Exercițiul 1

Găsiți echivalentul sinonimic, de preferință neologic, al următoarelor expresii; explicați

diferența de expresivitate dintre sinonimele astfel obținute:
a da foc, a da în vileag, a face rost de ceva, a umbla pe coclauri, a face din țânțar armăsar, a o
lăsa baltă/moartă, a-și lua nasul la purtare
1. A da foc (a ațâța, a aprinde, a trage cu o armă de foc) = a incendia (a provoca un incendiu)
2. A da in vileag (a face cunoscut în fața lumii) = a deconspira (a demasca o conspirație)
3. A face rost de ceva (a obtine ceva greu de găsit) = a procura (a produce, a pricinui, a achiziționa)
4. A umbla pe coclauri (a vagabonda, a umbla fără rost) = a rătăci (a se pierde, a hoinări, a pribegi)
5. A face din țânțar armăsar (a deforma realitatea prin mărirea proporțiilor) = a exagera (a
amplifica, a deforma)
6. A o lăsa baltă/moartă (a lăsa ceva in părăsire, a nu se mai interesa)= a abandona (a renunța, a
părăsi, a neglija)
7. A-și lua nasul la purtare (a deveni obraznic) = a se obrăznici

Exercițiul 2
Se dau următoarele serii de sinonime, antonime între ele:
a) antic, arhaic, depășit, desuet, folosit, imemorial, tradițional, vechi, vetust;
b) actual, contemporan, inedit, modern, nefolosit, nou, proaspăt, recent.
Se cere: găsiți cuvântul de bază din fiecare serie, care exprimă sensul general al seriei respective;
precizați nuanțele de sens care deosebesc sinonimele din cadrul aceleiași serii, asociind fiecare
cuvânt cu un altul, pentru a-i evidenția trăsătura semnificativă; menționați pentru fiecare cuvânt
dintr-o serie antonimul corespunzător din cealaltă serie, observând cum se clarifică astfel
nuanțele de sens ale sinonimelor.

a) Vechi = antic (care a existat în trecutul îndepărtat sau datează de atunci, străvechi), arhaic (foarte
vechi), depăsit (învechit, perimat), desuet (iesit din uz, perimat), folosit (uzat), imemorial
(străvechi, dintr-o epocă foarte indepărtată), tradițional (întemeiat pe uzanță, datină), vetust (cu
aspect învechit, demodat)
b) Nou = actual (prezent), contemporan (care există in prezent, actual), inedit (pentru prima dată,
nou, neobisnuit), modern (recent), nefolosit (neînceput), proaspăt (nou, curând), recent (de
curând, nou, proaspăt)

Actual / imemorial; contemporan / antic; inedit / depăsit; modern / tradițional; nefolosit / folosit; nou
/ desuet; proaspăt / vechi; recent / vetust.
Exercițiul 3
În proverbul Ieftin la făină și scump la tărâțe, în care se regăsesc antonimele: ieftin-scump, se
creează o relație antonimică și între făină și tărâțe; deși aceste două cuvinte nu sunt opuse în
sensul lor denotative, capătă un sens suplimentar, conotativ, acela de „lucru valoros”, respectiv
„lucru fără valoare”.
Explicați relația antonimică din proverbele următoare:
- Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt.
- După ploaie vine soare.

a) Cine s-a fript cu ciorbă sulfă și în iaurt. = o experiență neplăcută te face mai prudent decât este
necesar (ciorbă / iaurt)
b) După ploaie vine soare. = oricâte lucruri rele s-ar întâmpla, vor fi urmate de momente fericite, așa
cum soarele răsare întotdeauna după ploile de vară (ploaie / soare)

Exercițiul 4
Observați cu atenție sinonimele date și precizați ce deosebire există între termini in ceea ce
privește folosirea lor in mod usual și în literatură:
Aliaj – amestec; aramă – cupru; a certa – a muștrului – a săpuni; colb – praf; cord – inimă; a
fugi – a o lua la sănătoasa; libertate – slobozenie; porumb – cucuruz; a tăgădui – a nega; a se
umfla – a se inflama; veșminte – haine – țoale – hanțe; vers – stih.

Aliaj – amestec = produs metalic obținut prin topirea anumitor metale, dar în literatură, amestec poate
primi sensul de “intervenție, ingerință, combinație”

Aramă – cupru = metal de culoare roșiatică, maleabil, ductil; expr.a-și da arama pe față = a-și arăta
adevăratul caracter

A certa – a muștrului – a săpuni: a muștrului are mai degrabă sensul de “a dojeni” (Am să vă
muștruluiesc, de au să râdă și cânii de voi. CREANGĂ); a săpuni = a face cuiva observații aspre
Colb – praf: colb regionalism si expr.a bate (pe cineva) să-i meargă colbul = a bate tare; expr.a face praf =
a distruge, a irosi, a impresiona, a epata, a invinge într-o discuție contradictorie; a (se) face praf și pulbere
= a (se) distruge complet; a se alege praful/a nu se alege nici praful = a fi complet distrus; a arunca cu praf
în ochi = a induce în eroare; praful de pe tobă = nimic

Cord – inimă: cord are doar sensul propriu de organ central al aparatului circulator, toate expresiile conțin
termenul inimă: a (mai) prinde (la) inimă = a (mai) căpăta putere; pe inima goală = cu stomacul gol;
după/pe voia/pofta inimii = dupa plac; cu/din toată inima = cu mare și sinceră plăcere; a-i râde inima = a
fi bucuros; a-i merge la inimă = a-i plăcea foarte mult; a-și călca pe inimă = a renunța; a seca la inimă = a
provoca o mare supărare; a-și lua inima în dinți = a-și face curaj; a rupe inima târgului = a face o afacere
proastă; a i se face inima cât un purice = a-i fi frică;

A fugi – a o lua la sănătoasa: expr.a o lua la sănătoasa = a pleca repede pentru a nu pați ceva; dar verbul
a fugi capătă alte sensuri în expresii: a-i fugi pamântul de sub picioare = a se simți pierdut; a-i fugi ochii =
a privi insistent; a fugi în lume = a pleca de acasa; sens figurat despre timp (a se scurge rapid), despre
peisaje (a se perinda rapid prin fața ochilor)

Libertate – slobozenie: slobozenie este var.populară și inv.în loc.adv.cu slobozenie = cu sinceritate; expr.se
construiesc cu termenul libertate: a-și lua libertatea să = a-și permite, a-și îngădui; a pune în libertate = a
elibera din închisoare

Porumb – cucuruz: cucuruz este reg.pentru planta gramine și rodul ei; termenul porumb intră în
construcția expr.a lua (cuiva) porumbul de pe foc = a dejuca planurile

A tăgădui – a nega: termenul a tăgădui capătă o nuanță mai puternică, accentuată în expr.fără (putință
de) tăgadă = neîndoios, nedezmințit, sigur („o fi! nu tăgăduiesc”)

A se umfla – a se inflama: în sens propiu, ambii termeni desemneaza procesul de marire a volumului; a se
umfla capătă sensul de a (se) înfoia, a ridica în mod exagerat prețul, a înșfăca sau în expr.a-l umfla
râsul/plânsul = a izbucni în râs/plans; a se umfla de somn = a dormi foarte mult; a se inflama are sensul
figurat a aprinde, a ațâța

Veșminte – haine – țoale – hanțe: în afara sensului uzual de termen generic pentru obiectele de
îmbrăcăminte, hanțe se folosește pentru a desemna obiecte de îmbrăcăminte de proastă calitate, zdrențe
sau în expr.bun de hanță = flecar, guraliv; țoală a ramas cu sensul depreciativ de haină veche, uzată (Arunc
o țoală pe mine și ies afară, în arie. STANCU), în timp ce haină intră în construcții un rând de haine
= un costum bărbătesc complet, a(-și) da și haina de pe el = a face/a fi dispus să facă orice sacrificiu

Vers – stih: stih înseamnă în prezent înv., pop. și poetic vers, dar cu sens mai mult ironic („Beldiman vestind
în stihuri de răsboiul inimii”), dar are și sensul de verset din psalmi sau dintr-o cântare bisericească („În
minte începură să-i licărească stihuri dintr-un psalm. SADOVEANU)

Exercițiul 5
Organizați în serii de antonime cuvintele:
afecțiune, amărăciune, antipatie, aversiune, bucurie, durere, dușmănie, iubire, jale, mâhnire,
prietenie, simpatie, supărare, tristețe, ură.
Afecțiune / aversiune

Antipatie – simpatie

Bucurie / tristețe, amărăciune, durere, mâhnire, jale, supărare

Dușmănie / prietenie

Iubire / ură
Exercițiul 6
Arătați ce sens au următoarele cuvinte derivate cu sufixul -at: buzat, dungat, gușat, înmănușat,
moțat, pistruiat, plușat, sprâncenat.
Buzat = păcălit, înșelat, dezamăgit

Dungat = bălțat, tărcat, vărgat, deținut, pușcăriaș

Gușat = fără minte, afectat, ginitor

Inmănușat = fante

Moțat = împodobit, îndrăzneț

Pistruiat = pestriț

Plușat = piclent, moale, delicat

Sprâncenat = răsărit, împodobit

Exercițiul 7
Indicați formele diminutivale ale adverbelor bine, departe, frumos, încet, repede, târziu.
Bine – binișor

Departe – depărtisor

Frumos – frumușel

Încet – încetisor

Repede – repejor

Târziu – târzior

Exercițiul 8
Grupați diminutivele din exemplele de mai jos, întâlnite în vorbirea populară și în cea familiar,
după sensul lor augmentativ sau peiorativ:
a) N-am închis ochii toată nopticica;
b) Muncește cât e ziulica de mare;
c) Se consideră tânără, dar să tot aibă vreo 40 de anișori;
d) I-a mai apărut un volumaș.

Nopticica, ziulica – sens augumentativ

 Anișori, volumaș – sens peiorativ

Exercițiul 9
Formați diminutivele cuvintelor: carte, dor, frate, măr, voinic, țară.
Carte – cărticică

Dor – doruleț

Frate – frățior

Măr – merișor

Voinic – voinicel

Țară – țărișoară

Exercițiul 10
Menționați sinonimele verbului (a) înduioșa și ale adjectivului înduioșător.
(a) înduioșa – a emoționa, a impresiona, a mișca

înduioșător – emoționant, impresionant, mișcător

Exercițiul 11
Expresiile aurul negru, corabia deșertului, ferestrele cerului au la bază o metaforă. Înlocuiți-le cu
denumirea obișnuită. Dați și alte exemple.
Aurul negru = petrol

Corabia deșertului = cămilă

Ferestrele sufletului = ochi

Brâul cerului = orizont

Amurgul vieții = bătrânețe

Lacrima zorilor = rouă

Aurul verde = pădure

Pasăre de oțel = avion