UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
MASTER PARADIGME ALE COMUNICĂRII ORGANIZAȚIONALE

COMUNICARE ȘI PERSUASIUNE
-tehnici de manipulare
-STUDIU DE CAZ-

Îndrumător,
Conf.univ.dr.habil. Gabiela Rusu Păsărin

Masterand,
Ariciu (Chirțibuș) Mihaela
anul I
 Comunicare și persuasiune

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 18 mai

a.c., la București, o alocuțiune în cadrul evenimentului de prezentare a
candidaților Partidului Național Liberal la alegerile europarlamentare.

„Sunt impresionat! Sunteți mulți! Văd oameni din Moldova. Cine e din Moldova? Văd
oameni din Oltenia. Mâna sus cine e din Oltenia! Văd pe mulți din Muntenia, văd pe
mulți din Dobrogea, văd pe mulți din Transilvania, și din Banat!
Ați venit astăzi, la această întâlnire, dragii mei, dragi români, din toată țara! Și atunci
vă spun: Bună ziua, România!”
Ne-am întâlnit astăzi fiindcă vin alegerile. Avem alegeri europarlamentare și avem un
referendum. Dar, înainte să vă povestesc de ce e bine, e absolut necesar să mergem la
vot, dați-mi voie să apreciez întreaga echipă care este în spatele meu. Cea mai tare
echipă!
Eu, personal, sunt convins că ei vor câștiga alegerile împreună cu voi! Probabil ați aflat
că săptămâna trecută am adus Europa în România, am avut Summitul de la Sibiu, unde
au venit toți liderii europeni la noi, în România. Și a fost un mare succes!
Să vă spun, dragii mei, ce am învățat eu, acolo, la Summitul care s-a desfășurat în inima
României. Au venit toți și am înțeles atunci că pentru ei, pentru toată Europa, România
contează, românii contează. Pentru Europa românii contează! Să le fi văzut fețele
participanților, Președintele Franţei, Emmanuel Macron, doamna Cancelar Angela
Merkel, Președintele Tusk, să le fi văzut fețele pline de bucurie când românii i-au salutat!
Am adus Europa în România fiindcă înainte de asta am dus România în Europa,
împreună cu voi, pentru că locul României și locul românilor este în Europa. România
este Europa și Europa este România și noi toți vrem să fim europeni! Și pentru ca să fim
bine reprezentați în Europa, avem nevoie de această echipă puternică, care va câștiga
europarlamentarele!
Știți cine nu a fost acolo și cine nu contează în Europa? Știți cine nu contează în Europa?
În Europa nu contează PSD, fiindcă au dovedit că nu sunt în stare de nimic! Au venit
PSD-iștii la guvernare cu promisiuni, PSD a făcut mari promisiuni, ne-a promis marea
cu sarea. Acum, când deja mandatul lor se apropie de sfârșit, și sper că sfârșitul va veni
foarte repede, putem să vedem ce s-a întâmplat. Și îi întreb eu pe PSD-iști: unde sunt
spitalele promise? Zero! Unde sunt autostrăzile promise? Zero! Unde este bunăstarea
promisă românilor? Zero!
Mă scuzați, la ei, acolo da. Ei au început să își rezolve problemele. Și de la bun început
și vă amintesc că în această piață ați demonstrat, am demonstrat, împotriva
Ordonanței 13. PSD de la început a fost interesat doar de oamenii lor, PSD a venit la
guvernare nu să rezolve problemele românilor. PSD nu este interesat de români și
România, PSD este interesat să îi fie bine lui Dragnea.
Și atunci, dragii mei, avem o explicație simplă pentru ce a făcut și ce face PSD, fiindcă
ei de la început nu au vrut să dezvolte România. Din cauza lor România nu s-a dezvoltat
mai mult. Pe ei, pe PSD-iști, nu îi interesează românii, nu îi interesează România, însă
ceva, trebuie să recunoaștem, îi interesează și la asta lucrează de doi ani și jumătate, ei
vor să îngenuncheze justiția românească. Pentru asta au lucrat și numai pentru asta,
doi ani și jumătate! Dragii mei, așa nu se poate!
Știți care este problema imensă? Odată ce pierdem independența justiției, pierdem tot.
Pierdem economia, pierdem bunăstarea românilor, și până la urmă, prin politica PSD,
ajungem în catastrofă, și cineva, la sfârșit, va plăti nota de plată. Nu ei! Să nu vă
imaginați că vor plăti ei! Pentru toate aceste lucruri vor plăti românii, și această
catastrofă de guvernare PSD-istă se va simți și în buzunarul tău, și în buzunarul tău, și
în buzunarul tău.
Noi toți vom plăti pentru această guvernare PSD-istă eșuată! S-au cocoțat în vârful
statului infractorii, nu ca să rezolve problemele României, nu ca să-i ajute pe români.
Ca să se ajute ei pe ei. Rușine! Și fiindcă așa nu se mai poate, dragi români, fiindcă așa
nu se mai poate, vă chem eu, Președintele României, la vot la referendum!
Români, vă întreb aici în Piața Victoriei: Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și
grațierii pentru corupți? Și vă întreb, români, aici în Piața Victoriei: Sunteți de acord
cu interzicerea ordonanțelor de urgență în domeniul justiției și a politicii penale? Atunci,
dragii mei, la vot!
Dragii mei, poftiți la vot! Dați un răspuns, ferm, clar, puternic acestei guvernări PSD-
iste eșuate. Eliberați România! Vă aștept pe toți la vot pe 26 mai. Pentru România,
pentru viitorul României, la vot!”

Prezenta lucrare este o analiză a discursului Președintelui României, prilejuit de

prezentarea candidaților PNL la alegerile europarlamentare, din 26 mai 2019, publicat și
preluat de pe site-ul oficial al Administrației Prezidentiale,
https://www.presidency.ro/ro/media/discursuri. Alocuțiunea este preluată de pe pagina
oficială a Administrației Prezidențiale și am urmărit identificarea elementelor lingvistice
și a mijloacelor retorice utilizate in construcția strategiei argumentative și persuasive a
locutorului. Situația de comunicare este una tipică, Klaus Iohannis, deși folosește frecvent
pronumele personal de persoana I, vorbește ca reprezentant (al instituției prezidențiale,
dar și ca exponent al PNL) unui public cât mai larg. Caracterul discursului este unul
monologic (dialogul este doar „mimat”), mediul de comunicare fiind cel oral, în scopul
evident de a câștiga încrederea auditoriului și de a obține o victorie electorală. Discursul
analizat începe cu enumerarea regiunilor geografice și istorice ale țării, tocmai pentru a
sublinia amploarea evenimentului și faptul că privește întreaga populație („Văd oameni
din Moldova,...din Oltenia,...din Muntenia,...din Dobrogea,...din Transilvania,...din
Banat”), iar sumarizarea („Ați venit...din toată țara! Buna ziua, România!”) face apel la
unitate. Nu putem să nu remarcăm aluzia la profesiunea de bază a locutorului, aceea de
dascăl („Mâna sus cine e din Oltenia!”), în concordanță cu apelativul călduros și cu
nuanță apreciativă, întâlnit, de altfel, la mai toți vorbitorii în situații similare, „dragii mei”,
la care se revine ciclic, în finalul discursului. Anunțarea temei discursului, a întâlnirii, este
clară, fără echivoc, „Avem alegeri europarlamentare și avem un referendum.”, iar
includerea în pluralul colectiv reprezintă o temă recurentă, având ca miză persuasivă
prezența electoratului și exercitarea dreptului la vot. Din perspectiva funcției pe care o
reprezintă, referirile la vreun program electoral sunt limitate, atacul adversarilor politici
fiind construit în jurul temei justiției, scopul organizării referendumului. Astfel, prima
temă, cea a alegerilor parlamentare, este eclipsată de importanța acordată celei de-a doua
și nu vom regăsi în discurs nicio referire la programul electoral al partidului care l-a
invitat, ci doar o construcție negativă în scopul evidențierii eșecurilor adversarilor
(eventual, inducerea ideii că aceste eșecuri ar fi putut fi evitate de o conducere politică de
dreapta), în timp ce promovarea referendumului se explică prin faptul că este initiat de
locutor. Discursul este construit în jurul unor teme pozitive, dar și negative, identificate
prin metoda comparativă. Temele specifice (Summitul de la Sibiu, liderii europeni,
România contează) sunt menite să creeze o imagine pozitivă, să sugereze valoarea
programului promovat, in timp ce temele negative trasează linia de demarcație față de
ceea ce reprezintă contracandidații. Limbajul negativ, repetitiv de multe ori („Știți cine
nu a fost acolo și cine nu contează în Europa? Știți cine nu contează în Europa? În
Europa nu contează PSD”, „nu sunt în stare de nimic”, „nu îi interesează românii”),
alteori în aceeași structură cu o tema pozitivă („pierdem independența justiției”), nu fac
decât să sublinieze caracterul adversarilor politici, strategie folosită pentru a oferi
alegătorilor o singură alternative, cea a alegerii binelui: „această echipă puternică, care
va câștiga europarlamentarele!”. Ideologia promovată nu se evidențiază prin cuvinte-
cheie aparținând spectrului politic reprezentat, ci mai degrabă prin gradul de prezență a
adversarului în text, clar identificat și direct atacat. Triunghiul clasic al retoricii este
construit ca într-un manual de specialitate, etosul fiind evocat prin succesul recunoscut
al Summitului de la Sibiu („au venit toți liderii europeni la noi, în România. Și a fost un
mare succes!”), patosul prin accesarea emoțiilor și a sentimentelor („Președintele
Franţei, Emmanuel Macron, doamna Cancelar Angela Merkel, Președintele Tusk, să le
fi văzut fețele pline de bucurie…”), in timp ce logosul folosește dovezi și fapte pentru
demonstrarea argumentată („vă amintesc că în această piață ați demonstrat, am
demonstrat, împotriva Ordonanței 13”). Încă o data, includerea în plural reprezinta o
strategie de captare, prin inducerea ideii de solidaritate. Stilul este unul particular, formal
și informal, obiectiv, dar și subiectiv, cu ușoară tendință de clișeizare, legată de nevoia de
accesibilitate, coerența fiind asigurată de conectori adverbiali, conjuncții subordonatoare
sau coordonatoare, în propoziții de cele mai multe ori scurte, argumentative, cu rol în
susținerea ideilor și de obținere a coeziunii textului. Analiza vocabularului relevă prezența
cuvintelor comune și, pe alocuri, a elementelor din câmpul lexical specific politicii
(ordonanță, amnistie, grațiere, referendum, etc.), dar înrt-un limbaj accesibil, conform cu
„orizontul de așteptare” al destinatarului. În ceea ce privește structura retorică, remarcăm
utilizarea obsesivă a repetiției, pe alocuri a ironiei („Mă scuzați, la ei, acolo da.”), a
deselor întrebări retorice, cu scopul de a crea impresia de dialog și de a sublinia imaginea
negativă a adversarului („Știți cine nu a fost acolo și cine nu contează în Europa?”; „Știți
cine nu contează în Europa?”; „Și îi întreb eu pe PSD-iști: unde sunt spitalele
promise?...Unde sunt autostrăzile promise?...Unde este bunăstarea promisă
românilor?”). Prezentarea persuasivă pornește de la ideea conform căreia schimbarea
este necesară și urgentă, cu scopul de a modifica credințele, sentimentele și actiunile
auditoriului. Dintre pașii de urmat într-o prezentare persuasivă, vom remarca în acest
discurs identificarea propriilor scopuri (prezența la vot și succesul promovării
referendumului și mai puțin prezentarea candidaților PNL la alegerile europarlamentare,
așa cum era anunțată tema alucuțiunii), înțelegerea factorilor care afectează atitudinile
audienței, vorbitorul persuasiv expunând selectiv informații care se pliază pe tipologia
unei audiențe de dreapta, folosirea unor principii ale influenței, cum ar fi consistența
internă și mărturia socială. Tirada eșecurilor adversarilor politici nu reprezintă altceva
decât scenariul de tip problemă-soluție de oferire a informației, prin crearea unei stări
negative, creșterea tensiunii până la momentul în care soluția este indusă publicului prin
antiteză. În mod similar, scenariul tip dorință-satisfacere descris în tehnicile de
persuasiune, este utilizat pentru evidențierea succesului activității în politica
internațională, ca urmare a încrederii acordate.
Merită să evidențiem faptul că întrebările retorice, cunoscute ca metodă de persuasiune
in manualele de analiză a discursului, nu sunt altceva decât întrebările care se vor regasi
pe buletinele de vot! Participanții la întrunire dau un răspuns afirmativ colectiv, care se
reține în subconștient, inducându-se, astfel, prin manipulare, direcția comportamentului
din ziua votului, în privința referendumului. Finalul discursului impulsionează poporul,
subliniind importanța votului alegătorilor (remarcăm încărcătura dată de greutatea
instituției reprezentate- „vă chem eu, Președintele României”) și facându-i responsabili
pentru soarta viitorului („poftiți la vot”, „Eliberați România! Pentru România, pentru
viitorul României, la vot!”). Motivația logică are o altă funcție importantă în prezentarea
persuasive, în sensul că oamenii sunt mai înclinați spre schimbare dacă primesc o
motivație pe care o înțeleg și o acceptă, dublată și de demonstrarea recompensei, prin
inducerea încrederii că beneficiul votului este unul real și poate deveni palpabil, creând
siguranța că publicul va obține acest lucru dacă urmează ideile prezentării.
Comunicarea electorală, ca exercițiu al negocierii si al seducției, presupune o cunoaștere
comparativă a faptelor de către alegători, dar și persuadarea acestora prin diverse forme
ale publicității (sloganuri, mituri, valori general umane), vizând funcția conativă a
limbajului.