germană) – Mica serenadă, lucrare pentru orchestră compusă de
Wolfgang Amadeus Mozart.
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: special, învoiala. 10p
2. Explică rolul virgulei din secvența Oprește, Jeff. 10p
3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la timpul acțiunii. 10p
4. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 10p
Din oficiu: 10p

Profesor evaluator: Profesor asistent:

Director,
Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc

CLASA A VIII-A PROBA ORALĂ

BILET NR. 2

EXAMEN DE CORIGENȚĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

1. Alcătuiește frazele indicate folosind conjuncția „cum”: subiectivă, predicativă, completivă directă și
atributivă, indirectă. 50p
2. Scrie răspunsul le fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la text: 40p

„Azi aşa, mâine aşa, poimâine se numeşte că-i duminică dimineaţă. Cine merge la sfânta biserică? Baba
şi cu fată-sa! Biata copilă a moşneagului, urgisită şi necăjită, stă acasă şi aşa primeşte poruncă:
- Să stai şi să faci mâncare, nici prea rece, nici prea fierbinte! Auzi?
- Bine.
Se duc ele la sfânta slujbă; fata moşneagului se urcă pe coşăr* şi se uită. Ele cum ajung în faţa
pridvorului, s-apucă şi ea şi se duce la cei doi nucuşori din grădină, răsădiţi de mânuţa ei, răsfiraţi a plâns, cu
crengile frăţeşte la pământ şi, fiindcă acolo-i şedea norocul şi ajutorul ei, face: „Descuieţi-vă, nucuşorilor!"
Atunci, cât ai clipi, nici eu singur nu mai ştiu ce fel de lucruri scumpe au ieşit de acolo: straie scumpe, cum nici
la miresele împărăţiei nu se află, şi trăsură şi cai, care nici n-or fi cum s-or povesti, că lumea pentru ce are
gură! Atâta numai că fata noastră, gătită aşa de mândru, iacă intră şi ea în sfânta biserică! Lumea socotea că-i
crăiasă, nu de pe ici-de pe colea, ci crăiasa cea mai aleasă dintre crăiese! Cât despre feciorul împăratului,
dumneavoastră aveţi auz îndeajuns şi vă puteţi închipui mai bine decât mine ce fel îi juca gândul: dorul nu caută
multă zăbavă, a pus stăpânire şi pe inima împărătească - şi adică de ce nu? - şi să-l ardă focul de dor! Crăiasa
cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură*, a ieşit, şi până una-alta,
a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei! [...]
Si mâncarea era făcută, nici prea rece şi nici prea fierbinte, cum e mai bunişoară pentru izbăvit de inimă
rea.
- Dar oaleu! - zice fata babei - tu nici nu ştii una!
f
- Dacă nu-mi spui, surioară dragă!
- D-apoi tu ce mai ştii! Amarnic feciorul de împărat, dar mai mândră-i crăiasa ce-a venit azi la sfânta
slujbă!
- De! Dacă eu, săraca, şed numai acasă!
''f
(Nu cânta, băiete!, basm cules de D. Furtună)
*coşăr, coşar, s.n. - (pop.) îngrăditură de nuiele; magazie
*nafură, anafură, s.f. - bucăţele de pâine care se împart credincioşilor la sfârşitul liturghiei

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merge, poruncă. 10p
2. Explică rolul virgulei în secvenţa: - Dacă nu-mi spui, surioară dragă! 10p
3. Selectează două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la spaţiul acţiunii. 10p
4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text. 10p

Profesor evaluator: Profesor asistent:

Director,
 Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc

CLASA A VIII-A PROBA ORALĂ

BILET NR. 3

EXAMEN DE CORIGENȚĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

1. Alcătuiește frazele indicate folosind conjuncția „că”: subiectivă, predicativă, completivă directă și
atributivă, indirectă. 50p
2. Scrie răspunsul le fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la text: 40p

Eram în clasa a Vl-a şi aveam teza la Limba latină cu Barosanul. Nimeni nu îndrăznea să copieze la
acest iscusit profesor, care era de o mare vigilenţă.
Totuşi, Ducu Constantin, care nu se pregătise deloc, şi-a pus în gând să se salveze cu ajutorul unei
traduceri cuvânt cu cuvânt a textului latin.[...]
Ca să nu fie observat cum manevrează, colegul nostru se aşezase în fund, la perete...
Barosanul şi-a luat scaunul de la catedră, l-a aşezat în faţa băncilor, şi-a scos din buzunarul hainei
ziarul „ Universul ”, l-a desfăcut larg şi a început lectura, făcând o glumă:
- Băieţi, în timp ce eu citesc, voi scrieţi! [...] Cine se simte în stare poate să şi copieze, dacă are de
unde, numai să nu-l prind. Vorba românului: „ Hoţul neprins e negustor cinstit! ” Şi-acum: succes!
- Vă mulţumim, don ’profesor! mormăiră câţiva de circumstanţă şi ne apucarăm de lucru.
Ducu l-a furat din ochi pe Barosanul de vreo câteva ori, ca să-l vadă ce face: citea foarte concentrat
ziarul, găsind probabil ceva deosebit de interesant. Văzând că profesorul şi-a cam uitat de clasă, a
început să lucreze. A scos uşurel traducerea, a deschis-o la pasajul care-l interesa, a rupt foaia cu multă
băgare de seamă, apoi a pus-o în dicţionarul latin-roman de Nădejde şi a pornit să scrie.[...]
Pe la jumătatea orei, însă, Barosanul a strâns ziarul frumos, l-a băgat în buzunar şi a pornit cu paşii
lui grei direct către banca lui Ducu.\...]
Barosanul i-a luat lui Ducu dicţionarul şi, înainte de a-l deschide, i-a spus zâmbind:
- Bine, mă, nepricopsitule, nici atâta lucru nu eşti în stare, să copiezi?! Să te învăţ eu, profesorul, şi
asta? Ar fi prea de tot! De când mă tot uit la tine prin gaura pe oare am făcut-o în ziar!
- Acum dă-mi teza şi în timpul care ţi-a mai rămas fă o mică plimbare prin Cişmigiu! Urât din partea
ta că ai încercat să copiezi! Toţi elevii mei ştiu de nota 5 la mine, adică de trecere. Aşa, trebuie să iei pe
meritul tău 1.
(Grigore Băjenaru, Cişmigiu & Comp.)

1.Scrie câte un enunţ cu omografele cuvintelor voi şi haină din text. 10 puncte
2.Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a unui cuvânt obţinut prin
derivare din textul dat. 10 puncte
3.Transcrie vocalele în hiat din cuvintele: dicţionarul şi înainte. 10 puncte
4.Formulează două idei principale/secundare din text. 10 puncte

Profesor evaluator: Profesor asistent:

Director,
 Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc
CLASA A VIII-A PROBA ORALĂ
BILET NR. 4

EXAMEN DE CORIGENȚĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

1. Alcătuiește frazele indicate folosind conjuncția „să”: subiectivă, predicativă, completivă directă și
atributivă, indirectă. 50p
2. Scrie răspunsul le fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la text: 40p

Pe urmă, când se pare că oamenii s-au încins puțin, muzica prinde a se agita și a se iuți. Ritmul jocului
accelerează, firește. Judecătorii, cuprinși de după mijloc, formează un zid compact de corpuri care se
mlăduie, se îndoaie, se răsucesc și tresaltă cum poruncesc lăutarii. Cu cât se aprind mai tare jucătorii, cu
atât și muzica se ațâță, devine mai zvăpăiată, mai sălbatică. Picioarele flăcăilor scapără vijelios, schițează
figuri de tropote, sărituri de spaimă, zvâcniri de veselie. Apoi deodată, cu toții cu pași săltați și foarte iuți ,
pornesc într-un vârtej. Zidul viu se avântă când încoace, când încolo, lăutarii pișcă vehement* strunele* ,
însă înăsprind și ascuțind sunetele cu câte un chiot din gură, la care încearcă să răspundă altul, din toiul
jucătorilor; curmat însă și înghițit de năvala ritmului. Acuma șirul, tot încovoindu-se și strângându-se, ca
un șarpe fantastic se desprinde iarăși, ostenit sau prefăcut, în tact cuminte, lăsând să se vadă fețele înroșite
și vesele ale jucătorilor. Dar lăutarii se înfurie că s-a înmuiat jocul, își întărâtă iar cântecul, mai puternic,
mai stăruitor. Șiragul de jucători parc-ar vrea să sfideze și stărnească pe lăutari, se repede mai furtunos,
picioarele hurducă pământul cu bătăile, vârtejul pornește din nou, mai strâns, mai încăpățânat.
Puiu se opri. Era schimbat la față, cu ochii înflăcărați, cu ochii umezi de o sudoare invizibilă, cu buzele
arse de un fior. După câteva clipe, parcă de-abia atunci ar fi descoperit prezența doctorului, se cutremura,
își trecu amândouă mâinile prin păr și reluă, căutând să-și tempereze avântul:
- Nu știu ce impresie ți-a făcut d-tale acest joc numit Ciuleandra, domnule doctor.
Spuneai dineaori că o cunoști, dar eu, mărturisesc fără înconjur, și azi după atâția ani, numai amintindu-
mi-o mă simt cuprins de o patimă cumplită.
- Și eu mărturisesc că mă turbură, domnul meu, zise doctorul ridicând niște ochi parcă pierduți dincolo
de negurile vremurilor.
( Liviu Rebreanu, Ciuleandra)
*vehement- furtunos
* strună- fir elastic confecționat din metal, din păr de animale etc., care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce, prin vibrare,
sunete; coardă.

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim porivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: se apind, deodată 10p.
2. Explică modul de formare a două cuvinte obținute prin derivare din al doilea paragraf al textului citat. 10p
3. Transcrie diftongii din cuvintele: spaimă, mâinile. 10p
4. Menționează rolul cratimei din secvența să-și (tempereze). 10p
Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc

Examen de corigenţă la limba şi literatura română Varianta 1

Sesiunea august 2018 – 2019
clasa a VIII-a –proba scrisa

Timp de lucru 90 de puncte.

Din oficiu se acordă 10 puncte.


SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeşte următorul text:

În miercurea aceea de iunie am fost abătut, fără niciun motiv, toată ziua. Mă deșteptasem de
dimineață cu o neliniște vagă în suflet și cu un simțământ de apăsare plumburie. […]
La prânz, acasă, am găsit o scrisoare de la tata. O clipă mâna duşmană parcă-mi sfârtică inima. În
creieri simţeam cum se îmbulzea să încolţească închipuirea unei nenorociri, care totuşi nu mai avu
răgaz să prindă rădăcină, căci în acelaşi timp văzui şi-mi dădui seama cât ar fi fost de absurdă. Din
moment ce scrisoarea era desfăcută, însemna că nevastă-mea a citit-o şi că nu cuprindea nimic grav,
altminteri nu mi-ar fi întins-o atât de simplu. […]
- Are dreptate săracul tata să fie mâhnit! ... Auzi, să nu-i scrii tu niciun rând de şase luni de zile! Un
străin, să fie, şi n-ar merita să te porţi aşa … […]
Pe patru pagini tata îmi făcea, în altă formă, aproape aceleaşi imputări. Era preot în Prislop, pe
valea Izei, în Maramureş. Cine nu cunoştea prin partea locului pe popa Hortopan? Bun slujitor al
bisericei, harnic gospodar, suflet cinstit şi drept, aşa îl judeca toată lumea şi aşa era aievea. Nu l-am
auzit niciodată plângându-se şi nici în scrisoarea asta nu-şi arăta direct mâhnirea. Spunea că e voinic
şi sănătos, din mila lui Dumnezeu, cu toate că a intrat în al şaizeci şi cincilea an de viaţă grea şi plină
de necazuri; preoteasa, însă, adică mama, a început să se tânguiască mai des, când de una, când de
alta […]. […]
Adevărat, în general aveam un fel de repulsie fizică față de hârtia de scrisori albă. Cu asta îmi și
scuzam toate neatențiile și necuviințele în relație cu lumea mică în care mă învârteam. Dar cu părinții?
... Pare a fi devenit un loc comun că tinerii au dreptul să răspundă prin ingratitudine* la dovezile de
dragoste ale părinților. Eu însă mă revoltam și pretindeam că fac excepție. Frumoasă excepție! […]
Oricât mă acuzau aparenţele, în realitate îmi iubeam părinţii mai mult decât alţii şi mai ales decât
cei ce-şi proclamau iubirea în gura mare. […] Pentru mine tata rămânea părintele ideal, iubit şi
respectat, mai presus de toate. L-am iubit parcă, în anume privinţi, mai mult decât pe mama, deşi n-a
fost sentimental cu noi nici când eram mici, nici pe urmă. Părea distant şi mândru, şi de fapt era un
timid, iar răceala lui relativă era sfiala de a-şi manifesta sentimentele …
(Liviu Rebreanu, Dincolo)
*ingratitudine, s.f. – nerecunoștință

1.Scrie câte un sinonim pentru cuvinte subliniate: să încolţeascăm, mâhnit. 10 p

2. Explică rolul cratimei în secvenţa n-ar merita. 10 p
3. Selectează, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timpul acțiunii. 10 p
4. Menţionează două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat. 10 p

SUBIECTUL II (50 de puncte)

Redactează, în 150 – 250 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare reală
sau imaginară petrecută lângă un lac. 50 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale cadrului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc

Examen de corigenţă la limba şi literatura română Varianta 1

Sesiunea august 2018 – 2019
clasa a VIII-a –proba scrisa

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. câte 5 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
subliniate (de exemplu: să încolţească – să apară, să se ivească; mâhnit – trist) 5x2p=10 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa dată (de exemplu: marchează rostirea legată a două
cuvinte; elidarea unei vocale) 10 puncte
3. câte 5 puncte pentru selectarea, din textul dat, a oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte care
se referă la timpul acțiunii (de exemplu: În miercurea aceea de iunie am fost abătut; La prânz,
acasă, am găsit o scrisoare de la tata) 2x5p=10 puncte
4. câte 5 puncte pentru menționarea oricăror două trăsături ale genului epic (de exemplu: prezenţa
personajelor, a naratorului; narațiunea ca mod de expunere) 2x5p=10 puncte

SUBIECTUL II (50 de puncte)

– relatarea unei întâmplări: cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 13 p.; fără

respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 5 p. 13 puncte
– câte 6 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului
spațio-temporal 2 x 6 p. = 12 puncte
– adecvarea conținutului la cerință – 10 p.; conținut parțial adecvat – 3 p. 10puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 10 puncte
Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc

Examen de corigenţă la limba şi literatura română Varianta 2

Sesiunea august 2018 – 2019
clasa a VIII-a –proba scrisa

Timp de lucru 90 de puncte.

Din oficiu se acordă 10 puncte.


SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeşte următorul text:

Foaie verde fir mohor
Toată lumea are dor
Şi-i ca fulgul de uşor.
Numai doruleţu meu
E ca pământul de greu!
Doru meu unde se lasă
Lasă inimioara arsă;
Doru meu unde se pune
Lasă inima cărbune
Şi arde ca un tăciune...
Foaie verde mărăcine,
Cine n-are dor pe lume
Să vină seara la mine.
Să vie să-l împrumut
Că la mine e dor mult,
Ca nisipul de pe prund;
Să umblu din poartă-n poartă
Să vând dor la lumea toată.
(Foaie verde fir mohor)

1. Scrie câte un antonim pentru următoarele cuvinte: uşor, seara. 10 p.

2. Explică rolul cratimei în secvenţa n-are. 10 p
3. Transcrie o comparaţie şi un epitet din textul dat. 10 p
4. Menţionează rima şi măsura primelor trei versuri ale textului dat. 10 p

SUBIECTUL II (50 de puncte)

Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o naraţiune în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară
petrecută în timpul unei excursii în „Grădina Zmeilor” din județul Sălaj.
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc

Examen de corigenţă la limba şi literatura română Varianta 2

Sesiunea august 2018 – 2019
clasa a VIII-a –proba scrisa

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. cate 5 puncte pentru notarea fiecarui antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de
exemplu: usor - greu; seara - dimineata) 2 x 5 p. = 10 puncte
2. explicarea rolului cratimei in secventa data (de exemplu: marcheaza pronuntarea legata a doua
cuvinte; marcheaza elidarea unei vocale) 10puncte
3. cate 5 puncte pentru transcrierea fiecarei figuri de stil [de exemplu: dor... ca fulgul de usor;
(inimioara) arsa] 2 x 5 p. = 10 puncte
4. cate 5puncte pentru mentionarea rimei si a masurii primelor trei versuri: monorima; 7 silabe 2 x 5 p.
= 10 puncte

SUBIECTUL II (50 de puncte)

– relatarea unei întâmplări: cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 13 p.; fără

respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 5 p. 13 puncte
– câte 6 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului
spațio-temporal 2 x 6 p. = 12 puncte
– adecvarea conținutului la cerință – 10 p.; conținut parțial adecvat – 3 p. 10puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 10 puncte