Roman Mihaeş-Politic

Roman Mihăeş
Doar integrarea în UE
sau re-Unirea cu România
ar putea salva R.Moldova
Articole,
comentarii,
interviuri
2022
Lector: Marcela Mardare, Dumitru Maxim
Tehnoredactare: Dumitru Maxim
Copertă: Dumitru Maxim
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii din Republica Moldova
© Text: Roman Mihăeș, 2022

Doar integrarea în UE sau re-Unirea cu România ar putea salva R.Moldova
Unirea este un deziderat național,

însă în prezent e nevoie de implicarea
fiecăruia pentru a construi
un stat de drept european
Cor.: Stimate, domnule Mihăeș, sunteți un comentator po-

litic și politolog bine cunoscut nu doar în spațiul nostru politic,
al Republicii Moldova, dar apreciat și, contestat uneori, pentru
că acesta este destinul tuturor comentatorilor politici, și în afara
spațiului nostru geografic. Odată ce reflectați anumite evenimen-
te prin analize pertinente, susținând anumite puncte de vedere,
cu siguranță împărtășite de o anumită categorie de cetățeni și
politologi, vă rog să vă referiți la începuturile Dvs. în această ca-
litate și la studiile, deprinderile acumulate în acest domeniu. Ce
personalități din istoria și elita națională vă sunt drept reper?
R.M.: Desigur opiniile emise de un comentator politic,
unora le sunt pe plac, altora nu. Într-o democrație, comenta-
torii politici, împreună cu reprezentanții presei, participă la
formarea opiniei publice. Eu sunt adeptul asumării orientării
politice și ideologice a comentatorilor. În special, eu îmi asum
orientarea proeuropeana și proromânească, fără a favoriza un
anumit partid.
Mama mea, poeta, Elena Mihăeș, care a fost profesoară de
limba și literatura română la Liceul Mihai Eminescu din Ci-
mișlia, cartea de poezii a căreia a fost lansata recent la aici, de
mic copil mi-a educat dragostea de neam și patriotismul.
Am început, cred ca, în 1990 să comentez fenomenul politic
din R.M., având atunci colaborări la ziarul Deșteptarea și Da-
cia Liberă. Apoi, în 1994, am absolvit Universitatea Alexandru
Ioan Cuza, Facultatea de Drept. În 2004 am obținut titlul de
magistru în politologie la FRIȘPA. De fapt, comentariul politic
și social este, cred eu o chemare, poate chiar un dar, – acest
3
Roman Mihăeş Articole, comentarii, interviuri
lucru nu se învață nicăieri, e mai degrabă ceva legat de dorința

de afirmare și de promovare a unor idei la care ții foarte mult
și care te definesc. Începând cu anul 2003 am participat la sute
de emisiuni tv și radio, dezbateri, talk-shouri etc. la care eram
invitat de jurnaliști. Probabil deja s-a format o anumită audien-
ță, ceea ce e și normal, căci am și susținători, dar și contestatari,
așa cum este și firesc, fapt remarcat și de d-ta. Mă strădui să
fiu echilibrat în opinii, nu refuz nicio invitație media, de orice
culoare ar fi media și indiferent cui aparține.
De o cam dată simt necesitatea, care se pare mă domină,
de a vorbi, de a comenta în public fenomenul politic și social.
Sunt un adept ferm al românității și latinității orientale a po-
porului nostru român, căci, vorba cronicarului Ureche: de la
Rîm ne tragem. Simbioza între daci și romani, Dacia Romana,
este esența, puterea și crezul nostru etern.
În plan intelectual și spiritual, o influență mare asupra mea
și a gândirii mele, au avut-o, creațiile lui Aristotel, Iulius Cezar,
Lev Tolstoi, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă,
Adrian Păunescu, Mircea Eliade, Dumitru Matcovschi, Nico-
lae Dabija, Grigore Vieru... Dar și asemena figuri politice ca:
Împăratul Traian, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, A. I. Cuza,
Regele Mihai.
Sunt pasionat de istorie și încerc să citesc permanent des-
pre istoria națională și universală.
Cor.: Ca și Dvs., fac parte din generația studenților sfârșitu-
lui anilor 1980, perioadă când a început dezghețul gorbaciovist
și au fost declanșate mișcările sociale pentru drepturile omului,
transformate, în foarte scurt timp, în mișcări de eliberare nați-
onală, scopul final fiind obținerea, dar pentru unele republici
– redobândirea independenței și a suveranități față de imperiul
sovietic. Cum arată această perioadă în viziunea Dvs., dacă ar
fi să vă referiți la elitele politice ajunse, stabilite, ca să vezi, în
fruntea noilor formațiuni politice și, mai ales statale, tot datori-
tă acestor mișcări sociale.
4
R.M.: M-am implicat și eu, fiind student atunci la Institu-

tul Pedagogic Ion Creangă, în evenimentele legate de redo-
bândirea suveranității și a independenței. Cu regret Republi-
ca Moldova, după anul 1991, a fost condusă de pseudo-elitele
comuniste și nomenclaturiste și nu a reușit, asemenea țărilor
baltice, integrarea în UE și NATO și nici reîntregire țării.
Foștii lideri ai Partidului Comunist al Moldovei și ai KGB,
s-au revopsit și au creat partide, au rămas la guvernare și au
reușit să fure revoluția anticomunistă și de renaștere.
Să nu uităm și de conflictul sângeros de pe Nistru din 1992,
provocat de Kremlin, pentru a bloca aspirațiile proeuropene
și proromânești a populației noastre. Astfel, nu s-a reușit nici
integrarea în UE, dar nici Unirea cu România – aici de vină
nu e doar conducerea RM, dar și conducerile din România,
care aveau aceeași coloratură a timpurilor ex-socialiste.
În prezent, R.M. se află într-o tranziție prelungită de la un
stat post-sovietic, la unul european modern de drept. Partea
bună e că avem un Acord de Asociere cu UE, că avem relații
speciale cu România și că, încet, dar sigur se schimbă elitele
politice, ceea ce, în termen mediu, de 10-20 de ani, poate să
dea roade.
Cor.: Odată cu declararea independenței, în R.Moldova au
tot apărut și dispărut o multitudine de partide, unele fără doc-
trine clare și nici orientări politice, astfel că în timpul campani-
ilor electorale declară una, dar, odată ajunși în Parlament ori
chiar în Consiliile municipale ori locale – spun și fac cu totul
altele. La ce bun apariția atâtor formațiuni politice, parte din-
tre care au în frunte lideri deloc cunoscuți în societate.
R.M.: Noi nu am avut o elită de calitate care să formeze par-
tide transparente, care să producă reformele necesare. De cele
mai multe ori partidele au adunat bani de la sponsori, apoi,
venind la guvernare, au oferit funcții și au acceptat/promovat
și favoritismul. Fenomenul partinic în R.M. a fost dominat de
corupție și cumătrism. Sunt cunoscute multe exemple, când
5
oamenii de afaceri sau reprezentanți ai cercurilor corupționa-

le chiar au cumpărat partide. În acest sens, se impun anumite
schimbări radicale în domeniul formării partidelor, dar mai
ales a finanțării acestora. Avem nevoie de partide sistemice, în
care să existe o adevărată democrație internă.
Cor.: Populația R.Moldova a fost atrasă de cele mai ademe-
nitoare lozinci ale acestor partide, dar fără rezultate vizibile. În
ultimii ani, suntem prinși de lozinca VREMURI BUNE, vremuri
care devin, din zi în zi, tot mai rele. Ce se întâmplă între aces-
te două perioade – ademenitoarele campanii electorale și, pro-
priu-zis, timpul în care cei care mai ieri se balotau, astăzi se află
la conducere. Unde dispare acea persoană deghizată în INTEN-
ȚII (promisiuni, jurăminte făcute în campania X, Y, etc.) și MIN-
CIUNĂ (odată ajuns în jilțul puterii – fie locală ori centrală).
R.M.: Desigur există discrepanțe între promisiunile par-
tidelor, făcute în campaniile electorale, și ceea ce realizează
atunci când ajung la guvernare. De cele mai multe ori, parti-
dele nu îndeplinesc cea mai mare parte din promisiunile lor,
deoarece ele sunt populiste. E un fenomen întâlnit și în state-
le UE. În acest caz, doar electoratul poate să taxeze partidele
care mint în timpul campaniilor electorale. Referitor la PAS
și Maia Sandu, care au fost creditați recent masiv de cetățeni
prin vot, răspunderea lor este enormă. Maia Sandu va domi-
na viitorii câțiva ani scena politică de la noi, ea are șansa isto-
rică unicală să contribuie decisiv la integrarea în UE a R.M. și
chiar la Unirea economico-financiară cu România.
Oamenii vor să trăiască mai bine, cu prețuri mai mici și
să fie pedepsiți hoții de miliarde. De o cam dată trăim o sen-
zație mixtă urmărind actul de guvernare – vedem și lucruri
de apreciat, dar și de criticat. Speranța noastră este ca cei din
PAS să înțeleagă că R.M. nu poate să se dezvolte fără susține-
rea României și a UE. La prima etapă, se impune o integrare
economico-financiară între R.M. și România, poate chiar o
uniune interstatală, măcar și pe modelul Rusia cu Belarus.
6
Mai clar va fi peste circa un an-doi când vom putea să facem

o apreciere mai clară actului de guvernare al PAS.
Cor.: Tânăra generație de politicieni, dar și specialiști în di-
verse domenii, școliți la universități de prestigiu din întreaga
lume, a revenit acasă? Putem miza pe aceste persoane? Își vor
ajuta ei părinții, frații etc., să iasă din halul fără de hal în care
a ajuns baștina lor?
R.M.: Avem mulți absolvenți ai unor instituții de învăță-
mânt de prestigiu din străinătate. Unii dintre ei au revenit
acasă în funcții înalte la guvernare și chestia asta trebuie să o
susținem. Dar trebuie să înțelegem că studiile înguste într-un
anumit domeniu, nu asigură ca o persoană, obligatoriu, să
fie bună pentru o funcție înaltă în stat. Posibil că majoritatea
dintre ei pot fi buni angajați la stat sau privat. Fiecare caz tre-
buie examinat separat, însă, desigur, schimbarea generațiilor
în politică și administrație, este cheia succesului.
Cor.: Unde începe și unde și când se va termina propaganda
externă, fenomenul fake news, în care este împânzită populația
noastră?
R.M.: Suntem în plin război hibrid, o parte din media se
bazează în mare parte pe fake news. Există multe proiecte con-
tra fake news, aici trebuie să includem și curentul anti-vacs și
curentele antioccidentale etc. Avem o situație alarmantă în
media, sunt trusturi de presă și televiziuni care deservesc anu-
mite grupări politice și economice locale, dar și din exterior,
cu interese obscure, care domină opinia publică. Finanțarea
acestor trusturi de presă ar trebui să fie obiectul preocupării
structurilor de stat abilitate. În acest context e nevoie să avem
o companie publica, TVM, tele și radio public de calitate, ca
cetățenii să aibă alternativă. Desigur se impun un set de mo-
dificări în legislație referitoare la internet, unde, în special, se
întâmplă aceste atacuri și fake news. Sunt împotriva cenzurii,
dar CEDO oferă dreptul statelor să impună anumte restricții
punctuale ce țin de ordinea și sănătatea publică.
7
Cor.: Cum se poate descurca/dezvolta o construcție stata-

lă, în condițiile actuale economice, fără propria economie și, în
general, fără tradiții în domeniul politic, diplomatic, economic,
social etc.? Pronosticul Dvs. pentru R.Moldova în timpul apro-
piat? Unirea R.M. cu România ar fi o soluție de salvare?
R.M.: Astăzi R.M. este un caz trist de țară falimentară,
prost gestionată, de unde fuge lumea. O țară mică, cu pro-
bleme mari economice, financiare, își condamnă cetățenii la
sărăcie etc. Desigur, integrarea în UE sau Unirea cu România
ar fi soluții reale să rezolve rapid și calitativ situația, însă, de o
cam dată, nici una din cele două soluții nu sunt realizabile,
din mai multe cauze și în primul rând din cauza că se opun
marile puteri, în special Rusia. Doar dacă situația se va înrău-
tăți în continuare sau se vor declanșa ostilități militare simila-
re celor din 1992, doar atunci soluția Unirii politice a R.M.
cu România, sunt convins, că va fi agreată și de marile puteri.
Iar realizarea tehnică și legislativă va fi una ușor de realizat.
Personal, la un referendum eventual, aș vota pro Unire.
Ca Unirea să devină vreodată realitate, e nevoie de Oferta de
Unire din partea Parlamentului și Guvernului României, că-
tre Parlamentul și Guvernul R. Moldova, dar și de un Plan de
acțiuni privind Unirea.
Unirea este un deziderat național, desigur, care poate să
dureze, însă în prezent e nevoie de implicarea fiecăruia pen-
tru a construi un stat de drept european.
Cor.: Războiul din Ucraina, știm bine, a fost început la 24
februarie, cum credeți, în ce fază se află – va mai dura? Va fi
pedepsită Federația Rusă pentru crimele de război? Republica
Moldova, având intențiile de integrare europeană, fapt ce nu
convine Kremlinului, dar și regiunea transnistreană înarma-
tă de regimul de la Moscova, ce rol ar avea în acest context și
la ce ar fi să ne așteptăm – va fi atacată R.Moldova ori se vor
limita doar la Ucraina?
R.M.: Planurile Kremlinului privind un blizkrieg, adică o
8
victorie în circa 15 zile, au fost spulberate de rezistența pro-

fesionsită a Armatei Ucrainene, care a obținut o serie de vic-
torii apreciate de toată lumea. Astăzi, în cea de 42 zi a războ-
iului, trupele ruse, care fuseseră dislocate în regiunile Kiev
şi Cernigov, și-au încheiat retragerea. În presă s-a comentat
că unii generali ruși l-au mințit pe Putin că trupele ucraine-
ne sunt slabe, iar trupele ruse vor fi întâmpinate cu flori, mai
ales în regiunile de Est și orașele Harkov, Nikolaev, Odesa,
dar, în realitate, populația este ostilă ocupanților. Omenirea
a descoperit cu oroare, crimele împotriva umanității din lo-
calitatea Bucha, dar și din alte localități. Toate acestea, cu
siguranță vor face obiectul unui tribunal împotriva crimelor
de război. Unii experți militari, opinează că acest război s-ar
putea prelungi mai multi ani, cu faze fierbinți și reci. Rusia
a declarat război Ucrainei, dar a primit și o ripostă a Occi-
dentului unit, în special – sancțiuni economice și financiare,
care pot să ducă la căderea regimului lui Putin .
În ceea ce privește R. Moldova, desigur există riscul să fie
atacată hibrid sau chiar direct militar, de trupele separatiste
din Transnistria cu susținerea Armatei F.R. R.M. nu s-a aliniat
la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, ceea ce ne indică
faptul că Guvernul încearcă să negocieze ceva cu Kremlinul.
Nu cred că aceste cedări vor ajuta, poate doar pe termen
scurt. O soluție eficientă ar fi ca R.M. și România să aibă un
plan de urgență de salvare, în care să fie prevăzută, în caz de atac
militar iminent, de exemplu un plan de Unire imediată, votată
în Parlamentele R.M. și al României în aceeași zi, astfel încât
R.Moldova și cetățenii săi să obțină scutul militar al NATO.
România trebuie să invoce oficial, în fata Rusiei, că în
R.M., locuiesc circa un milion de cetățeni români cu pa-
șapoarte românești, pe care va fi obligată să-i apere, ca să
descurajeze un eventual atac militar.
Pentru conformitate:
Dumitru MAXIM
9
2007
Alegerea între Vest şi Est
octombrie 30, 2007
Au trecut deja 100 de zile de la începutul mandatului noului

primar Dorin Chirtoacă şi, aşa cum este primit în toata lumea,
se impune o analiză a activităţii sale şi a Primăriei în general.
Această perioadă poate fi categorisită ca un început de căutare a
stilului Dorin Chirtoacă, atât în administrarea mun. Chişinău,
cât şi în politica mare a RM. Pentru că D.Chirtoacă este alesul
electoratului din Chişinău, cel mai instruit şi responsabil din
Moldova, pentru a deveni liderul naţional de centru-dreapta,
loc oferit cu generozitate şi de concurenţii săi de segment, atât
în rezultatul votului din 4 aprilie, cât şi după evoluţiile ulterioa-
re. Electoratul moldovean, datorită luptei între vectorii ProVest
şi ProEst, va arunca întotdeauna în faţă doi lideri în jurul cărora
se vor strânge trupele politice, unul de centru-dreapta şi altul de
centru-stânga. În cazul Moldovei sondajele arată că pe primele
două poziţii de luptă avem astăzi un Dorin Chirtoacă şi un Vla-
dimir Voronin. Rămâne de văzut dacă până la alegerile parla-
mentare Chirtoacă va rezista şi se va fortifica pentru a fi capabil
să construiască în jurul său o alianţă capabilă să câştige alegerile
parlamentare. Să menţionăm la capitolul realizări, că în rezul-
tatul mai multor discuţii şi încercări, s-a reuşit formarea unei
majorităţi destul de pestriţe, de altfel, pentru guvernarea muni-
cipiului Chişinău, care se reflectă în distribuirea posturilor de
vice-primari, pretori şi alegerea Preşedintelui Consiliului muni-
cipal. În politică, ca şi în viaţă, nu se ştie niciodată cu cine por-
neşti la drum şi unde ajungi în final, cineva spunea că în politică
toate căsătoriile se fac din interes şi nu din dragoste, ceea ce s-a
10
demonstrat şi cu ocazia împărţirii posturilor în Primăria Chişi-

nău. Trebuie menţionat că Mihai Ghimpu a reuşit să-şi impună
punctul de vedere şi, în rezultatul unui maraton de negocieri de
circa patru luni, când se părea că consensul este imposibil şi se
vor organiza alegeri anticipate în Chişinău, totuşi a obţinut pos-
tul dorit de Preşedinte al CMC. Astfel răspunderea pentru gu-
vernarea bună a Chişinăului, dar şi pentru viitoarele alegeri par-
lamentare, aparţine în mare parte cuplului Chirtoacă-Ghimpu,
împreună cu celelalte componente ale echipei de guvernare. Un
duel important pentru consumatori, nu doar pentru protago-
nişti, s-a dat între Primărie şi Termocom şi se creează impresia
că s-a instalat o pauză cel puţin pe durata actualului sezon de
încălzire. După ce a fost fentat când a dispus transferul celor 50
milioane de lei, după care Procuratura s-a autosesizat, Primarul
General a dispus, împreună cu CMC, verificarea temeiniciei
tarifului de 540 lei, în rezultat ajungându-se la concluzia că se
impune micşorarea tarifului la energia termică la circa 430 lei.
Însă o decizie, aşteptată de consumatori în acest sens, nu a fost
luată de către CMC deocamdată. Primarul a afirmat că noul
tarif la energia termică ar putea să intre în vigoare la 1 ianuarie
2008, iar municipalitatea urmează să se determine şi în privinţa
acordării compensaţiilor la căldură pentru păturile sociale de-
favorizate.
Printre problemele ridicate de noul primar a figurat şi cea
a construcţiilor neautorizate, de asemenea el a abordat şi tema
parcărilor neautorizate din străzile centrale ale capitalei. Recent
Primarul General a făcut publică intenţia să readucă microbu-
zele pe bulevardul Ştefan cel Mare şi pe strada Puşkin. Impor-
tant este de observat că Primarul a identificat problemele le-a
expus în public şi ne rămâne să aşteptăm şi rezolvarea lor. În
concluzie, îmi permit să afirm că Primarul Chirtoacă a început
timid, dar a reuşit să se impună şi a intrat pe deplin în rolul de
Primar General. P.S.
11
P.S. Am fost recent la lansarea grupului de iniţiativă privind

crearea PLDM-lui, în calitate de observator din partea societăţii
civile. Văzându-i pe Vlad Filat şi Alexandru Tănase în rolul de
principali protagonişti, mi-am adus aminte în primul rând de
studenţia noastră comună de la Iaşi unde am fost colegi la Fa-
cultatea de Drept în perioada 1990-1994. Nu voi uita niciodată
ziua de 30 septembrie 1990, când împreuna cu Filat şi Tănase,
dar şi mulţi alţi tineri din R.Moldova, prima generaţie de stu-
denţi moldoveni în Romania, ne-am pornit la studii în Româ-
nia în trenul comun Chişinău-Iaşi şi, aşa ca şi alţii, Sandu şi Vlad
aveau în mână toată averea lor, doar câte o valiză cu ce le-a pus
mama de mâncare şi nişte haine. Indiferent de ce se spune des-
pre proiectul lor politic, mă bucur pentru ei că reuşesc să intre
în politica mare a RM, le doresc succese şi le mai doresc să fie
foarte atenţi în acest drum greu pe care şi l-au ales pentru că
adevărul iese întotdeauna la suprafață.
12
2008
România și Moldova
în vizorul precedentului Kosovo
februarie 18, 2008
Duminică, Parlamentul Kosovo a votat în unanimitate pen-

tru independență, iar primul-ministru Hasim Taci a trimis
scrisori către 192 de state, inclusiv Serbiei, cu solicitarea de a
recunoaște independența. Este clar că separatiștii de oriunde,
inclusiv din Transnistria, vor încerca să folosească acest pre-
cedent periculos în Europa pentru a încerca forțarea separării.
Războiul diplomatic declanșat între țările care susțin indepen-
dența și cele care se opun, se desfășoară la cel mai înalt nivel.
Astfel, Consiliul de Securitate al ONU a constatat din nou, di-
vergentele dintre membrii săi pe tema Kosovo, în condițiile în
care statele occidentale acceptă proclamarea independenței de
către liderii de la Priștina, iar Rusia se opune și a cerut ONU
expres să o respingă. Secretarul general al ONU a declarat că si-
tuația în Kosovo este calmă și se află sub controlul ONU, el a re-
iterat încrederea în rezoluția 1244 a mandatului misiunii ONU
în Kosovo, pe care însă UE ar putea să o ia sub protectoratul său.
Și la București se discută despre efectele Kosovo asupra Româ-
niei după ce duminică președintele Rusiei, Vladimir Putin, a de-
clarat, chiar în ziua proclamării independenței Kosovo, că eve-
nimentele de duminică ar putea crea un precedent periculos și
pentru Romania. Putin a declarat că „Exista îngrijorări potrivit
cărora Kosovo stabilește un precedent pentru eventuale mișcări
de independență în regiunea Abhazia din Georgia, în regiunea
Transnistria din Moldova și în zona Transilvania din România”.
Se poate constata că de la un timp încoace liderul de la
13
Kremlin în afara subiectelor tradiționale despre Abhazia, Ose-

tia și Transnistria și-a fixat atenția și asupra evoluției României.
Fapt deloc întâmplător în contextul încercării Rusiei de a in-
fluența stabilitatea UE și NATO și încercarea de a constitui un
grup de state printre care și România, care să susțină proiectele
FR în aceste structuri. Astfel menținerea guvernului ultra-mi-
noritar Tăriceanu, poate fi considerată o reușită a politicii Rusiei
în România, știindu-se că acest guvern a supraviețuit încercă-
rilor de demitere doar grație eforturilor grupurilor de deputați
aflate sub controlul unor politicieni considerați proruși ca Ion
Iliescu care a făcut studii la Moscova și care a încercat să încheie
un tratat cu URSS atunci când aceasta era practic defunctă.
Guvernul Tăriceanu, de exemplu, susține cel puțin econo-
mic regimul separatist a lui Smirnov cumpărând de la acesta
energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, lucru care nu îl
face nici Moldova și nici Ucraina. Centrala electrică de la Cu-
ciurgan, este privatizată nelegitim, fiind situată pe teritoriul re-
giunii transnistrene şi controlată de compania Inter RAO EES
(o subsidiară a monopolului rus RAO EES Rossii), realizează li-
vrări de electricitate în România, în baza unui contract încheiat
cu compania româneasca Electrica. Totuși astăzi Ministerul de
Externe a anunțat că poziția României privind Kosovo rămâne
neschimbată și nu va fi recunoscută independența acestei pro-
vincii. În contrast cu poziția oficială, unul dintre partidele aflate
la guvernare UDMR prin liderul sau Marko Bela a precizat că
România ar trebui să recunoască independenta Kosovo, pen-
tru că „aceasta este o consecință firească a istoriei zbuciumate a
fostei Yugoslavii”. Astfel, se poate constata că în România se va
încerca tensionarea situației interne de către un partid aflat la
guvernare și anume UDMR, iar dacă mai ținem cont de faptul
că PNL-ul, în formula Tăriceanu este șantajabil, fiind nevoit să
facă cedări pentru a se menține la guvernare, trebuie să consta-
tăm că România se află într-o situație dificilă.
Deocamdată autoritățile de la Tiraspol nu comentează de-
14
clararea unilaterală a independenței Kosovo așteptând, proba-

bil, indicații de la Moscova. Însă este foarte clar că vor încerca să
profite de precedentul Kosovo. Conform unei informații apăru-
te astăzi în ziarul Nezavisimaia Gazeta cu trimitere la o sursa de
la Ministerul de externe al Rusiei, aceasta spera să se înțeleagă
cu Chișinăul privind reglementarea conflictului transnistrean,
considerând că dacă Moscova va recunoaște unilateral inde-
pendența Transnistriei, atunci R.Moldova poate foarte repede
să se unească cu România.
Argumentul nu este lipsit de logică, deoarece R.Moldova a
fost recunoscută de comunitatea internațională împreună cu
teritoriul care astăzi îl controlează regimul separatist, iar în ca-
zul când Transnistria va fi recunoscută de Rusia și o parte din
sateliții săi, se va putea pune problema existenței a ceia ce a mai
rămas, pe motiv că este o altă formațiune statală cu alt teritoriu
și cu altă motivație de existență statală decât cea de la proclama-
rea independenței. Din aceste motive și UE, și SUA, și NATO
susțin independența R.Moldova în hotarele recunoscute de
ONU, împreună cu teritoriul controlat astăzi de separatiști, ca
să nu permită eventual Rusiei să creeze un nou Kaliningrad sau
altor țări interesate să pună la îndoială independența și integri-
tatea teritorială a R.Moldova. Statul R.Moldova este pus astăzi
în situația de a lupta nu numai pentru integritate teritorială, dar
și pentru însăși existența statului, căci în noile condiții de după
autoproclamarea Kosovo se vor acutiza relațiile dintre Rusia și
Occident și în rezultatul luptei dintre ele, Moldova ar putea să
devină o jertfă a unor înțelegeri secrete.
Este important ca conducerea țării să înțeleagă că nu trebuie
să facă pași pripiți în direcția reglementării transnistrene care
să ducă la pierderea acesteia în doi pași. Guvernanții de frica
precedentului Kosovo se pot lăsa atrași într-un scenariu de re-
glementare convenabilă Moskovei prin care Transnistria și Gă-
găuzia, pe principiul simetriei, să primească statut de subiecte
ale federației egale cu Chișinăul. În acest caz Moscova și Tiras-
15
polul vor aplica tactica celor doi pași de separare, care înseam-
nă renunțarea la ruperea Transnistriei de Moldova pe scenariul
Kosovo care nu a avut posibilitatea să uzeze de prevederi consti-
tuționale de separare cum ar fi referendumul în cadrul Serbiei.
Acestea vor forța obținerea, mai întâi, a recunoașterii interne de
către Moldova a subiectului de drept intern și prin incidență și
internațional a R.Transnistria, apoi o coabitare scurtă de genul
Serbia-Muntenegru, după care va urma o separare prin referen-
dum, care să fie prevăzut în viitoarea Constituție federativă, așa
cum a făcut Muntenegru.
Chișinăului iar conveni să-i acorde Transnistriei un regim
juridic asemănător cu cel pe care îl are Găgăuzia astăzi de re-
giune autonomă în cadrul statului unitar-complex R.Moldova,
cu împărțirea competențelor între centru și regiuni pe modelul
subsidiarității europene.
Dacă Rusia dorește într-adevăr să ajute R.Moldova să-și re-
constituie integritatea teritorială, atunci ea ar trebui să susțină
anume scenariul de acordare pentru Transnistria a unui statut
de regiune autonomă. Astfel că autoritățile R.Moldova și Româ-
niei, în pofida adversităților de moment, ar trebui să-și coreleze
împreună măsurile de precauție împotriva separatiștilor interni
și externi.
16
Salvarea R.Moldova și a cetățenilor săi

de sărăcie, corupție și separatism
se poate efectua
doar prin integrarea țării în UE și NATO
martie 12, 2008
Interviu cu Roman Mihăes, președintele Ligii pentru

Apărarea Drepturilor Consumatorilor din R. Moldova
Cor.: Ziua de 15 martie este declarată – Ziua Mondială

a Drepturilor Consumatorilor, ce drepturi fundamentale au
consumatorii?
R.M.: La data de 15 martie 1962, J.F.Kennedy, preşedintele
Statelor Unite ale Americii, rostea către Congresul American
mesajul care susţinea, pentru prima dată, existenţa a patru
drepturi fundamentale ale consumatorilor: dreptul la securi-
tate; dreptul la informare; dreptul de a fi ascultat; dreptul
de a alege produse și servicii.
Ziua de 15 martie 1962, reprezintă momentul istoric al
naşterii mişcării consumiste mondiale. Mai târziu, Organiza-
ţia Internaţională a Uniunilor de Consumatori (Consumers
International) declară ziua de 15 martie – Ziua Mondială a
Drepturilor Consumatorilor.
Cele patru drepturi fundamentale ale consumatorilor sunt
extinse de Organizaţia Internaţională a Uniunilor de Consu-
matori la opt, adăugându-se: dreptul la despăgubire; dreptul
la un mediu înconjurător sănătos; dreptul la asigurarea ne-
cesităţilor şi nevoilor vitale; dreptul la educație.
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor a fost prima
dată marcată în 1983 şi a devenit, începând din acel an, prilej
important pentru implicarea şi mobilizarea cetăţenilor.
17
Cor.: Sunteți cunoscut, de către opinia publică, mai mult

ca un lider al societății civile care apără interesele consuma-
torilor. Cum ați decis să vă implicați în domeniul protecției
consumatorilor?
R.M.: Devenind avocat, în anul 1997 am avut mai multe
plângeri de la cetățeni legate de litigiile de consum și apărând
drepturile lor, am văzut că sunt multe lacune legislative și in-
stituționale în acest domeniu. Astfel am decis să mă implic
pentru a îmbunătăți situația consumatorilor și, în 2000, îm-
preună cu câțiva cunoscuți, am înființat Liga pentru apărarea
drepturilor consumatorilor.
În anul 2001 am constituit, în cadrul LADC, Centrul pen-
tru informare și consultanță juridică a consumatorilor, la care
aceștia pot apela și beneficia de informații și consultații gratu-
ite privind domeniul consumatorilor.
Cor.: Cât de mult se completează avocatura cu angaja-
mentul dvs. de implicare în sfera asociativă?
R.M.: Avocatura este o instituție de apărare a drepturilor
omului și astfel în cazul meu activitatea în sfera asociativă vine
ca o continuare și completare firească a activității profesionale
și a personalității mele. O mare parte a timpului o dedic infor-
mării și consultării gratuite a consumatorilor care se adresea-
ză, astfel am ajuns să fiu numit în gluma de unii amici avocatul
poporului.
Cor.: Recent ați elaborat un raport privind situația con-
sumatorilor din R. Moldova în care ați evidențiat tendințele
acesteia. În ce a constat necesitatea elaborării raportului și
care au fost reacțiile vis-a-vis de acesta?
R.M.: Raportul a fost elaborat în cadrul Proiectului susținut
de Fundația Eurasia, având drept obiectiv de bază monitoriza-
rea domeniului protecției consumatorului în Republica Mol-
dova. Primul raport prezintă o descriere generală a situaţiei
privind drepturile consumatorului în R. Moldova, realizând o
trecere în revistă a cadrului instituţional şi legal. Aria de moni-
18
torizare cuprinde reprezentanții de bază ce activează în dome-

niu: sectorul public, sectorul neguvernamental, mass-media,
cadrul legislativ de protecție a consumatorului etc. Vom mai
elabora încă două rapoarte în 2008. Reacțiile la primul raport
au fost diverse, important pentru mine este că am lansat pro-
puneri de îmbunătățire a situației consumatorilor și speram să
fie efectuate ajustări în domeniu.
Cor.: Ce recomandări conține raportul pentru autorități?
R.M.: Autorităţile competente trebuie să întreprindă acti-
vităţi mult mai complexe de supraveghere a pieţii. Autorită-
țile trebuie să desfăşoare activităţi de informare, consiliere şi
educare a consumatorilor, să editeze și să susțină publicaţii de
specialitate în domeniul protecţiei consumatorilor. De aseme-
nea autoritățile trebuie să informeze permanent consumatorii
asupra produselor și serviciilor care prezintă riscuri pentru să-
nătatea şi securitatea lor sau care le pot afecta interesele econo-
mice. Este necesară realizarea a minim două emisiuni lunare
cu tematica protecției consumatorilor, una la radioul național,
alta la TV publică cu tematica protecției consumatorilor.
Pentru coordonarea eficientă a domeniului protecţiei con-
sumatorilor o necesitate care reiese şi din dorinţa de integrare
a ţării noastre în UE, este crearea unei autorităţi independente
pentru protecţia consumatorilor în cadrul Guvernului, inde-
pendența de Serviciul Standartizare şi Metrologie. Ne rămâ-
ne să sperăm că adoptarea recentă a Strategiei Naţionale în
domeniul protecţiei consumatorilor la care am participat, va
impulsiona activitățile în acest domeniu pentru a obține o mai
bună protecție a drepturilor consumatorilor.
Cor.: Primăria capitalei este într-un conflict de interese
cu SA Termocom, iar organizația dumneavoastră si-a expus
poziția în privința disputei respective. Credeți că Termocom
este o instituție folosită de putere în lupta contra opoziției sau
este această organizație una învechită?
R.M.: Studiind situația în acest domeniu am propus cu toa-
19
tă responsabilitatea lichidarea întreprinderii S.A. Termocom

care este falimentară şi este un intermediar între CET-urile
care produc energia termică şi apa caldă și consumatori, ceea
ce creşte preţul acestora pentru consumatori. Considerăm că
este posibila crearea pe lângă CET-ri a subdiviziunilor de reali-
zare a energiei termice şi apei calde. Dar această soluție depin-
de de voința politică și de evoluția procesului de insolvabilitate
din instanța judiciară. În situația care este la zi, este important
ca să fie adoptat un tarif realist, de către experți competenți
și independenți ca să nu fie bănuieli de partizanat. Apoi pro-
blema cea mai importantă este elaborarea unui mecanism de
subvenționare bazat pe principiul ajutorului celor care au ne-
voie de a fi asistați. Cei care pot plăti nu trebuie să beneficieze
de subvenții. Astfel se va putea evita situația actuală de blocaj
financiar a primăriei.
Cor.: Câte organizații de consumatori există în societatea
noastră și cât de cooperante sunt între ele?
R.M.: Avem înregistrate vreo 10 ONG-ri care au statute
de organizații de protecție a consumatorilor. Dintre ele câteva
sunt active și am creat pentru coordonarea activităților Con-
siliul Național al organizațiilor de protecție a consumatorilor.
Sperăm ca odată cu implementarea Strategiei naționale în do-
meniul protecției consumatorilor unde se prevede și susține-
rea financiara a ONG-lor din domeniu să putem activa mai
eficient.
Cor.: Care este relația dintre mediul de afaceri și protecția
consumatorilor?
R.M.: Consumatorii merită preţuri transparente şi compe-
titive, informaţii clare şi o protecţie solidă împotriva bunuri-
lor defectuoase şi nesigure. Această abordare nu defavorizează
activitatea antreprenorială. Consumatorii mai puternici de-
termină întreprinderile să depună eforturi mai mari pentru
a face faţă concurenţei şi recompensează eficienţa, inovaţia şi
calitatea. Este importantă aplicarea în mod riguros a politicii
20
în domeniul concurenţei, pentru a opri abuzurile de putere pe

piaţă sau concertările întreprinderilor în detrimentul consu-
matorilor, al furnizorilor sau al competitorilor.
Cor.: Se spune că avem unele din cele mai mari preturi de
consum. Cum comentați ?
R.M.: Prețurile alimentelor din Moldova sunt printre cele
mai mari din spațiul CSI și sau aliniat la media UE. Raportând
la faptul că salariile și pensiile din țara noastră sunt simboli-
ce, iar prețurile la produsele alimentare, dar și celelalte bunuri,
sunt uneori peste media europeană, considerăm că avem cel
mai defavorizat consumator din Europa. Cauzele sunt lipsa
unei concurențe reale între produsele moldovenești și cele de
import, dictată și de politicile de import și creșterea prețuri-
lor impuse de intermediari și marile magazine. Soluțiile sunt
extinderea spațiilor alocate piețelor țărănești la orașe, interzi-
cerea interdicțiilor absurde impuse comercianților, asigurarea
dreptului producătorilor de a vinde produsele direct oricărui
magazin de cartier etc. Altă soluție ține de stimularea fiscală
a cooperării producătorilor agricoli în ferme puternice sau în
organizații care să propună o oferta comună.
Cor.: Ce ne puteți spune despre publicitatea înșelătoare?
R.M.: Operatorii economici care utilizează practici inco-
recte în relația cu consumatorii, cum ar fi publicitatea-capcană
și falsele oferte, trebuie sancționați mai dur. Practicile incorec-
te sunt, publicitatea – capcană (practica de a convinge consu-
matorul să cumpere de la o anumita societate făcând publici-
tate unui produs la un preț foarte mic, pentru care nu există
un stoc corespunzător), falsele oferte „gratuite” (crearea unei
impresii false asupra unor oferte prin descrierea produselor ca
fiind „gratuite”, „bonus”, „fără taxe”, în cazul în care consuma-
torul trebuie să plătească orice altă sumă în afară de costurile
pe care le implică ridicarea sau plata livrării articolului). Afir-
mațiile false cu privire la proprietățile curative ale produselor,
câștigarea de premii (practica de a crea consumatorilor falsa
21
impresie că au câștigat un premiu în condițiile în care nu exis-

tă niciun premiu sau acțiunea pe care trebuie să o întreprindă
pentru a câștiga premiul este condiționată de plata unei sume
de bani sau de suportarea unui cost. Alte practici incorecte
sunt sistemele piramidale, câștigul provine în special din in-
troducerea altor consumatori în sistem decât din vânzarea sau
consumul produselor.
Trebuie reglementate și reportajele publicitare, adică folo-
sirea conținutului editorial din mass-media pentru a promova
un produs, în cazul în care comerciantul a plătit pentru aceas-
ta promovare, fără a specifica acest lucru în mod clar în re-
portaj. Consider că în acest domeniu trebuie adoptată Legea
privind combaterea practicilor comerciale incorecte, pe modelul
european de reglementare în acest domeniu.
Cor.: În anul 1990 ați fost membru-fondator a Organiza-
ției Tineretului Democrat din Moldova (OTDM), fiind im-
plicat în lupta pentru democrație și independență. Acum vă
mai tentează să va implicați în vreun partid politic?
R.M.: OTDM a fost înregistrată ca organizație social-politică
în mai 1990, fiind printre primele partide înregistrate în R.Mol-
dova. A fost atunci o expresie a luptei unei părți a tineretului
pentru valorile național-democratice. OTDM, apoi OTCD în
1900-1992 a fost o forță importantă politică, cu filiale în toată
republica, inclusiv în regiunea transnistreană. OTDM a avut o
contribuție importantă la dobândirea independentei și la de-
mocratizarea R.Moldova, iar o parte din membrii săi sunt per-
sonalități de succes astăzi. Îmi amintesc cu plăcere și nostalgie
de acele vremuri romantice și revoluționare unice în viață, când
am conlucrat cu Roman Chirca, Veaceslav Ceremuș, Lilian Ne-
gură, Valeriu Babără, Octavian Sergentu, Alexandru Tănase,
Constantin Tănase, Sorin Mereacre, Lenuța Cojocaru, Sergiu
Afanasiu, Valeriu Manea, Mircea Buga, Viorel Frunză, Sorin
Bucătaru, Octavian Hihlat, Lucian Băleanu, Corneliu Rusnac,
Dumitru Crudu, Nicoleta și Aurel Zagura, Oleg Patrașcu și
22
mulți alții. După dobândirea independenței, organizațiile poli-

tice ale tinerilor au raliat la partide politice conform opțiunilor
doctrinare pe modelul clasic european, în care partidele politice
au și organizații de tineret. Apoi mi-am făcut studiile la Uni-
versitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași la Facultatea de drept,
iar când am revenit am început cariera de avocat și am decis
să nu fac parte la vreun partid. În prezent activez în domeniul
asociativ, fiind și Președinte a două asociații neguvernamentale,
iar activitatea pe care o desfășor, în special în proiectele inter-
naționale implică o anumită distanțare față de partidele politice
pentru a nu fi împiedicat de partizanatul politic. În relațiile cu
liderii politici încerc să fiu corect, ceea ce pretind și de la ei. Însă
în viitor se va vedea, poate într-o zi voi decide să mă implic din
nou în calitate de membru al vreunui partid, dacă voi considera
că voi putea să contribui esențial la modernizarea R.Moldova.
Cor.: Se apropie alegerile parlamentare și vreau să va
dau câteva întrebări reieșind din calitatea dumitale de ma-
gistru în politologie și comentator politic. Cât de afectată
este societatea noastră de inflexiunile politicului?
R.M.: Depindem cu toții de calitatea clasei politice din tara
noastră. În ultimii câțiva ani se observă o tendință spre înti-
nerirea partidelor, au apărut unele nume noi care pot aduce
schimbări calitative. Din păcate clasa noastră politică nu a ști-
ut să gestioneze eficient situația favorabilă de la începuturile
anilor 90 când a fost dobândită independenta și s-a deschis
calea spre integrarea euroatlantica. Conflictul transnistrean a
fost o piedica în calea spre UE și NATO. Însă sunt ferm con-
vins că ne puteam integra în UE pe modelul cipriot, adică ceea
ce controlează Chișinăul astăzi putea să se integreze în UE iar
mai târziu atracția unui model de succes în partea integrata
în UE ar fi dus la o integrare rapida a regiunii transnistrene.
Astăzi suntem în așteptarea unui document care să înlocu-
iască Planul de acțiuni RM-UE care a expirat și așa cum s-a
exprimat și comisarul european Benita Ferrero-Waldner foar-
23
te multe depind și de rezultatele viitoarei electorale. Salvarea

R.Moldova și a cetățenilor săi de sărăcie, corupție și separa-
tism se poate efectua doar prin integrarea țării în UE și NATO.
În condițiile zilei de astăzi este greu de prevăzut când se va
întâmpla această integrare, dar este important ca la putere să
fie o forță democratică care să lucreze în această direcție.
Cor.: Cum comentați planul de reglementare a conflictu-
lui transnistrean pe care l-a descris în ziarul „Komersant”
Președintele Voronin?
R.M.: Astăzi a apărut un interviu cu Preşedintele Vladimir
Voronin în ziarul rusesc Komersant care dezvăluie în sfârșit
coordonatele planului de reglementare. Astfel președintele
declara că exista un proiect al legii privind statutul Republici
Autonome Transnistria în cadrul R.Moldova și un set din trei
documente de baza, inclusiv o declarație de recunoaștere a ne-
utralității de către participanții la formatul de negocieri 5+2.
De asemenea se va pune sub semnul întrebării participarea în
continuare a Moldovei la GUAM.
În acest mod este oficial- Rusia propune soluționarea crizei
prin crearea unei federații simetrice, cu Chișinăul, Comratul și
Tiraspolul drept entități egale în drepturi. Astfel exista perico-
lul transnistrizării întregii Moldove și transformarea ei într-o
zona gri dintre Ucraina și NATO. Să vedem însă dacă aceste
propuneri vor trece în Parlamentul R.Moldova unde se va da
lupta principală în jurul acestui plan. Faptul că Transnistria
primește de la Chișinău statutul de Republică Autonomă des-
chide pentru Moscova și Tiraspol posibilitatea aplicării scena-
riului celor doi pași de separare. Primul pas este obținerea mai
întâii a recunoașterii interne de către Moldova a subiectului
federației de drept intern și, prin incidență, și internațional,
a Republicii Transnistria. Posibil că va urma apoi o coabitare
scurtă de genul Serbia-Muntenegru, după care o separare prin
referendum, care să fie prevăzut în viitoarea Constituție așa
cum a făcut cândva Muntenegru.
24
Pentru a evita un asemenea scenariu Moldova trebuie să

păstreze și să întărească raporturile bune și susținerea de care
beneficiază din partea UE și SUA, în vederea sprijinirii în con-
tinuare privind reglementarea conflictului. UE, SUA și NATO
susțin independența R.Moldova în hotarele recunoscute de
ONU, împreună cu teritoriul controlat astăzi de separatiști, ca
să nu permită eventual Rusiei să creeze un nou Kaliningrad pe
malurile Nistrului. Soluția oportună pentru regiunea transnis-
treană este oferirea acesteia a unui stat de regiune autonomă
conform principiilor europene, democratizarea și demilitari-
zarea acesteia.
De asemenea, Moldova trebuie să tindă spre restabilirea
unor bune relații de vecinătate cu România în vederea obţi-
nerii unui sprijin la nivel de expertiză în cadrul UE și NATO.
Astfel se confirmă teza conform căreia Rusia va răspunde
asimetric occidentului la recunoașterea independenței Koso-
vo, ceea ce înseamnă că va oferi un model de reglementare a
unui conflict în interes propriu în cazul Moldovei și va recu-
noaște, probabil, independența Abhaziei și Osetiei.
Cor.: Cum vedeți scena politică în campania preelectora-
lă și după alegerile parlamentare din 2009?
R.M.: Evoluția scenei politice și viitoarele configurații pre-
electorale și post-electorale depind de mai mulți factori. În
primul rând este important să vedem dacă se va ajunge până
la alegeri la vreo soluție privind reglementarea conflictului
transnistrean, căci în acest caz, așa cum s-a anunțat deja de că-
tre Președintele Voronin, regiunii transnistrene i se vor rezer-
va circa 15-20 procente de locuri în viitorul Parlament. Rusia
forțează o soluție de reglementare rapidă pentru a putea plasa
acest pachet de control de deputați filoruși pentru a bloca defi-
nitiv mersul european al Chișinăului. În acest caz știind foarte
bine poziția pro-rusă a viitorilor deputați transnistreni va fi
dificil de prognozat o alianță favorabilă vectorului de integra-
re europeană. Dacă nu se reușește reglementarea conflictului
25
până la alegeri, atunci se va repeta cu mici diferențe situația

din ajunul alegerilor parlamentare din 2005.
Știindu-se că alianțele preelectorale vor fi interzise, con-
tează cât de mult se vor fortifica principalele partide cu șanse
care sunt AMN, PD, PLDM, PSD, PL și PPCD. Ar fi bine ca să
continue procesul de consolidare a opoziției pe principii doc-
trinare, avem prea multe partide care vin cu același mesaj către
alegători și astfel se produce o confuzie și o risipire a voturilor.
Consider că din tot spectrul politic doar unele dintre partidele
care le-am enumerat au șanse să acceadă în viitorul Parlament.
Cor.: Dar cine credeți că are șanse să devină viitorul pre-
ședinte al țării?
R.M.: Chiar dacă se spune că R.Moldova este republică
parlamentara, rolul președintelui, conform Constituției, este
foarte important. Prin reforma constituțională din 2000 a
fost schimbat practic doar modul de alegere al președintelui,
însă împuternicirile sunt caracteristice unui sistem semi-pre-
zidențial. De exemplu Președintele Republicii Moldova este
comandantul suprem al forțelor armate, numește în funcții
judecătorii și ambasadorii, poate în anumite condiții să dizol-
ve Parlamentul și desemnează candidatul pentru funcția de
Prim-ministru. Ne apropiem de epoca post-voronin în poli-
tica moldovenească. Rămâne de văzut dacă Președintele Vo-
ronin care a reușit să cucerească puterea politică și să conducă
autoritar R.Moldova în ultimii ani, va reuși aidoma lui V.Putin
să realizeze afacerea politică sub denumirea impunerea succe-
sorului dorit. În problema alegerii președintelui, contează mai
puțin cum îl va chema pe acesta, important este ce forțe îl vor
propune și vota și cu ce program va veni acesta, proocciden-
tal sau prorusesc. Dacă se formează o coaliție necomunistă
după alegeri, atunci depinde cine va forma coaliția Astăzi este
devreme de făcut prognoze căci nu se știe cine va trece în Par-
lament dintre partidele cu șanse.
Oricum, ne așteaptă o campanie politică dură, cum nu am
26
mai văzut în R.Moldova după toate regulile unei lupte electo-

rale democratice. Miza politicienilor va fi rămânerea în viața
politică activă și reîmpărțirea rolurilor liderilor și partidelor în
epoca post-voronin.
Cor.: Câteva cuvinte în final pentru consumatori.
Liga pentru apărarea drepturilor consumatorilor felicită
toți consumatorii din Moldova cu ocazia zilei de 15 martie,
Ziua Mondiala a Consumatorilor. Ne rămâne să sperăm că
împreună vom obține o mai bună protecție a drepturilor con-
sumatorilor.
Interviu realizat de Octavian Sergentu pentru http://www.

presa.md
27
Roman Mihăeş:
Conflictul transnistrean
poate fi soluţionat prin oferirea unui model
de regiune autonomă cu delimitarea
clară a împuternicirilor.
Sondaj Info-Prim Neo
mai 27, 2008
Cor.: Cum vedeţi soluţionarea diferendului transnistrean?

În ce formă, prin ce mecanisme şi în ce termeni este aceasta
posibilă?
R.M.: Încă în anul 2003 am lansat din partea Asociaţiei
Moldova Europeană Unită un proiect privind reglementarea
conflictului transnistrean prin metoda regionalizării, care este
aplicat pe larg în UE, în special, în cazul Italiei, Spaniei, Marii
Britanii. În confruntarea dintre ideea federălizării/confederali-
zării și cea a statului unitar, noi am venit cu ideea oferirii pentru
Transnistria a unui model de regiune autonomă cu delegarea şi
delimitarea clară a împuternicirilor între centru şi regiune, ceea
ce este descris în literatura de specialitate drept un model de
stat unitar complex. Acest model funcţionează deja în cadrul
autonomiei găgăuze, poate fi ajustat şi aplicat şi în cazul regi-
unii transnistrene. Ulterior, în 2005 Parlamentul R.Moldova a
aprobat un pachet de legi printre care şi Legea privind preve-
derile de bază ale statutului regiunii transnistrene prin care a
adoptat, practic, integral doctrina regionalizării propuse de noi
cu doi ani mai devreme.
Cor.: În opinia dvs., pe cât de eficiente şi de adecvate situ-
aţiei create sunt acţiunile pe care le întreprinde actualmen-
te conducerea statului R. Moldova? Când credeţi că pot da
28
rezultate eforturile depuse de autorităţi şi la ce rezultate ne

putem aştepta?
R.M.: Preşedintele Vladimir Voronin s-a întâlnit cu Igor
Smirnov, preşedinţii parlamentelor de la Chişinău şi Tiraspol
au avut o întrevedere la Bruxelles, se depun eforturi pentru a
depăşi blocajele în sfera economică şi umanitară în cadrul unor
grupuri de lucru mixte. Procesul de reglementare a conflictului
transnistrean este într-un proces de dezgheţ. Noul preşedinte al
Rusiei, Dmitri Medvedev, are o agendă mai liberală decât pre-
decesorul său şi, se pare, că este dispus să depăşească criza pe
care a primit-o moştenire în raport cu occidentul. Medvedev,
spun unii analişti, a fost promovat de echipa oamenilor de afa-
ceri din jurul preşedintelui Vladimir Putin în frunte cu Roman
Abramovici, în detrimentul militaristului Serghei Ivanov, busi-
ness-ul rus fiind cointeresat în normalizarea relaţiilor cu occi-
dentul, unde face afaceri şi unde, de fapt, locuieşte şi se odih-
neşte. În acest sens, una din problemele Rusiei cu occidentul
sunt conflictele îngheţate, în special din Moldova şi Georgia.
Este evident că există un plan de acţiuni coordonat pe axa Chi-
şinău-Moscova-UE/SUA şi, se pare, că Tiraspolul nu cunoaşte
toate mutările care urmează, judecând după reacţiile întârziate
şi nervoase ale lui Smirnov şi ale altor oficiali transnistreni. Tre-
buie menţionat succesul condiţionării semnării unui nou acord
de bază între Rusia şi UE prin care s-a obţinut implicarea aces-
teia în conflictele îngheţate din R.Moldova şi Georgia.
Riscul reglementării cu ajutorul Moscovei este transnistriza-
rea R.Moldova, ceea ce înseamnă renunţarea Chişinăului la in-
tegrarea în NATO şi reducerea vitezei sau renunţarea în viitor şi
a integrării în UE, dar şi atacurile la cuceririle mişcării de elibe-
rare naţional-democratică din 1988-1991, cum ar fi: tricolorul,
grafia latină, limba de stat, etc. Dacă Rusia va insista puternic,
se poate întâmpla ca liderii de la Tiraspol să cedeze şi să accep-
te desfăşurarea alegerilor parlamentare din 2009 şi pe teritoriul
regiunii transnistrene, prin care să delege 10 sau 15 deputaţi în
29
Parlamentul de la Chişinău. Aceasta, în condiţiile de azi, ar în-

semna că Moscova va obţine controlul real în Parlamentul de la
Chişinău şi va putea să-şi impună interesele geopolitice. Dacă
nu se ajunge la acest scenariu, în rezultatul alegerilor viitoare în
Parlamentul de la Chişinău se poate întâmpla să câştige masiv
opoziţia proeuropeană şi proromânească, şi atunci altele vor fi
datele problemei. Mai mult ca sigur, se va ajunge la scenariul
georgian când Chişinăul şi Moscova se vor confrunta dur pe
subiectul transnistrean. În acest caz, Chişinăul ar putea acţiona
Rusia la CEDO şi ONU pentru staţionarea ilegală a trupelor şi
să ceară despăgubiri materiale şi morale pentru ocuparea teri-
toriului transnistrean.
30
Moldova la răscruce
iulie 23, 2008
Zilele trecute am aflat cu surpindere că Gazpromul obligă

prin arbitrajul internaţional ca Moldovagaz să achite datoria
curentă a Transnistriei de 42 milioane dolari.
Potrivit presei ruse, este vorba despre încasarea forţată
a unei părţi din datoria pentru gazele naturale consuma-
te de Transnistria. Datoria totală a regiunii se apropie de
1,5 mlrd. dolari SUA şi aceasta nu poate fi achitată atâta
timp cât nu este reglementat conflictul. Astfel „Gazprom”
intenţionează să încaseze silit datoria de la „Moldovagaz”,
forțând Chişinăul să-şi reglementeze cumva cu Tiraspolul
relaţiile privind datoria la gaze.
Paradoxal este că Gazpromul s-a acţionat singur pe sine în
judecată, căci Moldova Gaz este o înterprindere moldo-rusă cu
capitalul 51% pentru Gazprom la 49% pentru Guvernul Mol-
dovei şi regiunea transnistreană. Din datoria de 1,5 mlrd. dolari
SUA, datoria istorică a Moldovei constituie, inclusiv penalităţi-
le, 337 milioane dolari SUA, restul fiind datoria Transnistriei.
Pentru moment acţiunea Gazprom-ului, poate fi interpre-
tată în sensul că acesta doreşte să-şi mărească cota din între-
prinderea mixtă cu intenţia de a prelua întreg pachetul pentru
datorii. Dar există şi o conotaţie politică evidentă. Federaţia
Rusă deocamdată nu are nevoie de o transnistrie indepen-
dentă şi o va folosi pe aceasta pentru a influenţa în continuare
întreaga Moldovă.
În acest context se pot înscrie şi alte acţiuni. Astfel potrivit
datelor prezentate de prim-viceprim-ministrul Igor Dodon,
datoria furnizorului de agent termic din Chişinău, să Termo-
com, faţă de CET-uri se cifrează la 1,5 mlrd. lei. Apropo, prin
decizia suverană a Parlamentului CET-le vor fi privatizate la
31
toamnă, se spune că este posibil să fie preluate de Gazprom

în contul datoriilor Moldovei şi Transnistriei la gaze. Până la
urmă toate acţiunile Rusiei şi Gazpromului se rezumă la în-
cercarea de a prelua controlul asupra economiei R.Moldova
în contul datoriilor şi a reglementării conflictului transnis-
trean în sensul neadmiterii RM în NATO şi UE.
Ce facem, ne asumăm acest preţ imens, adică ratarea viito-
rului European pentru banii Gazpromului?
32
2009
Alegerile din 2009 –

Rusia-1 contra Rusia-2 ?!
În această vară se decide soarta alegerilor parlamentare din

2009. Intriga, la fel ca şi în 2005, este aceeaşi – va câştiga opo-
ziţia sau vor învinge a treia oară comuniştii şi vor da ţării un
Preşedinte şi un guvern unicolor?
Recent, ambasadorii statelor-membre ale UE şi a instituţiilor
europene la Chişinău – Delegaţia Comisiei Europene şi Repre-
zentantul Special al UE – au difuzat o declaraţie comună despre
starea democraţiei şi a libertăţii de exprimare în R. Moldova.
Unii comentatori declară că guvernarea comunistă a primit un
cartonaş galben în ajunul alegerilor parlamentare şi dacă nu
vor modifica legislaţia electorală s-ar putea întâmpla să nu fie
recunoscute rezultatele scrutinului din 2009 de către OSCE şi
UE. Acest fapt ar însemna o catastrofă pentru guvernanţi, care
vor fi înlăturaţi de la putere pe greşeala lor. Un ziarist cunoscut
de la Bucureşti, care scrie şi despre R.Moldova mi-a declarat
franc că în România nu se aşteaptă o schimbare spectaculoasă
de la scrutin, chiar dacă pierd comuniştii. Asta, deoarece se vor
confrunta două echipe, ambele dirijate, într-un fel sau altul, de
la Kremlin şi anume Rusia-1 în frunte cu PCRM şi sateliţii săi şi
Rusia-2 în frunte cu AMN şi aliaţii săi. Să nu uităm pentru cine
a lucrat Moscova şi Tiraspolul în 2005 la alegeri.
Distinsul ziarist mi-a oferit şi argumente privind declaraţiile
sale legate de atitudinea unor partide şi lideri faţă de Mitropolia
Basarabiei, integrarea în NATO şi UE, reglementarea conflic-
tului transnistrean, interesele de afaceri ale liderilor principale-
lor partide şi apropiaţilor lor în Rusia şi transnistria etc. Dânsul
a mai declarat că forţele de centru-dreapta, proromâneşti sunt
33
dispersate şi izolate, o parte s-au aliat cu Voronin, altele cu Ure-

chean şi Lucinschi şi nu prezintă pericol real pentru Moscova.
Dacă pierde Voronin şi PCRM, oricum câştigă Rusia, spunea
dânsul, ne întoarcem la situaţia de până la 2001 în care vor gu-
verna aşa numiţii centrişti care au un mesaj confuz şi camuflat,
care nu deranjează pe nimeni, dar fac jocul Moskovei. Nu sunt
nici eu ultimul naiv să mai cred în liderii politici de la Chi-
şinău, nu mă impresionează demult minciunile politicienilor,
dar sunt conştient că este nevoie de o schimbare.
Sunt câţiva factori de care va depinde în mare parte scorul
partidelor aflate în competiţie. Factorul cel mai important este
dacă se va reglementa sau nu conflictul transnistrean până la
alegeri şi participarea electoratului din regiune la scrutin. Sunt
șanse puţine pentru realizarea acestui scenariu, este evident
că Rusia şi separatiştii transnistreni în frunte cu Smirnov vor
aştepta să vadă componenţa noului Parlament. Astfel cedările
unilaterale făcute de guvernarea actuală nu-şi au rostul şi tre-
buie să constatăm a câta oară! că Kremlinul iaraşi a jucat pe
aşteptări şi a punctat obţinând o poziție antiNATO a Chişină-
ului oficial, supărând astfel SUA, suporterul principal al R.M.
reîntregite şi neoferind nimic real la schimb.
Cei de la guvernarea R.M. nu au înţeles un lucru simplu –
SUA şi UE susţin Chişinăul, iar Rusia şi, tacit, Ucraina, susţin
Tiraspolul. Despre alegerile parlamentare şi eventualele rezul-
tate şi consecinţe vom reveni la toamnă când vor fi mai clare
datele problemei.
34
Două mize ale alegerilor din 2009
19 februarie, 2009
Am avut câteva discuții în aceste zile cu politicieni de orien-

tări politice diferite despre miza alegerilor din 5 aprilie. Formal,
majoritatea partidelor optează pentru integrare europeană. Așa
cum a mai fost declarat, RM este implicată în războiul geopoli-
tic, există lupta între vectorii est-vest, proNATO și antiNATO.
Astăzi RM este un protectorat mixt în care influența marilor
actori – Rusia, UE și SUA este împărțită. Voronin a continuat,
în mare parte, politica jocului dublu a lui Lucinschi și cu Rusia
și cu Occidentul, mai ales după episodul Kozak, însă în ultimul
an se observă o tendința de a favoriza Rusia și în plan intern și
extern.
Rusia va susține partidele care optează pentru neutralitate,
(con)federalizare și parteneriat strategic în cadrul CSI. Victoria
PCRM-lui și UCM-lui în alegeri ar putea ridica cota de influen-
ță a Rusiei în R.Moldova la circa 70 procente.
UE, SUA și România ar fi cointeresate ca rezultatele electo-
rale să fie mai echilibrate și să fie formată o guvernare de coa-
liție în care să participe și partide proUE și proNATO. Asta ar
însemna păstrarea echilibrului relativ între marile puteri pe care
îl avem în prezent.
Iar în plan intern, miza este dacă va reuși Voronin și PCRM
să-și impună după alegeri o guvernare controlată de ei sau va
veni la putere opoziția. Astăzi șansele lui Voronin și al opoziției
de a prelua puterea după alegeri este cam de 60 la 40 la sută. A
mai rămas puțin timp și vom afla răspunsul la cele două provo-
cări ale alegerilor parlamentare.
35
R.Moldova poate să devina un protectorat

rusesc și bantustan european
martie 21, 2009
Declarația de la Moscova semnata de Președintele Voro-

nin, împreună cu Medvedev și Smirnov a venit pe neaștep-
tate pentru majoritatea comentatorilor fenomenului politic
moldovenesc. Vladimir Socor unul din susținătorii fermi a
politicii președintelui moldovean pe subiectul transnistrean a
declarat la radio Europa Libera: ”în declarația comună iscăli-
tă de cei trei, domnul Voronin, practic, a renunţat la poziţiile
promovate chiar de dânsul începând cu anul 2004 până la 18
martie 2009.
Domnul Voronin a semnat această declaraţie care nu con-
ţine nici o referire la suveranitatea şi integritatea teritorială a
Republicii Moldova, nici măcar de ochii lumii”. S-a menționat
deja că prin declarația pe care a semnat-o, Voronin recunoaște
Tiraspolul ca parte egală la negocieri, mai grav – Smirnov se
poartă ostentativ și, în pofida cedărilor lui Voronin, declară că
Transnistria vede unica soluție în independența față de RM!
Ce s-a întâmplat cu Președintele Voronin care nu demult îl de-
clara pe Smirnov capul unui regim criminal? Prin acest nou
format 2+1 formatul de negocieri 5+2 pentru Transnistria este
coborât doar la nivelul de acceptare a înțelegerilor între Ru-
sia/RM/Transnistria. Cel mai grav, însă, prin această declarație
Vladimir Voronin a acceptat pe termen nedeterminat prezen-
ța militară rusească pe teritoriul Republicii Moldova. Peste o
zi vine și PSD-ul cu o declarație șocantă – să cedam regiunea
transnistreană Federației Ruse pe un termen de 30 de ani în
concesiune! Să fi fost coordonate aceste două declarații ale lui
Voronin și ale PSD de către strategii Kremlinului?
36
Expertul Nicu Popescu declara că „Republica Moldova

de fapt lovește politic în angajamentele de la Istanbul, care
vorbeau despre o retragere necondiționată a trupelor rusești
și iată ca însăși Republica Moldova subminează aceste obli-
gații internaționale ale Federației Ruse, oferindu-i atât scuza
pentru a-și păstra trupele militare în Moldova, cât și interesul
de a prelungi procesul de reglementare a conflictului trans-
nistrean pentru o perioadă cât mai lungă”. Apare o întrebare
logică de ce Republica Moldova renunță la formatul 5+2 și
merge în formatul 2+1 care o dezavantajează? Să fie la mijloc
doar rațiuni electorale așa cum afirmă unii? Se simte Voronin
și PCRM devansat în alegeri de partidele liberale și se teme de
trecerea în opoziție? Poate oare Medvedev și Putin să le ofe-
re comuniștilor șansa să guverneze în coaliție cu alte partide
prorusești de centru-stânga, dar și de centru-dreapta după 5
aprilie? Răspunsul la aceste întrebări îl vom afla după 5 aprilie
2009. Se poate întâmpla ca după Declarația de la Moscova să
asistăm la crearea unei coaliții de guvernare anticriză, neaș-
teptată, care să cuprindă PCRM și unele partide liberale? De
ce nu? Doar a fost un 4 aprilie 2005, opinia publică deja este
pregătită că partidele moldovenești sunt capabile la orice for-
mulă de coalizare. Din păcate RM este jucată la ruleta ruseas-
ca și există pericolul transformării acesteia într-un protecto-
rat rusesc cu o guvernare corupta și obiedientă Moscovei fără
șanse de modernizare și integrare europeană.
37
Unele concluzii privind rezultatele

alegerilor parlamentare
aprilie 6, 2009
De ce PCRM a reușit un rezultat mai bun decât în 2005?

Prima cauză ar fi lipsa unui concurent de temut pe segmen-
tul lor electoral de stânga. Astfel UCM, PD și PSD în loc să-
și unească eforturile, au mers separat și au donat, prin re-
distribuire, în total circa 10 la sută din voturi. Dacă în cazul
Braghiș și Diacov rezultatul era previzibil, în cazul Tarlev au
fost așteptări mai mari. Greșeala fatală a lui Tarlev se numește
Klimenko, care este un politician șovin și românofob și atunci
când acesta a apărut pe lista UCM era clar că nici un mol-
dovean și nici un român nu o să voteze UCM-ul, indiferent
de promisiunile electorale. Altfel vorbind, imaginea șovinului
Klimenko s-a suprapus peste imaginea lui Tarlev și a dus par-
tidul sub prag.
Pe fondul lui Klimenko/Tarlev, Președintele Voronin apa-
re ca patriot moldovean urmaș al lui Ștefan cel Mare. În total
forțele de centru-stânga și stânga, adică PCRM, PSD, UCM,
PD și independenții au acumulat circa 61 procente din voturi.
În acest mod s-a confirmat tendința electoratului moldo-
venesc de a vota partide de stânga, populiste, orientate spre
alianța strategică cu Rusia, dar combinată cu ideea de integra-
re europeană. Partidele de centru-dreapta, adică PL, PLDM,
AMN, MAE și PPCD au acumulat circa 39 procente.
Perdantul este PPCD-ul lui Iurie Roșca care a fost taxat de
electoratul proromânesc pentru alianța nefirească cu comu-
nistul Voronin. Din alianța PCRM-PPCD cineva trebuia să
piardă și acesta este PPCD, care totuși rămâne un partid cu o
bază electorală de 3 procente care îi permite să-și facă planuri
pentru viitor. PL și PLDM sunt partidele tinere care au reușit
38
rezultate spectaculoase, în special PLDM care are abia peste

un an de la fondare. PL a preluat cea mai mare parte a electo-
ratului PPCD și o parte din AMN. PLDM a spulberat PD-ul
și a preluat o bună parte din AMN. Dacă rezultatele vor fi
confirmate de Curtea Constituțională atunci PCRM va avea
circa 60 deputați și găsirea a unu/doi deputați care ar vota un
candidat comunist la postul de Președinte, nu cred că va fi
o mare problemă, cunoscându-se bine că pe listele celor trei
partide de centru-dreapta sunt și câțiva sponsori care nu au
culoare politică evidentă, ci interese de business.
39
Avem nevoie de un raport public la tema

„Teroarea împotriva manifestanților
din 6-9 aprilie 2009”
aprilie 18, 2009
AM și EU UN CLIENT DIN LOTUL „REVOLUȚIA”,

dnul Netanyahu Johnatan Jerusalym, care a declarat că a fost
bătut și impus să semneze ce nu a făcut, deși este preot orto-
dox în cadrul Mitropoliei Moldovei, are dublă cetățenie ro-
mâno-americană și are 57 de ani. A fost filmat în timp ce
arunca o pietricica spre Parlament și a comis maxim o con-
travenție administrativă, dar se încearcă a i se fabrica un do-
sar de organizator al protestelor. Dacă nu ar fi avut cetățenie
română (se caută cetățeni români pentru a demonstra teza
ca România a organizat protestele): ar fi fost eliberat, la fel
cum au fost eliberați cetățenii moldovenii care au distrus Par-
lamentul și Președinția.
Chiar în ziua când am preluat cazul, la 15 aprilie, am depus
cerere cu solicitarea de a fi efectuată expertiza medico-legală
care a fost dispusă de procuror abia la 17 aprilie. Ce mi-a fost
dat să aud de la el și alți arestați, azi în localul Curții de Apel,
despre torturile inumane la care au fost supuși demonstranții
m-a îngrozit. Bătăi, torturi, abuzuri sexuale și a fetelor și a
băieților etc. Este o perioadă neagră, rușinoasa în istoria țării
noastre care trebuie reflectată, altfel nu merităm calificativul
de apărători ai drepturilor omului și avocați.
Doamna Greceanîi nu mai merita să fie prim-ministru, iar
Papuc – Ministru de interne. Ministrul de interne în viitorul
Guvern trebuie să fie al opoziției. Consider ca ONG-le care
activează în domeniu și au proiecte antitortură sunt obligate
să documenteze toate cazurile de tortură chiar și cele ce nu
pot fi dovedite în instanță. Ar fi util, societății, să fie elaborat
40
un raport public la tema Teroarea împotriva manifestanților

din 6-9 aprilie 2009 care să fie tradus în mai multe limbi ca o
reacție sănătoasă a societății împotriva torturii și tratamente-
lor inumane și degradante.
Bucură faptul că ONG-le: Promo-Lex, CReDO, Institutul
pentru Drepturile Omului şi Amnesty International Mol-
dova, au declarat public, pe 16 aprilie 2009, că au creat un
grup de iniţiativă privind crearea Alianţei Contra Torturii din
Moldova (ACT Moldova). Misiunea ACT Moldova este de a
asista victimele practicilor inumane şi degradante, precum şi
de a promova edificarea unei societăţi fără tortură. Declaraţia
oficială de lansare a iniţiativei a fost făcută în cadrul mesei ro-
tunde „Democrația în pericol: în ce măsură se respectă drep-
turile omului în Republica Moldova”.
41
Atenție, se închid ușile.

Urmează stația alegeri parlamentare anticipate.
iunie 12, 2009
Formalitățile sunt respectate, Curtea Constituțională a dat

aviz favorabil sesizării Președintelui în exercițiu al Republicii
Moldova cu privire la existența circumstanțelor care justifică di-
zolvarea Parlamentului de legislatura a XVII-a. Deja s-a anunțat
ca luni sau marți va urma decretul de dizolvare a Parlamentu-
lui și de numire a datei unor alegeri parlamentare anticipate.
Astăzi Parlamentul a adoptat cu votul a 58 de deputați comu-
niști, micșorarea pragului electoral de la 6 procente la 5 procen-
te, bucurie pentru partidele mici, dar și o încercare a comuniști-
lor de a îmbuna OSCE și CE.
Cu votul parlamentarilor PCRM, rata de participare la scru-
tin pentru validarea alegerilor a fost micşorată de la 1/2 la 1/3,
decizie corectă din punctul meu de vedere, ca să nu se repe-
te alegerile la nesfârșit. Se putea exclude în general orice rată,
ca și la alegerile pentru Parlamentul European. Câți vin atâția
aleg, dar e bine și așa, cu atât mai mult cu cât există bănuieli
de fraudare la 5 aprilie cu peste 10 procente și atunci rezultă ca
nici la 5 aprilie nu au fost peste 50 de procente de alegători.
Vestea proastă este că a fost respins pentru a fi inclus în ordinea
de zi un proiect de lege privind amnistierea participanților la
protestele din aprilie propus de PLDM. Parlamentul european
i-a cerut guvernării din RM să adopte măsuri de conciliere nați-
onală, inclusiv eliberarea persoanelor reținute.
Săptămâna viitoare vine decretul: Partide, la alegeri, atenție,
marș! Vom reveni.
42
Moldova redivivus.
Patru scenarii postelectorale
iulie 30, 2009
Este oficial, confirmat de CEC, comuniștii au pierdut ale-

gerile parlamentare din R.Moldova, acumulând 48 sau chiar
47 mandate de parlamentari. Moldova s-a trezit, rata de parti-
cipare a fost și mai mare decât la 5 aprilie. Să le mulțumim ti-
nerilor care s-au mobilizat și au venit la vot masiv, făcând po-
sibilă înfrângerea comuniștilor. Așa cum presupuneam mai
devreme, Marian Lupu le-a aplicat foștilor colegi de partid
lovitura mortală electorală. Încercați să plusați 45 de procen-
te ale PCRM plus 10 procente ale lui Lupu, fără 3 procente
ale PD, să vedeți ce era să se întâmple dacă nu pleca Lupu
din PCRM. Cele trei partide de opoziție, PLDM, PL și AMN
au obținut 40 de mandate față de 41 în Parlamentul ales la 5
aprilie și astfel și-au repetat scorul electoral. Opinia mea este
că Lupu nu a luat voturi de la PL, PLDM, AMN. Electoratul
AMN care a scăzut de la aproape 10 procente, la 5 aprilie, cu
circa 3 procente a mers mai degrabă spre PLDM și PL care
și-au mărit rezultatele față de 5 aprilie.
În aceste condiții se prefigurează 4 scenarii postelectorale:
1. Coaliția de uniune națională.
Acest scenariu a fost propus de Voronin și are cele mai
mici șanse să fie realizat. Partidele liberale nu-l vor agrea din
mai multe motive. Acest scenariu ar legitima guvernările co-
muniștilor din ultimii 8 ani și ar decredibiliza cele 3 partide
liberale în față electoratului anticomunist.
2. Coaliție bilaterală PCRM-PDM?
Matematic această coaliție de stânga și centru-stânga ar
putea alege Președintele țării și ar putea guverna fără cele 3
partide liberale. În acest context depinde foarte mult de po-
43
ziția celor 3 partide liberale, cât de flexibile vor fi cu PD-ul

și cât vor putea sa-i ofere acestuia. Dacă PCRM va fi mai ge-
neros nu este exclus ca PD în extremis să accepte o coaliție
bilaterală.
3. Coaliție PD+PL, AMN, PLDM?
Aceasta coaliție care are 53 mandate, suficiente ca să aleagă
spiker-ul Parlamentului, ar putea să fie una de compromis
centru-stânga/centru-dreapta cu condiția să se înțeleagă în
privința persoanei care va ocupa poziția de Președinte al Par-
lamentului. Ulterior ar putea să le propună comuniștilor să
fie votat un Președinte apolitic pentru deblocarea situației de
criză politică.
4. Este posibil și al patrulea scenariu în care la vedere nu
se va forma nici o coaliție de guvernare și se va vota ca și în
CMC, de la caz la caz. Pot să fie coaliții ad-hoc pentru alege-
rea Președintelui Parlamentului, apoi pentru alegerea Preșe-
dintelui țării. Nu exclud că PD ar putea vota un Președinte al
Parlamentului cu troica liberală și un Președinte al țării, cu
PCRM.
În R.Moldova totul este posibil, realitatea bate filmul.
44
(R)Evoluție de catifea în Moldova.

AIE câștigă prima luptă în Parlament
august 29, 2009
În rezultatul alegerii lui Mihai Ghimpu la postul de Preșe-

dinte al Parlamentului, a început transferul pașnic de putere
de la PCRM către opoziție. În prezent avem o dualitate a pu-
terii de stat. AIE controlează Parlamentul, iar PCRM – Pre-
ședinția și Guvernul. O eventuală Decizie a Curții Constitu-
ționale la sesizarea PCRM, oricare ar fi ea, nu poate schimba
fondul problemei. AIE și componentele sale au ajuns la un
acord de compromis în privința guvernării, au de împărțit
toată puterea în stat, iar comuniștii nu pot să le ofere mai mult
decât atât. Cu atât mai mult ca este nevoie de un nou acord cu
FMI, UE și alte organizații internaționale care nu pot fi reali-
zare împreună cu PCRM în formula actuală. Țara are nevoie
de o alternanță pașnică la putere care este un prim indiciu al
democrației.
Confruntarea dintre Partidul Comuniștilor și AIE va con-
tinua, la această etapă putem trage câteva concluzii.
Unu: AIE există și funcționează, iar încercările comuniști-
lor de a crea breșe și de a racola deputați, nu au dat rezultate.
Se poate declara că PD, care era suspectat de jocuri duble, are
o poziție fermă în cadrul Alianței, dovadă fiind votul pentru
Mihai Ghimpu, iar Marian Lupu cimentează rândurile Alian-
ței prin opinii clare în favoarea AIE.
Doi: în aceste condiții comuniștii au de ales între alege-
rea Președintelui împreună cu AIE sau alegeri parlamentare
anticipate la anul viitor. Candidatura lui Marian Lupu, fost
membru PCRM, ar putea să fie votată și de unii deputați co-
muniști cu viziuni social-democrate. În acest caz va avea loc o
scindare în rândul comuniștilor care poate duce la prăbușirea
45
partidului. Dacă totuși vom intra în alegeri anticipate, comu-

niștii vor avea de pierdut cel mai mult.
Trei: Alegerile anticipate parlamentare pot fi evitate prin
modificarea Constituției în rezultatul unui referendum con-
stituțional, astfel ca poporului să-i fie redat dreptul de a alege
Președintele. În baza art.66 al Constituției, Parlamentul are
dreptul să declare referendumuri. Iar art.75 al Constituției
stabilește ca „Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor refe-
rendumului republican au putere juridică supremă”.
46
Deja-vu la hotarele UE, eșecul R.Moldova.

De ce a fost posibil?
septembrie 12, 2009
Când am auzit că Voronin și-a prezentat demisia, mi-

au reapărut imagini din îndepărtatul an 1991. Mi-am adus
aminte de momentul în care Gorbaciov și-a dat demisia din
funcția de Președinte a URSS, iar Partidul Comunist al Mol-
dovei a fost interzis prin lege. Credeam atunci că comunismul
a rămas în istorie, că ne-am dobândit independenta și ne aș-
teaptă un viitor luminos. Dar destinul nemilos ne-a pedepsit
a câta oară în istorie. Încerc să-mi explic liniștit fără emoții
ce s-a întâmplat cu noi în acești opt ani și de ce a fost posibil
așa ceva.
De ce a fost posibil acest Déjà-vu la hotarele UE, când o
parte a Moldovei e controlată de un regim dictatorial separa-
tist, iar în Chișinău am avut un regim autoritarist comunist.
Pe noi cetățenii acestei țări cineva ne-a condamnat la pușcărie
cu regim liber de deplasare, colonie de tip deschis.
Unii declara că o parte a populației RM suferă de sindro-
mul Stockholm. Acest mecanism de apărare a primit denu-
mirea de „identificare cu agresorul”. În literatura psihanalitică
numele de „sindromul Stockholm” provine dintr-o întâmpla-
re petrecută în capitala suedeză Stockholm. În vara anului
1973, doi indivizi au organizat un atac la banca Sveriges Kre-
ditbanken, patru funcționari ai băncii, printre care și casiera,
au fost luați ostatici și au trăit timp de 6 zile o situație de coș-
mar, sub amenințarea armelor. Când, în cele din urmă, for-
țele de ordine au reușit să pătrundă în bancă, spre marea lor
surpriză, victimele li s-au împotrivit, luând partea agresorilor.
Mai mult decât atât, după o perioadă de timp, casiera s-a că-
sătorit cu unul dintre jefuitori, aflat în acel moment la închi-
47
soare. Trecând prin momente de maximă tensiune, din inca-

pacitatea psihică de a face față traumei, victimele preluaseră
perspectiva abuzatorilor, s-au identificat cu aceștia, ajungând
chiar să le ia apărarea. La baza mecanismului stă întotdeauna
incapacitatea de a face față traumei, de a supraviețui violentei
și fricii provocate de aceasta.
Se poate afirma că și în țara noastră o mare parte a popula-
ției se identifică cu agresorul și caută să fie protejată de acesta.
Astfel în RM victimele și călăii conviețuiesc pașnic, hoții și
victimele lor stau de multe ori împreună la un suc și discută
diverse teme.
În 2001 am fost șocat, ca și întreaga societate, de venirea
comuniștilor la guvernare. La un moment dat chiar mă gân-
deam să emigrez, găsisem și un loc de munca la Roma. Dar
am rămas și eu și ca și mulți alții, prins de nevoi și am fost
martorii guvernării lui Voronin.
Primul termen la guvernare 2001-2005 a decurs sub influ-
ența declarației lui Voronin că „Moldova este Cuba Europei”.
Au rămas în memorie mitingurile anticomuniste, memoran-
dumul Kozak și alegerile din 6 martie. Singura realizare a lui
Voronin, așa cum a recunoscut și un fost consilier de al său, a
fost lichidarea lumii criminale în forma sa organizată, expli-
cația fiind ca nu suporta concurența și poliția a luat locul lor.
Tot în acea perioada un politician a încercat să mă ucidă
mediatic, tipărind același text calomnios în mai multe ziare
pentru faptul ca am îndrăznit să-mi expun unele opinii pri-
vind reglementarea conflictului transnistrean. M-a mirat fap-
tul cât de cruzi sunt unii oameni care retipăreau acel text, îmi
zâmbeau în față și se bucurau de suferința mea.
Al doilea termen, după 6 martie 2005, a început mai bine,
a fost semnat Planul de acțiuni Moldova-UE, părea că și co-
muniștii au înțeles că trebuie promovată democratizarea și
modernizarea RM. Băsescu și Saakașvili se implicau și sacrifi-
cau pionii în sprijinul lui Voronin. Am văzut cu toții cum Vo-
48
ronin ne-a promis schimbarea denumirii partidului și trans-

formarea acestuia în unul modern. Nu a fost să fie. Începând
cu 2007 guvernarea comunistă declară război diplomatic și
politic României, care a culminat apoi cu expulzarea Amba-
sadorului, introducerea vizelor etc. Aproape în fiecare zi de-
clarații antiromânești, și asta în condițiile când aproape 80 de
procente de locuitori ai RM sunt de origine română, asumată
sau nu. Asta cum ar fi să-l instalezi pe Ilie Ilașcu Președintele
Rusiei și el să le spună în fiecare zi la TV publica, ca rușii
sunt ocupanți, imperialiști, etc. În instrumentariul armatei și
al serviciilor secrete acest procedeu se definește ca fiind te-
roare psihologica în masă, când cineva la tv îți murdărește
mama, sora, verișoara și tu suferi, dar nu poți să faci aproape
nimic. Spunea corect Igor Cașu într-un interviu pentru EVZ
ca Rusia aplica o politica colonială în RM. Coruperea elitelor
și debilizarea informațională a maselor, asta e rețeta ocupa-
ției. Cineva mi-a zis că a fost vara în vacanta la țară și în
lipsa cablului, a privit aproape o lună doar Mesagerul de la
TV publica. Apoi si-a dat seama ca gândește ca și bunica sa,
că Voronin e genial, Moldova este teritoriul fericirii, criza nu
există, liberalii sunt criminali, România e ocupant etc.
De ce mai funcționează ocupația în RM? Pentru că sun-
tem lași? Pentru că suntem vânduți de politicieni? Și una și
alta, dar și faptul că suntem o bucățică naufragiată din na-
țiunea româna. Iar bucățica pentru ca să se dezvolte separat
de nația-mamă, trebuie să fie foarte puternică. De exemplu
există Austria și Germania, două state germane. Însă Austria
este o forță economica, cu tradiții în cultura care poate supra-
viețui și în care limba oficială este germana și nu austriaca. Cu
ocazia guvernării comuniste ne-am convins că forțele politice
proruse din Moldova, nu pot reglementa conflictul transnis-
trean. A fost mai întâi episodul Lucinschi. Atunci ni s-a spus
că dacă vine Lucinschi la putere rușii ne vor da Transnistria.
Fals, nu s-a reglementat nimic. Apoi când a câștigat Voronin
49
se lauda și el că va rezolva conflictul în câteva luni. Astăzi

regimul transnistrean separatist este mai puternic decât ori-
când. Smirnov jubilează la Tiraspol, este finanțat direct din
bugetul de stat al Rusiei. Tot el ne livrează energie electrică
de la Cuciurgan. Dacă îl supărăm pe Smirnov ne închide cu-
rentul. Nu cumva să-l deranjam numindu-l separatist și cri-
minal. Societatea așa și nu a mai primit explicații de ce Mol-
dova a renunțat să importe energie electrică mai ieftină din
Ucraina. La 18 martie 2009 Voronin semnează împreună cu
Medvedev și Smirnov o Declarație prin care acceptă regimul
separatist drept egal la negocieri și staționarea trupelor ruse
până la infinit. Voronin fără să consulte Parlamentul, în dau-
na legii din 22 iulie 2005 când a fost atins un compromis între
toate fracțiunile privind reglementarea conflictului, a decis să
transforme R.Moldova în protectorat rusesc. De aici probabil
i s-au început necazurile, pentru că a încălcat regula principa-
lă de paritate a marilor puteri în R.M. Chișinăul nu-i Tiras-
pol. Atunci de Voronin au început să se distanțeze nomencla-
turiștii moldoveni care îl suportau și se mulțumeau cu faptul
că acesta afișa o poziție antiseparatistă și antismirnov.
Pe de altă parte s-au distanțat americanii și europenii care,
fiind principalii donatori și creditori ai Moldovei, s-au simțit
trădați. Au urmat alegerile din 5 aprilie petrecute cu grave
încălcări. După 7 aprilie – teroare în masă și aflarea în func-
ția de Președinte nelegitim. „Bespredel” în stil Lukasenko și
Smirnov pe final de mandat.
Apoi a urmat faptul că nu a găsit un deputat pentru doam-
na Zina, plecarea FMI-lui, desprinderea lui Lupu, pierderea
alegerilor din 29 iulie, AIE și la revedere Voronin. M-am prins
asupra gândului că nu-l urăsc pe Voronin, însă mi-e frică de el
și mai mult mi-e frica să nu fie instalat la guvernare în Moldova
unul ca dânsul în viitor. Pericolul există pentru că noi suntem
slabi, creduli și nu cunoaștem întreg adevărul despre politicie-
nii din Moldova. Războiul geopolitic între marile puteri conti-
50
nuă în Moldova și noi, cetățenii acestei țări suntem ostaticii lui.

Am reținut în aceste zile declarația Ministrului de Finanțe
care a zis că avem un deficit bugetar de 13,5 procente. Acesta
este momentul adevărului și nu cifrele triumfaliste din rapor-
tul de activitate a Guvernului Greceanîi.
Pe fondul sărăciei majorității populației, boșii comuniști
sunt cei mai bogați oameni din țară. De fapt aici se ascunde
natura duplicitara a comuniștilor care, sub paravanul ideilor
comuniste, s-au îmbogățit la guvernare. Astfel guvernarea
Voronin se poate caracteriza ca oscilare între Rusia și UE, cu
instalarea unui regim autoritar polițienesc, care a finalizat cu
o încercare de transformare a RM într-un protectorat rusesc,
prin metoda transnistrizării. Voronin a eșuat. Important este
să învățăm lecția și să nu le permitem altora să ne transforme
în robi moderni.
51
„Religia” integrării europene

este singura care poate reuni cetățenii
Moldovei de diferite naționalități
și confesiuni
octombrie 27, 2009
În acest material puteți citi răspunsurile redactate la cele zece

întrebări ale ziarului „Timpul” din preajma campaniilor electo-
rale, plus încă două întrebări de la mine care le consider foarte
importante. Întrebările care le-am adăugat sunt: atitudinea față
de evenimentele din 6-7 aprilie 2009 și atitudinea față de regle-
mentarea conflictului transnistrean.
Doresc să precizez ca întrebările au fost adresate tuturor par-
tidelor înaintea campaniei electorale de la 5 aprilie, însă de o
cam dată a răspuns doar doamna Vitalia Pavlicenco. Aștept să
răspundă la cele 12 întrebări și alți politicieni și lideri de opinie.
„Atitudinea față de natura etnica a statului R. Moldo-
va și față de identitatea naționala și lingvistică a populației
băștinașe”.
Exista două state românești în lume: România și R.Moldova.
„De la Rîm ne tragem”, vorbim limba româna, suntem români
și moldoveni. Fiind cetăţeni ai Republicii Moldova aparținem
națiunii civice moldovenești, de origine etnică români, ruși,
ucraineni etc. Asistăm la un război identitar în RM care poate
fi oprit numai cu instalarea adevărului științific în capul mesei.
„Atitudinea față de Mitropolia Basarabiei și Mitropolia
Moldovei”.
Mitropolia Basarabiei trebuie repusă integral în drepturi.
În chestiuni religioase și bisericești care sunt foarte intime mai
mult ca oriunde, este nevoie de toleranță. În condițiile politice
de azi Mitropolia Basarabiei și cea a Moldovei trebuie să convie-
52
țuiască în pace. Vlad Filat, Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă

s-au afișat cu Mitropolitul Vladimir și asta spune totul. Apropo,
gestul IPS Mitropolitului Vladimir i-a atras critici și atacuri în
presa comunistă.
„Atitudinea față de relațiile R.Moldova cu Rusia și CSI”.
R.Moldova trebuie să abandoneze cât mai repede posibil
CSI-ul, care este organizație moartă. Experiența tristă a Geor-
giei care, fiind membra a CSI s-a trezit agresată militar și cu re-
cunoașterea de către Rusia a independenței Osetiei și Abhaziei
trebuie să fie o lecție. Cine garantează că dacă mai stăm în CSI
această organizație nu devine un asasin al R.Moldova și un sus-
ținător al separatismului? Ce rost mai are CSI dacă o țară mem-
bră, finanțează din bugetul de stat regiunile separatiste, inclusiv
Transnistria? Cu Rusia, ca de altfel și cu toate celelalte țări mem-
bre CSI, trebuie stabilite relații bilaterale reciproc avantajoase.
Poporul rus și cel român au fost ambele victime ale regimuri-
lor comuniste totalitare. Rusia și RM au recunoscut că între ele
există un diferend privind conflictul transnistrean, să nu uităm
că acordul de pace din 1992 a fost încheiat între F.Rusia și RM.
Astăzi în Rusia, din păcate, la putere este un regim autoritar cu
tendințe revanșarde în relațiile cu fostele republici unionale.
Ne rămâne să sperăm că peste ceva timp acolo se va schimba
puterea și vor veni la guvernare forțe democratice cu care vom
putea, în regim de respectare a interesului național al RM, să ne
rezolvăm problemele.
„Atitudinea față de relațiile R.Moldova cu România”.
România este un proiect de succes, fiind membră a UE și
NATO. RM și România sunt două state românești care trebuie
să stabilească relații de prietenie și colaborare în baza unui acord
de frațietate sau prietenie și integrare europeană. RM are nevo-
ie de ajutorul României pentru a deveni membră a UE. Vizita
recentă la București a vice-preşedintelui Statelor Unite ale Ame-
ricii, Joseph Biden este extrem de importantă pentru România,
dar și pentru R.Moldova. În discursul său Biden da o apreciere
53
foarte înaltă României și rolului ei important în Europa și în

lume. În primul rând trebuie menționat faptul că România este
apreciată înalt de SUA pentru reformele democratice care le-a
efectuat și standardele înalte ale Armatei Române. În rândul doi
SUA declară public că România este un model de urmat pentru
țările din CSI, Moldova, Ucraina, Belarus, dar și Georgia, Azer-
baidjan. În rândul trei SUA încurajează România să se implice
în ajutorarea acestor țări și în primul rând a R.Moldova, despre
care Biden declara că trebuie ajutată în democratizare și refor-
me economice. Astfel vizita lui Biden în România, reprezenta o
redefinire a politicii americane față de București acesta decla-
rând că România ar trebui să fie locomotiva „pe calea democra-
tizării” pentru mai multe state est-europene, precum Republica
Moldova, Ucraina și Georgia, iar Armenia și Azerbaidjan ar
putea „să profite de experiența României”. Pentru prima dată
în istoria modernă SUA, prin intermediul lui Biden, investește
România cu rolul de lider regional în această zonă a Europei.
Să vedem cine va câștiga alegerile prezidențiale din România și
dacă va reuși să fructifice din plin rolul oferit de SUA României.
„Atitudinea față de intrarea R.Moldova în NATO”.
Pentru a fi un stat stabil și democratic cu standarde înalte de
securitate, RM va trebui să consolideze relațiile cu NATO și să
devină într-o zi membră a acestei structuri. Neutralitatea costă
scump, iar Moldova nu și-o poate permite. Bineînțeles că ade-
rarea la NATO va trebui să aibă loc prin referendum. Relațiile
F.Ruse cu NATO sunt mai profunde decât cele ale R.Moldova.
De altfel elita F.Ruse examinează intrarea Rusiei în NATO drept
unul dintre scenariile salvării Rusiei. Unii experți declară că pes-
te vreo 15 ani când se vor reduce drastic exporturile Rusiei de
materie primă, inclusiv de petrol și gaze se poate întâmpla ca
aceasta să ceară să fie primită în NATO, altfel fiind în pericol de
dezintegrare. NATO și UE de la Atlantic la Pacific ar fi o soluție
pentru viitor.
„Atitudinea față de integrarea R.Moldova în UE”.
54
„SupraReligia” integrării europene este singura care poate

reuni cetățenii RM de diferite naționalităti și confesiuni. Inte-
grarea RM în UE este singura șansă de salvare de sărăcie, co-
rupție, separatism etc. Este esențial să obținem până la sfârșitul
anului 2010 statutul de țară asociată UE. O Moldovă democra-
tică înseamnă o Moldovă integrată în UE.
„Atitudinea față de adoptarea urgentă a Legii lustrației”.
Legea e necesară și într-o zi sunt sigur că va fi adoptată. Dacă
dorim să scăpăm de această tranziție interminabilă, trebuie să
curățim clasa politică moldovenească de kgb-ști și de cei care
au făcut poliție politică și au fost folosiți în calitate de calai. Este
inadmisibil ca Parlamentul, Guvernul și mass-media din RM să
fie dominate de cei care au practicat poliția politică și au încălcat
drepturile omului.
„Atitudinea față de organizarea procesului comunis-
mului”.
Bunelul meu, Gheorghe Mihăeș, a murit de foame în 1946.
Nu ne vom putea mișca înainte dacă nu vom proceda că țările
din estul Europei care s-au desprins de trecutul totalitar comu-
nist și nu vom da cel puțin o apreciere morală și politică perioa-
dei dintre 1940-41 și 1944-1991 și toate nenorocirile: foametea
organizată, deznaționalizarea, deportările etc. În România s-a
mers pe un raport al Președinției, la noi cred că e nevoie de un
raport al Parlamentului R.Moldova, privind crimele regimului
totalitar sovietic comunist pe teritoriul R.Moldova.
„Atitudinea față de actul de la 4 aprilie 2005”.
La 4 aprilie 2005 a avut loc un act de sinucidere a unor lideri
politici de centru-dreapta care au votat pentru menținerea la
putere a liderului românofob al unui partid comunist nerefor-
mat. Astăzi cunoaștem detalii în plus, știm că în lucrarea de ale-
gere a lui Voronin pentru al doilea termen s-au implicat Băses-
cu, Saakașvili și Iușcenko crezând că acesta, fiind certat atunci
cu Rusia, va conduce RM spre UE. Concluzia este că trădarea
susținătorilor și a electoratului se pedepsește, vedeți că PCRM
55
este în opoziție, PSL a dispărut, iar PPCD nu este în Parlament.

Cea mai importantă realizare a alegerilor din 29 iulie, este că în
sfârșit putem să ne mândrim cu electoratul nostru. Oamenii au
apreciat corect faptele și declarațiile politicienilor și i-au taxat pe
cei care i-au mințit.
„Atitudinea față de regimul comunist Voronin”.
Opt ani pierduți. Un accident nefericit datorat lui Lucinschi
și imperfecțiunii sistemului electoral și politic moldovenesc,
când un partid acumulează 50 de procente din voturi, dar are 71
de deputați. Am mai zis că Voronin a instalat un regim autoritar
de tip asiatic la hotarele UE. Voronin a încercat să ducă RM în
Uniunea Rusia-Belarus și nu a reușit, a mimat integrarea euro-
peană și a sfârșit prin a lăsa RM fără bani în buget cu un deficit
bugetar de 19 procente. Lecția Voronin, când un tip despotic se
situează deasupra tuturor, folosind oameni fără nici un fel de
principii și începe să dicteze abuziv, trebuie să o învățăm cu toții,
altfel într-o zi ne vom trezi că R.M este guvernată de Smirnov și
Antiufeev. Pentru asta trebuie să luăm R.Moldova în serios, să
ne implicăm în actul guvernării și să demonstrăm că românii
moldoveni pot conduce eficient RM. Principiul e simplu, dacă
nu o guvernăm noi, o guvernează ei. Indiferența costă, să ne im-
plicăm deci și să ne facem auziți.
„Atitudinea față de evenimentele din 6-7 aprilie 2009.”
Avem nevoie de un raport public cu tema „Teroarea împo-
triva manifestanților din 6-7 aprilie 2009”. Mii de oameni, în
special tineri au mers să protesteze pașnic împotriva falsificării
votului la alegerile din 5 aprilie. Este salutabilă instituirea comi-
siei parlamentare pentru elucidarea evenimentelor din aprilie.
Sperăm că această comisie va răspunde la mai multe întrebări,
inclusiv la cea mai importanta – cine a organizat violențele și
distrugerea clădirilor Președinției și a Parlamentului.
AM și EU UN CLIENT DIN LOTUL „REVOLUȚIA”, dl Ne-
tanyahu Johnatan Jerusalym, care a declarat că a fost bătut, deși
este preot ortodox în cadrul Mitropoliei Moldovei, are dublă ce-
56
tățenie româno-americană și are 57 de ani. A fost filmat în timp

ce arunca o pietricică spre Parlament și a comis maximum o
contravenție administrativă, dar se încearcă a i se fabrica un do-
sar de organizator al protestelor. Dacă nu avea cetățenie română
(se căutau cetățeni români pentru a demonstra teza că România
a organizat protestele) era eliberat imediat. Chiar în ziua când
am preluat cazul, la 15 aprilie, am depus cerere să fie efectuată
expertiza medico-legală care a fost dispusă de procuror abia la
17 aprilie. Apoi am depus cerere la CEDO pentru tratamente
degradante, bătăi, arest nelegitim etc. și am câștigat prin faptul
admiterii cererii și recunoașterii de către Guvern a pretențiilor.
Ce mi-a fost dat să aud de la el și alți arestați în Curtea de Apel
despre torturile inumane la care au fost supuși demonstranții
m-a îngrozit. Bătăi, torturi, abuzuri sexuale și a fetelor și a băie-
ților etc. A fost o perioadă neagră, rușinoasă în istoria țării noas-
tre care trebuie studiată și învățate lecții, altfel nu merităm să
purtăm denumirea cetățeni, de apărători a drepturilor omului
și avocați. Consider că ONG-le care activează în domeniu și au
proiecte antitortură sunt obligate să documenteze toate cazurile
de tortura chiar și cele ce nu pot fi dovedite în instanță. Ar fi util
societății să fie elaborat un raport public cu tema Teroarea îm-
potriva manifestanților din 6-7 aprilie 2009 care să fie tradus în
mai multe limbi drept o reacție sănătoasă a societății împotriva
torturii și a tratamentelor inumane și degradante. Guvernanții
de azi din AIE nu trebuie să uite că evenimentele din 6-7 aprilie
au făcut posibilă schimbarea puterii.
„Atitudinea față de reglementarea conflictului transnis-
trean.”
Majoritatea cetățenilor care locuiesc în regiunea transnis-
treană controlată de separatiști au dobândit cetățenia RM. Ade-
vărul este ca RM are un diferend cu Rusia, care susține regimul
separatist. Pe teritoriul R.Moldova staționează nelegal forțe mi-
litare străine, contrar voinţei suverane a R. Moldova și a norme-
lor de drept internațional. În rezultatul adoptării Legii cu privire
57
la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor

din stânga nistrului (Transnistria), votată la 22 iulie 2005 de 99
deputați, Parlamentul a reușit să demonteze unele mecanisme
din planul Iuşcenko (Smirnov-Poroşenko) de recunoaştere in-
ternaţională a Transnistriei folosind Parlamentul Moldovei.
Este vorba în primul rând de înlocuirea noțiunii de republi-
că cu regiune autonoma în textul legii şi condiţionarea regle-
mentării de demilitarizarea şi democratizarea regiunii. În pre-
zent există formatul 5+2 care trebuie transformat în formatul
7 prin acordarea UE și SUA a calității de membri cu drepturi
depline în cadrul formatului. Cert este că în chestiunea trans-
nistreană e nevoie de răbdare și perseverență.
P.S. Postez aici foto a Diplomei de magistru în științe politi-

ce, special pentru unii ziariști care au pus la îndoială aceasta
calitate a mea, care am obținut-o prin muncă.
58
Bilanțul anului 2009 –

căderea regimului comunist
și lupta pentru o Moldovă europeană
decembrie 31, 2009
Anul 2009 a fost deosebit de important pentru mine, dar

și pentru întreaga societate. Cât înseamnă doar alegerile din
5 aprilie, 29 iulie și evenimentele din 6 și 7 aprilie. La 7 apri-
lie am inclus ca de obicei dimineața radio Vocea Basarabi-
ei și nu-mi venea să cred ce aud, domnul Saharneanu relata
despre lupte de stradă în față președinției. Am mers și eu în
piața plină de oameni și am întâlnit o mulțime de cunoscuți.
Circulau tot felul de zvonuri, ca Voronin a fugit din țară, că
Voronin a cerut intervenția armatei ruse și transnistrene.
Apăruse și o știre pe agenția separatistă Olvia, a unui co-
mandant al armatei transnistrene, care se declara favorabil
unei intervenții în favoarea guvernării la Chișinău, în cazul
când vor fi chemați de Voronin. Se crease o senzație de vid
de putere. Dinspre Parlament și Președinție venea fum și se
auzeau bubuituri. Oratorii se schimbau la tribuna improvi-
zată din față guvernului, circulau tot felul de scenarii. La un
moment dat am aflat că liderii partidelor de opoziție Chir-
toacă, Filat și Urechean s-au dus să se întâlnească cu Voronin
în clădirea Guvernului. Unii au zis că nu trebuiau să meargă
la acea întâlnire până nu li se acordă o oră ca să-și exprime
opiniile la TV Moldova 1. Am văzut la jurnal TV secvențe de
la această întâlnire. Dintre toți mi s-a părut cel mai curajos și
intrasigent Dorin Chirtoacă. Voronin a obținut o victorie tac-
tică atunci, aceștia nu au putut obține nici măcar acea oră care
o cereau la TV Moldova 1 pentru a vorbi. Însă, victoria lui
Voronin a fost de etapă, după ce a declanșat teroarea împotri-
va manifestanților s-a auto-condamnat la izolare. Călăii care
59
și-au bătut joc de tineri, trebuie pedepsiți de justiție. Timpul

începea să curgă împotriva lui Voronin, iar alegerile din 29
iulie au trimis comuniștii în opoziție. Pentru înfrângerea regi-
mului, factorul Marian Lupu și crearea AIE, au fost decisive.
Apoi altă etapă complicată, comuniștii cu 48 de manda-
te tergiversau transmiterea puterii politice. Un meci politic
tensionat, dar s-a reușit alegerea Președintelui Parlamentului
și formarea Guvernului Filat care în câteva luni a reușit să
deblocheze relațiile RM cu România și UE. Este evident că
deoarece guvernul este de largă coaliție și s-a format în gra-
bă, câțiva miniștri nu sunt la locul lor și va trebui de înlo-
cuit după revelion. O guvernare democratică trebuie să fie și
una eficientă și profesionistă. Deoarece nu s-a reușit alegerea
Președintelui în 2010, va trebui organizate alegeri anticipate
parlamentare care vor stabili definitiv clasamentul politic. Ur-
mează încă un an greu de lupte politice. După plecarea gru-
pului Țurcan-Stepaniuc, care reprezentau aripa moldovenistă
și care aducea în jur de 15 procente PCRM, acesta va deveni
partidul minorităților naționale și nu va mai putea nicioda-
tă să acumuleze scoruri impunătoare care să-l propulseze de
unul singur la guvernare. În ce privește partidele necomunis-
te, s-a declanșat procedura de reorganizare și fuzionare a par-
tidelor, care este absolut necesară.
Avem nevoie de partide democratice modernizate, con-
solidate pe segmentele doctrinare care să dispună de cadre
performante pentru a se implica eficient în procesul de gu-
vernare. La această temă importantă voi reveni după revelion
cu comentarii.
La final de an 2009, va doresc tuturor un sincer La Mul-
ți Ani! Anul care vine să vă aducă multe realizări, bucurii și
multă sănătate!
60
2010
R.Moldova: de la cortina de fier pe Prut

Voronin/Putin la parteneriatul pentru
integrare europeană Băsescu/Ghimpu
ianuarie 27, 2010
Astăzi s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple încă în

1991 – între R.Moldova și România în mod real au fost încheiate
o serie de acorduri bilaterale, printre care și propunerea privind
Parteneriatul pentru integrare europeană. Timp de aproape 20
de ani de la obținerea independenței R.M. a fost condusă de
guvernări care o țineau la distanță de România. Abia după re-
volta din 7 aprilie și alegerile din 29 iulie, este posibilă revenirea
la normal. Nimeni și nimic nu va putea să oprească colaborarea
între frații de același sânge, limba și neam.
Traian Băsescu a declarat: „Am convenit să semnăm foar-
te rapid un parteneriat pentru integrarea R.Moldova în UE
pentru a grăbi acest proces care trebuie parcurs suficient de
rapid, pentru ca R.Moldova să poată fi inclusă în grupul țări-
lor Balcanilor de Vest din punct de vedere al accesului către
UE și resursele ei”.
Mă bucur că această idee, la care am contribuit și eu îm-
preună cu MAE când am susținut ideea unui parteneriat
pentru integrare europeană, a prins contur și urmează să fie
implementată.
În același timp Președintele României a declarat ca „Ro-
mânia nu va semna niciodată un tratat cu R.Moldova care să
revizuiască frontierele dintre România şi R.Moldova. Româ-
nia a recunoscut frontierele de stat ale R.Moldova așa cum
ele au fost moştenite de la fosta Uniune Sovietică. Din acest
61
punct de vedere România este gata să semneze un acord care

să vizeze regimul frontierei existente așa cum a fost moșteni-
tă. Este necesar un astfel de tratat pentru a aduce modul de
trecere a frontierei de către moldoveni către UE, la standarde
care sunt mai avantajoase pentru ei”.
De asemenea este important că România a decis să acorde
un sprijin financiar nerambursabil, derulabil în 4 ani, în peri-
oada 2010-2013, în valoare de 100 de mln de euro, bani care
pot fi alocați în 4 tranșe anuale, în fiecare an câte 25 milioane,
destinați proiectelor de infrastructură în educație, moderni-
zării şcolilor şi de infrastructură de importanță locală. Știm
că și România întâmpină greutăți financiare, dar iată că din
puținul care îl are ne ajuta și pe noi.
Astfel, toate argumentele comuniștilor și antiromânilor că
România vrea să lichideze independența RM au fost spulbe-
rate. România vine să ne ajute, politic și economic, căci în
rezultatul unor guvernări corupte, R.M. a ajuns la limita de
jos a sărăciei și disperării.
Prietenul la nevoie se cunoaște. Mulțumim, domnule Bă-
sescu, pentru ajutorul acordat.
P.S.
Se știe că în campania alegerilor prezidențiale din Româ-
nia m-am implicat deschis în sprijinul domnului Băsescu,
mărturie fiind și articolele de pe blogul meu. Regret că nu am
fost invitat la întâlnirea cu Băsescu de la Primărie, unde, de
altfel, au fost invitați unele personaje care au fost împotriva
dlui Băsescu. Nu am nimic împotrivă, oamenii au dreptul la
greșeală, dar nici chiar așa. Nu cred că e potrivită „privatiza-
rea” lui Băsescu de către un anumit partid.
62
Datorită presei, care a luptat pentru

democrație, a putut avea loc schimbul
de putere după alegerile din 29 iulie 2009
februarie 27, 2010
Roman Mihăeş luptă pentru o Moldovă proeuropeană.
Este pasionat de lectură și îi place să navigheze pe internet.

Petrece, în medie, 5 ore pe zi citind și comunicând. Consideră
că în Moldova sunt cele mai frumoase, elegante și interesante
femei din lume. „Uneori, când depășesc timiditatea, văzând o
femeie frumoasă, indiferent dacă o cunosc sau nu, mă apropii
și îi fac complimente”, spune VIP-ul acestei săptămâni, Ro-
man Mihăeș, avocat, magistru în politologie, președintele Li-
gii pentru apărarea drepturilor consumatorilor.
Credința și răbdarea sunt calitățile care l-au ajutat întot-
deauna să depășească momentele dificile. „Întotdeauna, când
îmi este greu, mă rog Domnului să mă ajute. Cred în faptul că
trebuie să faci bine fără să aștepți să fii răsplătit”, a spus VIP-ul
acestei săptămâni.
Întrebat ce tip de femeie din Moldova apreciază, avoca-
tul Mihăeș a spus că în primul rând femeile care nasc copii
în aceste timpuri grele și pe cele care îi cresc, fiind divorțate.
În acest moment și avocatul Mihăeș este divorțat și nu are
copii. Însă, în preajma sărbătorii de 8 martie, VIP-ul săptă-
mânii a ținut să felicite toate femeile lumii „și în primul rând
pe mama cu ocazia acestei sărbători. Femeia este cea căreia îi
datorăm fericirea, bucuria, viața”.
Cu acest prilej, echipa portalului informațional Politik.
md felicită toate femeile pentru că sunt: cele care înseninea-
ză zilele bărbaților – deși ei se plâng, dar numai pentru că
așa s-au obișnuit –, cele, care numai când privesc către copiii,
63
dau lumii mai multă frumusețe, cele care găsesc în fiecare zi

timp pentru orice problemă și orice nevoie a celor dragi, dar
și pentru că, deși se mai plâng câteodată, o iau de la capăt în
fiecare zi, mai puternice și mai hotărâte, iar sufletul lor știe ce
este iubirea, cum se dăruiește și cum se primește ea… și pen-
tru tot ceea ce reprezintă ea, FEMEIA…, pentru ele timpul se
oprește în loc, la fiecare început de primăvară, ca să le aducă
un omagiu și un mărțișor.
Cor.: Domnule Roman Mihăeș, cred că cetățenii v-au re-
marcat prin atitudinea manifestată în apărarea intereselor
consumatorilor. Cunoaștem că asemenea poziții nu prea au
efect, Dvs. cum ați putea infirma această percepție?
R.M.: Sunt de acord că nu toate luările de atitudine se fac
auzite, însă, deseori, poziția noastră are efecte. Consumatorii
din Moldova pe zi ce trece devin tot mai activi, drept dovadă
servesc și sesizările pe care le fac privind încălcarea drepturi-
lor. Mai este mult de lucru în acest domeniu, ținând cont și de
faptul că Guvernul nu are bani pentru a susține mișcările de
protecție a consumatorilor, iar granturi în acest domeniu nu
se prea acorda. Un consumator puternic este un consumator
informat. În acest sens trebuie implicată Compania de stat
TeleRadio Moldova, care să producă emisiuni de informare și
educare a consumatorilor.
Cor.: Este suficientă legislația pentru apărarea drepturi-
lor consumatorilor? Prin ce diferă de legislația și practica
europeană?
R.M.: Mai avem de muncit în R. Moldova până vom ajusta
legislația noastră la cea europeană. În R. Moldova lipsește o
agenție independentă privind protecția consumatorilor. Spe-
răm că această carență va fi rezolvată în cel mai scurt timp.
Avem nevoie de centre de informare și consultanță a consu-
matorilor, dotate cu site-uri, oficii de consultanță juridică gra-
tuită, etc. Aceste măsuri implică, însă, cheltuieli pe care astăzi
nimeni nu vrea să le suporte.
64
Cor.: Sunteți avocat – cunoașteți sintagma: avocatul dia-

volului și concepția că avocații sunt, uneori, în cârdășie cu
judecătorii și fac târguri pe seama cetățenilor care se judecă.
Cum e, în realitate?
R.M.: Avocații, ca și judecătorii, sunt diferiți. În marea
majoritate avocații sunt profesioniști şi practică în mod cin-
stit meseria. Să nu uităm că avocații sunt liber – profesioniști
care apără drepturile omului și își câștigă existența din servi-
ciile juridice pe care le oferă clienților. Avocatul intră în dez-
bateri atunci când apără drepturile clientului său cu procura-
tura, SIS, CCCEC, etc. și are nevoie de instrumente legislative
de apărare a drepturilor sale, garanții privind independența
profesiei ca să poată apăra efectiv drepturile clienților. Avem
nevoie de o breaslă avocățească puternică, de avocați bine in-
struiți, curajoși și corecți cu clienții lor.
Cor.: Dle Mihăeș ale cui drepturi sunt încălcate cel mai
frecvent: ale femeii sau ale bărbatului?
R.M.: Cel mai des se încalcă drepturile femeilor-mame,
care sunt nevoite să-și crească copiii fără posibilități financi-
are. Sigur, sunt încălcate și drepturile bărbaților, pentru că nu
au locuri de muncă bine plătite și sunt nevoiți să emigreze.
Cor.: Cum apreciați schimbările în R. Moldova? Credeți
că ne mișcăm bine, încet sau deloc?
R.M.: Fără îndoială că preluarea puterii în RM de către
AIE este una pozitivă. Am declarat după 29 iulie că mă mân-
dresc cu cetățenii care s-au trezit și, după opt ani de dictatură
comunistă, au permis, prin, vot schimbarea democratică a
guvernării. După primele 100 de zile ale guvernării AIE, opi-
niile s-au împărțit. Unii zic că totul merge bine, alții că sunt
multe probleme. În avantajele guvernării, în opinia mea, tre-
buie trecută şi deblocarea externă a RM. S-au restabilit relații-
le cu România, UE, FMI etc. A demarat negocierea Acordului
de asociere a RM la UE. La dezavantaje aș menționa slaba
gestionare mediatică și administrativă a măsurilor de mărire
65
a prețurilor și de oferire a compensațiilor pentru păturile de-

favorizate. Guvernarea în coaliție are plusuri, dar și minusuri,
ceea ce se vede la unele ministere cu slabe performanțe, unde
miniștrii și vice-miniștrii au fost numiți pe criterii politice, în
defavoarea profesioniștilor tehnocrați.
Cor.: Considerați eficientă implementarea valorilor eu-
ropene în RM? Dacă nu, de ce?
R.M.: Suntem europeni prin naștere, însă mai avem mult
până la implementarea standardelor și valorilor europene.
Nu depinde doar de guvernare, fiecare dintre noi trebuie să
se implice pentru implementarea valorilor europene. Europa
începe în inima fiecăruia dintre noi.
Cor.: Cum apreciați înnoirea clasei politice și de ce nu vă
regăsiți activ în ea?
R.M.: Clasa politică din Moldova de după alegerile parla-
mentare din 2009 a început să se înnoiască și tonul îl dau deja
politicienii din noua generație. Avem în Parlament 5 partide,
3 dintre care au drept locomotive politicieni tineri: Vlad Fi-
lat, Dorin Chirtoacă și Marian Lupu. Diferența dintre vechea
generație cu experiență acumulată în Partidul Comuniștilor
al RSSM – unele persoane trecute prin colaborare cu KGB
și alte structuri sovietice – și generația nouă care a făcut stu-
dii în România și Occident este evidentă. În iulie 2009 m-am
implicat și eu în procesul de debarcare a comuniștilor de la
putere și am aderat la MAE unde am debutat în politica mare.
În prezent MAE trece printr-o perioadă de consolidare odată
cu venirea grupului Untilă. Peste câteva luni va fi mai clar și
rolul meu în acest partid.
Cor.: Se produc unele schimbări pe spectrul politic. Le
considerați benefice sau nu pentru integrarea europeană?
R.M.: Câmpul politic într-o societate democratică este în
continuă transformare și mișcare. Unele partide apar, altele
dispar. Sunt inevitabile fuziunile sau plecările unor politici-
eni sau grupuri dintr-un proiect în altul. Exemplele PLDM
66
și PL sunt concludente în acest sens. Aceste partide au reușit

să se consolideze și să ajungă la guvernare în doar câțiva ani,
datorită unor tehnologii politice reușite și, în special, datorită
implicării tinerilor în conducere. După părerea mea, în ur-
mătoarele câteva luni spectrul politic se va stabiliza pe toate
segmentele sale, unde liderii vor domina vreo două cicluri
electorale parlamentare. Pe centru-dreapta PLDM și PL își
vor menține la anticipate statutul de partide parlamentare.
PLDM are avantajul guvernării, însă va depinde mult la ale-
geri de rezultatele guvernării. PL este în scădere în sondaje,
însă vizita și susținerea președintelui român Traian Băsescu,
care este factor electoral important în RM, îi va menține în jur
de 10 procente. AMN, după plecarea grupului Untilă, nu mai
are șanse să treacă de unul singur în Parlament. Una dintre
soluții ar fi o alianță preelectorală a AMN cu PD-ul. MAE
trebuie să se consolideze, astfel ca în preajma alegerilor an-
ticipate să fie văzut măcar cu 3 procente în sondaje, să poată
să negocieze cu unul din cele două formațiuni politice PL sau
PLDM vreun fel de colaborare sau alianță preelectorală. PNL
s-a declarat în opoziție constructivă față de AIE, mișcare ris-
cantă, însă această poziție le poate aduce beneficii în cazul
eșecului guvernării, o parte a nemulțumiților putând să le dea
votul. În cazul în care PL și PLDM nu vor dori să ofere par-
tidelor extraparlamentare soluții de colaborare preelectorală
nu se poate exclude ideea creării unui Bloc preelectoral.
Cor.: Dle avocat, pentru care variantă de ieșire din criza
constituțională pledați: alegeri anticipate sau modificarea
Constituției?
R.M.: Analiza prevederilor Constituției RM ne spune că
alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile. Deoarece
alegerea Președintelui țării a eșuat, Parlamentul trebuie dizol-
vat de către Președintele interimar. Unii zic că dacă se reușeș-
te modificarea Constituției până la data de 16 iunie, atunci se
pot evita alegerile anticipate. Opinia mea este că un referen-
67
dum petrecut în grabă fără un proiect serios, elaborat cu par-

ticiparea specialiștilor din UE și expertizat de către Comisia
de la Veneția, a unui eventual proiect de revizuire a Consti-
tuției nu are șanse să fie validat, pentru că comuniștii și aliații
lor vor boicota referendumul și nu va reuși asigurarea prezen-
ței de 50 procente plus 1 din cei înscriși în listele electorale.
Riscul ratării unui referendum petrecut în grabă este mare,
opinia mea este că alegerile anticipate parlamentare se pot
desfășura simultan cu referendumul constituțional în toamna
anului 2010, în una dintre lunile septembrie, octombrie sau
noiembrie. În acest caz sunt șanse mari ca prezența la vot să
depășească 50 procente și să fie adoptată o nouă Constituție,
care să elimine criza constituțională și politică.
Cor.: Ce părere aveți despre presa de la noi, poate fi cali-
ficată drept una independentă?
R.M.: Avem mai mulți ziariști care, în condiții dificile, au
luptat fără frică pentru democratizarea și europenizarea RM.
Datorită presei, care a luptat pentru democrație, a putut avea
loc schimbul de putere după alegerile din 29 iulie 2009. In-
dependența absolută nu există, însă putem spune că avem o
independență relativă a presei. Sper că și presa de stat va de-
veni obiectivă, pentru ca să putem privi și asculta televiziunea
publică Moldova1 și radioul Național astfel încât să nu ne fie
rușine.
Interviu realizat de Dorina Arsene

http://politik.md/?view=articlefull&viewarticle=2963
68
R.Moldova
condusă de absolvenții de la Iași
martie 23, 2010
Articolul „Patru miniștri din Moldova au studiat la Univer-

sitatea „Cuza” apărut în „Ziarul de Iași” mi-a atras atenția. Fi-
ind și eu absolvent al Facultății de drept a Universității Al.Ioan
Cuza, coleg cu miniștrii actuali, am fost cuprins de nostalgie.
Mi-am amintit anul 1990 atunci când Mircea Druc ne-a petre-
cut pe cei care am susținut examenele la studii în România. Mai
întâi a fost un miting festiv la monumentul lui Stefan cel Mare,
apoi am mers însoțiți de părinți și rude la gara feroviara unde
ne-am urcat toți cei peste o mie studenți într-un tren spre Un-
gheni. Era un moment istoric, căci eram primii basarabeni care
mergeam la studii în România după război și ocupație, interzisă
până atunci de autoritățile sovietice. Majoritatea dintre noi cu-
noșteam câte ceva despre România din povestirile buneilor, de
la radio și tv română și de la cenaclul Flacăra. Știam fiecare la
ce facultăți și în ce oraș am fost distribuiți și în tren am început
să facem cunoștință unii cu alții. Cu Alexandru și Constantin
Tănase, fratele său, ne cunoșteam din activitățile noastre politi-
ce, fiind membri pe atunci a Organizației Tineretului Democrat
din Moldova (OTDM), afiliata FPM. Apoi când am coborât cu
toții la Ungheni, unde am staționat câteva ore, am trecut vama și
am fost urcați într-un tren romanesc care ne-a transportat până
la Iași. În gara de la Ungheni am făcut cunoștință cu Vlad Filat
și alți colegi de la Drept. Apoi la facultate am fost foarte bine
primiți, erau sentimente frățești fata de noi primii basarabeni
veniți la studii în România și mai ales la Iași, capitala Moldovei
istorice. Primul nostru decan, d-l Rauțchi provenea din refugi-
ații basarabeni, ținea mult la noi și a făcut tot posibilul ca să ne
acomodam rapid la mediul universitar din Iași. Generația noas-
69
tră, a celor care am plecat la studii în 1990, era deosebita căci era
marcata de evenimentele de renaștere națională și democratică
din acele timpuri. Iar la Iași, la studii, a mers o parte din nucleul
OTDM de la Chișinău, printre care subsemnatul, frații Tănase,
Dragoș Blănaru, Victor Munteanu, Vasile Ernu, Lilian Negura și
alții care erau oameni inteligenți cu o poziție civică activă. Acest
grup a reușit să se impună în fata majorității studenților basa-
rabeni de la Iași și să le cultive dragostea de carte, țară, limbă și
neam. Anume între acești oameni a nimerit și s-a format și Vlad
Filat, care, datorită căsătoriei cu Sanda și prieteniei cu Alexan-
dru Tănase, a preluat valorile promovate de aceștia, ceea ce l-a
ajutat, sunt sigur, să devina ceea ce este astăzi. Dacă noi venisem
formați cu valorile umane și politice de bază acumulate la Chiși-
nău, apoi Vlad s-a format intelectual la Iași și este produsul 100
procente al Iașului și al grupului OTDM. L-am cunoscut și pe
Dorin Drăguțan atunci și am remarcat ca era unul din puținii
basarabeni zeciști, adică lua aproape la toate examenele numai
note de 10. Unii basarabeni după studii au rămas în Iași, printre
ei fiind și Vlad Macari, prieten din copilărie cu Vlad Filat, con-
săteni din Lăpușna. Comunicam uneori prin skype și mi-a zis,
printre altele, că studenții basarabeni care învață acum la Iași
sunt stimați, pentru că învață bine, iar în căminul P5 din Copou,
unde au locuit Tănase și Filat este sediul asociației studenților
basarabeni din Iași.
Fără îndoială că PLDM, condus de Filat și Tănase, a avut un
rol decisiv în debarcarea comuniștilor, iar acum, cei doi sunt pi-
lonii guvernului R.Moldova. Astfel că prima generație de basa-
rabeni care au făcut studii la Iași fac astăzi politică mare și istorie
la Chișinău. Iar eu, fiind avocat și lider de ONG, rămân și eu
dator Iașului și mă bucur că colegii mei de facultate și universi-
tate, promovează în continuare acele valori care le-am susținut
încă atunci în 1990.
70
Patru miniștri din Moldova

au studiat la Universitatea „Cuza”
Autor: Cristina LUCACI
De asemenea, primarul Chișinăului este absolvent de „Ne-

gruzzi”. Premierul Vlad Filat a absolvit Dreptul în 1994. Gu-
vernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu,
termina Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
în anul 1996.
Guvernul Republicii Moldova are patru membri care au
studiat la Universitatea „Al. I. Cuza”. Grupului de miniștri i
se adăuga guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu,
și primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, cel care a absolvit
Liceul „Costache Negruzzi” în 1997.
Prorectorul Universității „Cuza”, prof.dr. Gheorghe Iacob,
ne-a ajutat să-i descoperim pe toți cei cinci studenți sau docto-
ranzi ai instituției, din executivul Moldovei. „Avem mai mulți
«ieșeni» la Chișinău decât în guvernul României, unde, din
cunoștințele mele nu este momentan nici unul„, a spus pro-
rectorul Gheorghe Iacob. Însuși premierul, Vladimir Filat, a
terminat Dreptul în anul 1994, fiind coleg de an cu Ministrul
Justiției, Alexandru Tănase. În anul III, respectiv, anul univer-
sitar 1992-1993, lor le-a predat actualul decan al Facultății de
Drept și judecător la Curtea Constituțională, prof.dr. Tudorel
Toader, care atunci ținea seminarele de Drept penal și Drept
procesual penal. „Au fost mai mulți absolvenți buni în gene-
rația aceea. Mulți dintre ei făcuseră și Literele, cazul lui Ale-
xandru Tănase, care a terminat tot aici, fiind coleg cu un fra-
te de-al său. în același an au mai fost Dragoș Blănaru, care
acum este cadru didactic la Universitatea din Chișinău, Vic-
tor Munteanu, de la Fundația Soros sau Alex Tureanu, par-
lamentar în mandatul trecut„, a spus prof.dr. Tudorel Toader.
71
Alexandru Tănase a fost în timpul facultății reprezentan-

tul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. „Atunci
se dădea admitere, era repartizare la absolvire și puține lo-
curi, dar erau mulți basarabeni. Am avut încredere în ei ca
studenți. Erau oameni maturi în atitudine, comportament,
studii. Erau oameni serioși. Am ținut legătura și cu Victor
Munteanu, și cu Tănase. Relațiile mele cu lumea juridică din
Republica Moldova au evoluat constant. Prin aceste legături
cu facultățile de acolo, programele de colaborare, le-am vă-
zut evoluția și după finalizarea studiilor„ a declarat decanul
Tudorel Toader.
Vlad Filat a inițiat și a condus mai multe afaceri la Iași, între
1994-1998, fiind director general la RoMold Trading SRL și
președinte al consiliului administrativ al Societății „Dosoftei”.
În 1996, actualul Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei,
Dorin Drăguțanu, termina Facultatea de Economie și Admi-
nistrarea Afacerilor, specializarea Finanțe. Între anii 1995-
1998, vicepremierul Ion Negrei a urmat studiile de doctorat
în cadrul Facultății de Istorie, pe care nu le-a mai finalizat din
motive familiale. Loreta Handrabura, ministrul adjunct în ca-
drul Ministerului Educației, a susținut doctoratul în Filologie
în anul 2000, în cadrul Facultății de Litere.
http://www.ziaruldeiasi.ro/local/patru-ministri-din-moldo-
va-au-studiat-la-universitatea-cuza~ni683n?cp=1
72
6/7 aprilie, 2009 – 6/7 aprilie, 2010.

Revolta tinerilor, căderea regimului
Voronin și gestionarea libertății
aprilie 6, 2010
A trecut un an de la protestele din 6-7 aprilie 2009. Dis-

cuții peste discuții, lumea se întreabă, ce a fost atunci, re-
voltă, revoluție, tentativă de lovitură de stat? În primul rând
mi-aduc aminte de Natalia Morari, (femeia ne naște și tot
ea ne salvează de dictatură) care împreună cu alți tineri, la
6 aprilie, au început protestele împotriva falsificării alegeri-
lor. Mulțumesc Natalia, cred că dacă nu vă ridicați voi, nu se
mai ridicau nici politicienii, atât de activ. După 7 aprilie, așa
cum a declarat Ministrul de Interne, peste 700 de tineri au
fost arestați sau maltratați de către poliție. Tortura și aceste
tratamente degradante i-au îngrozit pe deputații din Parla-
mentul European care au adoptat o rezoluție după care era
clar că comuniștii nu vor mai putea să păstreze puterea. La un
an de la evenimente, ancheta procuraturii trenează, noroc de
imaginile video difuzate de Ghimpu și Chirtoacă, care au fă-
cut posibilă impulsionarea anchetei în cazul Boboc. Ce era în
capul celor care loveau în Boboc și în alți manifestanți, știind
că sunt camere video pe clădirea Guvernului? Oare să fi fost
încrezuți că guvernarea comunistă va fi veșnică și că Voronin
este nemuritor? Voronin cu mintea lui de milițian a înțeles
să construiască un regim polițienesc, autoritar și într-o țară
săracă, fără presa libera i-a ținut jocul tocmai 8 ani. Regimul
Voronin a demonstrat că RM e vulnerabilă, nu are instituții
solide ale societății civile, presa liberă, partidele sunt slabe,
se vând și se cumpără ușor, liderii de partid fără convingeri
temeinice, o bună parte corupți provenind din fostul PCM
și KGB. Voronin ne-a violat colectiv și ne-a umilit în cea mai
73
josnică formă, iar robii săi și ai lui Tkaciuk din presă, ne-au
murdărit neamul și demnitatea și continuă să o facă și puțini
au fost cei care au ripostat. Dictatura unor reprezentanți ai
minorităților asupra majorității, românii basarabeni umiliți
la ei acasă. Unora nici acum nu le vine a crede că Voronin
nu mai este la guvernare. Sindromul Voronin, oare când vom
scăpa de el definitiv?
Imagini cutremurătoare din PMAN din noaptea de la 7
spre 8 aprilie, așa o impresie că am avut un regim de ocupație
care maltrata populația civilă în teritoriile ocupate. Trecând
peste toate, semnificația acelor evenimente este în primul
rând una de luptă pentru dreptate, împotriva falsificării ale-
gerilor. La 6-7 aprilie, ultimul regim neocomunist din Euro-
pa, care a încercat să transnistrizeze și izoleze RM, a primit o
ripostă din partea societății, în special a tinerilor, a fost de-
zechilibrat, dezgolit și în final a căzut la alegerile din 29 iulie,
2009. Apoi, în rezultatul mai multor frământări, a fost ales
Mihai Ghimpu Președinte al Parlamentului și instalat Guver-
nul Filat. Guvernare de centru și centru-dreapta cu ingredi-
ente PD de centru-stânga, situație ideală pentru reforme. Fără
îndoială că în plan extern, această guvernare are unele succe-
se incontestabile, deschiderea negocierilor privind acordul de
asociere cu UE, restabilirea relațiilor cu România, UE, FMI,
de asemenea cele 2,6 miliarde dolari oferiți de UE, FMI, BM
sunt o dovadă.
Ministrul Leancă muncește mult și merită laude. Occi-
dentul ne oferă bani pentru reforme și dezvoltare. Trebuie să
demonstrăm că putem să cheltuim acești bani eficient, fără
furturi și escrocherii. Problemele grave sunt însă în interior și
anume în sfera justiției, poliției, procuraturii, instanțelor ju-
diciare, organelor de forță. Cum să construim statul de drept
în R.M? Cum să facem ca, indiferent de schimbul de putere,
justiția să rămână independentă? Ministerul Justiției trebuie
să genereze politici de reformare în acest domeniu, rapide și
74
cu susținerea UE. Problemele care le vedem în legătură cu an-

chetarea evenimentelor din aprilie și reacția unor oficiali, nu
lasă loc de interpretare. Justiția este grav bolnavă și trebuie lu-
ate măsuri urgente de redresare. Trebuie fără rușine antrenați
experți din UE să reclădim legislația din domeniu. Pentru sa-
larii de mii de euro în domeniu nu avem bani, însă legislația o
putem modifica rapid prin voința politică. Să analizăm dacă
mai avem nevoie de CCCEC care dublează activitățile Procu-
raturii, MAI, MF și altele. Cheltuielile bugetare trebuie reduse
drastic, ofițerii eliberați trebuie să învețe să câștige bani, să
facă afaceri, trimiși la reciclare și să producă ceva. Domnule
Prim-ministru, nu mai țineți atâția bugetari, dați drumul la
tinerii ofițeri să muncească în sectorul privat.
Cum să facem ca SIS să scape de imaginea clonei KGB, să
lucreze în limitele legii, să nu se mai ocupe de poliție politi-
că în stil de Ministerul Adevărului, să nu mai patroneze ziare
și partide? Apropo, cine știe cu ce se ocupa SIS? Nu am văzut
nici un raport de activitate al acestei instituții. Cum să facem ca
Procuratura să investigheze crimele săvârșite de polițiști, politi-
cieni, de funcționari și ofițeri cu grad înalt și să trimită dosarele
în instanțele judiciare? Cum să facem ca instanțele judiciare să
pronunțe hotărâri motivate și ca judecătorii care se fac vinoveți
de pierderea dosarelor la CEDO, să fie eliberați din funcții?
Dle Ministru al Justiției, ați moștenit o situație grea și nu
puteți să faceți în 6 luni minuni, însă operațiunea de reformă
a justiției trebuie începută. Marea jale și durere sunt Coduri-
le de procedura civilă și penală, votate de fosta guvernare în
detrimentul cetățenilor, care sunt permisive, la interpretarea
factorului de decizie și limitează sau încalcă drepturile cetă-
țenilor. La depunerea unei cereri de chemare în judecată sunt
o serie de articole care permit judecătorilor să remită cererea
abuziv fără să numească ședința, oricât de fundamentată ar fi.
În contencios, la început era termenul de 6 luni de contestare,
comuniștii l-au redus la o lună, ceea ce creează probleme, unii
75
judecători nu dau curs cererilor pe motiv că sunt tardive. Sunt

probleme mari cu legea taxei de stat, în acțiunile patrimoniale
judecătorii rareori primesc cererile spre judecare dacă nu se
plătește taxa de 3 procente, care unii cetățeni nu au bani să
o plătească și avem și cauze pierdute la CEDO din această
cauza. Elementar, în majoritatea instanțelor judiciare, inclu-
siv din mun. Chișinău nu exista aparate xerox unde se pot
face copii din dosare. Apropo judecătorii au salarii mici, fapt
generator de corupție. Mai sunt și multe alte probleme care le
cunoașteți mai bine ca oricine și sper să interveniți.
Dar la un an de la 7 aprilie avem și unele motive de bucurie
în special în ce privește libertatea presei și anume, începând de
mâine vom avea tocmai 2 televiziuni de știri în țară, Jurnal TV
care are deja un stil deosebit și o prestanță bună și Publika TV.
La 3 milioane de consumatori 2 tv de știri nu e puțin și dacă se
mai relansează și TV națională publică, atunci vom avea și ale-
geri democratice anticipate. Apropo, despre alegeri, unii se tem
de victoria comuniștilor. Părerea mea – comuniștii nu au cum
să câștige alegerile, însă alegerile pot fi pierdute de partidele
membre ale AIE. A mai rămas destul timp ca AIE să restructu-
reze Guvernul, să producă unele remanieri, să demonstreze vo-
ința politică privind reforma justiției etc. Oamenii vor înțelege
ca nu poți ridica economia timp de un an, însă nu vor înțelege
și nu vor ierta corupția, lașitatea și lipsa de rezultate în dome-
niul reformei justiției. Sfatul meu pentru miniștrii colecționari
de ceasuri și mașini scumpe, să nu le erijeze la televizor, că nu
dă bine la electorat în criză. Mergeți în popor stimați deputați
și miniștri, discutați cu oamenii simpli, ajutații cu ce puteți, să
nu va fie rușine să le cumpărați mâncare copiilor săraci, și veți
vedea ca veți avea și rezultate la vot.
Încă odată mulțumesc Nataliei Morari și lui Valeriu Boboc
post-mortem, pentru libertate. Atâta timp cât vor mai fi oa-
meni care să-și riște viața pentru valorile democrației nu sun-
tem pierduți.
76
Prețul ocupației sovietice –

27,8 miliarde USD
aprilie 20, 2010
Pagubele provocate de autoritățile sovietice în urma ex-

terminărilor şi deportărilor organizate de către acestea în
Moldova de la Est de Prut, au fost estimate la cel puțin 27,8
miliarde dolari SUA, a explicat la 20 aprilie 2010, membrul
Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comu-
nist totalitar din Republica Moldova, Veaceslav Stavila.
Istoricul a precizat că această estimare se referă doar la pa-

gubele umane. Se știe că a fost avansată cifra de circa 300 mii
de victime, unii zic că sunt mai multe, și costul vieții unui om
a fost apreciat la circa 92 mii USD, ținând cont de o anumită
metodologie. În acest context a venit și o propunere de for-
mare a unei comisii care să estimeze toate pagubele care au
fost cauzate în acea perioadă, inclusiv pierderile economice,
pierderea teritoriilor istorice de la Dunăre, Marea Neagra și
Bucovina etc. Indiferent dacă aceste estimări vor încăpea sau
nu în raportul Comisiei prezidențiale, societatea trebuie să
cunoască despre crimele comise de ocupanți și despre valoare
pagubelor. Membrilor Comisiei aș dori să le spun că raportul
nu trebuie să fie politic corect, pentru că trebuie să spună ade-
vărul, iar acesta doare. Chiar dacă aceste pagube nu vor fi re-
vendicate oficial, de la Rusia, în calitate de succesor al URSS,
ele trebuie avansate pentru că au o valoare umană și morală
imensă și trebuie să servească drept garanție că aceste fapte
nu se vor mai repeta. Apropo, privind polemica, dacă a fost
sau nu ocupație sovietică în Basarabia, am avut un schimb de
replici cu un istoric comunist la PublikaTV. Argumentul forte
și imbatabil că a fost ocupație sovietică este în primul rând
77
Declarația de independență a RM din 1991, votată de majo-

ritatea deputaților. R.Moldova nu a plecat din URSS în baza
Constituției de atunci, ci și-a proclamat independența în mod
unilateral, ca și alte foste republici unionale, după evenimen-
tele din august 1991 de la Moscova. Am fost parte cândva din
Imperiul Răului, păcat că la 20 de ani încă nu suntem membri
UE în deplină siguranță. De vină sunt și stafiile trecutului sus-
ținute de oculta pro-imperială care manipulează politicieni
corupți ce fac paradă seara la TV ca luptă împotriva comu-
nismului, iar pe ascuns primesc beneficii de la călăii libertății.
Basarabia este veriga slabă din lanțul civilizat european, dar
încet, încet se vindecă, căci minciuna și teroarea nu pot să
reziste mult timp în fața adevărului. Cunoașterea istoriei, cin-
stirea eroilor și a victimelor unei comunități din care fac parte
îi deosebește pe patrioții adevărați ai Basarabiei de homo so-
vieticus. Există eterna problemă a conviețuirii într-o societate
a victimelor și a călăilor, dar în țările normale și unii și alții
știu cine sunt victimele și cine călăii. A mai rămas doar RM
în Europa la hotarul UE să se spună deschis – iată victimele!
iată călăii!.
Aceasta ar fi menirea Comisiei Cojocaru/Ghimpu. Să ve-
dem dacă va reuși să o facă cu demnitate.
P.S.
Închideți Penitenciarul mizerabil și antiuman nr.13 din
Chișinău, rușinea Europei!
Închideți Penitenciarul care este simbolul ocupației!
P.P.S.
Articolul de pe blog din 19 aprilie „De astăzi sunt fără de
partid” a ținut primul loc în wordpres-ul românesc timp de
două zile acumulând un număr mare de cititori.
78
Democrație populară sau Putin,

Kîrgîzstan și Moldovastan?
mai 29, 2010
Articolul 78. Alegerea Președintelui (5) dacă și după ale-

gerile repetate Președintele Republicii Moldova nu va fi ales,
Președintele în exercițiu dizolvă Parlamentul și stabilește
data alegerilor în noul Parlament.
Se apropie ziua de 16 iunie, atunci când, conform Constituți-

ei, Președintele interimar ar trebui să dizolve Parlamentul. Par-
tidele membre AIE au formulat opinii diferite privind evoluția
situației după 16 iunie. PD a venit cu propunerea ca alegerile
parlamentare anticipate să se desfășoare în toamna anului 2010.
Decizie corectă și legală, însă există și rațiuni politice care fac ca
PD să dorească alegeri cât mai repede. Astfel sondajele arată că
ratingul personal al lui Marian Lupu este încă destul de înalt, el
putând câștiga alegerile prezidențiale directe. Însă partidul PD
scade sau cel puțin nu crește. PD nu reușește să rupă puternic
din grosul alegătorilor PCRM. Unul din motive este că PD, fi-
ind un partid de centru-stânga, face parte dintr-o alianță cu 3
partide de centru-dreapta în care nu deține nicio funcție cheie
în stat și nu poate influența decisiv deciziile guvernării. Apropo,
Marian Lupu e mult mai slab decât mă așteptam. Nu a reușit
să impună AIE aproape nicio decizie fundamentală. În duelul
nedeclarat cu Filat a pierdut aproape toate luptele. Nu degeaba
se spune ca ucenicul de regulă îl depășește pe profesor, cu refe-
rință, în acest caz, la Diacov și Filat. Momentul adevărului pen-
tru Marian Lupu va fi dacă va reuși să impună AIE poziția PD
privind stabilirea alegerilor parlamentare anticipate în toamnă.
PLDM a propus petrecerea unui referendum privind modul
de alegere a președintelui, apoi alegeri anticipate parlamentare
79
împreună cu cele directe prezidențiale în noiembrie 2010. Ar

fi bine, însă nu cred că Parlamentul actual va reuși până la 16
iunie să adopte un set de legi (care ar putea fi atacate la Curtea
Constituțională) care să permită desfășurarea legală și rapidă a
unui referendum până la sfârșitul verii. De remarcat ca PLDM
sta bine în sondaje, fiind singurul partid din AIE care crește
în condițiile unei guvernări dificile în alianță. PLDM este di-
rect interesat de alegeri anticipate în toamna, deoarece poarta
aproape toată răspunderea pentru povara guvernului Filat și în
condițiile creșterii preturilor la energie electrică, termică, gaze,
produse alimentare etc. trebuie să evite alegeri după perioada
de iarnă, când ar putea să le scadă drastic ratingul.
Pozițiile AMN și PL sunt clare, aceste partide stau mai prost
în sondaje și încearcă să întindă cât e posibil mai mult aflarea la
guvernare. Însă această tergiversare aprofundează starea actua-
la de incertitudine și provizorat.
PCRM se agită în opoziție și amenință cu manifestații de
masă actuala guvernare. Să fie legate acestea de profețiile lui Pu-
tin și similitudinea cu evenimentele din Kîrgîzstan? Atenție pen-
tru liderii AIE, încă Lenin spunea că revoluția nu costă nimic
dacă nu se poate apăra. R.Moldova încă nu a devenit membră
a UE și există pericolul real ca să devină un fel de Moldovastan,
țară europeană cu legislație și guvernare despotică de tip orien-
tal. Comuniștii se opun votului direct al Președintelui țării, însă
posibil că asta e marea lor greșeală. Reieșind din sondaje, ei tri-
mit candidatul lor, Voronin sau altul, în turul doi unde se poate
întâmpla orice. Apropo comuniștii chiar dacă stau în opoziție,
sunt pe primul loc în toate sondajele, făcute de „ai noștri” sau „ai
lor”. Deocamdată nici PD-ul, nici PSD-ul, nici Moldova Unită,
nu reușesc să „fure” masiv din electoratul pcrm. Însă opunân-
du-se votului direct comuniștii nu apreciază voința electoratului,
care în proporție de peste 70 procente în toate sondajele arată ca
dorește să aleagă în mod direct Președintele țării.
Astfel putem să concluzionam că cele mai mari trei partide
80
parlamentare PLDM, PCRM și PD pledează pentru alegeri an-

ticipate în toamna anului 2010. Legea democrației spune că mi-
noritatea se supune majorității, însă există câteva nuanțe. Cea
mai importantă este ca decizia privind dizolvarea Parlamentu-
lui și numirea alegerilor anticipate – este în vârful pixului lui
Mihai Ghimpu. În condițiile când legea nu-l obligă și nu-i im-
pune termene fixe, el poate să interpreteze termenul rezonabil
de demisie a Parlamentului așa cum crede el, posibil ca și în
2013. Apropo, riscăm să ne facem de râs cu interpretarea ter-
menului rezonabil. Unii zic că e trei luni, alții că e șase luni, mai
sunt voci care zic că e rezonabil și în câțiva ani. Ce pârghii au
ceilalți lideri politici asupra lui Mihai Ghimpu? Aproape că nici
una. Constituția prevede, în articolul 89, demiterea: „În cazul
săvârșirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituției,
Președintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parla-
ment cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși” iar
„propunerea de demitere poate fi inițiată de cel puțin o treime
din deputați și se aduce neîntârziat la cunoștință Președinte-
lui Republicii Moldova. Președintele poate da Parlamentului și
Curții Constituționale explicații cu privire la faptele ce i se im-
pută”. Vedem că procedura de demitere a Președintelui este una
complicată, care poate dura ceva timp în lipsa unui precedent.
Apoi nu cred că liderii AIE vor fi de acord să voteze o inițiati-
vă de demitere a Președintelui Ghimpu, propusă de comuniști.
Ghimpu crede probabil că ceilalți lideri AIE nu se vor putea
alia cu comuniștii deschis pentru a-l obliga să decreteze alegeri
în 2010, însă în acces subiect de viață și moarte politică se poate
întâmpla orice. Au mai fost cazuri de vot pe interes reciproc a
stângii cu dreapta și destul de recent.
Totuși situația nu trebuie să degradeze. Soluția ar trebui
identificată rapid în sinul AIE. Ar fi rezonabil în această situa-
ție, în calitate de compromis de ajuns la un consens prin care
să fie petrecute alegeri anticipate parlamentare împreună cu
un referendum constituțional, în aceeași zi, în una din lunile
81
octombrie sau noiembrie 2010. Apoi în funcție de rezultatele

referendumului să fie petrecute și alegeri prezidențiale în Par-
lament sau directe în 2011. Mai există respect pentru lege în
această țară și bun simț? Sunt capabili liderii AIE să se întâl-
nească și să găsească un consens privind evoluția situației după
16 iunie?
P.S.
Am ajuns în această țară să depindem de voința unor parti-
de, bazate pe dictatura internă și idolatria liderului, care în cele
mai dese cazuri se conduc de interese de grup egoiste. Partidele
moldovenești, numite de unii SRL-uri, sau organizații obscure,
cu surse de finanțare secrete, au adus Moldova pe pragul pră-
pastiei și catastrofei. Nu degeaba în toate sondajele încrederea
populației în partidele politice este undeva la coadă și nu de-
pășește 20 de procente din cei chestionați. Avem de ales între:
(1) Democrație populară, (2) dictatura partidelor sau (3) Putin,
Kîrgîzstan și Moldovastan. Eu pledez pentru democrația popu-
lară, în care Președintele țării este ales de popor. Parlamentul să
fie ales în circumscripții uninominale, combinat dacă e cazul
parțial cu alegeri pe liste de partid (50×50). Am mai zis că RM
nu este pregătită astăzi pentru republică parlamentară, pentru
că asta înseamnă dictatura partidelor. Avem experiența tristă
din 2000 încoace, atunci când s-a decis alegerea Președintelui în
Parlament. În rezultat l-am primit pe Voronin, cu tot cu pcrm
și tot tacâmul. În condițiile când la ordinea zilei este însăși su-
praviețuirea statului, datorită conflictului transnistrean, sărăci-
ei, corupției etc. Moldova are nevoie de un Președinte puternic,
un patriot care să poată să impună soluții de salvare națională.
Abia după ce ne vom integra în UE și RM va deveni o țară cu o
democrație consolidată, vom putea să revenim la discuția ce fel
de republică dorim, prezidențială sau parlamentară.
82
De ce pe unii îi deranjează
Ziua ocupației sovietice?
iunie 25, 2010
Ziua de 28 iunie în Republica Moldova a fost declarată,

prin decret prezidențial, Ziua ocupației sovietice şi a come-
morării victimelor regimului totalitar comunist, a anunțat joi,
24 iunie, la un briefing de presă Președintele interimar Mihai
Ghimpu.
La prima vedere nimic deosebit, deoarece exista Declarația
de independență a R.Moldova, în care scrie clar: „În calitatea
sa de STAT SUVERAN și INDEPENDENT, REPUBLICA
MOLDOVA: CERE Guvernului Uniunii Republicilor So-
vietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Repu-
blicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupație a
acesteia și să retragă trupele sovietice de pe teritoriul nați-
onal al Republicii Moldova”
Atenție, R.Moldova a obținut independența declarându-se
teritoriu ocupat de URSS, care s-a prăbușit la scurt timp,
atunci când Gorbaciov a anunțat oficial acest fapt în decem-
brie 1991.
La 31 august 2009, chiar premierul Rusiei, Vladimir Putin,
a fost cel care, într-un articol publicat în cotidianul polonez
„Gazeta Wyborcza”, a condamnat Pactul Ribbentrop-Molo-
tov, semnat în 1939, şi a acuzat Occidentul pentru înțelegerea
semnată cu Hitler în 1938, la Munchen.
Oameni buni, Rusia oficială a condamnat demult crimele
comunismului, căci și poporul rus a suferit și a fost victimă a
regimului totalitarist comunist. Medvedev a declarat clar că
regretă și condamnă crimele staliniste, iar Partidul Comunist
83
din Rusia este marginalizat, presat și ținut în opoziție. La noi

unii politicieni și experți, un fel de homo sovieticus încreme-
niți în trecut, se dau cu părerea, încercând să prezinte opinia
proprie drept poziție a Rusiei.
Același Kosaciov s-a arătat deranjat mai mult de ultima
parte a Decretului declarând că „Rusia trebuie să reacționeze
la calificarea trupelor ruse din regiunea transnistreană drept
trupe de ocupație”.
Însă culmea, acest Decret a deranjat pe unii politicieni de-
mocrați din cadrul AIE! De ce oare? Să fie oare vorba de sin-
dromul ocupației sovietice și de slugărnicie de serviciu sau de
lipsă de informație? Pe ce baze doriți domnilor să construim
o R.Moldova independentă, europeană și integră? Cu ce vă
deosebiți de Voronin și Smirnov? Rușinică, domnilor depu-
tați și miniștri, căci ați devenit funcționari publici, bogați și
celebri datorită independenței RM.
Am un mesaj special pentru cei din PLDM, partid în care
am mai mulți cunoscuți. Astăzi depind multe lucruri de po-
ziția voastră, chiar dacă considerați că Ghimpu nu v-a con-
sultat, însă momentul e mult prea important pentru destinul
țării și a națiunii ca să procedați din supărare. Să știți că multă
lume, în special tineret, v-a votat considerând că sunteți un
partid proeuropean și chiar împărtășind și valori proromâ-
nești. Apoi am și doi colegi de la Iași care conduc acest partid
– Filat și Tănase, care sunt caractere puternice și îi rog să nu
uite Iașiul și Universitatea Al.I.Cuza, care le-au dat educație
și șansă în viață. E devreme de îngropat Alianța pentru Inte-
grare europeană stimați amici pldm-ști. Pentru conducerea
PLDM, dar și PL și alte partide, vă recomand să citiți cele-
bra carte „O istorie etno-politică a Basarabiei”, autor Iulian
Fruntașu, care în prezent este consilier al Primului Ministru
al R.Moldova.
Le-am zis de mai multe ori celor care au luptat pentru in-
84
dependența RM, că nu trebuia să se retragă din politică atât

de repede și nu trebuia de cedat ideea independenței comu-
niștilor. Voi ați obținut independența, iar Voronin, care lupta
în 1989 împotrivă, s-a îmbogățit și au devenit miliardari cu
echipa lui conducând această țară în mod autoritar. Astăzi
obiectivul nr.1 este integrarea în UE a R.Moldova. Iar pentru
asta trebuie consolidată independența și integritatea terito-
rială a R.Moldova. Să fim stăpâni la noi acasă, altfel ne vom
trezi că alții ne vor impune un model de Bantustan condus de
Smirnov de la Tiraspol.
85
Independența R.Moldova
a fost dobândită prin luptă
august 27, 2010
La 27 august 1991 eram și eu în Piața Marii Adunări Na-

ționale și împreună cu zeci de mii de oameni ne bucuram
de Adoptarea Declarației de Independență. Am remarcat
atunci că mitingul din PMAN și lucrările Parlamentului au
fost transmise în direct de către TVR și prima țară care a re-
cunoscut independenta R.Moldova a fost România.
Se știe că atunci au fost două scenarii, unul de unire cu
România și altul de independență. Deoarece în R.M în Par-
lament nu era o majoritate care să voteze Unirea, iar în Ro-
mânia era Președinte Ion Iliescu, prieten de-a lui Gorbaciov,
adversar declarat al reunirii Basarabiei cu România, a câștigat
scenariul declarării independenței.
Agonie și extaz, așa pot fi caracterizate acele timpuri.
Cu doar câteva zile mai înainte la Moscova a avut loc o
tentativă de lovitură de stat, atunci când GKCP a încer-
cat să preia puterea. La 19 august dimineața am aflat de la
tv și radio că a fost constituit – Государственный Комитет
по чрезвычайному положению (ГКЧП), imediat Chișinăul
s-a transformat într-o fortăreață de luptă împotriva dictatu-
rii. Trebuie menționat că conducerea de atunci în frunte cu
Mircea Snegur a fost una curajoasa și a organizat rezistența
împotriva puciștilor. Timp de câteva zile, tricolorul moldove-
nesc și acțiunile de la Chișinău antipuci, împreună cu acțiu-
nile susținătorilor lui Elțin care s-au baricadat la Moscova, în
Casa Albă, au dominat știrile de la televiziunile din Rusia și
din întreaga lume.
Independența R.M. nu a căzut din pod, cum încearcă să
86
afirme unii comentatori stângiști, ci a fost dobândită în lup-

tă de elitele patriotice și masele simple de oameni de atunci.
URSS a fost desființată de mișcările pentru eliberarea nați-
onală din fostele republici unionale, inclusiv din Rusia. Un
aport important la dobândirea independenței l-au adus Uni-
unea Scriitorilor din Moldova, cenaclul Alexei Mateevici,
Frontul Popular din Moldova, Liga Democratică a studenți-
lor din Moldova, Organizația Tineretului Democrat din Mol-
dova, Liga Femeilor din Moldova și alții.
Zilele trecute m-am întâlnit cu mai mulți cunoscuți care
în acele timpuri 1989-1991 pledau pentru independență,
participau la mitinguri anticomuniste etc. Majoritatea au fost
persecutați de autoritățile de atunci, au fost arestați, exma-
triculați din universități, dați afară de la servici etc. Ei nu au
primit și nici nu vor primi vreodată medalii de la Ghimpu și
alți președinți.
Apoi a fost războiul de la Nistru din 1992 care a demora-
lizat populația și revenirea stângii în 1994 la alegerile parla-
mentare când a câștigat PDAM. De atunci și până în prezent
avem la guvernare partide sau alianțe cu program de stânga,
căci și programul de guvernare al AIE conține teza neutrali-
tății, parteneriatului strategic cu Rusia și dezvoltării CSI. AIE
este o structură necesară de tranziție de la stânga neocomu-
nistă retrogradă a lui Voronin și Tkaciuk spre o guvernare
democratică.
La 19 ani de la independență se discută despre falimen-
tul statului moldovenesc care trebuie modernizat și înlocuit
cu un stat democratic. Moldova furată de nomenclatura din
toate timpurile, este rușinea Europei, cu un PIB anual pe cap
de locuitor de circa 1.400 dolari SUA, la nivelul Africii. Unii
declară că în R.M. în premieră mondială a fost construit capi-
talismul de cumătrie, a rămas doar ca el să fie descris de către
specialiști în lucrări teoretice fundamentale.
87
Norocul nostru este ca avem hotar cu UE, care nu ne va

permite să murim de foame, și chiar în prezent, conform spu-
selor unor demnitari, circa 70 procente din buget este suplinit
din banii europeni.
Marele test pentru democrația moldovenească vor fi refe-
rendumul constituțional și viitoarele alegeri prezidențiale și
parlamentare. Abia după petrecerea acestor alegeri și consti-
tuirea unei coaliții de guvernare necomuniste, vom putea să
declarăm că RM merge spre UE și va dezvolta o democrație
funcțională. Astăzi încă nu știm ce urmează și suntem în pe-
ricol de a ne fi băgată pe gât o guvernare cu un PCRM nere-
format și atunci se va termina visul unei RM independente și
europene.
Colacul de salvare al țării și al oamenilor poate veni doar
din partea UE și este important ca la Chișinău să fie o guver-
nare care să accepte colacul și să meargă pe drumul cel drept.
Astăzi mă mândresc cu faptul că sunt moldovean și român
și felicit cu ocazia Zilei Independenței pe toți cetățenii Mol-
dovei.
88
Viitorul R.Moldova îl văd

doar împreună cu Uniunea Europeană
septembrie 11, 2010
Jurnal săptămânal; 6-10 septembrie
Roman Mihăeș:
„Moldovenii vor să-și aleagă Președintele!
Fără panică! Lupta continuă.”
Luni
Ziua am început-o după ora 12 trecut de miezul nopții
când eram încă la CEC. Duminica a fost referendum con-
stituțional, în jurul orelor 14 am fost și eu la circumscripția
electorală din Chișinău unde sunt înregistrat și am votat pen-
tru alegerea directă a Președintelui. Apoi, mai mulți jurnaliști
m-au invitat la CEC unde am comentat pentru unele medii
rezultatele referendumului. La sediul CEC domnea un haos
general, sistemul electronic de vot fiind defectat, operatorii
CEC făceau totalul votului la telefon, de parcă se jucau de-a
telefonul stricat. La ora 23 când au fost anunțate rezultatele
preliminare ale participării la vot de circa 30 procente era clar
că referendumul a eșuat.
În condițiile când toate sondajele arătau o prezență la vot
de circa 60 procente, cum se explică prezența slabă la vot a
moldovenilor? Apoi sub impresia referendumului eșuat am
scris un comentariu pe blogul meu cu titlul „Moldovenii vor
să-și aleagă Președintele! fără panică! Lupta continuă.” Printre
altele scriam că soarta referendumului s-a decis la Chișinău,
căci dacă în capitală care are 613.113 mii de alegători înscriși
în liste, s-ar fi prezentat măcar 40 de procente la referendum,
atunci acesta ar fi trecut fără probleme.
89
Apoi, seara târziu, după orele 23, am deschis Biblia. Am

un obicei de vreo doi ani să deschid înainte de somn Biblia, la
întâmplare, și să citesc câteva pagini. Aceasta mă liniștește și
mă curăță și îmi dă puteri să lupt în viață.
Marți
Dimineața am fost invitat la Jurnaltv. Am afirmat, printre
altele că, din punctul meu de vedere, referendumul a acumu-
lat peste 33 procente, deoarece cifra de circa 2 milioane și 600
sute de mii de cetățeni înscriși în listele electorale este falsă.
Astfel, din această cifră ar trebui excluși decedații și cei care
sunt cu domiciliul permanent peste hotare mai mult de un an
de zile, iar din ăștia sunt peste 500 de mii. Impresia mea este
ca CEC a avantajat comuniștii în acest referendum, iar AIE
din motive ce îmi scapă nu au reacționat la încălcările legisla-
ției admise la referendum. Trebuie să menționăm și prestația
slabă a politicienilor din AIE care nu au acordat o importan-
ță cuvenită informării cetățenilor despre referendum și s-au
promovat mai mult în spoturi, în loc să meargă la electorat.
După amiază am primit, la centrul de informare a con-
sumatorilor din cadrul Ligii pentru apărarea consumatori-
lor, câțiva cetățeni cu probleme în domeniu. Chiar dacă în
prezent nu beneficiem de vreun proiect care să ne susțină
financiar activitatea, acordăm informații și consultații gratis
consumatorilor.
Miercuri
Dimineața am depus o cerere de chemare în judecată privind
un dosar civil de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra
unui apartament. În ultimul timp se atestă tot mai multe cazuri
când cetățenii investesc în construcția locuințelor nefinisate,
apoi se trezesc că apartamentele sunt vândute de câteva ori și
mai exista și gaj la bănci. În speță, cetățeanul Gheorghe a plătit
unei firme 30 mii euro pentru construcția unui apartament cu o
90
cameră, iar firma a pus toată casa, inclusiv și acest apartament,

în gaj la o bancă și acum trebuie să ne judecăm pentru a stabili
dreptul de proprietate al cetățeanului. Însă judecătorul, pentru a
primi cererea spre judecare, solicită ca clientul meu să achite taxa
de stat de 3 procente din sumă, circa 15 mii de lei și asta după ce
i-am cerut scutire parțială de taxa de stat, deoarece clientul meu
este șomer și a împrumutat bani să-și procure apartamentul. Ju-
decătorul nu se lasă înduplecat și voi fi nevoit să atac încheierea
lui la Curtea de Apel. Nu e de ajuns că cetățeanul a plătit banii
și a fost înșelat, îl mai dezavantajează și legislația imperfectă. O
mare restanță a AIE este lipsa unei reforme în domeniul justiției.
Pariul cu reformarea justiției este pierdut deocamdată de toate
guvernările din R. Moldova. Ulterior, am avut o întâlnire im-
portantă care ar putea să-mi ofere mai multe oportunități pentru
viitor. Dar despre asta e devreme încă să vorbesc.
Joi.
După o pauză îndelungată, și-a început lucrările Parlamen-
tul. Am urmărit vreo 30 de minute transmisiunea online, ace-
eași ceartă între AIE și comuniști, însă acest Parlament, care nu
a reușit să aleagă Președintele, mai are puțin și va fi dizolvat.
După amiază CEC anunță rezultatele oficiale, prezența la vot la
referendumul constituțional a fost de 30 procente și acesta nu e
validat. Păcat, căci alegerea directă a președintelui ar fi fost o so-
luție corecta de depășire a crizei politice. R. Moldova are nevoie
de un Președinte puternic ales de popor cu împuterniciri vaste
pentru a putea să impună depășirea crizei politice, dezvoltarea
economică, reîntregirea statului și integrarea europeană.
Aflu că la București a fost reținut Sorin Ovidiu Vântu, pa-
tronul controversat al televiziunilor Realitatea Tv din Româ-
nia și Publika Tv de la noi. În acest context este interesant să
vedem care va fi soarta televiziunii de la Chișinău, care a reu-
șit în câteva luni să se impună pe piața ca o sursă importantă
și interesantă de informare.
91
Vineri
Servesc cafeaua de dimineața, apoi îmi amintesc ca de vreo
două săptămâni nu am vizitat-o pe mama care este profesoară
de limba și literatura româna la liceul Mihai Eminescu din
Cimișlia. După decesul tatei, în 2006, mama a rămas singură
și mă strădui s-o ajut și să-i acord mai multă atenție.
Apropo, se apropie alegerile parlamentare care vor avea
loc până la sfârșitul lunii noiembrie, care vor fi cruciale pen-
tru viitorul european al R. Moldova. Am decis să mă implic și
eu, voi ajuta cât pot forțele democratice ca să nu admitem re-
venirea celor antieuropene și antinaționale la putere. Cu toate
păcatele AIE, trebuie să recunoaștem că mass-media e mult
mai liberă, este mai multă democrație, iar cel mai important
lucru este că Moldova beneficiază de donații și credite de la
finanțatorii internaționali și în curând ar putea semna și un
Acord de asociere cu UE. Viitorul R. Moldova îl văd doar îm-
preună cu UE și pentru asta merită să luptăm.
* Roman Mihăeș, născut la 28 februarie 1969 în satul Gura

Galbenă, raionul Cimișlia. A absolvit Facultatea de drept a
Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași în 1994; masterat
în politologie cu teza gestionarea conflictului transnistrean în
cadrul FRISPA din cadrul USM în 2004. Din 1996 este avocat,
membru al Uniunii Avocaților din Moldova. Din anul 2000 este
Președintele Ligii pentru apărarea drepturilor consumatorilor.
http://www.europalibera.org/content/article/2154376.html
92
Avem nevoie de patru ani de mandat

democratic, care vor duce la integrarea
europeană a R.Moldova
octombrie 5, 2010
Valentina Ursu
Roman Mihăeș: „Când vor fi finanțate de la buget, parti-

dele din Moldova vor scăpa de stigma clientelismului și vor
deveni instituții serioase ale societății civile”.
Europa Liberă: Invitatul Europei Libere din această di-
mineață este avocatul Roman Mihăeş, comentator politic.
Domnule Mihăeş, buna dimineața.
Roman Mihăeş: „Buna dimineața.”
Europa Liberă: Să vedem pentru început, totuşi, ce aleg
moldovenii? Persoane? Partide? Programe?
Roman Mihăeş: „În primul rând, moldovenii cred că aleg
persoane, pentru că este vot pe listă. Iar, aşa cum ştim, votul pe
listă înseamnă locomotive electorale – fiecare partid care trece
în Parlament beneficiază de una sau două locomotive electora-
le. Iar ceilalți care sunt pe liste deseori servesc drept umplutură,
pentru că nu-i cunoaşte aproape nimeni, iar unii sunt chiar ano-
nimi. Ideologia vine ca fiind pe locul doi, ca o completare a per-
sonalităților care sunt pe aceste liste şi depinde cum este servită.
Pentru că ştim foarte bine că la noi mai mult se speculează pe
anumite doctrine, pe când majoritatea partidelor, de fapt, sunt
clientelare. Sunt centrate în jurul unui partid şi a interesului unui
clan sau a unui grup, care se centrează în jurul acestui partid.”
Europa Liberă: Fiecare cetățean votant înțelege acest lu-
cru, aşa precum îl percepeți şi Dumneavoastră?
Roman Mihăeş: „Eu cred că oamenii, după 20 de democra-
ție, ştiu foarte bine ce înseamnă partidele în Republica Mol-
93
dova. Deja nimeni nu mai are iluzii privind anumite chestii

declarate. Dar lumea votează pe principiul, dacă vă aduceți
aminte, cineva a spus – principiul răului celui mai mic.”
Europa Liberă: Ceea ce e păgubos.
Roman Mihăeş: „E păgubos, dar, până la urmă, este unica
soluție de a ieşi la vot şi de a-ți da votul liniştit. Ți-ai îndeplinit
datoria cetățenească şi ai votat şi tu un partid care te reprezin-
tă oarecum, chiar dacă nu în totalitate. Până la urmă, asta şi
este jocul politic: fiecare simpatizează un partid, pe anumite
criterii. Sau simpatizezi un lider, sau simpatizezi un program
şi până la urmă este un rezultat. Şi din acest rezultat avem
şi configurația politică în Parlament, care duce la formarea
puterii de stat.”
Europa Liberă: Deşi partidele anunță o campanie pozi-
tivă, în preajma alegerilor lupta politică generează şi câte o
confruntare foarte dură. De obicei, începe o campanie elec-
torală şi cu ea încep şi scandaluri. Se declanşează războaie
politice, atacuri la persoană. Pe când dacă luăm experiența
din Occident, acolo totuşi mai mult cetățeanul se concen-
trează asupra programului electoral, promisiunilor. Şi o
promisiune costă, nu ca la noi – astăzi ai spus, că un salariu
poate să ajungă până la 500 de euro, iar mâine să nu mai fii
responsabil pentru această declarație, promisiune.
Roman Mihăeş: „Bineînțeles că în Occident există tradiții
democratice. Şi acolo partidele sunt responsabile în fața elec-
toratului. Şi acolo partidele sunt nişte instituții serioase ale so-
cietății civile. Deci, ele sunt consolidate, finanțate din bugetul
de stat, au o tradiție de câteva zeci sau câteva sute de ani, unele
dintre ele. Pe când la noi, suntem la începutul, la debutul de-
mocrației. De 10-20 de ani de la începutul democrației şi asta
spune totul. Pentru că în perspectivă şi noi o să avem, cred, par-
tide care o să supraviețuiască în aceste lupte infernale şi vom
avea şi finanțare din bugetul de stat într-un timp oarecare. Vom
putea să pretindem că partidele vor fi instituții serioase ale so-
94
cietății civile, consolidate, care vor reprezenta cetățenii.”

Europa Liberă: Să vă întreb: cum e folosit vectorul ex-
tern? Pentru că în multe cazuri se vorbeşte ba despre „pe-
ricolul românesc”, ba despre cel rusesc. Nu se exagerează,
când se accentuează acest lucru?
Roman Mihăeş: „Din păcate, politicienii folosesc anumi-
te fraze, anumite clişee, anumite „pericole” externe, inventate
deseori pentru a acumula voturi. Iar cel mai mare perdant
sunt minoritățile naționale din Republica Moldova, care mai
trăiesc încă în URSS. Cu aceleaşi ideologii, cu aceleaşi clişee.
Uitați-vă, Partidul Comuniştilor ce retorică agresivă foloseş-
te? „Pericolul românismului”…citiți ziarele care sunt aronda-
te acestui partid. Pentru că s-a văzut chiar şi în acest an de
guvernare a Alianței pentru Integrare Europeană, că acest pe-
ricol de unire cu România nu există, de fapt. Uitați-vă că s-a
scos şi sârma de pe Prut, uitați-vă la relațiile foarte bune între
Republica Moldova şi România.”
Europa Liberă: Dar să nu uităm că la referendum, to-
tuşi, mulți cetățeni nu au ieşit, crezând că se votează pen-
tru unirea cu România.
Roman Mihăeş: „ De asta şi v-am spus. Din păcate, o tre-
ime din Republica Moldova mai trăieşte în URSS. Mai avem
oameni de peste 45-50 de ani, care ca mentalitate mai tră-
iesc în URSS, cu fobiile URSS-ului, cu românofobia, cu fobie
antioccidentală. Deja vedem şi Partidul Comuniştilor critică
Uniunea Europeană. Sunt partide, care pledează deschis pen-
tru părăsirea vectorului de integrare europeană. Din păcate,
o parte din politicieni, sunt cei care înveninează viața politică
din Republica Moldova. Contrapun unele segmente naționa-
le cu altele, unele segmente sociale cu altele, în loc să propună
programe constructive de dezvoltare socială şi economică.”
Europa Liberă: Domnule Mihăeş, credeți că cei de la
Kremlin ar sprijini deschis anumite formațiuni politice,
înscrise în cursa electorală?
95
Roman Mihăeş: „Cred că da. Iată chiar pentru mine ser-

veşte un exemplu şi declarația de ieri, de la un post de televi-
ziune, a lui Valeriu Pasat, care a spus foarte clar, că dânsul ştie
că după alegeri se va forma o coaliție PD-PCRM, iar domnul
Vladimir Voronin va fi ales spicherul Parlamentului. Ceea ce
mă îngrijorează. Dacă rezultatele jocului se cunosc dinainte,
atunci aceste alegeri practic îşi pierd din sens, îşi pierd din
valoarea lor. Ar fi foarte trist, dacă s-ar dicta din afara și s-ar
cunoaşte dinainte rezultatele alegerilor şi viitoarea coaliție
post electorală.”
Europa Liberă: Deci, din ceea ce a spus domnul Pasat,
ați înțeles că PD şi PCRM ar fi favoriții Federației Ruse?
Roman Mihăeş: „Da. Vedeți că PCRM-ul şi PD-ul nici nu
ascund relațiile lor cu Rusia. Ştim foarte bine că PD-ul are un
contract de colaborare semnat cu „Edinnaia Rossia”, partidul
puterii din Federația Rusă. PCRM-ul este deschis şi el susți-
nut de Federația Rusă şi se pretinde a fi partidul care exprimă
interesele Federației Ruse în Republica Moldova. Deci, aceste
două partide. Plus cred că partidul lui Pasat şi PSD sunt cele
patru partide favorite ale Federației Ruse în cursa electorală
de la noi. Dar vom vedea câte procente vor acumula şi dacă
vor reuşi, într-adevăr, să formeze o alianță post electorală.”
Europa Liberă: Şi vroiam să vă întreb: din moment ce
PDM-ul a cunoscut pe parcursul acestui an cum e să fii
în coaliții cu partide susținute de către Occident, Alianța
pentru Integrare Europeană, credeți că el acum ar putea să
facă o întorsătură la 360 de grade?
Roman Mihăeş: „Eu consider că în PD sunt forțe sănă-
toase, care vor realiza foarte bine toate riscurile şi avantaje-
le unei coaliții cu PCRM-ul. Iar din punctul meu de vedere
această coaliție PD-PCRM va putea avea loc doar în condiția,
în care PCRM-ul va avea un rezultat foarte bun electoral, de
exemplu 48-52 de mandate. Iar dacă PCRM-ul va avea sub 45
de mandate, cred că se va menține Alianța pentru Integrare
96
Europeană, pentru că PD-ul sunt oameni pragmatici, oameni

de afaceri. Uitați-vă pe lista lor – pe lista PD-ului în primii 20
de oameni, 10 sunt oameni de afaceri.”
Europa Liberă: A propos, vroiam să vă întreb despre ca-
litatea acestor liste electorale – cum vi se pare?
Roman Mihăeş: „Mi se pare că s-a combinat interesul fi-
nanțatorilor, în majoritatea cazurilor, cu baza partidului, cu
nucleul partidului. Adică în primii 10, în primii 20 se vede
clar nucleul partidului, plus finanțatorii.”
Europa Liberă: Este explicabil?
Roman Mihăeş: „Este foarte explicabil, pentru că din pă-
cate, ştiți foarte bine, că partidele nu beneficiază de finanțare
din partea statului. Ele sunt nevoite să caute finanțare în altă
parte. Şi atunci acei care finanțează aceste partide pun condi-
ții: domnule, îți dau bani, da îmi dai şi tu un loc pe listă, că
altceva partidele nici nu pot oferi, din păcate. Şi atunci este
important ca partidele să facă concesii rezonabile finanțatori-
lor, să nu depindă totalmente de voința lor.”
Europa Liberă: Partidele politice înregistrate la Minis-
terul Justiției pot depune actele pentru înscrierea în cursa
electorală până la 28 octombrie. Se zice, că cu cât mai mare
este notorietatea unui candidat, cu atât mai târziu începe
campania să electorală. Cum credeți, de ce PLDM nu s-a
grăbit să ajungă la CEC ieri?
Roman Mihăeş: „Din sursele mele din interiorul partidu-
lui, acolo ar exista un conflict intern, şi în special este organi-
zația extrateritorială. Dacă ştiți, acolo sunt mulți rectori, mulți
foşti deputați şi am înțeles că o bună parte din ei pretind a fi în
listele electorale în calitate de deputați. Se vor deputați foarte
mulți dintre ei. Şi cred că Vladimir Filat a fost prim-ministru
şi nu prea a avut timp să se ocupe cu partidul. Şi acolo în par-
tid s-au întâmplat nişte lucruri, și el trebuie să intervină ur-
gent, să-i pună pe toți la punct, să-i calmeze. Să le demonstre-
ze că PLDM-ul este un partid al tinerilor tehnocrați. Iar cei,
97
care au o anumită vârstă, să ajute partidul cu anumite sfaturi,

cu anumite idei, dar nu numaidecât din poziția de deputat.”
Europa Liberă: Dar nu vi se pare, totuşi, că PLDM va în-
cerca să ajungă la CEC doar la 28 octombrie? Pentru a de-
monstra că o campanie electorală se poate desfăşura şi pe
parcursul a 30 de zile, aşa cum au insistat ei să fie modificat
Codul electoral, şi nu neapărat pe parcursul a două luni.
Roman Mihăeş: „Asta ar fi o mare greşeală din punct de
vedere tactic şi strategic electoral. Pentru că partidele care au
depus actele se vor înregistra şi vor începe o campanie activă
electorală. Iar nici odată nu poți fi garantat că ai electoratul
în buzunar şi poți dormi liniştit. Trebuie să te lupți în fieca-
re minută, în fiecare secundă, în fiecare zi pentru electoratul
care te votează, sau care potențial te poate vota. Şi din acest
punct de vedere trebuie să te înregistrezi cât mai repede şi
să-ți prezinți programul electoral, să-ți prezinți echipa şi să
mergi în teritoriu.”
Europa Liberă: Pe lângă faptul că vor fi înregistrate la
CEC cel puțin 20 de partide pentru cursa electorală, aşa
spun analiştii, văd că se grăbesc şi cei independenți să ajun-
gă la Comisia Electorală Centrală. Unul dintre cei mai bo-
gați oameni din Moldova vrea să ajungă deputat în Parla-
ment. Este vorba de milionarul Gabi Stati. Am mai văzut şi
alte nume care au trecut ieri pe la Comisia Electorală Cen-
trală – Maia Laguta, fostul deputat Valentina Cuşnir, sau
ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleşca. În istoria tânărului
stat Republica Moldova nici un candidat independent nu a
accesat în Parlament.
Roman Mihăeş: „Da, n-a accesat nici unul. Şi nici de data
aceasta, cred, că n-o să acceadă.”
Europa Liberă: Deşi pragul s-a micşorat.
Roman Mihăeş: „S-a micşorat cu un procent şi asta, cred,
că-i face pe unii să creadă că vor reuşi. Dar două procente
totuşi este ceva destul de mult. Şi nu cred că o să treacă nici
98
unul, pentru că până acum nici unul nu a acumulat două pro-

cente. Iar Gabriel Stati cred că ar merita un loc de deputat.
Pentru că el a pătimit foarte mult pentru democrație şi la 7
aprilie şi după.”
Europa Liberă: Pentru compasiune se obțin mandate?
Roman Mihăeş: „Nu pentru compasiune, dar pentru fap-
tul că este cetățean, care s-a implicat activ în democratizarea
Republicii Moldova şi n-ar aduce imagine negativă unui par-
tid. Eu cred că el ar putea lesne să găsească un loc la PL sau
la PLDM, sau chiar şi la AMN. Dar nu înțeleg de ce merge
singur, pentru că riscă să nu treacă.”
Europa Liberă: Ce alte surprize în final ar putea să adu-
că campania electorală?
Roman Mihăeş: „Eu cred că această campanie va coborî
Partidul Comuniştilor sub 40 la sută. Şi asta va fi principala
surpriză a acestei campanii electorale, pentru că va dispărea
pericolul unei coaliții cu Partidul Comuniştilor. Şi vom avea
patru ani de mandat democratic, care va duce la integrarea
europeană definitivă a Republicii Moldova. Cred, asta va fi
principala surpriză a campaniei.”
Europa Liberă: Mulțumim frumos. Invitatul Europei
Libere din această dimineață a fost avocatul Roman Mi-
hăeş.
http://www.europalibera.org/content/article/2176773.html
99
Posibile coaliții postelectorale:

AIE are prima șansă
noiembrie 30, 2010
Știm deja rezultatele alegerilor și discutăm intens despre

alianțe de guvernare. Avem nevoie de o alianță de guvernare
care să continue reformele, modernizarea statului și politica
de integrare europeană.
1. AIE este câștigătoarea alegerilor cu 59 de mandate, cetă-
țenii astfel și-au expus opinia și doresc continuarea politicii de
integrare europeană și democratizare a RM. În mod normal
partidele ar trebui să execute voința electoratului și să conti-
nue activitatea AIE într-o forma modernizată. Foarte impor-
tant este ca această coaliție are sprijinul occidentului UE și
SUA, și în acest sens va fi continuat sprijinul masiv financiar
pentru reforme de peste 2 miliarde euro. Dat fiind prezen-
ța PD și Rusia va putea să agreeze această coaliție. Această
coaliție va avea bani pentru plăți sociale și investiții, ceea ce
în condițiile crizei globale este foarte important. Aceste trei
partide reprezintă electoratul de dreapta-centru-stânga și ar
fi reprezentativă la nivel național, împăcând astfel toate spiri-
tele. Împreună PLDM+PD+PL au 59 de mandate, suficiente
pentru a alege Președintele Parlamentului, conducerea legis-
lativului și pentru a numi Guvernul. Apoi s-ar putea negocia
cu PCRM sau doar cu o parte a acestuia și alegerea Președin-
telui țării. PCRM nu va rezista încă un an în opoziție și se va
destrăma pe grupuri de interese.
2. PCRM+PD ar fi cea mai proastă soluție din mai multe
motive, în primul rând această coaliție va fi de doar 57 de
mandate, nu are nicio șansă să acumuleze încă 4 voturi de
la PL sau PLDM și astfel criza politică va continua. Va fi o
coaliție de un an de zile fără realizări, fără bani pentru plățile
100
obligatorii și la viitoarele alegeri ambele partide se vor prăbu-

și electoral. În rândul doi, această coaliție ar pierde sprijinul
Occidentului și s-ar opri asistența financiară și de integrare
europeană a RM, ajungându-se și la eventualitatea intrării
RM în incapacitate de plată. Apoi această coaliție nu va re-
prezenta și electoratul de centru-dreapta și dreapta și nu va fi
reprezentativă la nivel național, astfel neputând să genereze
stabilitate în societate.
3. PCRM+PLDM chiar dacă ar rezolva criza politică, va
fi nocivă și pentru țară și pentru ambele partide. PLDM s-ar
compromite iremediabil și asemenea PPCD ar dispărea de
scena politica mare și va fi trimis de electorat în afara Parla-
mentului la viitoarele alegeri. Liderii PLDM sunt relativ tineri
și nu au de ce să riște totul pe o guvernare compromisă cu
PCRM. S-ar putea întâmpla ca comuniștii să accepte o ali-
anță cu PLDM pe termen de circa un an, apoi, din motive de
conjunctură, să rupă alianța cu PLDM și să facă altă alianță și
atunci PLDM în general va fi un cadavru politic. Și în această
combinație există riscul stopării asistenței generoase a occi-
dentului.
4. PCRM+PD+PLDM, la vedere, nu este agreată de niciu-
na dintre formațiuni și are șanse să fie implementată doar în-
tr-un format netransparent. Există versiunea conform căreia,
în cazul când nu se va reuși formarea Alianței între PL, PD și
PLDM, să fie realizat acest scenariu, dar fără un protocol de
colaborare.
5. PCRM+PLDM+PD+PL așa numita coaliție de uniune
națională, la fel nu are nicio șansă să fie implementată. Posibil
doar la alegerea șefului statului să voteze toate partidele, dacă
se va identifica o candidatură de compromis, dar și aici sunt
puține șanse.
101
Alianța pentru Integrare europeană

sau Alianta Narîșkin?
decembrie 14, 2010
Aseară, Marian Lupu a acuzat PLDM că poartă vina pen-

tru tergiversarea negocierilor privind crearea unei alianțe de
guvernare. Marian Lupu a făcut publice propunerile de bază
pe care le formulează PDM în vederea creării unei coaliții de
guvernare eficiente:
• Adoptarea modificărilor legislative care ar prevedea
schimbarea formulei de alegere a Preşedintelui RM prin scă-
derea numărului de voturi necesare pentru aceasta de la 61 la
51, astfel asigurându-se un cadru real de stabilitate în socie-
tatea noastră. Menționăm, că este necesar ca toate partidele
reprezentate în Parlament să-şi exprime disponibilitatea de a
vota un astfel de proiect de lege.
• Considerăm absolut necesar stabilirea unui program
de guvernare axat pe POIITICILE SOCIALE care ar cores-
punde nevoilor celor mulți şi ar diminua din povara unui trai
lipsit adeseori de cele mai necesare lucruri ale majorității ce-
tățenilor Republicii Moldova
• Pledăm pentru păstrarea priorității principale, bazate
pe valorile europene şi a cursului strategic al țării noastre spre
integrare europeană. Suntem pentru promovarea unei poli-
tici externe echilibrate astfel încât relații cu partenerii din est
să nu fie neglijate având în vedere interesele economice, co-
merciale şi de altă natură ale țării noastre în această regiune.
• Urmărim drept scop stabilirea unui echilibru al pu-
terii de stat care ar asigura cetățenilor RM asistența şi secu-
ritatea demnă de un stat european. Considerăm necesare
aplicarea principiilor europene de partajare egală a respon-
sabilităților în guvern şi nu susținem promovarea principiilor
102
matematice de partajare, aşa cum se insistă deseori din partea

colegilor din PLDM.
• Adoptarea deciziilor prin consens, dreptul la veto
asupra oricărei din acestea din partea fiecărei membre a co-
aliției, stipulate în documentele fondatoare ale acesteia sunt
în opinia noastră pietrele de temelie a unei construcții gu-
vernamentale oneste, principiale, profesioniste şi, ceea ce este
foarte, important de durată.
Este ușor de observat că aceste propuneri ale PD, care în
majoritatea dintre ele aparțin PCRM, în special cea care ține
de alegerea șefului statului în Parlament cu 51 de mandate,
au fost déjà enunțate cândva și acceptate de PCRM. Alianța
PD cu PCRM este ca și făcută. Astfel Lupu se ghidează de
interesul îngust de partid, având deja o schemă de guvernare
promisă de comuniști cu „aplicarea principiilor europene de
partajare egală a responsabilităților în guvern.” Comuniștii,
având 42 de mandate pentru a accede la guvernare, după pes-
te un an de opoziție, merg la cedări fără precedent și oferă o
partajare egală PD care are doar 15 mandate.
De fapt Lupu a procedat la o strategie foarte simplă, a pre-
zentat o serie de propuneri care sunt în interesul partidului
acceptate deja de PCRM, dar ne sunt oferite ca fiind în interes
național, cu scopul să pună PLDM în fața unor cedări greu de
acceptat și în cazul când acestea nu vor fi acceptate să declare
că în interesul național care în opinia sa este atingerea stabili-
tății politice să facă alianță cu PCRM.
Lupu a pus PLDM în fata unei situații foarte complicate, să
cedeze și să accepte oferta „generoasă” a PD, sau să înainteze
oferta proprie care va fi refuzată de PD care astfel își va jus-
tifica alianța cu PCRM. În această dispută este importantă și
opinia PL care se pare că susține și el oferta de partajare egală
a funcțiilor în cadrul Alianței. Rolul PL este foarte important
în această dispută, chiar dacă are anumite pretenții față de
PLDM nu ar trebui să participe la nicio înțelegere separată cu
103
PD sau PCRM. Căci, matematic, PCRM+PL+PD are 69 de

mandate și ar putea să modifice Constituția în Parlament ast-
fel ca Președintele să fie ales în Parlament cu 51 de mandate
și astfel să fie posibilă o guvernare a PCRM cu PD pe termen
de patru ani.
Narîșkin a venit în Moldova cu scopul de reconfigurare a
ecuației politice de la guvernare și ne-a arătat două figuri la
Ambasada FR, Lupu și Voronin, PD și PCRM. Dar, ca orice
strateg de acest nivel, la sigur că a prevăzut și a doua variantă,
de rezervă, când din anumite motive nu va fi posibilă o coali-
ție PCRM cu PD să accepte un AIE 2, unde Rusia este repre-
zentată de PD cu condiții drastice pentru PLDM și PL, care
să ofere Rusiei prin PD – „Adoptarea deciziilor prin consens,
dreptul la veto asupra oricărei din acestea din partea fiecărei
membre a coaliției.”
Această variantă nr.2 în care e posibilă AIE-2, ne-a prezen-
tat-o aseară Marian Lupu și meritul cedării este al societății
care se opune readucerii comuniștilor la guvernare, dar și a
Forumului Civic Pro Europa. Chiar dacă s-a încercat mini-
mizarea participării la mitingul de duminică, care a fost orga-
nizat în grabă, fiind la dispoziție doar o zi pentru informarea
populației, declarându-se că au fost circa una mie de oameni,
în realitate au fost circa 5 mii și asta a deranjat liderii PD și
PCRM, iar experții care stau în spatele acestora au înțeles că
societatea fierbe și sunt posibile manifestații de masă a zeci
de mii de persoane. Asta îi face să accepte și scenariul nr.2 cu
intrarea PD în AIE-2 însă cu dreptul de veto al acestuia și în
special cu controlul de către PD a politicii externe.
104
2011
AIE-2, este o alianță de centru/stânga –

centru/dreapta.
ianuarie 3, 2011
Imediat după decizia PD de a continua guvernarea în cadrul

AIE- 2, se tot vorbește despre alianța de centru-dreapta de gu-
vernare. Ceea ce nu este corect și este folosit de propaganda co-
munista pentru a diminua reprezentativitatea AIE -2.
Consider că alianța de guvernare a PD împreună cu PL și
PLDM este una de centru/stânga – centru/dreapta, i se mai
poate spune alianța de larg interes național, deoarece PD este
un partid de centru-stânga iar PL și PLDM partide de centru
dreapta. Astfel aceasta alianța este mai reprezentativa și repre-
zintă un număr mai mare de cetățeni, și de opinii și curente po-
litice decât o eventuala alianță îngustă între PD și PCRM. AIE-2
este un exemplu pozitiv de conlucrare constructiva între forte
politice cu opinii uneori diferite de centru/stânga și de centru/
dreapta în numele interesului național.
AIE-2, are și o reprezentare buna la nivel internațional, astfel
PL este membru al ALDE, PLDM al PPE și PD al Internaționa-
lei socialiste, cele mai mari și onorabile familii internaționale ale
partidelor. Daca PD s-ar fi aliat cu PCRM am fi avut o alianța
de centru-stânga, deoarece ambele partide sunt din zona doc-
trinara de stânga, social/democrat și socialist/comunist. Aceasta
alianța nu ar fi reprezentat și electoratul de centru-dreapta, și ar
fi fost una mai puțin reprezentativa și chiar nociva, pentru că nu
ar fi exprimat interesul național de integrare europeana a RM.
să nu uitam că PCRM face parte dintr-o grupare marginala la
nivel internațional a stângii europene unite, care reunește parti-
de comuniste și socialiste radicale din Europa.
105
Iar dacă am fi avut o alianță de guvernare între toate parti-

dele parlamentare, am fi avut o alianța de interes național, ceea
ce s-a mai întâmplat în unele tari în perioade de profunda criza,
de exemplu în Spania după dictatura lui Franco, acordul de la
Moncloa. în perspectiva și PCRM se va dezumfla și asemenea
partidelor din aceasta alianța va deveni un partid mic de vreo
5% asa cum le sta bine partidelor extremiste și radicale. Este
bine să numim lucrurile corect, astfel ca să nu permitem specu-
lațiile și interpretările.
P.S.
Internaționala Socialistă
Internaționala Socialistă este organizație mondială a parti-
delor socialiste, social-democrate și laburiste. Internaționala So-
cialistă a fost creată în anul 1951, la Conferința de la Frankfurt
pe Main (30 iunie – 3 iulie) și reunește 161 de partide socialiste,
social-democrate, laburiste, precum și organizații regionale de
pe toate continentele. Sediul Internaționalei Socialiste se află la
Londra. Obiectivele programatice ale organizației sunt definite
în documentul „Scopurile și sarcinile socialismului democra-
tic”, adoptat la Conferința de constituire și în declarația reuni-
unii Consiliului General (Oslo, 1962), întitulată „Lumea azi
– perspectiva socialistă”. Moldova este prezentă în această orga-
nizație prin Partidul Democrat din Moldova, care are statut de
membru consultativ (de la 1 iulie 2008).
PPE – Popularii europeni sunt principalii purtători ai tra-
diției democratice europene. Ei pun în centrul acțiunii politice
primatul legii și respectul pentru drepturile fundamentale ale
cetățeanului. Sunt cei care susțin principiile economiei sociale
de piață și ale justiției independente și în acest fel acționează
pentru Europa prosperității și echității.
• Partidul Popular European are cei mai mulți parlamentari
europeni (288).
• Valorile și acțiunile PPE sunt sprijinite de cei mai mulți
106
șefi de guvern europeni. Între personalitățile din PPE se

număra cancelarul german Angela Merkel, președintele
Franței Nicholas Sarkozy, președintele Comisiei Europene
Jose Manuel Barroso. În rândul PPE se află și premierii din
Olanda, Italia, Grecia, Croația, Suedia, Danemarca. Din
RM în calitate de partide cu statut de membri observatori
fac parte PLDM și PPCD.
ALDE
Cu ocazia reuniunii Grupului parlamentar liberal-democrat
al Partidului European al Liberalilor, Democraților și Reforma-
torilor, care a avut loc la Bruxelles la data de 13 iulie 2004, a fost
aprobată o recomandare de fuziune, în cadrul unui nou grup
politic, cu deputații europeni care făceau parte din Partidul De-
mocrat European, fondat de către Uniunea pentru Democrație
Franceză (UDF) a lui François Bayrou, din Partidul Muncii din
Lituania și din Partidul „La Margherita” din Italia. Cele două
partide politice europene rămân separate în afără Parlamen-
tului European. Grupul politic, la înființare, era format din 88
de deputați. În cadrul reuniunii constitutive a Grupului ALDE,
care a urmat imediat după reuniunea ELDR, Graham Watson,
deputat european din partea Partidului Liberal Democrat din
Marea Britanie, a fost ales lider al Grupului ALDE. Tot atunci a
fost adoptat și un „Program pentru Europa” în 10 puncte.
Viziunea Grupului ALDE asupra Uniunii Europene presu-
pune o Europă deschisă tuturor țărilor europene care respectă
principiile democrației, statului de drept, precum și drepturile
omului și economia de piață. Membrii Grupului ALDE acțio-
nează în vederea promovării creșterii economice durabile, care
va conduce la crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune,
va oferi o mai mare posibilitate de alegere consumatorilor și va
spori oportunitățile de dezvoltare ale întreprinderilor și de afir-
mare a spiritului întreprinzător. Din R.M. sunt membri PL și
AMN.
107
Desființarea duetului Filat – Tănase,

PLDM și fuziunea cu AMN
aprilie 12, 2011
Fuziunea AMN cu PLDM, și plecarea lui A. Tănase din par-

tid, sunt temele care suscita cel mai mare interes și comentarii
în ultimele zile. Unii cunoscuți mă întreabă când mă voi pro-
nunța și pe blog, să mă expun privind evoluția foștilor colegi.
Am oferit unele comentarii la diverse tv și radio, am mai vorbit
și cu protagoniștii între timp, și vin cu unele comentarii.
Referitor la fuziunea cu AMN, am mai declarat, că este și
partea pozitiva pentru PLDM că se consolidează, și partea ne-
gativa că a salvat și preluat grupul Urechean, care nu are cea
mai buna imagine, și care a fost trimis de electorat în afară Par-
lamentului la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010.
Acuma la electorat PLDM se va asocia cu imaginea duetului
Filat-Urechean, ceea ce nu cred că este o reușită.
Referitor la plecarea lui A.Tănase, în primul rând trebuie să
constatam că s-a desființat duetul politic de mare succes, for-
mat încă la facultatea din Iași, Filat-Tănase, care fiind împreu-
nă au obținut câteva victorii importante.
De-a lungul timpului am menținut o relație distanta cu cei doi
foști colegi de la Iași, am mai comunicat și atunci când au decis
să fondeze PLDM, mă așteptam să mă invite și pe mine. Însă nu
am fost invitat nici la Congresul de constituire, nici mai târziu.
Cei doi se fereau evident de mine, și am înțeles acest fapt atunci
când la Congresul 2 al PLDM am încercat să obțin o invitație
pentru presa, din partea ziarului Proconsumator, proprietar și
comentator al căruia eram atunci. Filat și Tănase nu răspun-
deau la telefon, deși știau ambii numărul meu de telefon, mi-a
răspuns însă Godea și mi-a zis că nu mau au locuri libere pentru
presa. Am reușit totuși să răzbat la Tănase prin telefon și acesta
108
mi-a comunicat ceva de genul că nu-ti trebuie, vezi pe Internet.

Apoi a venit momentul de glorie a tandemului, 25 septembrie
2009, atunci când a fost investit guvernul Filat. I-am felicitat
și eu prin telefon și prin presa public, totuși colegii mei de fa-
cultate Filat și Tănase, cu care am trăit în aceleași cămine, iar
cu Tănase Alexandru și fratele sau Costel, am mâncat dintr-o
farfurie, am fost și colegi de camera și uneori când se terminau
banii mâncam zile la rând ceai cu pâine uscata, ajunseră să gu-
verneze tara! Unii cunoscuți ziceau, că îmi vor propune și mie
ceva, la care eu am zis ferm și sincer, că nu mă interesează ni-
ciun fel de funcții publice, caci mă simt bine în poziția de avocat
și comentator politic. N-am cerut nimic, dar nu m-am așteptat
să fiu atacat de foștii colegi, Tănase m-a dat afară din toate co-
misiile din cadrul MJ din care făceam parte ca reprezentant al
societății civile și avocat, fără explicații. Iar când ne-am întâlnit
la Congresul Avocaților și l-am întrebat de ce a făcut-o, a afișat
un zâmbet victorios și mi-a dat niște explicații neserioase, in-
ventate, de ordin personal. și Filat nemulțumit de unele opinii
și comentarii de ale mele politice mi-a făcut observații, însă la
un post TV fiind întrebat de o opinie emisă de comentatorul
politic Roman Mihaeș, s-a prefăcut că nu mă cunoaște. Iată așa
au fost relațiile mele cu foștii mei colegi de facultate.
PLDM, partid care a fost înregistrat la Ministerul Justiției
în ianuarie 2008! A reușit în scurt timp, la nici doi ani de la
fondare să ajungă partid de guvernământ în R.M. Cine putea să
creadă, că sub presiunea electorala a PLDM, vor zbura în afară
Parlamentului asemenea partide ca, PPCD și AMN? și tot din
cauza PLDM a ajuns și Voronin și PCRM în afară puterii. Ade-
vărate minuni politice. Însă uneori în politică, mai fac greșeli
și proiectele mari. Succesul electoral a PLDM s-a datorat mai
multor factori, unul dintre care a fost combinația între centris-
mul lucinschist a lui Filat și liberalismul național a lui Tănase
Alexandru, ajutat de tatăl sau, publicistul Constantin Tănase,
care a croit drum cu penița pentru noul PLDM printre alte
109
proiecte de centru-dreapta. Să ne amintim aici de campaniile

anti PNL și anti MAE, dar și anti PL.
PLDM a fost un proiect reușit pentru că a venit cu o echi-
pa de tineri tehnocrați: Leancă, Tănase, Negruța, Filat, Godea,
Nagacevschi s.a., și care au oferit un pachet ideologic și politic
mai larg, acceptând în rândurile sale și liberali, și social-demo-
crați și conservatori. În rezultatul plecării lui A.Tănase au pier-
dut ambii. Vina pentru despărțirea politică le revine la ambii
în egala măsură. Filat are ce să-i reproșeze lui Tănase A., care a
făcut jocuri pe la spatele acestuia cu rivalii săi politici și invers.
Însă chiar dacă a motivat prin lipsa de democrație internă și
prin lipsa de sprijin politic privind reformele în justiție, să recu-
noaștem că Tănase a plecat fără mare scandal. Iar ceea ce este,
cred, și mai important pentru Filat, e că Tănase nu a plecat să
întărească alt proiect politic, sau să-și creeze un proiect politic
propriu, ci a mers în afară politicii la CC – loc mort pentru
politica.
După alegerile din 29 iulie 2009, strategii partidului au în-
ceput să implementeze în practică ceea ce se numește Partidul
Puterii. Însă atunci când începi să ingurgitezi de-a valma pe
toată lumea fără să mai și alegi, există riscul balonării, umflării
excesive și spargerii. Iar în momentul când PLDM nu va mai fi
la guvernare, grupurile de nomenclaturiști își vor căuta alt aco-
periș politic. Astăzi PLDM, după venirea echipei AMN, începe
să se asemene cu un colos imens, dar cu picioare ideologice de
lut, o struțo-cămilă politică, în care găsești de toate, de la neo-
comuniști la populiști. Însă cu o mențiune, odată cu plecarea
lui Tănase, a plecat o aripa, cea liberal-naționala și acest fapt se
va resimți mai târziu. În acest context preelectoral, va avea de
profitat PL, caci o buna parte din simpatizanții lui A.Tănase vor
vota pentru Chirtoacă la alegerile locale.
Câteva concluzii:
1. PLDM, după plecarea lui A.Tănase și venirea grupării
Urechean din AMN, pierde din imaginea de partid reformist,
110
rămâne doar cu numele proeuropean, și nu se mai poate numi

partid de centru-dreapta cum se mai încearcă. Succesele ob-
ținute de Iurie Leancă la externe, dacă nu vor fi urmate de re-
forme în interiorul tarii, care înseamnă în primul reforma în
justiție, înnoirea clasei politice etc., vor conduce la imitarea
reformelor și la stagnare. Mai simplu vorbind se vor conser-
va pozițiile nomenclaturii de toate culorile reunite în PLDM,
cu o schimbare cosmetică doar de dragul banilor occidentului.
PLDM s-a transformat într-un partid centrist clasic, profitor,
nomenclaturist, care va încerca să rămână Partidul Puterii, cu
orice preț.
2. PLDM are de ales, să rămână în AIE, sau să distrugă AIE,
după alegerile locale. O eventuală alianță deschisă sau tacită a
PLDM cu PCRM nu poate fi exclusă, dar Filat și Voronin nu
au găsit încă formula care să-i mulțumească pe deplin. Liderii
PLDM înțeleg că în cazul unei alianțe cu PCRM, vor reuși să
aleagă Președintele țării și vor guverna împreună cu comuniștii
peste trei ani, până la viitoarele alegeri parlamentare. Însă ris-
curile sunt enorme, căci PLDM își va pierde electoratul și va
repeta soarta PPCD, dar și AMN.
3. Este evident că PCRM și PLDM ar dori să instaureze în
R.Moldova un sistem bipartid, în care să împartă electoratul pe
anumite criterii. Însă în condițiile R.M., ei nu vor reuși, au mai
fost încercări, deoarece societatea moldoveneasca se europeni-
zează tot mai mult și mai mult.
P.S.
Căile celor trei foști colegi de la Iași s-au separat, probabil
pentru totdeauna, fiecare urmându-și în continuare propriul
destin politic și personal. Este important ca cel care astăzi este
la putere să nu lovească mișelește în foștii săi colegi, să înțeleagă
că fiecare are dreptul să-și construiască destinul așa cum crede
de cuviință.
111
La 20 de ani de la naștere, R.Moldova

este în pragul CONTRAREVOLUȚIEI
august 23, 2011
Revolta tinerilor din 7 aprilie 2009, care a condus la căderea

regimului autoritar Voronin de la guvernare, are toate semne-
le unei revoluții a unei noi generații de cetățeni ai R.M. Tinerii
care s-au născut după obținerea independenței, au fost cei care
au dictat politicienilor schimbarea regimului politic comunist,
crearea AIE și politica de modernizare și integrare europeană a
țării. Chiar dacă AIE are multiple probleme de funcționare, este
o alianță cu anumite realizări democratice, susținută de majori-
tatea cetățenilor, și de către Occident, care oferă o largă susținere
politică și financiară.
În acest context, crearea unei alianțe de guvernare între
PLDM și PCRM va avea toate semnele unei contrarevoluții, căci
nu va fi o alianță determinată de votul cetățenilor, și nici una
capabilă să producă reforme democratice.
Am mai declarat – PLDM a fost votat la 28 noiembrie 2010
de anticomuniști și de o bună parte din românii basarabeni, și a
fost mandatat foarte clar să devină partidul pivot al AIE-2.
O alianță a PLDM cu PCRM va însemna în mod foarte clar
trădarea electoratului democratic, dar mai grav în condițiile ac-
tuale, o guvernare împreună cu comuniștii ar putea să se trans-
forme în groparul R.M.
Este evident că Voronin și Filat au ajuns la o înțelegere, încă
nu știm toate detaliile acesteia, însă putem să încercăm să anali-
zăm unele elemente și consecințele ei.
Voronin nu va accepta niciodată un vot necondiționat pen-
tru Filat, Președinte al țării și guvern minoritar PLDM. Asta să o
creadă naivii. Dimpotrivă, Voronin va încerca să-și propulseze
cât mai mulți oameni în Guvern și alte structuri de conduce-
112
re. Unii foști șefi și miniștri PCRM, s-au lăudat deja în anumite
cercuri că Voronin s-a înțeles cu Filat, și le-a promis revenirea
la guvernare în toamnă. Însă, pentru a masca guvernarea în doi
și pentru a o legitima în fata opiniei publice, dar și a UE și SUA,
se vor admite la guvernare și reprezentanții unor partide satelit,
pentru a declara că se formează un guvern larg de uniune sau
salvare națională.
Filat și Voronin au analizat mai multe posibile variante de
guvernare în comun. Se spune că înțelegerea lui Voronin și Filat
prevede următoarea schemă de guvernare:
1. Filat – Președinte al R.Moldova
2. Voronin – Spiker al Parlamentului, dar se analizează și po-
sibilitatea ca spiker să fie Maria Postoico.
3. Crearea unui guvern de salvare națională cu Premier de
la PLDM. Este propus, în calitate de Premier, Victor Bodiu,
omul de absolută încredere a lui Filat. În calitate de miniștri
și vice-premieri se vor regăsi o parte din liderii politici ai unor
partide satelit ale PLDM și PCRM. Se discută despre anumite
portofolii pentru Dumitru Braghiș, Iurie Roșca, Sergiu Moca-
nu,Victor Șelin și alții.
4. Procurorul General va reveni în această înțelegere către
PCRM, și va fi probabil numit în această funcție Artur Reșetni-
cov, omul de absolută încredere a lui Vladimir Voronin.
Care ar fi consecințele unei astfel de guvernări?

Este evident, că se vor pune toate tunurile pe liderii PL și PD,
că se vor intenta dosare penale liderilor opoziției, dar și liderilor
societății civile și din mass-media care vor critica guvernarea
nouă. Exemplul lui Lukașenko și mai ales a lui Ianukovici, care a
arestat-o pe Iulia Timoșenko, va fi urmat de noii guvernanți. Vor
fi operate arestări spectaculoase a diferiți politicieni „corupți”,
care vor fi dezbătute pe larg la anumite posturi de televiziune.
După semnalele recente venite de la Traian Băsescu, de la
Ministrul de externe al Cehiei, dar și de la Brusseles, că luna de
113
miere se poate termina în relațiile UE cu Moldova, o astfel de

alianță nu are cum să primească susținerea UE.
Fiind dezamăgită de evoluția nedemocratică și autoritară,
UE, cel mai probabil, va suspenda toate proiectele majore cu
RM, pentru o perioadă nedeterminată de timp.
Noul Guvern, în lipsă de resurse financiare, va fi nevoit să
contracteze credite politice din Rusia sau China, cu dobânzi
mult mai mari decât cele oferite de FMI, și astfel se va stopa de-
finitiv integrarea europeană și se va agrava și mai mult situația
economică a țării.
Populația RM, nu va câștiga nimic din această posibilă gu-
vernare, în schimb se vor consolida politic și economic cele
două clanuri. Astfel R.Moldova este în pericol de a deveni un
Bantustan european, o transnistrie mare, condusă de Filat, Vo-
ronin și Smirnov.
Cui prodest, sau mai bine zis, cine are nevoie de o asemenea
guvernare?
P.S.
http://traianvasilcau.wordpress.com/2011/08/22/o-tri-
pla-scrisoare-pentru-roman-mihaies-un-blogger-avocat-ame-
nintat/#comments
I-am mulțumit lui Traian pentru că a scris un text cutremu-
rător și emoționant. Plătim scump, suntem atacați, pentru că
încercăm să fim de partea adevărului. În istoria tristă și sânge-
roasă a Basarabiei, cei care spuneau adevărul erau persecutați,
torturați, arestați, omorâți, sau fugăriți de acasă. Cu regret, chiar
și azi în timpuri mai democratice, puțini sunt cei care au curajul
să spună adevărul. Dar un singur lucru nu pot face dușmanii
noștri – să ne reducă la tăcere! Avem câștig, chiar de noi înșine,
în stradă, dreptul la opinie și cu asta îi vom bate – cu adevărul
spus tare și răspicat!
Adevărul ne va face liberi!
114
AIE nu mai există. Vine Alianța pentru ciolan.

Ce facem mai departe?
octombrie 17, 2011
Luni la orele 15 liderii partidelor membre AIE, s-au întâlnit

pentru a discuta depășirea crizei în alianță. Recunosc, am fost
naiv și am crezut că Filat va ceda, și își va retrage cerința neînte-
meiată privind demisia Procurorului General. Am mai crezut
că Filat va cere scuze colegilor de alianță pentru votul comun
cu PCRM, că va spune că a acționat din fierbințeală, și va decla-
ra că de acum încolo se va ghida de Acordul de constituire AIE.
Astăzi am toate informațiile și pot să declar ferm, AIE nu
mai există din 13 octombrie 2011 și a fost distrusă de PLDM.
E un fapt cert. Altă certitudine este că avem o nouă alianță ma-
joritară, deocamdată doar în Parlament, PLDM+PCRM. De-
oarece va fi o alianță nefirească, nevotată de electorat care este
total diferit ca opțiune politică, făcută cu scopul de a împărți
sferele de influență, și de a se îmbogăți, i-aș spune Alianța pen-
tru ciolan. Aceste două partide au negociat mult timp, au ajuns
la concluzia că au împreună majoritatea constituțională și ca-
lificată de alegere a Președintelui țării, și au decis să se alieze.
Începând cu 12 iulie, a fost pus în aplicare planul de discre-
ditare a AIE, iar principalul acuzator este Premierul Filat, care
aruncă cu noroi în PL și PD.
Toate discuțiile despre remaniere, despre reformatarea AIE,
sunt povești. Voronin și Filat mint pe la televiziuni că nu vor
face alianță, însă ea există deja în Parlament, iar Premierul Filat
folosește voturile comune pentru a-l șantaja pe Marian Lupu
cu demisia.
Sunt convins că PCRM și PLDM vor alege împreună Preșe-
dintele țării, și că miniștrii din PL și PD vor fi demiși în curând
și înlocuiți cu alții. Echipele de PR, media și comentatorii poli-
115
tici sunt coordonați încă din 12 iulie de către un centru comun

format din reprezentanți ai PLDM și PCRM.
Această nouă alianță PCRM+PLDM are o singură proble-
mă, trebuie să scape cumva de Marian Lupu, care ocupă o po-
ziție centrală în jocul politic moldovenesc, cea de Președinte
al Parlamentului și Președinte Interimar. Ca să-l demită pe
Marian Lupu au nevoie de 67 de voturi, și nu au garanții că le
pot obține în condițiile votului secret în Parlament. S-ar pu-
tea întâmpla ca o parte din deputații PLDM și PCRM să nu
voteze demisia lui M.Lupu. Iar dacă nu vor putea să-l demită
pe Marian Lupu, nu vor putea să-l demită nici pe Procurorul
General. Iată de ce Filat și Voronin, personal, dar și prin gura
unor comentatori politici afiliați, încearcă acum să inducă ide-
ea de demisie benevolă a Procurorului General, căci dacă îl
demit fără acordul Președintelui Parlamentului, atunci Zubco
poate fi restabilit în funcție de Curtea Constituțională. aca cei
din PCRM+PLDM nu vor reuși să-l demită pe M.Lupu, vom
avea o situație inedită. Alianța pentru ciolan, va reuși să aleagă
împreună un președinte al țării, vor reuși să instaleze și un Gu-
vern, însă vor avea un Președinte de Parlament și un Procuror
General ostili. Iată atunci probabil va exista un control adevărat
asupra actului guvernării și efectele unei guvernări comuniste
se vor atenua.
Întrebarea este deschisă – ce facem mai departe.
Până joi mai e ceva timp. Marian Lupu mai are și soluția di-
zolvării Parlamentului, în baza Deciziei Curții Constituționale
din 20 septembrie.
P.S.
Citiți mai jos comunicatul istoric al Procuraturii, care a
răsturnat situația politică internă, din cauza căreia a fost de-
mis Directorul SIS, și se cere și demisia Procurorului General.
Valeriu Zubco nu s-a temut să instrumenteze un dosar penal
extrem de dureros pentru Federația Rusă și acum unii politi-
cieni îi cer demisia.
116
Comunicat de presă
Dosarul „Baghirov” la etapa de finalizare

Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informații
și Securitate, au finalizat urmărirea penală în cazul cetățeanului
Federației Ruse, Eduard Baghirov, fapt comunicat astăzi oficial
persoanei învinuite și apărătorului său.
La începutul săptămânii, Procuratura Generală i-a înaintat
lui Baghirov învinuirea finală, fiindu-i incriminată participarea
în cadrul unui grup criminal organizat la dezordinile în masă
din aprilie 2009 din centrul capitalei (art.46, 285 Cod penal).
Amintim că, pe 16 iunie 2011, la Chișinău a fost reținut
Eduard Baghirov, membru al agenției pseudo-literare www.
litprom.ru – platformă virtuală de formare a opiniei publice
în Federația Rusă și spațiul CSI, în special acolo unde popula-
ția este divizată după principiul lingvo-etnic.
Din probele acumulate de procurori pe parcursul urmăririi
penale a rezultat:
În decursul anului 2008 – primul trimestru 2009, infiltrân-
du-se activ în mediul social în calitate de „blogger”, „scriitor” și
utilizând tehnologii de manipulare a maselor, a participat activ
la elaborarea și realizarea măsurilor de factură provocatoare,
orientate la subminarea procesului pre și post electoral pentru
alegerile parlamentare din 05.04.2009. Potrivit planului sub-
versiv, aceste distorsionări urmau să poarte caracterul unei „re-
voluții Twitter”, iar responsabilitățile pentru consecințele grave
ale acțiunilor violente – puse pe seama forțelor de opoziție.
Potrivit procurorilor, în scenariul respectiv se înscrie și în-
deplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, în in-
tervalul 6–7 aprilie 2009, de către unele persoane cu funcții de
răspundere din cadrul MAI și SIS.
Serviciul de presă al Procuraturii Generale

http://procuratura.md/md/newslst/1211/1/4196/
117
2012
Cinci greșeli ale lui Voronin

care l-au făcut pe Timofti Președinte
martie 17, 2012
Moldova, acum ai Președinte!

Alegerea candidatului Timofte în calitate de Președinte
a R.M. În Parlament, este o victorie importantă a AIE, și a
democrației. De la Președintele Timofti, așteptam în primul
rând înțelepciune și inteligenta, să impună compromisul, să
fie un bun arbitru și să țină ferm cursul proeuropean.
Dar alegerea Președintelui, mai are și semnificația sfâr-
șitului crizei politice, și a încheierii unei etape importante
care a început la 5 aprilie 2009. La trei ani de la acele alegeri,
trecând prin evenimentele din 7 aprilie, după războaie po-
litice istovitoare, și două alegeri anticipate parlamentare, în
sfârșit s-a reușit alegerea șefului statului. Voronin și PCRM,
au pierdut și în mare parte vina le aparține, pentru că au
făcut multe greșeli.
Greșeala nr.1 a lui Voronin, a fost că după alegerile din 5
aprilie 2009 nu i-a predat partidul lui Marian Lupu, în ima-
ginea căruia s-a investit foarte mult, el fiind prezentat drept
succesorul lui Voronin, și care trebuia să devină Președintele
PCRM și candidatul acestuia la Președinția R.M. Cu siguran-
ță M.Lupu ar fi fost ales Președinte, cel puțin AMN ar fi votat
atunci pentru el. Apoi M.Lupu ar fi modernizat PCRM, i-ar fi
schimbat denumirea și astfel Voronin și echipa și azi aveau să
fie la guvernare. Însă Voronin, fiind bolnav de sine, după ale-
geri l-a marginalizt pe M.Lupu, și l-a forțat să plece din partid.
118
Greșeala nr.2, după alegerile din 29 iulie 2009, Voronin pu-

tea să obțină o alianță cu PD, însă în loc să caute compromi-
sul cu acest partid, a declanșat un atac murdar asupra liderilor
acestuia în mass-media, și a forțat PD spre a merge în AIE-1.
Greșeala nr.3, după alegerile parlamentare din 28 noiem-
brie 2010, era foarte aproape semnarea alianței între PCRM
și PD, și iarăși nu s-a reușit, din cauza urii patologice a lui
Voronin față de M.Lupu.
Dacă la 28 decembrie 2010, Voronin l-ar fi propus pe
M.Lupu la Președinția Parlamentului din partea PCRM,
atunci ar fi fost constituită alianța PD împreună cu comu-
niștii. Când cei din PD au văzut că Voronin trișează, rapid,
într-o noapte, s-a perfectat acordul AIE-2, care a fost sem-
nat la 30 decembrie 2010.
Greșeala nr.4, începând din luna februarie 2011, între Fi-
lat și Voronin au început negocieri, privind formarea unei ali-
anțe de guvernare între PLDM și PCRM. Cei doi s-au înțeles
ca Filat la 12 iulie 2011, după consultări cu societatea, să atace
deschis PD și PL, să declare în public ca AIE-2 este moar-
tă, și să deschidă calea spre alta alianță de guvernare. Înainte
de a fi citit, textul a fost coordonat cu Mark Tkaciuk. Apoi
urma, demisia spiker-ului, alegerea în locul lui Marian Lupu
a lui Voronin, alegerea unui Președinte al țării, care trebuia
să fie Vlad Filat, și, în calitate de prim-ministru, – V.Bodiu.
Însă toamna, înainte ca să înceapă ofensiva PLDM+PCRM
în Parlament, V.Voronin la 8 octombrie 2011 organizează o
conferință de presă, la care anunța că PCRM, renunță la ideea
de integrare europeană, face declarații foarte dure anti UE, și
schimbă vectorul partidului, declarându-se adept al integrării
eurasiatice.
Această conferință de presă a șocat oficialii europeni, pe
care Filat a încercat să-i convingă că Voronin și comuniștii
sunt proeuropeni, și că nu trebuie să sperie denumirea de co-
muniști.
119
Sa fie clar, alianța între PLDM și PCRM, a fost oprită

de intervenția fermă a oficialilor europeni, care l-au oprit
pe Filat să facă o alianță antieuropeană cu comuniștii, în
special după conferința lui Voronin din 8 octombrie 2011,
când acesta a declanșat în societate o isterie antieuropeană.
Să fi fost acea conferință și schimbarea cursului, un cadou
otrăvit a lui Tkaciuk pentru Voronin? Dacă vă aduceți amin-
te, atunci toată presa filat-elistă vuia cu știri și comentarii, de
genul că, Voronin nu este comunist, și că PCRM este comu-
nist doar cu numele, fiind de fapt un partid mai liberal decât
PL!, și că comunismul nu mai este un pericol, ca mafiotizarea
de exemplu etc. Tot atunci a fost aruncat în presa și mitul cu
păpușarul atotputernic, și minciuni despre Ghimpu că ar fi
bolnav psihic etc. (Rușinică în special pentru Boțan, Negru,
Țăranu, Cibotaru și alții). Eram unul din puținii comentatori,
care se opuneau alianței între PLDM și PCRM, și drept răs-
plată eram etichetat în fel și chip, și interzis pe la posturile tv
și în media filat-elistă. Prima tentativă de a opera în comun
între PLDM și PCRM a avut loc la 13 octombrie 2011 în Par-
lament, dar s-a oprit.
Într-o intervenție la PublikaTV, Mark Tkaciuk a recunos-
cut că au avut loc negocieri privind o alianță între PLDM și
PCRM, însă Filat a dat înapoi.
Greșeala nr.5, Igor Dodon devine membru PCRM, obține
un rezultat bun la alegerile locale în Chișinău, și propune pe
modelul M.Lupu, un proiect de modernizare a PCRM. Voro-
nin și Tkaciuk îl atacă virulent pe Dodon, îl marginalizează,
și în rezultat Dodon pleacă împreună cu alți doi deputați, și
îl lipsește pe Voronin și PCRM de pachetul de blocaj privind
alegerea șefului statului. Apoi la 14 martie 2011, Dodon, fiind
trimis probabil de anumite forțe, s-a umilit, a mers la sediul
PCRM, și a încercat să-l salveze pe Voronin, oferindu-i încă o
șansă, la care bătrânul dictator a dat cu piciorul.
În rezultat, la 16 martie, AIE, împreună cu grupul Dodon
120
au ales Președintele R.Moldova, și în acest mod s-a terminat

confruntarea politică care a început la 6 aprilie 2009. Mitin-
gul comunist din 16 martie, care a fost anunțat ca o revoluție
comunistă, s-a terminat în mod rușinos. Voronin nu a riscat
să arunce oamenii în luptă, pentru că știa că poliția va inter-
veni, și va pierde totul, posibil chiar și libertatea și a dat ordin
de retragere.
Tactica lui Tkaciuk de a face mitinguri zgomotoase, a cos-
tat mult, și a dat faliment. Pentru că atunci când o femeie bă-
trână îmbracă fustă scurtă și pantofi pe tocuri înalte, nu arată
nici sexi, și nici nu devine mai atractivă, ba dimpotrivă – pro-
voacă dezgust.
În continuare totul depinde de liderii AIE, au în față circa 3
ani, în care trebuie să se producă modernizarea și europeniza-
rea R.M., prin reforme profunde, sociale, economice și politice.
Filat, Lupu și Ghimpu au obținut o victorie nesperată împo-
triva lui Voronin, au câștigat pe greșelile lui, dar pericolul re-
venirii comunismului încă nu a trecut. Voronin și PCRM au
pierdut o bătălie, dar războiul pentru R.M. continuă.
121
Prin condamnarea crimelor

regimului comunist PCRM
a suferit o înfrângere morală și politică
iulie 16, 2012
Ion Toma, allmoldova
Analistul politic Roman Mihăeș este sigur că PCRM va

avea de câștigat din condamnarea crimelor comunismului
și că, de fapt, puterea le-a făcut prin aceasta un serviciu.
Aflați de ce în interviul care urmează.
Cine a avut de câștigat în urma interzicerii secerii și cio-

canului și condamnării comunismului?
De pe urma condamnării crimelor regimului comunist
totalitar are de câștigat întreaga societate moldoveneasca.
Este un act de curățare morală a societății și de condamna-
re a unor crime cum ar fi deportările, foametea organizată
etc. Astfel, Republica Moldova intră în rândul țărilor civili-
zate care știu să-și aprecieze corect trecutul, să-și cinstească
și să comemoreze victimele regimurilor de ocupație și tota-
litare. În plan politic au câștigat și partidele din AIE care au
avut curajul să voteze condamnarea crimelor comuniste, dar
în viitor va avea de câștigat și PCRM căruia i se da șansa să
se delimiteze de crimele fostului PCM și să devină un partid
modern de stânga.
De ce condamnarea regimului comunist a trebuit să fie
însoțită de interzicerea însemnelor, care în prezent repre-
zintă sigla celui mai mare partid de opoziție?
Este și normal ca odată cu condamnarea unor crime, să fie
interzise și simbolurile sub care s-au făcut aceste acțiuni inu-
mane, și PCRM ar trebui să se conformeze. La fel trebuie con-
122
damnate și crimele regimurilor fasciste și interzisă și simbolica

acestora.
Cat de întemeiate sunt temerile unor simpatizanți PCRM
că interzicerea însemnelor ar fi primul pas spre scoaterea în
afara legii a formațiunii?
Parlamentul nu a interzis activitatea PCRM și nici a altor
partide care doresc să se numească comuniste. Dar este im-
portant ca PCRM, să se distanțeze de trecutul totalitar și de
crimele săvârșite de fostul PCM, și să devină un partid co-
munist modern care să lupte cu metode democratice pentru
putere. Este adevărat că PCRM a suferit o înfrângere morală
și politică, căci condamnarea crimelor regimului comunist
și propagarea raportului Comisiei Cojocaru în care sunt de-
scrise aceste crime ar putea să determine ca o mare parte a
electoratului acestui partid, care nu cunoștea adevărul, să fie
oripilat și să se distanțeze de PCRM, votând alte partide.
În ce măsură proiectul respectiv de lege ar reprezenta
un paravan pentru dificultățile economice din țară?
Nu cred că condamnarea comunismului trebuie legată de
încercarea AIE de a camufla greutățile economice din țară.
Republica Moldova este în gravă criză economică încă de la
proclamarea independenței, iar AIE a moștenit starea gravă
din economie de la guvernarea comunistă (2001-2009) și a
reușit să oprească declinul economic.
De ce credeți că a fost eliminat din proiect condamna-
rea persoanelor implicate în comiterea crimelor comunis-
mului și în ce măsură putem vedea în această abordare re-
ticența clasei politice față de o eventuală lege a lustrației?
Probabil ca anumiți deputați au condiționat votarea setului
de legi privind condamnarea crimelor comuniste cu faptul de
a se exclude condamnarea unor persoane concrete, nedorind
ca să fie elaborată și o lege a lustrației. În actualul Parlament și
în cadrul partidelor de la putere sunt mulți activiști ai fostului
regim sovietic și a fostului PCM care se tem să nu fie supuși
123
lustrației și să li se interzică ocuparea funcțiilor publice.

Cum, în opinia dvs, vor acționa în continuare comuniș-
tii și cu ce șanse îi creditați la Curtea Constituțională unde
au anunțat că vor contesta hotărârea?
PCRM trebuie să respecte legea și să elimine simbolica
interzisă. E dreptul lor să se adreseze la Curtea Constituțio-
nală și nu aș putea ști care va fi decizia CC. Să vedem cum
argumentează comuniștii plângerea la CC și ce încălcări vor
reclama.
Cum se va construi relația între majoritatea parlamen-
tară și opoziție după votarea acestui proiect de lege?
Relația dintre putere și opoziție trebuie să fie una civilizată.
Consider că puterea, prin condamnarea crimelor regimului
comunist, le-a făcut un serviciu actualilor membri PCRM,
căci le oferă posibilitatea să se curețe de greșelile trecutului, să
se modernizeze și să devină un partid de stânga civilizat. Dar
cei din PCRM vor înțelege că li s-a făcut un bine, mai târziu.
124
2013
La mulți ani! Dumitre,

Fulgușorul și Moldova au învins.
ianuarie 1, 2013
Anul 2013 a venit peste moldoveni cu chefuri și cu speranțe

pentru o viața mai bună.
Ar trebui să fie anul culegerii roadelor, după trei ani de gu-
vernare AIE, a semnării Acordului de Asociere a R.M. cu UE
și acordului de liber schimb. Sper AIE să înțeleagă, că lupta cu
corupția și contrabanda trebuie să devină proiectele naționale
de importanta majoră.
În plan personal fiecare bineînțeles își dorește realizări
personale și profesionale. Am citit recent articolul lui Dumi-
tru Crudu „Generația Fulgușor și Moldova” http://www.tim-
pul.md/articol/generatia-fulgusor-si-moldova–39708.html
și m-au cuprins amintirile. Fină, observația lui Dumitru: „În
acea epocă, oamenii nu-și scriau e-mailuri şi nu-și dădeau
telefoane, pentru că exista Moldova şi Fulguşor, care gemeau
de anarhişti, revoluţionari, genii neînţelese, curve, securişti,
pictori, poeţi sau oameni de mare curaj estetic şi politic. În-
tre două cafele, aceştia mergeau la mitinguri, demonstraţii şi
anunța și greva foamei”.
Într-adevar, în lipsa Internetului și a rețelelor de socializa-
re, aceste două cafenele și Monumentul lui Stefan cel Mare,
erau locurile unde se aduna lumea să facă schimb de infor-
mații și opinii, și unde se puneau la cale multe proiecte poli-
tice și de cultură.
În acei ani, 1989-1991, în timpurile URSS, cu partid comu-
nist unic, cu mașina diabolica KGB de poliție politică, aceste
125
doua cafenele Moldova și Fulgușor, erau adevărate oaze ale li-

bertății de exprimare, centre intelectuale de alternativă.
Îmi aduc aminte, că la cafeneaua Moldova am făcut cu-
noștință cu Alexandru Tănase, prin intermediului fratelui sau
Costel, și am decis să-l invit să participe la fondarea Organiza-
ției Tineretului Democrat, asociație de tineret anticomunistă
care a funcționat câțiva ani buni și a avut și rezultate notabile.
Mă împrietenisem atunci cu Roman Chirca, Sorin Bucătaru
și Alexandru Tănase și activam împreună în cadrul conducerii
OTDM.
Organizația a fost înregistrată la MJ, apoi am reușit să ob-
ținem o camera în cadrul sediului FPM, de pe strada N.Iorga,
și așa am intrat în politica mare cu liderii Frontului Popular.
Această organizație a fost afiliată FPM până în anul 1995. Des-
pre ce s-a întâmplat mai târziu cu Frontul și în special momen-
tul 4 aprilie 2005 mii rușine să comentez.
Spiritul libertății țării și a persoanei, generat de Moldova și
Fulgușor, este acum la putere în R.Moldova, și asta mă bucură.
Dumitre, Fulgușorul și Moldova au învins.
URSS a murit, R.Moldova este țară independentă, iar fieca-
re dintre noi este liber să-și făurească destinul.
Însă s-au pierdut 20 de ani, și am bătut pasul pe loc, țara a
fost sărăcită, din cauza revoluției furate în 1991 de nomencla-
tura sovietică și de partid.
Dar asta e alta temă de discuție.
126
Coaliția proeuropeană e funcțională:

UE 3 – Rusia 0
mai 31, 2013
După o criză politică profundă, în care partidele membre

ale fostei AIE s-au măcelărit și au încercat să se distrugă reci-
proc, în sfârșit a venit și tratatul de pace.
Orice război se termină cu pace, și e adevărată zicala, că
mai bine o pace strâmbă decât un război drept.
Ieri, odată cu semnarea Acordului de formare a noii ma-
jorităţi parlamentare, alegerea Președintelui Parlamentului și
investirea Guvernului, putem să declarăm că criza politică
a fost depășită, și va fi continuată politica de integrare euro-
peană, astfel că avem șanse ca R.Moldova să obțină rezultate
bune la Vilnius.
Trebuie să menționăm, că depășirea crizei politice a fost
posibilă în mare parte datorită maturității politice și înțelep-
ciunii liderului PD, Marian Lupu și a întregii echipe demo-
crate. În acest sens și Vlad Filat i-a adus mulțumiri lui Marian
Lupu.
După ziua neagră de 3 mai, părea că pacea între PLDM și
PD este imposibilă, atunci când Filat a căzut în capcana răz-
bunării pusă abil de Voronin și Tkaciuk, și când democrația
moldovenească a fost violată.
Prin pachetul de legi din 3 mai votat împreună cu PLDM,
comuniștii au încercat să obțină câteva obiective importante
pentru ei. În primul rând au dorit să obțină revenirea la sis-
temul de vot proporțional care îi avantajează, și au reușit, în
rândul doi să distanțeze definitiv partidele liant ale AIE, PD și
PLDM, și în final să obțină declanșarea alegerilor parlamen-
tare anticipate.
127
Trebuie să constatam că Voronin, iar împreună cu el și Ru-

sia, au pierdut a treia oara după 2009, în tentativa de a forma
guvernări antieuropene.
Și după alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, și după
cele din 28 noiembrie 2010, și după căderea Guvernului Filat,
comuniștii nu au reușit să revină la guvernare și de fiecare
dată s-au format alianțe proeuropene.
Meritul cel mai mare pentru reușita formării Guvernului
Leancă, îi apartine lui Stefan Fule. El a reușit în timpul vizitei
sale la Chișinău să-i așeze pe liderii PD și PLDM la masa tra-
tativelor. Astfel R.Moldova va merge la sumitul de la Vilnius,
cu un guvern proeuropean, și cu o majoritate politică în Par-
lament capabilă să efectueze reformele proeuropene.
În același timp, trebuie să conștientizăm că Guvernul Lean-
că va fu unul de scurta durată, are principala misiune obținerea
unor rezultate pozitive la Vilnius pentru ca cursul proeuropean
să devină ireversibil. Marea bătălie între partide se va da în vii-
toarea campanie electorală, unde poporul va decide cine a avut
dreptate. Iar ca să nu revină forțele antieuropene și antinațio-
nale la putere, actuala guvernare trebuie să demonstreze curaj
în lupta împotriva corupției și a sărăciei.
De asemenea ar trebui să fie modificat art.78 din Constitu-
ie ca să nu fie blocată după alegeri procedura de alegere a șe-
fului statului, și de modificat iarăși Codul electoral, căci votul
mixt este în interesul cetățenilor.
Iar noi, societatea civila și comentatorii politici, trebuie să
criticăm dur guvernarea, atunci când greșește, să nu creadă
politicienii că pot să se ascundă în spatele lozincilor proeu-
ropene.
L-am criticat dur pe Vlad Filat pentru legile votate la 3 mai
împreună cu Voronin, iar azi doresc să apreciez că a făcut un
pas înapoi, și chiar dacă nu ocupă nici o funcție înaltă în stat,
a preferat să facă o pace proeuropeana cu PD, decât să arunce
țara în haos și alegeri anticipate.
128
Forțele de stânga proruse

ar trebui să respecte
opțiunea europeană a R.Moldova
octombrie 24, 2013
Interviu cu analistul Roman Mihăeș
– Dle Mihăeș, asistăm la o isterie a opoziției în așteptarea

evenimentului de la Vilnius. Cum evaluați zbaterile, concre-
tizate prin cele două moțiuni, ale PCRM?
– Moțiunile de cenzură ale comuniștilor au fost speculative și
au căzut în Parlament, așa cum se și aștepta, de altfel. Comuniștii
au dorit să prindă mai multe „muște” dintr-o singură lovitură.
Anume, prin căderea Guvernului să declanșeze un război politic,
alegeri parlamentare anticipate, și, simultan, să blocheze cursul
de integrare europeană al țării. Voronin vrea să lase Moldova
fără Guvern funcțional, astfel încât să ratăm parafarea Acordu-
lui de asociere și liber schimb cu UE la Vilnius. Guvernul a rezis-
tat, iar componentele Coaliției și-au demonstrat solidaritatea.
Premierul Leancă a trecut cu bine proba de foc în Parlament,
s-a prezentat bine, a schimbat haina de lider tehnocrat cu cea
de lider politic național, care îi vine destul de bine.
– Apropo, cât credeți că va mai dura prietenia între PD
și PLDM, știind cât de instabile sunt „mariajele” politice la
Chișinău?
– PDM și PLDM, sunt condamnate la coabitare. Democra-
ții și liberal-democrații, la care s-au raliat și o parte dintre de-
putații liberali, au reușit, după lungi lupte, să formeze o alianță
de guvernare solidă și proeuropeană. Ambele partide, atât PD,
cât și PLDM, au înțeles că trebuie să coopereze, și să fie corecte
în actul guvernării, căci poartă astăzi întreaga responsabilita-
129
te pentru destinele țării și ale cetățenilor. În interesul ambelor

partide este să obțină parafarea și apoi semnarea Acordurilor
de asociere și liber schimb cu UE, apoi al celui de liberalizare
a vizelor, astfel încât să aibă ce raporta cetățenilor la viitoarele
alegeri parlamentare. În varianta optimistă, dacă vor munci efi-
cient, PD și PLDM vor putea spera să rămână la guvernare și
după alegerile parlamentare viitoare.
–Unele voci susțin că ar fi poate mai bine ca PD și PLDM
să meargă la viitoarele alegeri parlamentare pe o singură lis-
tă, într-un bloc electoral. Cum vi se pare ideea?
– Da, unii declara ca PD și PLDM ar putea urma exemplul
PNL și PSD din România, care au format un bloc electoral și
au câștigat toate alegerile. În condițiile unui sistem uninominal
s-ar justifica și la noi o alianță între două partide mari, unul
de centru-dreapta și altul de centru-stânga. Însă, dacă nu se va
modifica Codul Electoral și va rămâne sistemul de liste de par-
tide, ar fi bine ca PD și PLDM să meargă separat la viitoarele
alegeri. PD ar putea forma în jurul său un bloc preelectoral de
centru și centru-stânga, unde să se reunească partide și lideri
care vor susține împreună un program politic cu elemente mai
sociale. Iar PLDM ar putea forma în jurul său un bloc preelec-
toral de centru-dreapta, în care, eventual, s-ar putea regăsi și
liberalii reformatori în frunte cu Hadârcă.
– Credeți că PCRM ar putea avea succes cu revoluția de
catifea și să revină la guvernare după alegerile parlamentare
de anul viitor?
– Voronin, Tkaciuk și forțele din străinătate care stau în spa-
tele lor, încearcă să obțină demisia guvernului, însă, deocamda-
tă, nu le reușește. Să sperăm că, în disperare de cauză, nu vor
recurge la manifestații violente și că lupta politică se va da prin
mijloace legale. Forțele de stânga proruse ar trebui să înțeleagă
că R. Moldova merge ferm pe drumul integrării europene și
să respecte această alegere. Coaliția Pro Europeană a rezistat,
până acum, cu siguranță vor mai fi provocări din partea co-
130
muniștilor, însă pentru o guvernare eficientă trebuie păstrată

ordinea publica și păzită stabilitatea politică. Dacă se păstrează
actualul sistem electoral pe liste de partid, PCRM poate spe-
ra la un rezultat de până la 40%. Aș vrea să amintesc că lui
Voronin nu i s-a permis să guverneze nici cu 60 de mandate
în Parlament după alegerile din 5 aprilie 2009, nici cu 48 de
mandate după alegerile din 29 iulie 2009, nici cu 42 după cele
din 28 noiembrie 2010. PCRM nu s-a modernizat, dimpotrivă,
s-a radicalizat, tonul în partid este dat de gruparea extremistă
în frunte cu românofobul Mark Tkaciuk și, în aceste condiții,
acest partid nu are cum să revină la guvernare.
– Colaborează suficient și eficient guvernele de la Chiși-
nău și București?
– După „înghețul” comunist și după preluarea puterii de că-
tre AIE, apoi CPE, relațiile dintre România și R. Moldova le ca-
taloghez ca fiind excelente și se dezvoltă pe toate dimensiunile.
România a devenit principalul avocat al RM pe drumul său
proeuropean și sperăm să fie definitivate anul viitor și proiec-
tele energetice, gazoductul Iași-Ungheni, și interconectarea sis-
temelor electrice de înaltă tensiune. De asemenea, este foarte
important ca procesul de redobândire a cetățeniei române să
decidă unul cât mai liberalizat, astfel încât și pe această dimen-
siune cât mai mulți basarabeni să obțină cetățenia UE. Să ajun-
gem într-o zi să avem o majoritate aici în RM care să dețină ce-
tățenia română, adică europeană, ceea ce automat va însemna
și aderarea RM la UE.
Valentin Buda
http://www.evz.md/fortele-proruse-ar-trebui-sa-respec-
te-optiunea-europeana-a-r-moldova/
131
2014
Integrare euro-asiatică, condominium

ruso-occidental, sau continuarea
vectorului de integrare europeană?
mai 24, 2014
Andriana Cheptine
Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, analistul

politic Roman Mihăeș a vorbit despre situația politică actu-
ală din Republica Moldova, pronosticul său pentru perioada
de până la semnarea Acordului de Asociere RM-UE, dar și
despre cum va fi campania electorală.
T: Dle Mihăeș, cum ați caracteriza situația politică actu-

ală din Moldova?
R.M.: Criza din Ucraina și eventualele pericole pentru Re-
publica Moldova ne permit să concluzionăm că pe dimensiu-
nea strategică de securitate și apărare națională s-au făcut mai
multe erori grave, de către toate guvernările din 1994 și până
în prezent. Conceputul de neutralitate din Constituție s-a do-
vedit ineficient. În prezent, nimeni nu garantează securitatea
RM și a cetățenilor săi. Nu s-au luat în calcul riscurile posibile
din partea forțelor armate separatiste din Transnistria, adver-
sarul direct și principal al integrității teritoriale și statalității
RM. Astăzi, armata RM este convențională, nu dispune de
trupe, echipamente și armament modern, capabil să asigure
paritatea și să descurajeze forțele separatiste din Transnistria,
care sunt mult mai bine pregătite și dotate tehnic.
În baza reformei promovate de Partidul Comuniștilor din
132
Republica Moldova (PCRM) și Partidul Popular Creștin De-

mocrat (PPCD) din 2005-2009, Serviciului de Informații și
Securitate i-au fost reduse competențele, a fost lipsit de drep-
tul de a efectua urmărirea penală și nu poate lupta eficient cu
separatismul, spionajul și terorismul.
Din exterior Federația Rusă (FR) face presiuni asupra con-
ducerii RM de a abandona cursul de integrare europeană, în
acest sens există și avertizările vicepremierului rus Rogozin.
Criza din Ucraina înseamnă dispariția sistemului interna-
țional de după 1991, atunci când Rusia a acceptat distrugerea
URSS. Astăzi, Rusia lui Putin și-a propus să refacă URSS, dar
în altă formă, de Uniune Eurasiatica, Ucraina și Republica
Moldova fiind direct vizate.
În plan politic intern situația din RM poate fi caracterizată
ca fiind una de stabilitate politică și finalizare a unui mandat
de circa 5 ani al Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) și
Coaliției Pro-Europene (CPE).
T: În câteva zile, se împlinește un an de la constituirea
Coaliției Pro-Europene. A făcut față aceasta obiectivelor
pe care și le-a stabilit?
R.M.: Alianța de guvernare a început să culeagă roadele
reformelor demarate încă în 2009, a fost liberalizat regimul de
vize cu UE, iar la 27 iunie va fi semnat Acordul de Asociere și
Liber Schimb între RM și UE.
Schimbările făcute la vârful CPE, au permis resetarea aces-
teia în mai 2013 și i-au asigurat o activitate eficientă.
T: Tot în câteva zile se împlinește un an de la învestirea
actualului Guvern. Cum ați caracteriza activitatea acestu-
ia?
R.M.: Guvernul actual și-a îndeplinit principala misi-
une – cea de finalizare a eforturilor de integrare europea-
nă. Contribuția lui Iurie Leancă la liberalizarea regimului
de vize, semnarea Acordului de Asociere și apropierea de
UE a fost și este una determinantă. Rating-ul personal a lui
133
Leancă este mult mai înalt decât a fostului Premier Filat și în

aceste condiții apare întrebarea despre rocada mică, sau ro-
cada mare în PLDM. Rocada mare ar însemna cedarea Pre-
ședinției PLDM către Iurie Leancă, cu trecerea lui Vlad Filat
în poziția de prim-vicepreședinte a partidului. Rocada mică
ar însemna păstrarea funcției de Președinte pentru Filat, iar
Leancă să devină numărul unu pe lista de partid la alegeri.
T: Și Parlamentul sub conducerea lui Igor Corman tot
un an face. Care e verdictul Dvs.?
R.M.: Președintele Parlamentului a preluat ștafeta de la
predecesor și a reușit să-și impună respectul în fața deputați-
lor. Igor Corman este o figură de compromis în cadrul CPE,
iar ponderea să politică creşte semnificativ.
T: Ce pronostic aveți pentru perioada imediat următoa-
re, adică de până la semnarea Acordului de Asociere RM-
UE pe 27 iunie?
R.M.: Se va încerca tensionarea situației interne pentru a
forța guvernarea de la Chișinău să petreacă mai întâi un re-
ferendum, apoi să fie semnat Acordul de Asociere. În acest
sens ar putea să fie conjugate eforturile antieuropenilor de
la Chișinău și a separatiștilor de la Tiraspol. Există temeri
ca Kremlinul nu se va opri, că va putea interveni militar şi
dincolo de frontierele Ucrainei, inclusiv prin intermediul
forțelor militare din Transnistria în RM. Astăzi, în conjunc-
tura actuală, când Ucraina controlează regiunea Odesa, este
puțin probabilă o intervenție militară a armatei transnis-
trene asupra RM. În prezent, Ucraina are suficiente motive
să ajute RM în preluarea controlului efectiv asupra regiunii
transnistrene. Iar dacă regimul separatist va deveni agresiv și
va încerca folosirea armatei împotriva RM, ar putea urma o
acțiune militară comuna a RM și Ucrainei, susținute logistic
și cu echipamente de NATO și România, în rezultatul căreia
regiunea transnistreană ar putea intra sub guvernarea comu-
nă moldo-ucraineană pentru un termen de câțiva ani, până
134
la stabilizarea situației. Astfel există puține premise că forțele

antieuropene vor reuși să demită guvernarea actuală și mai
degrabă RM va semna Acordul de Asociere cu UE la 27 iunie.
T: Cât timp credeți că va rezista actuala Coaliție de gu-
vernare?
R.M.: Actuala CPE va rezista atâta timp cât componentele
sale se vor simți confortabil și vor avea interesul să guverneze
împreună. Logic ar fi ca să continue guvernarea comună până
la alegerile parlamentare.
T.: La ce evenimente politice majore ar trebui să ne aș-
teptam până în toamnă?
R.M.: Situația din RM, depinde foarte mult de ce se va
întâmpla în Ucraina. Stabilizarea situației din Ucraina după
alegerile prezidențiale din 25 mai ar putea avea o influență
pozitivă și asupra RM. E puțin probabilă căderea Guvernului
CPE, dar nu aș exclude încercarea de a corupe unii deputați,
în încercarea de a demite Guvernul Leancă.
T: Cum credeți că va fi campania electorală din toamnă?
R.M.: Se știe deja că componentele CPE – PD, PLDM,
PLR, dar și PL, nu vor crea o alianță preelectorală. Va fi, fără
îndoială o campanie dură. Fiecare partid va merge pe cont
propriu și va încerca să obțină un scor electoral cât mai bun.
Pentru prima dată regimul separatist din Tiraspol ar putea
permite deschiderea secțiilor de votare în regiune, ceea ce va
avantaja forțele proruse la alegeri. Este important ca partidele
din actuala CPE să nu se atace reciproc şi murdar în campa-
nia electorală, căci astfel vor spori șansele pentru revenirea
stângii pro-ruse la guvernare.
T: Care e pronosticul Dvs. pentru alegerile parlamenta-
re, care, se pare, vor avea loc în noiembrie?
R.M.: În condițiile RM, nici un partid nu va deține de unul
singur majoritatea parlamentară și va fi inevitabil o coaliție
de guvernare după scrutinul electoral. După alegeri se pot în-
făptui trei scenarii de formare a coalițiilor de guvernare: 1. de
135
integrare euro-asiatică; 2. condominiumul ruso-occidental 3;

continuarea vectorului de integrare europeană.
1. În cazul victoriei forțelor de stânga (PCRM, PSRM și
altele), se va instala o guvernare care va renunța la integra-
rea europeană și va pleda pentru integrare eurasiatică, pentru
Uniunea Vamală, în interesul Rusiei. Șansele pentru acest sce-
nariu, în opinia mea, sunt de circa 20%.
2. În cazul victoriei electorale clare a partidelor membre
ale actualei CPE și anume PD, PLDM, PLR, și PL, va fi con-
tinuat procesul de integrare europeană. Șansele pentru acest
scenariu sunt de circa 40%.
3. În cazul în care nici forțele pro-ruse și nici cele pro-oc-
cidentale nu vor obține o victorie sigură, se poate întâmpla
constituirea unei alianțe dintre PCRM şi PLDM, mai puțin
PCRM – PLDM – PD, ceea ce ar însemna instituirea unui
condominium ruso-occidental asupra RM, pentru un termen
de cel puțin 4 ani.
În dependență de evoluțiile din Ucraina și RM, atât UE/
SUA, cât și Rusia ar putea opta pentru un status-quo după ale-
geri în RM. Șansele pentru acest scenariu sunt de circa 40 %.
http://tribuna.md/2014/05/24/interviu-roman-miha-
es-dupa-alegeri-pot-fi-trei-scenarii-de-formare-a-coaliti-
ei-de-guvernare/
P.S.
Referitor la plecarea lui Tkaciuk din fracțiunea PCRM, se
discută foarte mult. Este cert ca Tkaciuk a încercat să organi-
zeze demiterea lui Voronin din fruntea PCRM, și să-l izoleze,
dar nu a reușit, și s-a retras din prima linie.
Conflictul dintre aripa Tkaciuk din PCRM, și echipa Vo-
ronin va continua. Însă șansele lui Tkaciuk de a prelua, la co-
manda unor forțe rusești PCRM, sunt mici și va eșua.
136
Acordul de asociere a RM cu UE,

înseamnă desprinderea
de spațiul postsovietic
iunie 27, 2014
Felicitări tuturor, e o zi istorică, la fel de importantă ca și De-

clarația de independență din 1991.
Semnarea Acordului de Asociere a R.Moldova cu Uniunea
Europeană, semnifică desprinderea de spațiul postsovietic, și
o nouă etapă în modernizarea țării. E meritul cetățenilor, care
au votat la 29 iulie 2009, și 28 noiembrie 2010, pentru vecto-
rul de integrare europeană, dar și a partidelor membre AIE-1,
AIE-2, și CPE. xtinderea spațiului de influență a UE în RM,
nu ar trebui să irite Rusia. Premierul Leancă a declarat după
semnare : „Acest Acord nu contravine păstrării unor relații
bune, nici cu Federația Rusă, nici cu Kazahstan, nici cu Bela-
rus. Acest Acord nu contravine sub nicio formă Acordului de
liber schimb cu CSI”. Acum R.M. și cetățenii săi, au obținut
deschiderea strategica către ambele spații, atât UE, cât și CSI,
și pot beneficia de prevederile Acordului de Asociere și liber
schimb cu UE, și de Acordul de liber schimb cu CSI.
Urmează ratificarea Acordului în Parlament, care ar tre-
bui să aibă loc săptămâna viitoare. Nu cred ca există riscuri în
Parlament, ar fi bine ca alături de deputații din Coaliția pro-
europeană majoritară, pentru ratificare să voteze și deputații
din PL, dar și unii independenți. Iar adevăratul referendum
privind procesul de integrare europeană, vor fi rezultatele de la
alegerile parlamentare din toamnă.
Dacă vor câștiga forțele proeuropene, vom putea să conti-
nuăm procesul de integrare europeană și să depunem în 2015
cererea de aderare la UE.
137
Interviu despre unire,

integrare europeană și alegeri
septembrie 13, 2014
În momentul de față, realist vorbind, unirea României cu

Republica Moldova mai este posibilă doar în caz de catastrofă
umanitară, cum ar fi un război, considera Roman Mihăieș,
politolog de la Chișinău și președinte al Asociației „Moldova
europeană Unită”.
„Unirea rapidă poate avea loc doar în cazul unei catastro-

fe umanitare în R.Moldova, de exemplu în cazul reizbucnirii
unui război cu Transnistria separatistă, care ar produce multe
victime și pagube, iar comunitatea internațională și marele
puteri ar fi puse în situația de a salva populația, una din soluții
fiind unirea rapidă cu România”, este scenariul prezentat de
Roman Mihăieș, într-un interviu acordat Ziare.com.
Chiar dacă nu va fi unire decât odată cu o posibila inte-
grare a Rep. Moldova în UE, România este totuși „principalul
avocat al Rep. Moldova”, fapt ce poate să fi jucat în apărarea
Românilor de peste Prut de o invazie ca în Ucraina.
„Rusia ține cont de faptul că România este sensibilă la su-
biectul Rep. Moldova, poate de asta nici nu a atacat și Rep.
Moldova, așa cum a făcut-o în Ucraina”, ne-a mai declarat
Mihăieș. Cât despre integrarea în UE, analistul politic crede
că aceasta ar putea fi posibilă pentru Republica Moldova abia
prin anul 2020. „Se știe deja poziția noii conduceri a UE, care
a declarat că în următorii cinci ani UE nu se va extinde și nu
va accepta noi membri. Însă asta nu înseamnă ca Rep. Mol-
dova nu are șanse de integrare în următorii 10-15 ani, iar anul
2020 mi se pare unul realist în acest sens”, a adăugat Mihăieș.
Există pentru Românii din Republica Moldova o dilema:
Uniunea europeană sau Uniunea Euroasiatică?
138
Marea majoritate a Românilor basarabeni se pronunță

pentru integrarea europeană a R.Moldova. E adevărat că o
parte din cetățenii Rep. Moldova, de diverse etnii, pledează
pentru integrarea eurasiatică. De fapt și sondajele o arată, cir-
ca 40% din cetățenii moldoveni sunt orientați spre Federația
Rusă, în orice formulă, fie CSI, fie Uniunea Eurasiatică.
Mai avem mult de lucru, să explicăm oamenilor avantajele
integrării europene, asta va dura ceva timp.
În momentul de față vorbim de o Uniune Euroasiatică
funcțională?
O Uniune Eurasiatica politico-juridică încă nu exista, deo-
camdată a fost creată o Uniune Vamala și o Comisie economi-
că eurasiatică între Rusia, Belarus și Kazahstan. Scopul Rusiei
este de a construi în locul CSI, organizație slabă, construita în
urma prăbușirii URSS, a Uniunii Eurasiatice pe modelul UE,
între statele fostei URSS.
Însă există divergente mari între Federația Rusă pe de o
parte, care dorește să dicteze în această construcție, și Bela-
rus și Kazahstan, care pledează doar pentru relații economice
mai strânse. S-ar putea ca, sub presiunea sancțiunilor UE și
SUA, economia Rusiei să nu mai permită scenarii de integra-
re și susținere economică și a altor state, să vină alt președinte
în Rusia, care să renunțe la planuri de refacere a URSS și să se
concentreze pe problemele interne.
Aparent, în toamnă, cetățenii Republicii Moldova vor
trebui să aleagă nu în funcție de doctrinele politice ale parti-
delor, ci în funcție de orientarea externă propusă de acestea.
Ce se oferă Republicii Moldova?
Categoric, Acordul de Asociere cu UE și zona de liber
schimb create deja, oferă Rep. Moldova o serie de avantaje
și preferințe care pe termen mediu și lung vor face posibilă
pregătirea pentru integrarea deplina în UE. Nu putem com-
para UE, cea mai puternica economie din lume, și beneficiile
asocierii cu aceasta, cu Rusia, care a devenit o dictatură mi-
139
litară sub regimul lui Putin, unde se încalcă masiv drepturile

omului, cu un capitalism sălbatic de model sud-american.
Cu regret Rusia nu a acceptat decizia suverană a Rep. Mol-
dova și a impus sancțiuni, a blocat exportul de vinuri, legume
și fructe pe piața rusă.
Vizionarii ruși, printre care și Dughin, văd necesitatea re-
facerii spațiului sovietic, chiar dacă sub o altă formă. Consti-
tuie acest lucru o amenințare la adresa Republicii Moldova?
Ideea promovată de Dughin, devenită oficială, de refacere a
URSS sub forma Uniunii eurasiatice, sub egida așa-zisei lumi
ruse, constituie o amenințare, deoarece este implementată cu
forța și presupune înglobarea Rep. Moldova într-o structu-
ră ostilă, în care va fi transnistrizată, iar Românii basarabeni
vor fi deznaționalizați. Rep. Moldova este locuită majoritar de
Români/moldoveni, care doresc apropiere de UE și România,
nu face parte din lumea rusă, chiar dacă are o importantă mi-
noritate vorbitoare de limbă rusă, de circa 20%.
Tot Dughin spune „Faceți Unire, dar întoarceți fața spre
Federația Rusă prin intrarea în Uniunea Euroasiatică”. Poa-
te fi aceasta o alternativă pentru România?
Dughin a aruncat o petardă, o idee nerealistă, propunân-
du-i României să părăsească UE și NATO, oferind în schimb
unirea cu Rep. Moldova. Însă oferta lui Dughin trebuie pri-
vită ca o provocare, care nu are nimic în comun cu poziția
oficială a F.Ruse. România este salvată, căci este integrată în
spațiul de valori euroatlantice prin aderarea la NATO și UE,
și în contextul războiului din Ucraina, s-a demonstrat că a
fost soluția corectă.
Pentru prima oara, Rep. Moldova a participat la un sum-
mit NATO, unde a fost și subiect de discuție și decizie. Ce a
adus această întâlnire nou pentru Republica Moldova?
NATO a oferit Rep. Moldova instrumentul important și
anume construirea capacităților de apărare și de securitate
conexe, care va permite sprijinul, consilierea și asistența ofe-
140
rită Moldovei pentru construirea capacităților de apărare și

securitate.
Din cauza guvernărilor iresponsabile, armata R.Moldova a
fost slăbită, nu posedă armament greu, de exemplu tancuri și
elicoptere, și nu este capabilă să apere cetățenii în caz de agre-
siune militară din partea armatei separatiste transnistrene de
exemplu, care este mult mai bine echipată și înarmată.
Se poate vorbi de un start pentru o integrare efectivă în
spațiul euro-atlantic sau constituie conflictul transnistrean
o problemă importantă?
La această etapă, e importantă dezvoltarea unor relații
aprofundate între NATO și RM, care să aducă într-o zi la ob-
ținerea statutului de țară membra NATO. Neutralitatea Rep.
Moldova nu este garantată de nimeni, cu atât mai mult de Fe-
derația Rusă, conflictul transnistrean fiind o dovadă în acest
sens.
La București se strigă Unire. Au politicienii de la Chiși-
nău urechi ca să audă și voință ca să se lase deschiși spre
acest subiect?
Unirea politică dintre Rep. Moldova și România a fost ra-
tată la 27 august 1991, atunci când a murit URSS.
Din păcate, politicienii aflați atunci la guvernare, în Ro-
mânia și Rep. Moldova, nu au fost capabili să fructifice mo-
mentul oportun. Astăzi Unirea Rep. Moldova cu România nu
este la ordinea zilei nici în Parlamentul de la Chișinău, nici
în cel de la București, și nu este agreată nici de marile puteri,
UE, Rusia și SUA. Conflictul transnistrean și faptul ca Rep.
Moldova nu controlează circa 11% din teritoriul național
constituie o problemă gravă, care face imposibilă nu numai
unirea cu România, dar și aderarea la UE. Dar unirea rapi-
dă poate avea loc doar în cazul unei catastrofe umanitare în
Rep. Moldova, de exemplu în cazul reizbucnirii unui război
cu Transnistria separatistă, care ar produce multe victime și
pagube, iar comunitatea internațională și marele puteri ar fi
141
puse în situația de a salva populația, una din soluții fiind uni-

rea rapidă cu România.
Poate determina noua atitudine a Bucureștiului schim-
bări în politica Federației Ruse raportat la Chișinău?
România este astăzi principalul avocat al Rep. Moldova, în
drumul spre integrare europeană.
Bineînțeles că Rusia ține cont de faptul că România este
sensibilă la subiectul Rep. Moldova, poate de asta nici nu a
atacat și Rep. Moldova, așa cum a făcut-o în Ucraina.
Pentru Românii din Rep. Moldova este important ca Ro-
mânia să fie activă și să aibă voce clară atunci când Rep. Mol-
dova sau cetățenii săi sunt în pericol.
Se vorbește de integrarea europeană. Are politicul de la
Chișinău un program clar definit în acest sens cu acțiuni și
termene?
Referitor la integrarea europeană, este bine că s-a ratificat
Acordul de asociere și liber schimb, care trebuie implemen-
tate.
Se știe deja poziția noii conduceri a UE, care a declarat că
în următorii cinci ani UE nu se va extinde și nu va accepta noi
membri. Însă asta nu înseamnă ca Rep. Moldova nu are șanse
de integrare în următorii 10-15 ani, iar anul 2020 mi se pare
unul realist în acest sens.
Se vorbește de combaterea corupției și de stat de drept.
Poate face Republica Moldova față unor astfel de exigente?
Există voință politică?
În Rep. Moldova au fost create instrumentele de luptă cu
corupția, Centrul Național Anticorupție, Comisia Națională
de Integritate, care după alegerile parlamentare, trebuie scoa-
se de sub influența factorului politic, astfel încât să devina
operaționale pe deplin. orupția și sărăcia sunt două probleme
cele mai grave cu care se confrunta Rep. Moldova și care tre-
buie combătute.
Întrebare de final, aceeași, repetată pentru cei ce ne vor-
142
besc despre și din spațiul de la est de Prut: Integrare prin

unire sau unire prin integrare?
De fapt, trebuie să constatăm că Rep. Moldova s-a asociat
UE, deci și cu România, iar unirea economică s-a și produs
odată cu intrarea Rep. Moldova în zona economică europea-
nă de liber schimb, în vigoare din 1 septembrie.
Istoria ne învață că trebuie să profităm de șanse atunci
când se oferă, o șansă ratată a fost în august 1991, alta ar putea
să vina oricând. Important este ca România și Rep. Moldova
să facă parte din același spațiu politico-juridic al UE.
Interviu realizat pentru Ziare.com

de Platforma Unionistă Acțiunea 2012.
http://www.ziare.com/europa/moldova/in-caz-de-razboi-
romania-si-rep-moldova-s-ar-putea-uni-interviu-1321146
143
2015
Reieșind din victoria categorică a partidelor

proeuropene la alegerile locale, partidele
prorusești își fac iluzii că ar putea să obțină
majoritatea parlamentară la alegeri anticipate
iunie 25, 2015
Andriana Cheptine
În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA,

cunoscutul analist politic, Roman Mihăeș a vorbit despre
rezultatele alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, prin-
cipalele concluzii ce pot fi făcute în urma acestor alegeri,
dacă există vreo legătură între rezultatele alegerilor locale şi
procesul de negocieri privind învestirea noului Guvern, dar
și pe cât de posibile sunt alegerile parlamentare anticipate.
T.: Dle Mihăeș, cum apreciați rezultatele alegerilor locale
generale din 14 iunie 2015?
R.M.: Consider că alegerile au fost câștigate de partidele
proeuropene, în peste 2/3 din raioane se vor forma majorități
pe baza PD, PLDM, PL și a Blocului lui Iurie Leancă.
La votul politic, pentru consiliile de nivelul doi, PLDM are
18,27%, PD -17,58%, PL – 12,63%, Blocul Leancă – 7,60%, adi-
că împreună 56,08 %. Iar la consiliile de nivelul întâi, partidele
proeuropene au acumulat împreună 58,03%. Trebuie mențio-
nat că și cea mai mare parte din candidații independenți sunt
proeuropeni. Partidele prorusești – PSRM și PN au acumulat
împreună circa 20% în consiliile de nivelul întâi și 27,72% în
consiliile de nivelul doi. PCRM a acumulat circa 10%, însă
acest partid nu poate fi numit antieuropean și a declarat deja că
144
nu va forma majorități nici cu proeuropenii, nici cu prorușii,

dar se va orienta în funcție de conjunctură.
T.: Care sunt principalele concluzii ce pot fi făcute?
R.M.: Principala concluzie este că electoratul proeuropean
îl depășește cu mult pe cel prorusesc și că toate sondajele au
fost false. Consider că cifrele la votul geopolitic în majoritatea
sondajelor care se organizează în RM au fost falsificate. Votu-
rile nu se pierd, ci migrează de la un partid la altul. Cetățenii
chiar dacă se dezamăgesc de un partid, votează altul, proeuro-
pean, ceea ce am văzut la Chișinău. Rezultatul din Orhei și alte
localități ne arată că electoratul moldovenesc se lasă cucerit de
populiști. Populiștii câștigă teren în RM și acest fenomen doar
se va amplifica.
T.: Ce alianțe credeți că vor fi făcute la nivel de teritorii
după aceste alegeri?
R.M.: Vom avea trei tipuri de alianțe la nivel local: proeuro-
pene formate din PD, PL, PLDM și Blocul Leancă; prorusești,
formate din PSRM și PN; alianțe hibrid, care se vor forma în
unele localități și raioane.
T.: Cu ce credeți că se va termina lupta pentru Primăria
capitalei?
R.M.: În turul doi la alegerile pentru Primăria Chișinău,
Dorin Chirtoacă are șansa nr.1 să câștige. Însă soarta alegerilor
depinde de prezența la vot și de faptul care tabără va reuși să-şi
mobilizeze mai bine susținătorii. Îndemn personal electoratul
proeuropean din mun. Chișinău să se prezinte la vot.
T.: Există vreo legătură între rezultatele alegerilor locale
şi procesul de negocieri privind învestirea noului Guvern?
R.M.: Bineînțeles ca există o legătură dintre rezultatele ale-
gerilor, astfel partidele proeuropene au mai primit un mandat
politic de la cetățeni pentru a guverna țara. Contează mult și
scorurile partidelor proeuropene pentru a fi folosite ca argu-
ment la negocieri.
T.: Ce coaliție de guvernare credeți că am putea avea?
145
R.M.: Mi-aș dori o alianță între PD, PLDM, PL și grupul

Leancă, pentru a continua politica de integrare europeană. De
asemenea, este important de a oferi PCRM-lui un rol de opo-
ziție constructivă, ca acest partid să participe la alegerea șefului
statului, atunci când va expira mandatul Președintelui Timofti.
T.: Pe cine vedeți în funcția de Prim-ministru?
R.M.: După un mandat slab al ex-Premierului Gaburici, tre-
buie să învățăm lecția și să identificăm o personalitate capabilă
să conducă un Executiv care se confruntă cu multiple proble-
me. Ar fi de preferat o personalitate cu experiență în politică,
cu viziuni proeuropene demonstrate, fără un trecut neclar, care
să nu fi avut probleme cu integritatea și justiția.
T.: Pe cât de posibile vi se par alegerile parlamentare an-
ticipate?
R.M.: Cu regret, constatăm că RM, fiind o republică par-
lamentară, e afectată, la fel ca și Grecia și Italia, de crize per-
manente politice, legate în special de probleme și tergiversări
după fiecare ciclu electoral, când este complicat de format noi
majorități parlamentare. În republicile parlamentare este greu
și durează mult timp atât alegerea șefului statului în Parlament,
cât și formarea majorităților pentru a forma Guvernul. Iar
majoritățile parlamentare sunt fragile și orice Guvern instalat
poate fi ușor demis. În condițiile actuale, alegerile parlamenta-
re anticipate trebuie evitate. Avem nevoie de stabilitate politica
pentru a implementa reformele. Dar, reieșind din rezultatele
alegerilor locale, cred ca partidele prorusești își fac iluzii că ar
putea să obțină majoritatea parlamentară la alegeri anticipate.
Astfel, principalele partide antieuropene, la votul politic acor-
dat pentru consilii de toate nivelele, au obținut rezultate mo-
deste: PSRM are circa 16%, iar PN – circa 11%.
http://tribuna.md/2015/06/20/interviu-roman-miha-
es-soarta-alegerilor-depinde-de-prezenta-la-vot/
146
2016
ANALIZĂ: Stratfor prezice dezintegrarea

Rusiei. Dar cine poate apăra astăzi
Republica Moldova de ofensiva
pe toate fronturule a Kremlinului?
februarie 5, 2016
Agenția americană Stratfor, supranumită „CIA din umbra”

și recunoscută pentru rigurozitatea comentariilor sale a reușit
să pună pe jar opinia publică internațională cu noi predicții mai
mult decât interesante. Analiștii instituției conduse de influen-
tul George Friedman conturează o posibilă evoluție a lucrurilor
în întreaga lume, pentru următorul deceniu, iar unele concluzii
par de-a dreptul șocante.
Analiza cuprinde o radiografie a situației în toate zonele
„fierbinți” de pe glob, iar pe noi ne interesează Europa de Sud-
Est, spațiu în care se plasează și Republica Moldova. Simpto-
matic este faptul că această analiză vine după o recentă vizită la
București a lui George Friedman, fapt ce conferă prognozelor
un plus de precizie.
Astfel, spun experții Stratfor, în următoarea perioadă ne pu-
tem aștepta la o acutizare a situației în Uniunea Europeană, o
fragmentare a viziunilor, determinate cu precădere de evoluția
alarmantă a crizei refugiaților, dar și de poziția față de ofensiva
geopolitică a Federației Ruse.
Analiștii considera că pe fundalul divergențelor dintre statele
europene, Rusia va deveni mai activă în spațiul fostei Uniuni
Sovietice și va încerca să recupereze influența în aceste state.
În aceste condiții, o serie de țări de la Marea Baltică până
la Carpați și Marea Neagră vor dezvolta încet-încet un interes
147
comun în contracararea Moscovei. Teama de agresiune va fi un

factor unificator, deoarece România și Lituania împărtășesc vi-
ziunile Poloniei (care se vede drept liderul natural al Europei
Centrale și de Est) atunci când vine vorba despre Moscova.
Aceste țări vor miza pe legăturile mai puternice cu NATO în
regiune, dar și pe regimul sancțiunilor împotriva colosului din
răsărit.
Stratfor le aduce, însă, și o veste bună țărilor estice. Analiștii
agenției consideră că „Rusia se va prăbuși”, din cauza sancțiuni-
lor Occidentului, scăderii prețului petrolului dar și a conflicte-
lor interne. Altfel, după 2020, țara condusă de Vladimir Putin
va fi împărțită în mai multe regiuni semi-autonome, care s-ar
putea să nu se înțeleagă între ele. „Este puțin probabil că Fede-
rația Rusă să supraviețuiască în actuala formula”, spun analiștii
Stratfor, care avertizează, însă, că Moscova va dezvolta intens ar-
mamentul nuclear, fapt ce va spori tensiunile. „Controlul asupra
armamentului nuclear va fi mult mai dificil de făcut dat fiind că
Rusia va fi împărțită în mai multe regiuni semi-autonome. Răs-
pândirea stocului de armament nuclear va fi cea mai mare criză
a următorului deceniu”, conchid analiștii Stratfor.
Pe fundalul relațiilor tensionate între Rusia și țările din Eu-
ropa de Sud-Est, sprijinite de SUA, situația Republicii Moldova
devine extreme de vulnerabilă. Tot analiștii Stratfor considerau
anterior, într-o altă prognoză, făcută cu câțiva ani în urmă, că
țara noastră, „prinsă între rădăcinile sale românești și trecutul
său sovietic”, „nu și-a dezvoltat o identitate națională indepen-
dentă față de acești doi poli”.
„Moldova este un loc al influențelor străine venite din toate
părțile, fără un centru clar”, consideră experții agenției america-
ne, care mai spun că spațiul dintre Prut și Nistru se împarte în
două curente antagoniste: unul care păstrează o nostalgie față de
Uniunea Sovietică și altul „care speră că Uniunea Europeană și
NATO vor apăra o națiune care nu există”.
Ultimul citat ar pune, cu siguranță pe jar, exponenții curen-
148
tului pro-rus din Moldova. Instituția condusă de George Fried-

man considera, de asemenea, că „Moldova a fost o dată parte a
României, dar și a Uniunii Sovietice și are sens doar atunci când
face parte din ceva”. ”Uniunea Sovietică a dispărut, iar Europa
are mai multe probleme decât poate rezolva și nu caută altele
noi. România este încă acolo. Nu este o soluție perfectă și este
sigur că unii moldoveni vor fi nemulțumiți, însă este, totuși, o
soluție, oricât de imperfectă ar fi”.
Dar este absolut clar că analiștii Stratfor au dreptate cel puțin
dintr-un motiv evident: ofensiva Federației Ruse în spațiul pru-
to-nistrean este mai evidentă decât oricând.
Activizarea coloanei a cincea a Moscovei, antrenarea țării în
proteste interminabile, ultimatumuri pe bandă rulantă, toate
acestea fac parte din planul Rusiei de a recuceri redutele pierdute
odinioară, în spațiul ex-sovietic. Recent, la 20 ianuarie Kremlinul
a unit forțele politice de stânga clasice proruse cum ar fi PSRM
și PN, cu Platforma DA, în încercarea de a declanșa alegeri
parlamentare anticipate. Nimeni nu poate prezice cu exactitate
cum vor evolua lucrurile în Moldova, mai ales în condițiile în
care țara face cu greu față crizei economice și politice. Investirea
Guvernului de larga coaliție Filip, care a fost susținută de SUA,
UE, România dar și alte țări, este calea corecta spre stabilizare și
implementarea Acordului de asociere cu UE. Noul Guvern își
propune deblocarea relațiilor cu FMI și UE, ceea ce ar putea sal-
va RM de colaps financiar și politic. În aceste condiții, Moldova
nu poate miza decât pe UE, România și statele care știu pe pielea
lor ce înseamnă „cizmă sovietică”. Țări care, alături de noi, au
băut din plin din cupa umilinței, în perioada „raiului socialist” și
care constituie acum bastionul estic al Alianței Nord-Atlantice.
Nu știm cum vor evolua lucrurile în continuare, însă Moldova
nu prea are de ales.
TERTIUM NON DATUR, cum ar spune romanii.
Centrul de analiza și consultanta politica Rating
149
Roman Mihăeș: Am decis să candidez,

deoarece există pericolul real ca forțele
antieuropene și antinaționale
să câștige alegerile prezidențiale
septembrie 7, 2016
Stimați concetățeni,
la 30 octombrie electoratul moldovean este chemat să-și de-
cidă soarta sa și a Republicii Moldova.
Am decis să candidez la funcția de Președinte a R.Moldova,
deoarece există pericolul real ca forțele antieuropene, antiromâ-
nești și antinaționale să câștige alegerile prezidențiale.
Dacă vor câștiga forțele antieuropene și antiromânești, ne
paște pericolul transnistrizării, vom deveni un protectorat ru-
sesc, ceea ce înseamnă că se poate întâmpla să fim lipsiți de li-
bertate, de alfabetul latin, limba română de stat, chiar și de inde-
pendență și suveranitate.
Există pericolul real al transnistrizării, prin împărțirea puterii
între un Președinte prorus ales și nomenclatura transnistreană
în frunte cu Sevciuk, Smirnov și alții, prin așa zisa federalizare.
Statul moldovenesc trebuie modernizat și înlocuit cu un stat
democratic, un stat al democrației populare.
Populația R.Moldova în mare parte a luat calea pribegiei și a
fost adusă la starea de cea mai săracă și umilită din Europa.
Începând cu 1991, clasa politică moldoveneasca, constituită
în mare parte din foștii securiști și activiști comuniști, s-a în-
regimentat în diverse partide, care prin discursuri și lozinci au
acoperit întreg spectrul politic, având însă toate un scop comun:
îmbogățirea guvernanților, prin însușirea averii publice, prihva-
tizări frauduloase, abuzuri etc.
Astăzi vedem că Republica Moldova nu a fost pregătită pen-
150
tru guvernarea partinică și alegerea Președintelui în Parlament.

Republica Moldova se confruntă cu separatism teritorial în
regiunea transnistreană, are pe teritoriul național forțe armate
nelegitime ale unui stat, mare putere regională, care se opu-
ne cursului proeuropean, și în acest context are nevoie de un
Președinte ales de întregul popor care să organizeze națiunea
pentru apărare și rezistență.
Trebuie să trecem de la liberalismul sălbatic sau capitalismul
sălbatic, la un capitalism popular, eficient economic. Trebuie
să promovăm cele trei valori sociale și politice ale democrației
europene populare – libertatea, solidaritatea și egalitatea oa-
menilor.
Doresc să promovăm în această campanie electorală o alter-
nativă care să permită poporului să iasă din mizeria materială
și morală în care se află și să pășească pe calea prosperității și
civilizației, alături de celelalte națiuni ale Europei Unite.
Nu există alternativă pentru integrarea europeană a Repu-
blicii Moldova, Acordul de Asociere și Liber Schimb este pri-
mul pas în acest sens, care trebuie urmat de o cerere pentru a
deveni țară candidat.
În aceste condiții, singura soluție este alegerea unui Preșe-
dinte patriot, proeuropean, un președinte care să guverneze
în favoarea drepturilor și libertăților cetățenilor țării. Teze de
bază a programului electoral:
1. Republica Moldova și România sunt două state româ-
nești. România a recunoscut independența Republicii Moldo-
va în 1991, și astăzi este principalul avocat al acesteia pe dru-
mui integrării europene și modernizării.
În anul 2018, dacă voi fi ales Președinte, voi declanșa un Refe-
rendum pentru Unirea politică a R.Moldova cu România.
Condiția de bază ca acest referendum să fie declanșat, este
ca să fie simultan și în aceeași zi cu unul petrecut în România,
și poate fi declanșat doar în cazul în care Statul Român, prin
intermediul Parlamentului, Președinției și Guvernului, va veni
151
cu o ofertă de Unire, cu un plan de acțiuni pe toate domeniile,

politic, economic, militar etc.
Indiferent de faptul dacă va fi organizat un referendum, sau
de rezultatele referendumului pentru Unirea dintre Republica
Moldova și România, voi propune unificarea valutară și introdu-
cerea leului românesc pe teritoriul Republicii Moldova, să avem
o singură Banca Națională, ceea ce va aduce stabilitate financiară
și va conduce treptat la introducerea monedei euro, concomi-
tent în România și în Republica Moldova.
De asemenea e nevoie de interconectare la sistemul energe-
tic european și cel romanesc, de a construi poduri peste Prut,
cale ferată cu ecartament european etc.
2. Voi propune o Reformă constituțională, care va preve-
dea fortificarea instituției prezidențiale, avem nevoie de o re-
publică semi-prezidențială clasică pe model francez, în care
Președintele să propună candidatura Premierului, să participe
atunci când dorește la ședințele guvernului, dar și să poată să
demită Guvernul.
Republica Moldova are nevoie de o instituție puternică pre-
zidențială, de un lider al națiunii care să se implice activ în tre-
burile societății.
3. Voi propune, acordarea unei autonomii similare cu cea
găgăuză pentru regiunea transnistreană. Acordarea autonomi-
ei se va face de către Parlamentul de la Chișinău, doar după
referendumuri în fiecare localitate aflată astăzi sub controlul
autorităților separatiste.
Reglementarea transnistreana trebuie să se bazeze pe legile
adoptate de Parlamentul de la Chișinău la 22 iulie 2005, prin
care este prevăzută dicriminalizarea, demilitarizarea și demo-
cratizarea regiunii transnistrene.
4. Țările vecine Ucraina și România, și întreaga Europa, au
nevoie de o Republică Moldova reunificată teritorial, stabilă
politic și economic, cu o guvernare democratică.
Neutralitatea actuală constituționala a R.Moldova nu este
152
respectată de către Federația Rusă. După evenimentele de ane-

xare a Crimeii și din regiunile de Est ale Ucrainei, R.Moldova
nu este securizată și nu are garanții suficiente de apărare. În
acest context, voi propune semnarea unui Acord militar spe-
cial de apărare între SUA, România și R.Moldova, pe modelul
SUA-Israel, sau SUA-Korea de Sud, privind apărarea R.Moldo-
va, în caz de atac militar al unei țări terțe.
5. Voi propune modificarea Codului Muncii și introducerea
zilei de munca de 6 ore pe zi, 30 de ore săptămânal. În unele
țări, printre care, Suedia, Franța și Germania, s-a redus timpul
de muncă și s-a reușit îmbunătățirea calității vieții și creșterea
productivității muncii.
Potrivit unui studiu realizat de cercetători de la University
College London, salariații care lucrează mai multe ore, se expun
unui risc crescut de accident vascular cerebral și atac de cord.
6. Investigarea rapidă și transparentă a furtului din sistemul
financiar bancar moldovenesc, cazul BEM și altele, și atragerea
la răspundere penală a tuturor celor implicați. Trebuie făcute
toate demersurile pentru recuperarea pagubei.
Voi propune, modificarea legislației financiar-bancare pen-
tru a interzice deținerea de acțiuni în băncile din Republica
Moldova de către firme înregistrate în zone off-shore.
Trebuie să facem condiții ca să fie posibilă, atragerea în Re-
publica Moldova a filialelor și sucursalelor instituțiilor financi-
are internaționale cu o bună reputație.
Creșterea treptată a cotei și asigurarea la 100% a depozitelor
bancare a persoanelor fizice.
7. În contextul unui fenomen tot mai accentuat de îmbătrâ-
nire a populației care pune presiune din ce în ce mai mare asu-
pra mecanismelor de protecție socială, gestionarea sistemului
public de pensii reprezentă o provocare pentru toate statele
lumii.
Suplimentar la pensia publică de stat, trebuie extins siste-
mul, cu un sistem de pensii administrate privat, cu contribuții
153
obligatorii pentru persoanele de până în 35 de ani și opționale

pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani.
Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat
(obligatorii) este asigurarea unei pensii private, care suplimen-
tează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării și
investirii de către companii private specializate, în interesul
participanților, a unei părți din contribuția individuală de asi-
gurări sociale.
8. Lupta împotriva corupției trebuie să treacă de la etapa lup-
tei cu corupția mica și mijlocie, la lupta cu corupția mare. Confis-
carea averilor dobândite ilegal trebuie să fie o practică obișnuită.
Voi propune introducerea pedepsei cu închisoare pe viață pen-
tru furtul averii publice mai mare de un milion de euro. Doar în
cazul în care va fi restituită paguba materială statului, se va putea
schimba sentința, din pedeapsa cu închisoare pe viață, în alta.
9. Voi propune o reformă a structurii teritorial-administra-
tive, prin lichidarea raioanelor sovietice și ineficiente, și înlo-
cuirea lor cu regiuni pe modelul european sau județe.
De asemenea e nevoie de o reformă a administrației publice
centrale și de redus masiv din ministere, agenții, funcții inefi-
ciente etc..
10. Voi propune reforma Codului Electoral, astfel încât să
avem un Parlament ales în mod mixt, 50% deputați aleși pe
listele partidelor, iar ceilalți – în circumscripții uninominale.
Oamenii trebuie să-și cunoască deputatul ales în localitatea
lor și să ceara de la el respectarea promisiunilor preelectora-
le și intervenții în interesele comunităților, eventual să-l poată
demite.
Propunem modernizarea statului, un stat cu adevărat demo-
cratic și european, care să guverneze pentru întregul popor.
De la Rîm ne tragem, din Dacia Romană!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Cu respect, Roman Mihăeș.
154
2017
Roman Mihăeș:
În politica din RM s-au evidențiat
două poluri importante
ianuarie 23, 2017
Andriana Cheptine
În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA,

cunoscutul analist politic, Roman Mihăeș a vorbit despre
conceptul lumii politice bipolare, șansele anulării Acordului
de Asociere RM-UE, introducerea sistemului electoral mixt
sau uninominal, alegeri parlamentare anticipate, cum va fi
anul 2017 din punct de vedere politic, dar și despre alte as-
pecte importante.
T.: Dle Mihăeș, ce părere aveți despre conceptul lumii politi-

ce bipolare, despre care mai mulți analiști politici afirmă că s-a
instaurat în Moldova, la un pol fiind socialiștii și Igor Dodon,
iar la celălalt – actuala echipă de guvernare? E bine aceasta
pentru Moldova?
R.M.: Așa cum Dodon a câștigat alegerile prezidențiale, el
venind din opoziția dură pro-rusă, avem una din cele trei cele
mai importante funcții de stat, și anume Președinția, deținută
de adversarii actualei majorități parlamentare.
Acum s-au evidențiat două poluri importante: Președinte-
le Dodon, care este pro-rus și pledează pentru abandonarea
cursului proeuropean și pentru federalizarea țării, și actuala
guvernare pro-europeană, în special Partidul Democrat, con-
dus de Vlad Plahotniuc, ca pilon și principala forță a guver-
nării pro-europene.
155
Este bine că există majoritatea parlamentară, condusă de

PD, care nu a permis stângii pro-ruse, după victoria lui Do-
don, să preia întreaga putere, fiind o contrapondere și ținând
sub control mișcările antieuropene ale Președintelui Dodon.
Asta e situația de moment, care va dura până la alegerile
parlamentare, atunci când vom vedea ce vor decide cetățenii.
T.: În general, credeți că relațiile dintre Președinție, pe de o
parte, și echipa de guvernare pe de altă parte, vor fi bune sau
vor fi caracterizate de confruntare în perioada următoare?
R.M.: Eu aș vrea să văd o colaborare între instituțiile pu-
terii în interesul cetățenilor. E nevoie de consens, sper să se
identifice multe teme comune de colaborare. Totuși, vedem
că sunt subiecte în care pozițiile diferă total și asta e normal.
Important e ca lupta politică să se ducă în cadrul legii, a nor-
melor democratice și, de ce nu, al bunului simț. Foarte mult
aici depinde de Președintele Dodon, el ar trebui să revină în
albia constituțională, care îi definește foarte clar împuternici-
rile, și să nu le depășească.
Avem o republica parlamentar/prezidențială, în care îm-
puternicirile Președintelui sunt limitate. Parlamentul are pâr-
ghii constituționale să verifice activitatea Președintelui și să-l
sancționeze, în caz de depășire a împuternicirilor, în cazuri de
abuzuri sau infracțiuni săvârșite etc.
Oamenii deja au obosit de atâta confruntare și își doresc
stabilitate și îmbunătățirea condițiilor de viață.
T.: Președintele Igor Dodon pledează pentru anularea Acor-
dului de Asociere RM-UE. Ce șanse de reușită are intenția lui?
R.M.: Președintele are anumite competențe legale, con-
stituționale. E suficient să le consultăm pentru a afla că po-
litica externă, în principal, este competența Guvernului și a
Parlamentului. De aici și putem trage concluzii despre reușita
în intențiile schimbării vectorului politic. Actuala majoritate
parlamentară, Guvernul și Parlamentul se opun, iar intențiile
Președintelui Dodon vor rămâne la nivel de declarații.
Dodon a declarat în fața lui Putin că speră ca PSRM să ob-
156
țină majoritatea parlamentară după alegeri, pentru a denunța

Acordul de Asociere. De fapt, viitoarele alegeri parlamentare
vor fi cruciale, și, în funcție de rezultate și de componența
viitoarei majorități parlamentare, vom ști și soarta Acordului
de Asociere cu UE.
T.: Credeți că e posibilă varianta alegerilor parlamentare
anticipate, despre care, de asemenea, vorbește Igor Dodon?
R.M.: Cetățenii au nevoie acum de liniște și de condiții de
trai mai bune. Vedem că în sondaje cel mai mult îi îngrijo-
rează pe oameni prețurile, locurile de muncă, viitorul copii-
lor. Apropo, anul trecut a fost cea mai mică inflație din 2009,
s-au deblocat relațiile cu FMI, UE și alți finanțatori. Premise
pentru alegeri anticipate nu sunt, Guvernul Filip este stabil,
are recunoaștere externă și este susținut de o majoritate par-
lamentară suficient de mare și stabilă. Cred că eventualele
alegeri parlamentare anticipate doar va arunca din nou țara
într-un haos politic.
Există și riscul să câștige forțele antieuropene. Partenerii
de dezvoltare vor stabilitate în țara noastră. Dar totul depinde
de negocierile dintre Președinte, putere și opoziție și nu ex-
clud că pot conveni să fie și alegeri anticipate, de exemplu în
primăvara sau vara anului 2018.
T.: Pe cât de oportună vi se pare ideea introducerii sistemu-
lui electoral mixt sau uninominal, despre care vorbește tot mai
multă lume?
R.M.: Ambele sisteme, majoritar și proporțional, au plu-
suri și minusuri. Minusul cel mai mare al actualului sistem
este că cetățenii și regiunile nu au legătură cu deputații aleși,
ei sunt subordonați conducerii de partid. Sondajele arată că
cei mai mulți oameni doresc să-și cunoască deputatul, să vo-
teze persoana, nu lista de persoane, multe dintre care nu le
cunoaște. De altfel, este pe larg răspândită practica alegerilor
directe sau mixte în statele europene.
Când votezi persoana, investești încredere în el. Iar când
e o listă de necunoscuți, se pierde legătura directă între ale-
157
gător, adică cetățean și deputat. Așa cum cetățenii au dorit

alegerea directă a Președintelui țării, la fel doresc să aleagă și
deputații. Cred că e bine ca politicienii să examineze la modul
serios acest subiect. Personal, sunt adeptul sistemului electo-
ral mixt, jumătate din deputați urmând să fie aleși pe liste de
partid, iar cealaltă – de către cetățeni direct în circumscripții
uninominale.
T.: Ce șanse de reușită credeți că are tentativa liberalilor de
a-l demite pe Igor Dodon?
R.M.: Unele declarații ale Președintelui Dodon contravin,
altele sunt la limită – să vedem dacă a semnat ceva la Mos-
cova. Oricum, toate actele semnate de Președinte trebuie să
ajungă în Parlament pentru a fi examinate. Vom ști mai multe
doar după ce va fi luată decizia comună a consiliului alianței
de guvernare. Acum e prematur să discutăm despre șansa de
a suspenda Președintele.
Cred că soluția suspendării Președintelui va fi examinată
mai serios, în caz de derapaj major al Președintelui, care ar
pune în pericol imediat pacea sau integritatea teritorială a ță-
rii. În caz că Președintele nu se conformează rigorilor consti-
tuționale, el poate fi suspendat și petrecut un referendum de
demitere în aceeași zi cu alegerile parlamentare, astfel încât să
nu se cheltuiască bani în plus.
T.: În general, cum credeți că va fi anul 2017 din punct de
vedere politic? La ce să ne așteptăm?
R.M.: Pe de o parte va fi un an al confruntării dintre Preșe-
dinție și guvernare, majoritatea parlamentară. Pe de altă par-
te, ar trebui să fie un an al constructivismului și a colaborării,
ca cetățeanul să simtă că trăiește mai bine și să nu vrea să
emigreze.
T.: Vă mulțumim!
158
Kremlinul contraatacă sau Igor Dodon,

Hugo Chaves, sindromul Voronin
și efectele posibile
ianuarie 25, 2017
Ieri, Președintele Dodon, a anunțat că va iniția adresări că-

tre popor, cu prezența presei, o dată în lună, sau de câte ori va
fi nevoie, ceea ce mi se pare o încercare de plagiat de la Putin,
sau chiar de la fostul dictator din Venezuela, și acela socialist
populist, Hugo Chaves.
Dacă Dodon dorește să implementeze în RM un stil au-
toritarist de președinte gen Putin, sau Chaves, ar fi bine în
primul rând să afle ca R.Moldova nu este republică preziden-
țială, și să citească Constituția să vadă ce împuterniciri are. În
rândul doi, socialismul populist gen Chaves a adus Venesu-
ela, o țară cu resurse imense de petrol, la foamete și sărăcie.
Este evident că Dodon promovează agenda Kremlinului
în RM și își coordonează acțiunile cu administrația lui Putin.
Asta s-a văzut clar la Moscova – Dodon a fost primit ca „omul
casei”, iar presa rusă a notat încă o victorie geopolitică a lui
Putin în politica externă.
Însă exemplul lui Cantemir, invocat de Dodon, de priete-
nie moldo-rusă, e simbolic, să nu fie nevoit și Igor Nicolaevici
să fugă din țară cu camarila de la Palat.
Kremlinul dorește, în primul rând, denunțarea Acordului
de Asociere RM-UE și semnarea unui document de cola-
borare RM – Uniunea economică eurasiatică. De asemenea
Kremlinul dorește implementarea memorandumului Kozak
în ceea ce privește reglementarea diferendului transnistrean.
Dar de ce Dodon insistă pe denunțarea Acordului cu UE,
în condițiile când, conform Biroului Național de Statistică,
vedem că ponderea țărilor CSI în totalul exporturilor moldo-
159
venești s-a redus de la 50,5 de procente, cât era în 2005 la 20,6

de procente, în 2016, iar cea a statelor UE a crescut de la 40,6
la 64,8 la sută?
Uniunea economica eurasiatica este un eșec și ca să se
convingă de asta, Dodon trebuie să meargă la Minsk să-i spu-
nă Lukașenko adevărul.
De asemenea se vede clar încercarea lui Dodon de a cer-
ta RM cu vecinii, Ucraina și România. Analistul politic Dan
Dungaciu declara că, de fapt, se creează o axă RM, Rusia, Un-
garia, care ar putea să facă probleme identitare României.
Kremlinul dorește să momească aventurierii politici cu ideile
de Moldova Mare și Ungaria Mare.
Îl îndemn pe Dodon să vadă că și Voronin a încercat să
provoace România și să promoveze separatismul în Moldova
românească, a instituit și regim de vize pentru cetățenii ro-
mâni, a deportat mulți cetățeni români de pe teritoriul RM,
și în rezultat a obținut izolarea RM, și suspendarea finanțării
internaționale.
Dar dacă nu se va ține cont de lecțiile istoriei, va urma
încercarea de izolare a RM, de transformare a statului mol-
dovenesc in paria, în care Rusia să se poziționeze în fața opi-
niei internaționale drept un arbitru care poate să intervină,
așa cum este modelul bielorus, rol de care Lukașenko în-
cearcă să fugă, fără prea multe șanse de o cam dată. În calea
Kremlinului, pentru a instala o guvernare antieuropeană, și
pro-rusă, stă PD, PL și actuala majoritate parlamentară pro-
europeană. Dodon își propune să provoace cu orice preț ale-
geri anticipate, și să dizolve Parlamentul actual cu majoritate
proeuropeană. El declară că dorește un referendum, în acest
sens, care să acorde președintelui împuterniciri suplimentare.
De fapt Dodon dorește să obțină împuterniciri caracteristice
unei republici prezidențiale și acest lucru nu trebuie admis.
Nu avem nevoie de un nou Hugo Chaves, care să introducă
dictatura și să falimenteze definitiv R.Moldova.
Dodon joacă cu mandatul pe masă și declară că nu se teme
160
de o eventuală suspendare a sa, urmată de un referendum de

demitere.
El a recunoscut că a avut o întâlnire cu Usatîi la Mosco-
va și că ar putea urma acțiuni comune cu opoziția unită de
Kremlin, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, pe 20 ianuarie
2016 în fața Parlamentului.
Iată de ce Dodon nu se teme de referendum, de demitere,
are probabil garanții de la coordonatorii din Kremlin, că va
fi susținut de partidele conduse de Cibotaru, Năstase, Usatîi,
Maia Sandu și alții. Să ne amintim că în 2001, alt reprezen-
tant al stângii pro-ruse radicale – Voronin avea 71 mandate
în Parlament și nu a reușit să aducă Moldova în brațele Rusiei,
cu toate că avea majoritate constituțională și, aparent, putea
să facă orice. La fel nu va reuși nici Dodon, care are poziții
mult mai slabe decât Voronin în 2001, de aici și sindromul
Voronin al stângii pro-ruse moldovenești. Este important să
nu-i permitem lui Dodon și Putin să transforme R.Moldova
într-un nou Donbas, adică să evităm un război civil. Putin
este maestru internațional la declanșarea unor asemenea răz-
boaie, s-a văzut în Ucraina și Siria.
Pentru a nu admite războiul, e nevoie de acționat ferm și
dur, au fost timpuri și mai grele și sunt convins că vom reuși.
161
Șantajul Kremlinului nu trece.

Avem un nou contract de furnizare
a energiei electrice
aprilie 1, 2017
O veste bună a venit astăzi și anume că societatea pe acțiuni

„Energocom” a semnat cu compania „DTEK Trading” din Ucrai-
na, contractul de furnizare a energiei electrice către Republica
Moldova pentru perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2018.
La 31 martie curent, în urma examinării ofertelor primite

de la SA „Energocom” și Centrala de la Cuciurgan, dar și a
negocierilor cu aceste companii, operatorii reglementați de
pe piața energetică din Republica Moldova – ÎCS Gas Natural
Fenosa Furnizare Energie SRL, ÎCS Red Union Fenosa SA,
Furnizare Energie Electrică Nord, ÎS Moldelectrica, SA Red
Nord și SA Red Nord Vest, au semnat contracte cu SA „Ener-
gocom” privind procurarea de energie electrică pentru peri-
oada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2018.
Din comunicatul Ministerului Economiei mai aflăm că,
oferta SA „Energocom” a fost agreată de operatorii reglemen-
tați datorită prețului mai avantajos oferit – 50,2 USD pentru 1
MWh. Centrala de la Cuciurgan, în prima rundă de negocieri
a propus prețul de 58,5 USD pentru 1 MWh, diminuîndu-l în
cea de-a doua rundă până la 54,4 USD. Astfel, la volumul de
energie electrică importat de Republica Moldova pe parcur-
sul unui an, diferența dintre prețurile finale, propuse de cei
doi ofertanți, aduce o economie de circa 300 milioane de lei.
Șefii regimului separatist au încercat să impună RM un
preț dezavantajos, crezând că oricum vor avea garanții că nu
vor fi refuzați. În presă s-a mai scris anterior că RAO ES, care
controlează Centrala de la Cuciurgan, împreună cu capii re-
162
gimului separatist, fac afaceri ilegale, netransparente, nu plă-

tesc impozite etc. Kremlinul a profitat anterior de guvernările
pro-ruse și corupte din trecut, care au închis ochii la multe
nelegiuiri. Astfel ar trebui să amintim că RAOES a privatizat
ilegal Centrala de la Cuciurgan, și RM are tot dreptul să ceară
să-i fie restituită proprietatea, sau să fie plătită o despăgubire.
Regimul de la Tiraspol a vrut să aplice o lovitură dură eco-
nomiei Moldovei și populației din țara noastră, astfel ei au
propus inițial peste 58 de dolari livrarea de energie electrică,
ceea ce ar fi provocat scumpiri importante a energiei pentru
consumatorii finali. De fapt separatiștii, susținuți de Kremlin,
au țintit să declanșeze scumpiri în lanț a prețurilor de pe piața
din RM, care să ducă la nemulțumiri populare, și în final să
avantajeze partidele pro-ruse la alegerile viitoare parlamen-
tare. Pe ce au mizat liderii separatiștilor, știind că condițiile
lor dezavantajoase, pot să ducă la pierderea contractului de
furnizare, și că bugetul regiunii în mare parte era format din
contribuția Centralei de la Cuciurgan?
Probabil că ei credeau că RM nu are alternative, sau că Ru-
sia va aplica presiuni pe oficialii de la Chișinău să cumpere de
la ei? Iată că nu le-a mers de data asta, pentru că guvernarea
de la Chișinău are demnitate și curaj să spună nu, atunci când
cineva încearcă să impună condiții dezavantajoase și nici șan-
tajul de la Kremlin nu trece.
Iar contractul cu Ucraina contribuie la păstrarea actuale-
lor tarife, atât la energia electrică, cât și la alte produse, și ast-
fel planurile separatiștilor au fost dejucate. Planurile FSB-lui
și a regimului de la Tiraspol, au fost date peste cap și trebuie
să le fie de învățătură pentru viitor.
Separatiștii trebuie să înțeleagă că, fiind plasați între o
Ucraina, ostilă lor, și RM (Chișinău), au o singură șansă, să
termine cu izolarea regiunii, și să se legalizeze, acceptând un
statut constituțional.
Jocurile murdare și oculte s-au terminat.
163
Spectacolul regizat de organizatorii

conferinței a eșuat, sistemul de vot
pe liste este depășit
aprilie 10, 2017
La dezbaterea publică cu tema: Modificarea sistemului elec-

toral din Republica Moldova – pro și contra, s-a dorit aplicarea
de către echipele Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase, a unei
lovituri mortale sistemului uninominal. Conferința a fost or-
ganizată de două fundații mari germane, Konrad Adenauer
Stiftung și Friedrich Ebert Stiftung, iar din partea moldove-
nească – IDIS Viitorul și Adept, dorindu-se crearea efectului
unei opinii finale, care să cuprindă consensul celor mai titrați
experți din interior și exterior, și care să pună verdictul dece-
sului pe sistemul uninominal.
Chiar în debutul conferinței, Andrei Năstase, fiind în ace-
lași panel cu Președintele Parlamentului, a atacat dur guver-
narea, a repetat obsesiv numele Plahotniuc de zeci de ori, fără
însă să prezinte și argumente pertinente pro sau contra siste-
mului uninominal. Spre deosebire de Năstase, Adrian Candu
a vorbit calm, cu argumente în favoarea introducerii votului
uninominal. De altfel am observat că și Maia Sandu și-a con-
struit discursul pe atacuri la adresa PD și a guvernării și ni-
mic despre avantajele sistemului proporțional sau uninomi-
nal. Nici Andrei Năstase, nici Maia Sandu nu sunt preocupați,
de ceea ce se numește interesul național al R.Moldova. Se cre-
ează impresia că ambii sunt ghidați de aceleași forțe pro-ruse
cum ar fi PSRM sau PN, și toate împreună pronunță isteric
același refren: „Jos Plahotniuc” și „Jos PD”.
Organizatorii conferinței au jucat în favoarea PAS și PDA,
acest fapt s-a văzut și prin alcătuirea listelor de vorbitori, pe
sistemul patru la unu, deja consacrat, dar și a moderatorilor,
164
care favorizau să ia cuvântul adversarii uninominalului, ve-

niți în mod organizat să-și pledeze cauza.
Și invitații din România, în special domnii Sorin Ioniță și
Armand Gosu, au strălucit prin părtinire, și au smuls puține
aplauze în atacuri furibunde împotriva sistemului uninomi-
nal și al PD-lui care îl promovează.
Cu regret am constatat, că adepții păstrării votului pe liste
de partide, nu vor să țină cont de voința cetățenilor care, po-
trivit cercetărilor sociologice, își doresc în proporție de peste
80 la sută, introducerea votului uninominal sau mixt.
Ca un fir roșu al susținătorilor votului pe liste, a fost pro-
movată ideea că trebuie să salvăm partidele politice, să le cură-
țăm, că sistemul uninominal le va distruge, ceea ce este un fals.
În cadrul sistemelor uninominale sau mixte, care funcționea-
ză în țări precum Marea Britanie, SUA, Franța, Germania,
Italia etc., partidele politice sunt actorii principali a vieții po-
litice.
În cadrul scurtelor intervenții, care mi s-au permis, am
atras atenția că partidele politice moldovenești suferă de co-
rupție, cumătrism, au adus țara în pragul colapsului, RM fi-
ind oficial declarată cea mai săracă din spațiul european, și
că avem nevoie de schimbarea clasei politice, de accesul în
Parlament a elitelor naționale și locale, care e posibilă numai
într-un sistem uninominal sau mixt. Cercul vicios de astăzi,
când liderii partidelor vând locuri trecătoare pe liste, apoi
funcții în guvernare, trebuie distrus.
Referitor la participarea diasporei, ca să nu mai existe spe-
culații, opinia mea fermă este că trebuie să fie asigurat dreptul
constituțional la vot al cetățenilor moldoveni aflați peste ho-
tarele RM, există și o recomandare a Curții Constituționale
adresată Parlamentului în acest sens. Aici nu se poate discuta
nimic, cei din străinătate care vor să voteze, trebuie să li se
creeze toate condițiile pentru vot. Dar există și discuții despre
acordarea unei cote obligatorii de deputați în Parlament pen-
tru diaspora. În prezent, având sistemul proporțional, cota de
165
deputați pentru cei din afară nu există. În țările cu sistem ma-

joritar, cum ar fi Franța, SUA și Marea Britanie, nu s-a acor-
dat până acum nici un loc de deputat cetățenilor aflați peste
hotare. Însă în funcție de sistemul care va fi în final adoptat de
Parlament, uninominal pur, sau mixt, se poate institui o cotă
fixă, pe exemplul României, pentru început de doi, sau trei
deputați care să reprezinte diaspora.
Unii vorbitori, coborând în penibil, au declarat ca în gene-
ral opinia publică trebuie neglijată, că experții și elita trebuie
să decidă ce sistem electoral trebuie să avem, și în ce direcție
trebuie să se dezvolte țara.
Cert este că spectacolul regizat de organizatorii conferinței
a eșuat și cei care au privit dezbaterile mi-au zis că acum le
este mult mai clar că sistemul pe liste este depășit.
166
În atenția Maiei Sandu și Andrei Năstase:

61 la sută dintre moldoveni optează
pentru schimbarea sistemului de vot
mai 24, 2017
Astăzi o prestigioasă companie americană, Lake Research

Partners, a prezentat opiniei publice un sondaj la comanda
Partidului Democrat. Este o practică obișnuită, în țările eu-
ropene, ca partidele să plătească sondaje – asta demonstrează
maturitatea conducerii și asumarea rezultatelor. Trebuie să
menționăm că cel mai mare sondaj de opinie, făcut vreodată
în Moldova, pe un eșantion de 12332 de subiecți, cu o marjă
de eroare de doar 0,8 la sută.
Din sondaj vedem că 61 la sută din respondenți se pro-
nunță pentru schimbarea sistemului de vot, în timp ce doar
29 la sută se pronunță pentru menținerea actualului sistem.
Concluzia e simplu: cetățenii vor schimbarea sistemului ac-
tual de vot.
Când au fost întrebați direct cum trebuie modificat siste-
mul electoral, cei mai mulți – 40 la sută, au adoptat pentru
sistemul uninominal, iar 17 – pentru sistemul mixt. Există o
majoritate clară de a merge în această direcție, au menționat
autorii studiului. Doar 35 la sută vor să rămână actualul sis-
tem de vot.
Referitor la partide. Vedem că PSRM cu 39 la sută, a furat
voturile PCRM. PAS cu 15 și PDA cu 6 la sută, au furat vo-
turile PLDM. Împreună, Sandu și Năstase, dacă partidele lor
ar merge pe o singură listă, ar acumula, în cel mai bun caz,
circa 21 la sută – vreo 22 deputați. E departe de majoritate,
și, în acest caz, care e scopul acestora? Să dea puterea Kremli-
nului? PD este plasat tradițional pe locul trei cu posibilitatea
de a crește până la 15/20 la sută. PD este, la moment, partidul
167
principal proeuropean și al puterii, a reușit să obțină deblo-

carea finanțării internaționale, și dacă reușește să mai pluseze
câteva reforme la activ până la alegeri, cu siguranță va avea
rezultat mult mai bun decât în 2014. Partidul Nostru, fără
Usatîi, se prăbușește până la 4 procente și nu are nicio șan-
să de resuscitare. În acest context Usatîi ar trebui să pledeze
pentru sistemul uninominal sau mixt, căci ar putea să treacă
câțiva deputați din Bălți și primăriile, conduse de reprezen-
tanții săi. La fel PL a coborât până la 2 la sută și ar trebui să
pledeze pentru mixt sau uninominal. Marea majoritate din
cei indeciși sunt unioniștii care încă nu au identificat o forță
politică cu care să voteze.
În concluzie,
Datele arată că așa-zisa societate civilă, coordonată po-
litic, și opoziția, formată din cinci partide, luptă împotriva
majorității cetățenilor care doresc schimbarea sistemului elec-
toral și sondajul arată clar că schimbarea e susținută, de 57
la suta care vor mixt sau uninominal. Dacă se păstrează sis-
temul proporțional, și listele de partid, Putin și Kremlinul,
prin intermediul PSRM, ar putea, cu puțin noroc (voturile
din Transnistria și din Rusia), să aibă majoritate parlamenta-
ră după alegeri. Există și varianta PSRM+PCRM de rezervă.
Asta dorește Maia Sandu, Năstase și alții?
168
Schimbarea Codului Electoral o doresc

marea majoritate a cetățenilor
și e dreptul suveran al țării
iunie 7, 2017
Cât o să ne mai potrivim ceasul cu forțele antieuropene?

Observăm ca unele partide antieuropene și unele care se
declară proeuropene, își unesc forțele ca pe data de 11 iunie
să protesteze împotriva intenției Parlamentului de a modifica
sistemul electoral. Isteria pe care acest grup din cinci partide
o induc în societate, e doar în interesul forțelor pro-ruse.
Kremlinul câștigă la sigur alegerile pe liste de partide, de-
oarece are o rețea vastă de partide și organizații neguverna-
mentale, firme etc. prin care va injecta sume enorme pentru
coruperea alegătorilor.
Alegerile prezidențiale din SUA și Franșa, au demonstrat
ca Kremlinul se implică în alegeri prin diverse forme.
Să nu uităm că Kremlinul domină spațiul mediatic al RM,
legea privind contracararea propagandei a fost blocată în Par-
lament de câțiva ani deja.
A păstra alegerile pe liste, însemnă a ceda în fața Kremli-
nului și a accepta falsificarea alegerilor.
Ca să fie clar, alegerile pe liste de partide sunt ușor de ma-
nipulat, pentru că sunt maximum 20 de concurenți electorali,
pe o singură circumscripție națională, dintre care Kremlinul
va îndemna să se voteze cu maxim 2 partide.
Din oficiu, partidele pro-ruse PSRM și PN au circa 40 la
sută, în Găgăuzia circa 95, Bălțiul le dă circa 80, raioanele de
nord – circa 55, și mun. Chișinău circa 40 la sută. Dacă mai
aduc voturi din regiunea transnistreană și din Rusia, au șanse
să depășească ușor 50 la sută.
Iar o mare parte din electoratul proeuropean e plecată pes-
169
te hotare, circa 500 de mii, dintre care votează maximum 70

de mii, în cel mai bun caz.
Ei se tem de alegeri în circumscripții pentru că aici votul se
va da pe personalități, pe proiecte, nu pe geopolitică.
Alegătorii vor ține cont în primul rând de personalitatea
candidaților și nu de culoarea de partid, în multe circum-
scripții vor câștiga independenții care vor fi persoane notorii
cu experiență etc.
Sigur, votul pe liste nu e pentru a câștiga alegerile Maia
Sandu și Andrei Năstase care, împreună pe o listă comună,
nu vor acumula mai mult de 22 la sută, vor avea circa 24 de
deputați în Parlament și ce? Vor fi în opoziție permanentă și
nu vor avea acces la guvernare.
Iar PSRM cu PN pot avea minim 60 de mandate și vor
guverna în interesul Kremlinului. E clar ca oligarhii care stau
în spatele acestor partide au făcut un troc cu Kremlinul ca să
li se respecte anumite interese economice și personale.
Astfel, sistemul mixt e unica șansă de a echilibra situația și
de a contracara efectele votului geopolitic.
Adoptarea sau modificarea sistemului electoral este drep-
tul suveran al statului și al organului său reprezentativ – Par-
lamentul Republicii Moldova, se arată în decizia Curții Con-
stituționale, ca răspuns la sesizarea deputaților Artur Gutium
și Vladimir Cernat.
Astfel, schimbarea codului electoral o doresc marea majo-
ritate a cetățenilor și e dreptul suveran al țării.
170
Avizul Comisiei de la Veneția,

liniile roșii și consensul
iunie 20, 2017
Avizul Comisiei de la Veneția a venit cu recomandări

tehnico-juridice importante și cu linii roșii care nu trebuie
depășite de Parlamentul R.Moldova. Drept reacție, Preșe-
dintele Parlamentului Candu, a declarat: „În avizul Comisiei
de la Veneția, publicat astăzi, sunt recomandări tehnico-ju-
ridice importante, de care vom ține cont pentru a îmbună-
tăți proiectul de lege, pe care îl vom vota în lectură finală”.
Va trebui de găsit soluții pentru votul în regiunea trans-
nistreană, diaspora, reprezentarea minorităților naționale, a
femeilor, astfel încât în lectura a doua să fie satisfăcute toate
obiecțiile conținute în Avizul Comisiei.
Comisia de la Veneția și Biroul OSCE pentru Instituții De-
mocratice și Drepturile Omului, au reiterat că alegerea unui
sistem electoral este o decizie suverană a unui stat.
Trebuie să înțelegem că experții care au scris Avizul au
dat dovadă de o doză mare de subiectivism, nu au ținut cont
și de practicile pozitive a țărilor în care acest sistem mixt
funcționează, cum ar fi Germania de exemplu.
Oricum, va fi necesar de cizelat proiectul, și de prezen-
tat Comisiei suplimentar deja după publicarea în Monitorul
Oficial.
Sunt convins că atunci vor fi deja alte opinii, mult mai fa-
vorabile. E de remarcat că în aceeași ședință a fost examinat
și proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral
al Georgiei. La ședința respectivă, reprezentanța Președinți-
ei georgiene a spus că ei sunt împotriva modificării sistemu-
lui electoral. Adică, nu există consens în societate. Cu toate
astea, în avizul Comisiei nu se spune nimic despre necesita-
tea unui consens. Duble standarde?
171
Comisia de la Veneția și OSCE / ODIHR recomandă, în

cazul în care se dorește o reformă electorală, să se obțină
un consens real după o dezbatere aprofundată în Parlament
și în societate cu privire la conținutul său exact, în special
având în vedere polarizarea existentă în această problemă.
Ar fi bine ca opoziția să coboare de pe baricadele con-
struite de Kremlin, și să se implice în îmbunătățirea pro-
iectului de lege privind votul mixt. Șantajul cu boicotarea
alegerilor din partea anumitor partide, nu vor da rezultate,
în final sunt convins că odată proiectul de mixt intrat în vi-
goare, discuțiile se vor termina și apele se vor limpezi.
Consensul real dorit de Comisie, ar însemna în cazul RM,
respectarea tuturor standardelor internaționale în materie
de drept electoral și a Constituției RM la adoptarea legisla-
ției electorale. Întotdeauna vor fi partide, ONG și persoane,
care nu vor fi de acord cu sistemul mixt sau uninominal,
asta însă nu ar trebui să împiedice o majoritate calificată în
Parlament și susținută de marea majoritate a populației să
modifice Codul electoral.
Astfel, Parlamentul de la Chișinău ar trebui să țină cont
de recomandările tehnico-juridice când va fi votată legea în
lectură finală. Pentru asta sunt necesare noi consultări publi-
ce, inclusiv în Parlament, Comisia juridică a Parlamentului,
că expertiza societății civile care să ajute la îmbunătățirea
proiectului. Și contează mult ce dorește majoritatea cetățe-
nilor, iar acestea așteaptă modificarea sistemului electoral,
ca un pas important în reformarea clasei politice.
172
Rogozin, fii atent, Parlamentul

cere retragerea armatei ruse
iulie 25, 2017
La 21 iulie, Parlamentul a adoptat Declarația privind retra-

gerea forțelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Parlamentul declară că staționarea continuă a trupelor

ruse și întărirea prezenței militare a acestora în partea de est a
țării, constituie încălcări ale prevederilor constituționale pri-
vind independența, suveranitatea și integritatea teritorială și
neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Parlamentul
consideră că menținerea pe teritoriul Republicii Moldova, a
unui volum considerabil de muniții arme și echipament mi-
litar, reprezintă o amenințare constantă a securității și stabili-
tății regionale și europene în general.
De asemenea, parlamentarii au solicitat transformarea
misiunii actuale de menținere a păcii, într-o misiune civilă
cu mandat internațional și cere Federației Ruse să reia și să
finalizeze procesul de retragere a trupelor sale precum și să-
și retragă munițiile, armele și echipamentele militare de pe
teritoriul Republicii Moldova. Această Declarație, vine la 25
de ani de la semnarea acordului de încetare a focului sem-
nată de Snegur și Elțin.
Atunci Federația Rusă s-a angajat să-și retragă forțele sale
armare și munițiile, însă nu s-a ținut de cuvânt nici până în
prezent.
Declarația Parlamentului este un fel de răspuns la vizita lui
Rogozin la Chișinău, vizită care nu este agreată aici.
Chiar dacă Ministerul de Externe din Republica Moldova
nu i-a acordat dreptul de a traversa spațiul aerian și de a ate-
riza cu avioanele forțelor aeriene militare rusești în aeropor-
173
turile din Chișinău și Tiraspol, Dmitri Rogozin susține că va

veni oricum la Chișinău și se va întâlni cu președintele Igor
Dodon și liderii separatiștilor de la Tiraspol.
Se știe bine ca Rogozin susține separatismul transnistrean
și în orice țară ar fi fost declarat persona non grata.
Rogozin încalcă legislația RM și, față de comportamentul
său, trebuie să se ia o atitudine corespunzătoare de către Gu-
vernul și a Parlamentul R. Moldova. Dacă va continua să sus-
țină separatismul, va trebui să fie sancționat.
174
Despre Planul Băsescu / Belkovski

„Transnistria contra Basarabia”
august 14, 2017
În luna august e pauză în politică – parlamentarii, miniș-

trii și tot alaiul sunt în concediu, însă nu și centrele de analiză
care caută soluții de repoziționare a partidelor, mesaje și pro-
cedee noi etc.
Totuși, declarația pro-rusească a lui Băsescu, conform că-
reia Transnistria nu a aparținut niciodată Basarabiei și nici
României, și că un eventual viitor al acestei regiuni va trebui
de negociat cu Federația Rusă, trebuie comentată.
Apropo, ceea ce a zis Băsescu, anterior promova prin 2004,
analistul kremlinului Belkovski, renumitul plan „Transnistria
contra Basarabia”, prin care acesta afirma că anturajul lui Pu-
tin ar susține reunirea Basarabiei cu România, contra cedării
Transnistriei către Rusia într-o formă sau alta.
Proiectul cedării Transnistriei în schimbul integrării în UE
sau chiar a re-unirii Republicii Moldova cu România, este o
momeală pe care Kremlinul o aruncă periodic pe piață, încer-
când să prindă Bucureștiul și Chișinăul într-o capcană.
Așa deci, nimic nou, miră doar faptul că Băsescu susține
făcătura KGB-lui rusesc. Sper că cei din PUN, știu foarte bine
că în rezultatul războiului ruso-moldovenesc din 1992, o par-
te a statului RM, este ocupat tocmai de armata FR și că Rusia
nu dorește să-și evacueze armata și munițiile până la o așa-zi-
să reglementare definitivă a diferendului moldo-rus. Avem și
formatul de negocieri de 5+2 în care UE și SUA au statut doar
de observator și de unde din păcate lipsește România.
Eforturile comune al UE, SUA, RM și mai nou a Ucrainei,
este să nu permită Rusiei controlarea în continuare a regiunii,
să nu fie folosită de Kremlin în calitate de Kaliningrad-2, en-
175
clava care la un moment dat poate să fie folosită inclusiv mi-

litar împotriva a trei țări și anume RM, Ucraina și România.
Regiunea transnistreană este teritoriu constituțional și re-
cunoscut de ONU, al RM și de aici trebuie să pornească ana-
liza pentru orice soluții.
Iar soluția Băsescu / Belkovski, să negociem doar cu Rusia
despre Transnistria, este una promovată insistent de Kremlin,
care oferă doar confederație pe modelul Kozak din 2003, cu
armata rusă garant al înțelegerii pe veci.
Să fie clar, soluția Băsescu / Belkovski pentru problema
transnistreană, nu este agreată de UE, SUA, Ucraina și RM și
convine doar Rusiei.
176
Miza greșită a opoziției –

sistemul mixt și alegerile parlamentare
august 15, 2017
Chiar dacă e vacanță, analiștii politici continuă să exami-

neze diverse idei și strategii politice pentru sezonul de toam-
nă și pentru alegerile parlamentare.
O etapă importantă pentru clarificarea regulelor de joc a
constituit-o adoptarea sistemului mixt electoral, care stabileș-
te clar regulile pentru viitoarele alegeri parlamentare. Protes-
tele contra sistemului mixt au adunat puțină lume, subiectul
interesează doar liderii câtorva partide și un mic grup de sus-
ținători. Miza pe proteste la toamnă este una greșită, oamenii,
în cea mai mare parte, vor să-și aleagă direct deputații.
E adevărat că a existat și o declarație critică a Comisiei Eu-
ropene, însă reacția UE nu a mers mai departe ca să pună în
pericol finanțarea RM, sau alte proiecte importante. Oponen-
ții sistemului mixt au făcut campanie scumpă de PR la Brus-
sels, sunt câțiva deputați în Parlamentul European care citesc
declarații scrise la Chișinău și întrebarea logică care vine este
dacă o fac dezinteresat.
Să examinăm comportamentul actorilor politici impor-
tanți la moment și în perspectiva alegerilor parlamentare.
1. Evenimentele legate de expulzarea lui Rogozin au arătat
că PD și liderii săi au curaj să înfrunte Kremlinul, atunci când
interesele naționale o cer. PD, condus de Vlad Plahotniuc, azi
e principalul partid proeuropean și pro-occidental, dovadă fi-
ind implementarea la circa 80 la sută a Acordului de Asociere
cu UE, crearea primului punct vamal comun moldo-ucrai-
nean pe segmentul transnistrean, adoptarea legii privind de-
clararea gazoductului Ungheni–Chișinău de interes național,
Declarația Parlamentului privind retragerea armatei FR, de-
177
clararea drept persona non grata a lui Rogozin etc.

Problema principală a liderilor PD este să convingă soci-
etatea să le mai dea un mandat pentru guvernare, astfel ca să
obțină un scor bun la viitoarele alegeri parlamentare, de cel
puțin 20 la sută, rezultat care să le permită să fie pilonul vii-
toarei guvernări proeuropene.
În pofida tuturor atacurilor, Vlad Plahotniuc a demonstrat
că este bine primit la Washington si Brussels și că are relații
bune la vârf la vecinii strategici, România și Ucraina.
2. Dodon și PSRM continuă să se poziționeze ca partid
care exprimă interesele Kremlinului și care nu ascund că, în
caz de victorie la viitoarele alegeri, vor denunța Acordul de
asociere cu UE și vor schimba vectorul politicii externe. Apa-
rent sistemul mixt, în forma actuală, iar avantaja pe socialiști.
Însă în cele 51 de circumscripții nu se va vota geopolitic, ca pe
liste, ci se vor vota personalități cunoscute și apreciate la ni-
velul fiecărei circumscripții, iar aici PSRM nu stă tocmai bine,
nu prea are personalități. În afară de Dodon și Greceanîi, nu
au personalități recunoscute la nivel național. Lupta va fi dură
la alegeri, calculele de pe hârtie și din sondajele trucate, nu
ajută la nimic. În cel mai bun caz PSRM poate acumula circa
33 la sută, cumulativ de pe liste și circumscripții. În acest caz
PSRM va avea două soluții: sau să meargă în opoziție, sau să
facă alianță cu cineva ca să ajungă la guvernare, dar cu cine?
PD este partid proeuropean și nu va accepta, căci are de im-
plementat Acordul de asociere cu UE, împotriva căruia ple-
dează PSRM. Dacă nu trec pragul PCRM și PN, rămâne PAS
și PDA? Aici e momentul adevărului, dacă după alegeri PAS
și PSRM ar avea împreună mai mult de 51 de mandate, ar pu-
tea sau nu să facă o alianță majoritară împotriva PD?
3. Avem și un grup de trei partide PLDM, PAS și PPDA care
au aceiași proveniență politică și care își coordonează efortu-
rile. Se spune că în spatele lor ar sta patrulaterul: Lucinschi,
Filat, Sturza și Țopii. Aceste partide, până nu demult, prin in-
178
termediul PLDM, au fost la guvernare, au structuri, benefici-

ază de finanțare bună, au o media puternică și experți care le
deservesc interesele. După căderea lui Filat aceste partide au
adoptat tactica colaborării cu partidele Kremlinului, și încearcă
împreună cu partidele pro-ruse, cum ar fi PN, PCRM, partidul
lui Petrenko și altele, să dea jos actuala guvernare. Dușmanul
principal, pentru aceste trei partide (PLDM, PAS, PDA), nu
este Kremlinul și Putin, ci Plahotniuc și PD. Dar din mariajul
cu PDA și PLDM-ul discreditat complet, cel mai mult pierde
Maia Sandu și PAS, care stau destul de bine în sondaje. Maia
Sandu are avantajul participării la prezidențiale și are un elec-
torat fidelizat de circa 20 la sută, pe care la sigur îl va păstra și
până la alegerile parlamentare.
Este evident că cei din PLDM și Năstase cu PDA, visează
să ajungă într-un bloc electoral cu PAS ca să ajungă în viitorul
Parlament. Întrebarea firească este de ce i-ar trebui Maiei San-
du și PAS să se împartă cu mandate de deputați cu Năstase și
cu PLDM? Mult mai util pentru PAS e să absoarbă PLDM prin
fuziune. În ce privește PDA și Năstase, și aceștia au căzut în
sondaje și deja nu mai au garanția trecerii pragului electoral și
logic ar fi ca și aceștia să fuzioneze cu PAS.
Astfel ar rezulta un partid mare pe segmentul de cen-
tru-dreapta, de circa 25 la sută, care va putea, după alegeri, să
pretindă la formarea unei majorități parlamentare.
PAS ar putea, eventual, după alegeri să facă o alianță teh-
nică de interes național cu PD. Că doar nu o să se alieze cu
PSRM!? Chiar dacă acum e greu de imaginat, Maia Sandu și
liderii PAS ar trebui să gândească și o strategie post-electorală
de guvernare împreună cu PDM.
4. Mai există și un electorat unionist, de circa 20 la sută. As-
tăzi proiectele politice unioniste sunt dispersate. PL cu Ghim-
pu și Chirtoacă sunt în cădere liberă. Sunt extrem de puține
șanse ca PL să ajungă, de unul singur, în viitorul Parlament.
Alt proiect care va încerca să preia electoratul unionist, inclu-
179
siv cel al PL, este PUN condus de Șalaru și Băsescu. Acest pro-
iect aparent ar avea mai multe șanse decât PL, dar de o cam
dată e devreme să dăm un verdict clar dacă trece în Parlament
și cu câți deputați. Se poate întâmpla ca PL, PUN, PNL și alte
proiecte unioniste să împartă între ele cele circa 10 la sută de
electorat unionist și să nu treacă niciunul în Parlament. Așa
cum se prezintă astăzi, coalizarea celor trei partide unioniste
într-un singur bloc electoral este imposibilă.
5. Unii comentatori, propun ceea ce se numește a treia lec-
tură pentru sistemul electoral mixt deja votat. În condițiile
identificării unor subiecte de interes comun, de ce nu? Orice
lege poate fi îmbunătățită.
Să fie clar sistemul de liste de partide a murit și la el nu se
mai poate reveni. E pierdere de timp și energie. Unele partide
ar putea veni cu propuneri de îmbunătățire, nu de anulare a
sistemului mixt. Aș veni cu ideea creării unei mese rotunde,
pentru îmbunătățirea sistemului mixt, din care să facă parte
partidele interesate, experți etc. Se poate discuta despre intro-
ducerea turului doi, despre stabilirea unor cote clare pentru
diaspora și pentru regiunea transnistreană, despre formarea
circumscripțiilor etc.
Cea mai importantă armă în politică trebuie să fie compro-
misul rezonabil.
180
Un „mini-plan Marshall pentru

reintegrarea R.Moldova”
septembrie 3, 2017
Referitor la reintegrarea teritorială a RM și la acordarea unui

statut special pentru regiunea transnistreană.
Astăzi Federația Rusă controlează regiunea transnistrea-

nă prin intermediul forțelor armate, a serviciilor speciale, a
structurilor comerciale a cetățenilor săi plasați în conducerea
regiunii separatiste.
Toate tentativele, începând din 1992, de reglementare a con-
flictului, nu au avut succes. În ce condiții ar putea accepta Rusia
cedarea regiunii sub controlul R.Moldova? Ce am putea real-
mente să facem? Pot să afirm că transnistrizarea RM nu e posi-
bilă, căci prin intermediul Acordului de Asociere și liber schimb
s-a pornit un proces de europenizare care este ireversibil.
1. R.Moldova trebuie să aibă o strategie clară pentru re-
glementarea conflictului și, indiferent de guvernările care se
succed la Chișinău, să fie menținută aceiași linie fără abateri.
Avem o asemenea strategie? Da, avem prevederile constitu-
ționale și pachetul de legi votat în 2006, prin care regiunii
transnistrene i se oferă un statut de autonomie, ceva similar
cu cel al Găgăuziei, poate puțin mai larg. Federalizarea nu este
considerată o soluție reușită, deoarece ar acorda dreptul de
veto regiunii transnistrene, cu circa 10% din teritoriu și po-
pulație, asupra vectorului de dezvoltare externă etc. Avem și
linia comună a tuturor guvernărilor, că FR trebuie să-și eva-
cueze trupele și munițiile de pe teritoriul RM Recent această
cerință a fost reeditată la ONU.
2. Ce poate oferi RM locuitorilor regiunii transnistrene și
care pot fi beneficiile reintegrării? Reintegrarea va fi posibi-
181
lă atunci când majoritatea locuitorilor regiunii transnistrene

vor dori să fie regiunea reîntregită și ei să fie sub jurisdicția
Constituției RM și a legilor ei.
Avem deja câteva realizări și anume un Acord de Asociere
cu UE, avem și regim liberalizat de vize, ceea ce nu e puțin. În
acest sens RM trebuie să ofere locuitorilor regiunii transnis-
trene, un stat democratic de drept, cu o justiție independentă,
în care drepturile cetățenilor, indiferent de etnie să fie în mod
real apărate. Aici intră și pachetul special lingvistic pentru re-
giunea transnistreană, limba rusă și ucraineană, împreună cu
cea română (moldovenească) trebuie să aibă statut oficial, pe
teritoriul regiunii transnistrene.
3. R.Moldova reîntregită trebuie să aibă o șansa să-și con-
struească o economie de piață, care să genereze și salarii, pensii,
indemnizații decente, etc. Astăzi economia regiunii transnis-
trene este aproape moartă, cifrele reale nu se cunosc, iar co-
lapsul economic și social nu vine, doar pe motiv că bugetul
regiunii este salvat de Guvernul RM, prin contractul de livrare
a energiei electrice de la Cuciurgan, dar și de furtul de gaze al
administrației separatiste de la întreprinderea Moldova-gaz.
În prezent doar datoria regiunii, pentru furtul de gaze,
către Gaz-prom, depășește cifra de 6 miliarde de dolari. De
menționat că exporturile agenților economici din regiune, în
proporție de 90 la sută, sunt spre România și țările UE și doar
10 la sută – spre FR si CSI. Pentru a relansa economia comu-
nă, singura soluție ar fi, instituirea un „mini-plan Marshall
pentru reintegrarea R.Moldova”. Asta înseamnă că Uniunea
Europeană, SUA, Rusia, Ucraina, România și alte țări și or-
ganizații interesate, ar forma un Fond comun de investiții de
circa 5 miliarde de euro, cu un consiliu de Administrație, pe
un termen de 10 ani, în care fiecare parte ar vira o anumită
sumă de bani, conform intereselor și a posibilităților. Contri-
buția Rusiei ar putea, de exemplu, să nu fie în bani investiți în
Fond, ci în iertarea datoriilor regiunii transnistrene la con-
182
sumul de gaze, adică iertarea datoriilor la consumul de gaze

neplătit.
Ideea unui Fond gen Marshall, pentru reîntregirea RM nu
este nouă. Dar, analizând diverse scenarii privind reglemen-
tarea transnistreană, am convingerea că este cea mai fezabilă
și realizabilă idee.
Pentru asta e nevoie de consens între marile puteri. Posi-
bil că astăzi această idee nu este realizabilă deoarece există
divergente mari între FR și SUA, UE pe mai multe subiecte.
Însă, după alegerile prezidențiale din Rusia, s-ar putea să apa-
ră o fereastră de oportunități.
183
Încercarea Kremlinului de a câștiga partida

moldovenească printr-un blitzkrieg militar,
se va termina cu pierderea controlului asupra
regiunii transnistrene și lichidarea rmn
septembrie 9, 2017
Un moment important pentru toată discuția despre interven-

țiile militare posibile ale lui Putin în Ucraina și R.Moldova.
Recent, Putin a cerut trupe pacificatoare sub egida ONU în
Donbas. Experții ruși naționaliști critică această solicitare,
ei cer de la Putin continuarea ofensivei militare în Ucraina.
Militariști șovini asemeni lui Strelkov/Ghirkin îl acuză des-
chis pe Putin de trădare a Donbasului și chiar a Crimeii. Asta
înseamnă că Rusia se oprește la ceea ce se numește conservarea
situației în Donbas și, până la alegerile prezidențiale din Rusia,
se contramandează toate operațiunile militare. Asta mai în-
seamnă – salvarea Ucrainei, moartea ideii de Novorusia până
la Prut, dar și salvarea R. Moldova. Putin are anumite limite,
nu uitați că Rusia împreună cu Coreea de Nord și Iran, este
sub presiunea sancțiunilor americane și internaționale. Iar Ru-
sia deja a pierdut, în trei ani de sancțiuni, circa 500 miliarde
de euro și va pierde și mai mult. Experții spun că întreținerea
LNR/DNR și a Crimeii, plus Transnistria, în total – circa 5 mi-
lioane de locuitori care primesc diverse subvenții, salarii, pen-
sii, servicii medicale etc. de la Rusia costă circa 20 de miliarde
de euro anual. O eventuală intervenție în RM, ar conduce la
înăsprirea sancțiunilor internaționale pentru regimul lui Putin.
Ofensiva militară a trupelor separatiste transnistrene ar
antrena, conform experților militari ruși, în mod inevitabil
Ucraina și România în conflict. Ucraina abia așteaptă ca sepa-
ratiștii să facă această greșeală, să atace cu arme RM, ca la so-
licitarea guvernării de la Chișinău, să intervină și să-i lovească
184
în spate și să intre cu trupele în Tiraspol. În mod sigur Româ-

nia va ajuta militar RM, în caz de agresiune armată rusă, așa
cum a făcut-o și în 1992, atunci a livrat doar armament, astăzi
ar putea intra și cu trupe regulate.
La sigur, locuitorii regiunii transnistrene vor întâmpina
trupele ucrainene cu flori. Iarăși, conform estimărilor exper-
ților militari ruși, armata separatistă și contingentul militar
rus au asigurate motorina, benzina, produse alimentare, pro-
vizii etc. pe maximum 10 zile, inevitabil va urma o blocadă
economica a regiunii, nu va intra nimic și nu va ieși nimic din
Transnistria și în lipsa de alimente, medicamente, petrol etc.
va urma un colaps economic și umanitar. Încercarea Kremli-
nului de a câștiga partida moldovenească printr-un blitzkrieg
militar, se va termina cu pierderea controlului asupra regiunii
transnistrene și lichidarea rmn. Iar la sancțiunile ucrainene
pe care le are Rusia, se vor adăuga și pachetul de sancțiuni
moldovenești. Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei încă
nu au fost instituite pe modelul Coreii de Nord și a Iranului.
Dacă Rusia continuă cu ofensive militare, poate fi instituit
un pachet dur de sancțiuni, și anume interdicția de a vinde
gaze, petrol și metale prețioase, plus interdicția la orice con-
tacte comerciale cu Rusia, în afară de cele umanitare, ceea ce
va distruge economia rusă în câteva luni. Plus, intervenția în
Ucraina frățească trezește tot mai multe nemulțumiri în rân-
durile elitei rusești, în primul rând în elita militară. Putin se
teme, a dat afară zeci de generali, a creat și o Gardă Populară
care să-l protejeze de o eventuală lovitură de palat sau revolu-
ție. Așa că Putin are nevoie de al patrulea mandat pentru sine
sau pentru vreo marionetă de a sa și are nevoie de un răgaz.
Putin nu va arunca Rusia în aer pentru Dodon. Cu atât mai
puțin are nevoie Krasnoselski de Dodon.
Separatiștii transnistreni nu vor reunificare cu RM, să le
vină un Dodon sau oricine ar fi președinte la Chișinău să le
lichideze pașalâcul rusesc.
185
Limba română – unica stăpână
noiembrie 17, 2017
Hai că-i bine – sintagma limba română are șanse mari să

fie stipulată în Constituție. Astfel, inițiativa legislativă care
prevede modificarea articolului 13 din Constituție și intro-
ducerea sintagmei „limba română” în locul celei „moldove-
nești”, a fost avizată pozitiv de Comisia parlamentară pentru
cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Sperăm să fie votată și de cel puțin 67 de deputați din Par-
lament. Ne aducem aminte, cu regret, că în 1994 deputații din
majoritatea agrariano-socialistă au făcut o nedreptate, atunci
când au stipulat că denumirea limbii de stat este moldove-
neasca. Nu înțeleg de ce unii, care nici nu cunosc deloc limba
română, luptă cu înverșunare împotriva sintagmei limba ro-
mână.
Trebuie sa reamintim ca limba literară română folosită as-
tăzi în R.Moldova ca limbă de stat, în administrație, învăță-
mânt etc., este un produs realizat de către Academia Română
și acest standard a fost acceptat tacit chiar și de către Stalin,
încă în 1944 după ce URSS a ocupat Basarabia, doar că au
introdus și grafia chirilică.
Eu chiar dacă cunosc la perfecție limba rusă, nu mă dau
cu părerea cum e mai bine să se numească limba de stat în
Rusia și nici despre alte aspecte ce țin de politica lingvistică
rusească, etc. E timpul să depolitizăm acest subiect, să nu mai
fie folosit subiectul limbii în jocuri politice.
P.S. Limba română este o limbă indo-europeană, din gru-

pul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Prin-
tre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de
vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italie-
nei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai
186
este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau

dialectul daco-român. De asemenea, este înregistrată ca limbă
de stat atât în România, cât și în Republica Moldova, unde
circa 75% din populație o consideră limbă maternă (inclusiv
sub denumirea de „limba moldovenească”).
Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioa-
ne de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă
maternă. Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane
se află în România, unde româna (dialectul daco-roman)
este limbă oficială și, conform recensământului populației
din 2011, este limbă maternă pentru peste 90% din popula-
ție. Limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale
Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este
limbă oficială sau administrativă în câteva comunități și or-
ganizații internaționale, precum Uniunea Latină sau Uniunea
Europeană (de la 1 ianuarie 2007).
187
Chestiunea zilei: Cine va plăti pentru un nou

referendum eșuat? Maia Sandu, Voronin,
Năstase sau Usatîi?
noiembrie 28, 2017
În timp ce cu greu se adună bani în buget, pentru investi-

ții în diferite domenii, pentru reparația spitalelor, grădinițe-
lor, școlilor, dar și pentru plata salariilor și a pensiilor, expo-
nenții PAS, PCRM ai Platformei DA și ai Partidului Nostru
caută, prin toate mijloacele, să-l secătuiască. Pentru că anu-
me aceste formațiuni au sprijinit deschis inițiativa unui grup
de ONG-uri afiliate politic, de organizare a unui referendum
privind anularea votului mixt.
S-au antrenat într-o nouă aventură, deși cunosc foarte
bine că legislația electorală nu poate fi modificată cu un an
înaintea alegerilor parlamentare, aceștia insistă în incompe-
tență și chiar prostie, demonstrând că agenda nu conține ni-
mic altceva decât improvizații cu iz de vendetă politică.
Se vede că experiența referendumului din 2010, dar si a
ultimului referendum eșuat, inițiat de PSRM, privind de-
miterea lui Dorin Chirtoacă din funcția de primar de Chi-
șinău, nu le-a fost de învățătură. Peste 9 milioane de lei au
fost aruncate pe apa sâmbetei, însă politicienii din opoziție
țin morțiș să organizeze încă un plebiscit costisitor, al cărui
rezultat nu este greu de anticipat. Asta deoarece există toate
premisele ca cetățenii, săturați de demagogie și politicianism
ieftin, să-l neglijeze și chiar să-l boicoteze.
Dacă acest referendum va eșua lamentabil, cine va plăti
pentru a acoperi gaura imensă din buget, de zeci de mili-
oane de lei, lăsată de acesta? Maia Sandu, Voronin, Năstase
sau Usatîi?
188
Stranie adunătură de lideri declarați proeuropeni cu cei

declarați pro-ruși.
Sau poate lozincile proeuropene sunt declarative și de fapt
aceste partide sunt ghidate din umbră de Kremlin? Pe naiba!
Aceștia vor adopta, ca și cu alte ocazii, tactica struțului. Vor
lua apă în gură și vor încerca să lanseze pe piață alte petarde
răsuflate. Pentru că altceva ei nu știu să facă, decât să mintă,
să manipuleze și să torpileze orice efort, de aliniere a Repu-
blicii Moldova pe orbita europeană.
189
Efectul turnesolului:
Cum legea anti-propagandă a developat
agenții de influență ai Kremlinului în Moldova
decembrie 12, 2017
Aprobarea, de către Parlament, a modificărilor la Codul

Audiovizualului, care prevăd interzicerea propagandei străi-
ne la posturile de televiziune, a produs, între altele, și efectul
turnesolului în spațiul politic moldovenesc. Opinia publică a
avut și minunata ocazie să vadă clar cine s-a arătat deranjat de
adoptarea acestei norme legale.
În primul rând, a reacționat bolnăvicios Moscova. Atât
presa rusească, cât și agenții de influență ai Kremlinului la
Chișinău au început să țipe, ca din gură de șarpe, despre o pre-
tinsă încălcare a dreptului la libera exprimare. Când vorbim
de agenții de influență necamuflați ai Moscovei în Moldova,
ne referim la partidele declarat pro-ruse, cum ar fi PSRM-ul
președintelui Igor Dodon, Partidul Comuniștilor, condus de
Vladimir Voronin sau exponenții Partidului Nostru, al fuga-
rului Renato Usatîi. Există, însă, și agenți de influență ascunși
sub paravanul sloganurilor anti-oligarhice. Aceștia s-au as-
cuns în unele holdinguri de presă, dar și în tabăra unor parti-
de care își spun pro-europene, dar fac jocul Kremlinului.
Toată această gașcă aparent eterogenă, dar care, în reali-
tate, face, în unison, jocul Rusiei la Chișinău, au luat în fur-
ci legea anti-propagandă, încercând, fie să-i minimalizeze
importanța, fie să o critice deschis. Acest cor al bocitoarelor
pro-moscovite ne-a arătat, însă, în realitate, cât de importantă
este această normă, la care se aliniază majoritatea statelor eu-
ropene și cât de periculoasă e ofensiva mediatică și propagan-
distică a Kremlinului, dirijată de serviciile secrete ale Rusiei.
Fără adoptarea acestei legi, procesul de integrare europea-
190
nă a Republicii Moldova devine mult mai dificil, iar ruperea

țării de sfera de influență a Moscovei – o misiune aproape
imposibilă.
Reacția bolnăvicioasă a valeților moscoviți la adoptarea
acestor modificări arată că actuala Guvernare, reprezentată
de PDM si PPE, a ales cea mai sigură cale de aliniere a țării pe
orbita Uniunii Europene.
191
2018
Andrei Năstase, executat inteligent

şi cinic de duetul Morari – Popov
februarie 1, 2018
Aseară, la emisiunea Politika, de la TV 8, Andrei Năstase

a fost executat inteligent şi cinic de duetul Morari – Popov.
Bănuiesc, Năstase credea că merge la o televiziune priete-
nă, la o emisiune comodă, unde va fi menajat şi curtat. Dar
piesele grele din PR-ul Maiei l-au executat metodic şi fără
drept de apel.
Mai întâi Popov a sărit peste Năstase cu obiecții gen „mai
atent cu lustrația” sau „dar care e totuşi programul de guver-
nare?” Năstase nu s-a prins că e atacat şi îi dădea cu compli-
mente la adresa lui Popov. Apoi, atenţie la minutul 1.00.45, a
emisiunii, Natalia apucă coasa şi porneşte în atac: „Veți insista
pe paritate pe listă, chiar dacă sondajele arată o diferenţă în-
tre PAS şi PPDA?” Şi aici Andriuşa s-a enervat şi a început a
turui ceva gen „jumătate tu şi jumătate eu”, „paritate aşa cum
ne-am înțeles” „eu m-am retras din campania prezidențială”
sau „nu mă interesează cine va fi primul pe listă” şi altele. E
clar că Năstase vrea paritate, adică partajarea egală a locurilor
pe listele electorale, iar Maia, prin interpuşi, i-a transmis un
mesaj clar, că trebuie citite atent sondajele. Iar în sondaje, PAS
are circa 16 la sută, iar PPDA circa 3 procente la sută. În cel
mai bun caz PPDA poate spera la raportul: de la PAS 2, iar de
la PPDA 1 pe liste şi în circumscripţii. În politică nu există
emoţii, doar interese. Morari şi Popov l-au executat exemplar
pe Năstase ieri la emisiune. I-au arătat locul sau mic de circa
3 procente, într-o eventuală alianţă cu PAS. Interesant dacă a
înţeles asta şi Năstase.
192
MOLDOVA, între oamenii de stat

şi aventurierii politici
februarie 1, 2018
După cum am anticipat, inclusiv în anul 2018, anul ale-

gerilor parlamentare, opoziţia ghidată de Kremlin, va con-
tinua să-şi croiască tactica pe minciuni. Va căuta peste tot
ingrediente picante pentru o nouă ciorbă electorală răsufla-
tă, deşi ar putea, în cele din urmă, să moară de foame ca
măgarul lui Buridan, între gireada de paie şi stogul de fân.
Preparatele expirate, livrate cu dărnicie de bucătari cu
reputație proastă, şcoliți în laboratoarele secrete de la Mos-
cova, întorc pe dos până şi cele mai rezistente stomacuri.
Deoarece moldovenii sunt pragmatici şi nu aruncă banii şi
voturile în vânt.
Drept dovadă clară în acest sens pot servi şi ultimele son-
daje de opinie, care răspund răspicat la întrebarea de ce că-
ruța opoziţiei scârțâie, iar guvernarea câştigă încet, dar sigur,
încrederea electoratului. Pentru că puterea parează loviturile
sub centură ale aventurierilor politici nu prin țipete în stra-
dă, ci prin acţiuni concrete, menite să îmbunătățească viața
oamenilor. A adoptat definitiv proiectul „Prima Casă”, a vo-
tat Legea privind prevenirea spălării banilor şi a implementat
proiectul tichetelor de masă. A luat decizia de a majora pen-
siile chiar de la începutul anului curent, a anunţat reforme
în educaţie, a demarat proiecte de reabilitare a drumurilor,
de reparaţie a şcolilor, spitalelor, grădiniţelor. Şi, nu în ul-
timul rând, a decis să curme din faşă propaganda străină
în mass-media. Un politician devine un om de stat, atunci
când începe să se gândească la noile generații, nu la noile
alegeri, spunea Winston Churchill. Şi Moldova are şanse să
ajungă o ţară prosperă, în care domină legea şi bunul simţ.
193
Dar cu o singură condiţie: oamenii care îi alcătuiesc clasa

politică să gândească la fel ca şi cel supranumit „Britanicul
mileniului”.
Numai că unii, din opoziția radicală, preferă să stea pe
baricadele construite de agenții Kremlinului, în loc să pună
umărul la prosperarea țării.
Kremlinul e supărat tare pe PD şi pe liderii acestuia pen-
tru faptul că continuă ferm politica de integrare europeană.
În mod deosebit i-a deranjat adoptarea modificărilor anti-
propagandă din Codul Audiovizual.
Vor să încingă atmosfera politică la maximum, înaintea
alegerilor parlamentare, sperând că astfel, vor ajunge în ca-
pul mesei politice. Calculele lor sunt, însă, greşite, deoare-
ce lumea s-a săturat de războaie şi vrea linişte şi bunăstare.
Vrea spitale moderne, şcoli reparate, drumuri europene, sa-
larii decente şi acces liber în Europa. Aventurierii politici
nu le pot oferi aceste beneficii, în schimb guvernarea pare
să fie pusă pe fapte mari. Politica paşilor mărunți, dar fermi
nu are cum să nu aducă roade, iar scrutinul din acest an va
demonstra cu prisosință acest lucru.
194
Roman Mihăeş:
Prejudicul adus de staţionarea ILEGALĂ
a trupelor ruse în stânga Nistrului,
depăşeşte suma de 20 de miliarde USD
februarie 1, 2018
Comentatorul politic Roman Mihăeş a declarat, în cadrul

emisiunii În Vizor, de la postul de televiziune Impact TV, că
propunerea preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, de
evaluare a pagubelor provocate de staţionarea ilegală a trupe-
lor ruse în stânga Nistrului este una salutabilă.
„Trebuie să remarc ca fiind o atitudine pozitivă faptul că
preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, figură impor-
tantă în stat, a susţinut teza că armata rusă staţionează ilegal
pe teritoriul Republicii Moldova, fără niciun fel de bază ju-
ridică”, a declarat Roman Mihăeş.
Comentatorul a încercat să facă şi un calcul preliminar
al prejudiciilor, care, în opinia sa, începând cu anul 1995, ar
depăşi suma de 20 de miliarde de dolari.
„În 1992, atunci când a a fost semnat acordul de încetare
a focului la Nistru, între Mircea Snegur şi Boris Elţin, s-a
prevăzut un termen de 3 ani de zile pentru retragerea trupe-
lor ruseşti. De aceea, părerea mea subiectivă, corect ar fi să
calculăm anul 1995 ca fiind an de referinţă, din care putem
să constatăm că aceste trupe nu au un statut juridic”, a de-
clarat Mihăeş.
„Dacă s-ar face o evaluare corectă, ar trebui să se ia în con-
siderare nu doar cât plăteşte, de exemplu, Rusia pentru staţio-
narea trupelor sale în mai multe ţări din CSI, dar şi consecin-
ţele indirecte ale staţionării trupelor în Transnistria: stoparea
195
investiţiilor, susţinerea regimului separatist, torturarea adver-

sarilor regimului separatist. Pornind de la aceasta, cifra de un
miliard de dolari anual ar fi una rezonabilă. În total, din 1995
şi până în prezent, prejudiciul ar atinge aproximativ suma de
23 de miliarde de dolari, pe care Republica Moldova ar putea
să o pretindă de la Federaţia Rusă”, a mai spus comentatorul.
196
Victorie la ONU: staționarea trupelor ruse

pe teritoriul Republicii Moldova
e o încălcare a dreptului internațional
iunie 23, 2018
Ieri, 22 iunie R.Moldova a obţinut o victorie istorcă la

ONU, care a clasificat staționarea trupelor ruse pe teritoriul
Republicii Moldova ca o încălcare a dreptului internațional.
Tudor Ulianovschi, Ministrul de Externe, a menţionat:
„Ne aşteptăm în continuare să fie realizată retragerea com-
pletă şi necondiționată a trupelor şi munițiilor de pe teri-
toriul Republicii Moldova, în special al Grupului Operativ
al Trupelor ruseşti, ceea ce şi este de fapt unul din obiectele
acestei rezoluții. https://www.europalibera.org/a/29314286.
html
Proiectul de rezoluţie privind „Retragerea completă şi ne-
condiţionată a forţelor militare străine de pe teritoriul Re-
publicii Moldova” a fost susținut de 64 de state. Constatăm,
ca efortul F. Ruse de a bloca rezoluţia nu s-a soldat cu succes,
împotrivă au votat doar 15, iar alte 83 de țări s-au abținut.
Reprezentantul Kremlinului, în încercarea de a bloca rezo-
luţia, a făcut trimitere la Preşedintele Dodon, care la fel a
fost împotriva adoptării acestui document internaţional im-
portant pentru ţara noastră.
E important să menţionăm că alături de Moldova, proiec-
tul de rezoluţie a fost semnat de România, Ucraina, Georgia,
Estonia, Letonia, Lituania şi Canada. La fel trebuie să ţinem
minte, că printre ţările care au votat împotrivă sunt, Arme-
nia, Belarus, Bolivia, Burundi, Cuba, Coreea de Nord, Iran,
Myanmar, Nicaragua, Rusia, Sudanul de Sud, Sudan, Siria,
Venezuela şi Zimbabwe.
Comentând Rezoluţia, Vlad Plahotniuc, a menţionat: „Acest
197
succes vine într-o guvernare, care a fost acuzată pe nedrept

de acțiuni duplicitare şi de promovarea intereselor Mosco-
vei, speculații pe care mereu le-am contrazis prin acțiuni
concrete şi ferme, aşa cum este şi rezultatul de astăzi”
https://www.publika.md/vlad-plahotniuc-moldova-a-
obtinut-un-succes-istoric-la-onu-a-fost-o-dovada-de-soli
daritate-si-de-parteneriat-solid_3010460.html
Astfel, astăzi R.Moldova are o susţinere a majorităţii ţă-

rilor ONU, exprimată printr-o rezoluţie privind retragerea
completă şi necondiționată a trupelor şi munițiilor de pe te-
ritoriul Republicii Moldova.
E un succes important, urmează să fie fructificată aceas-
tă Rezoluţie, printr-un plan de acţiuni şi presiuni constante
asupra Kremlinului, pentru ca obiectivul să fie realizat.
198
De ce PL şi PLDM,
partenerii politici ai Maiei Sandu
şi Andrei Năstase, au refuzat să susțină
integrarea europeană în Constituţie?
octombrie 13, 2018
Ieri în Parlament au avut loc dezbateri privind introduce-

rea sintagmei de,,integrare europeană” în Constituţia R.Mol-
dova. Dezbaterile au oferit un tablou clar, dar straniu. Re-
prezentanţii PD şi PPE, au oferit suficiente motive, pentru
ca să fie introdusă în Constituţie sintagma de integrare eu-
ropeană. Miza reala a Kremlinului este să blocheze proiectul
de modificare a Constituției, să nu fie integrarea europeană,
constituțională. Deoarece, în caz de victorie a stângii pro-
ruse la alegeri, ei nu vor putea schimba Constituţia cu 2/3,
adică mai mult ca sigur nu vor avea 67 de mandate şi nu vor
putea să ducă ţara în Uniunea Eurasiatică. Pe când Acordul
de Asociere poate fi denunțat cu doar 52 de voturi.
Astfel, introducerea sintagmei de integrare europeană în
Constituţie înseamnă securizarea cursului de integrare eu-
ropeană şi neadmiterea schimbării vectorului extern, orici-
ne ar câştiga alegerile parlamentare în viitorii ani.
Era de aşteptat ca PCRM şi PSRM, partide de stânga, proru-
se să se pronunţe împotrivă. Dar a şocat poziţia PL şi PLDM,
care ambele s-au pronunţat categoric împotrivă, dar au fă-
cut parte anterior din AIE-1, 2 şi 3, tot ele au mers în cam-
paniile electorale din 2009, 2010 şi 2014 şi au cerut voturile
cetăţenilor pentru integrare europeană.
Vineri, PL, PLDM, Ghimpu şi alţii, au fost de aceiaşi par-
te a baricadei cu Dodon şi Voronin şi au murit ca lideri şi
partide proeuropene. Avem deja în R.Moldova, partide pro
Unire cu România, cum mai recent sunt autodeclarate PL
199
şi PLDM, dar împotriva integrării europene. De ce PL şi

PLDM, partenerii politici ai Maiei Sandu şi Andrei Năstase,
au refuzat să susțină integrarea europeană în Constituţie?
Asistăm la o partidă clasică de șah politic, se cedează ne-
bunul, în cazul dat PL şi PLDM, care oricum sunt moar-
te politic, pentru a câştiga meciul. Ar fi câteva explicaţii, în
primul rând de natură electorală şi postelectorală. Ambele
partide PL şi PLDM, după eşecurile din anii precedenţi nu
mai au electorat, o arată sondajele şi se cer insistent în ali-
anţa preelectorală cu PAS şi PPDA. Iar Maia Sandu şi An-
drei Năstase nu vor să ofere PD-lui meritul de a merge în
alegeri cu integrarea europeană în Constituţie, căci asta ar
oferi acestui partid aureola de principal partid proeuropean
din ţară şi iar creşte cu mult scorul electoral. Ar fi catastro-
fal pentru Sandu şi Năstase, ca PD să meargă la alegeri cu
lozinca: Pro Moldova şi Pro Europa.
Este evident că liderii PLDM şi PL vor primi nişte bo-
nusuri pentru blocarea integrării europene în Constituţie,
posibil locuri pe lista electorală sau funcţii şi protecţia afa-
cerilor după alegeri.
În rândul doi, refuzul PL şi a PLDM de a vota, înseamnă
un pas a întregii echipe, inclusiv PAS şi PPDA, în direcţia
PSRM, care va acumula un scor mare în alegeri. E clar că
între Dodon şi curatorii alianţei PAS cu DA au avut loc ne-
gocieri privind un plan comun de acţiuni preelectorale şi vi-
neri am văzut în Parlament primul pas împreună. Altfel zis,
se pregăteşte Marea alianţă de interes naţional, între PSRM,
PPDA şi PAS. Cui convine acest lucru? Este clar că numai
partidele ce fac jocul Kremlinului vor să blocheze integra-
rea europeană a R.Moldova. Săptămâna viitoare va fi pusă
la vot modificarea Constituţiei, prin introducerea sintagmei
de „integrare europeană”. Momentul adevărului – vom ve-
dea cine sunt deputații şi partidele controlate de Kremlin.
Contează faptele, nu vorbele. E posibil ca PL şi PLDM să
revină şi să voteze pro?
200
Analistul moscovit Dan Dungaciu

şi manipularea antieuropeană
octombrie 17, 2018
,,Analistul moscovit Dan Dungaciu”, eticheta îi aparţine

lui Băsescu, a venit cu un comentariu în care încearcă să
acopere, intenţia celor din PL şi PLDM, de a nu vota modi-
ficarea Constituţiei.
http://larics.ro/limba-moldoveneasca-lui-plahotniuc-e-mai-…/
Toate argumentele aduse de Dungaciu sunt speculative,
nu trebuie condiţionată integrarea europeană cu limba ro-
mână. Astăzi e important, să fie introdusă sintagma de inte-
grare europeană în Constituţie, pentru a securiza vectorul de
dezvoltare externă, care va face posibilă în viitor şi introdu-
cerea limbii române. „A te focaliza strict pe „integrarea eu-
ropeană” şi a ignora „limba română”, apropo de evoluțiile de
la Chişinău, este, moralmente vorbind, vinovat şi, strategic,
complet eronat” – susţine Dungaciu. Este o manipulare clară
din partea lui Dungaciu, nu trebuie legate una de alta. Astăzi
e reală doar introducerea integrării europene în Constituţie şi
cei care au obţinut voturile cetăţenilor proeuropeni la alegeri-
le din 2014, PL şi PLDM sunt datori acestora să voteze. Altfel,
cetăţenii care i-au votat au tot dreptul să-i acuze de trădare.
După apariţia articolului antieuropean a lui Dungaciu,
devine clar, că refuzul PL şi PLDM de a vota, a fost influen-
ţat de o parte a clasei politice şi structuri academice afiliate
de la Bucureşti. PL şi PLDM s-au poziţionat împotriva inte-
grării europene, alături de Dodon, Voronin, PCRM şi PSRM,
asta îi place lui Dungaciu?
Iar dacă luăm în considerare că Dungaciu, prin interme-
diul lui Guşă şi Geopol, era finanțat din Rusia, inclusiv de Ga-
zprom şi alte structuri ruseşti, totul devine clar. A avut drep-
tate Băsescu, când la numit pe Dungaciu „analist moscovit”.
201
Trădare – noua alianță anti-europeană

în Parlament PL-PLDM-PSRM-PCRM
octombrie 18, 2018
Astăzi e o zi tristă în istoria R.Moldova.

Constatăm că avem o noua alianță anti-europeană în Par-
lament PL-PLDM-PSRM-PCRM
Partidele care au cerut votul cetăţenilor proeuropeni la
alegerile din 2014, PL şi PLDM, azi au refuzat să voteze mo-
dificarea Consituţiei ca să fie introdusa sintagma,,integrare
europeană”.
Reprezentanţii PL şi PLDM, s-au consutat cu cei din PAS
şi PPDA, privind votul de azi şi se vede rezultatul. Decizia
acestora de a nu vota este dictata doar de interese inguste
de partid, de a obţine locuri pe listele comune la viitoarele
alegeri, funcţii, protecţie etc.
Au mai avut o contribuţie la victoria Kremlinului de azi
şi unele forţe de la Bucureşti, astfel merită amintit articolul
antieuropean a lui Dan Dungaciu, care le-a oferit argumen-
te şi i-a îndemnat pe cei din PL şi PLDM să nu voteze.
Reamintim aici că reprezentanţii PL şi PLDM, PAS şi PPDA,
nu o singură dată au declarat că PD nu este proeuropean
sincer şi că mimează integrarea europeana. Iată că azi PD şi
PPE au demonstrat prin vot că sunt singurele partide proeu-
ropene autentice din Parlament.
Pierdanţi suntem noi toţi şi cei care au votat aceste două
partide, şi cei care au votat alte partide. De fapt aceste două
partide au ales din ura faţă de PD, să facă politică antieu-
ropeană şi antinaţională, să arunce ţara în hazardul loteriei
ruseşti, adică au procedat în interesul Kremlinului.
Este evident că nu întâmplător PL şi PLDM azi s-au pozi-
202
ţionat alături de PSRM, e o sincronizare de poziţii înainte de

electorală. Cresc şansele unei alianţe postelectorale antieu-
ropene în formatul PSRM plus PPDA.
În acest sens ideea unui referendum constituţional lansa-
tă azi în Parlament de Preşedintele Candu este una corectă,
să decidă cetăţenii, dacă să fie sau nu vectorul de integrare
europeană introdus în Constituţie.
203
2019
Parlamentul fără Voronin

şi fără comunişti
ianuarie 11, 2019
Am ajuns să o vedem şi pe asta – Vladimir Voronin, cel

care a condus un regim autoritar pâna în 2009, a decla-
rat recent –,,Din cauza modificării legislației electorale şi
a trecerii la sistemul de vot mixt, la scrutinul parlamentar
din februarie 2019 vor avea loc cele mai mari falsificări ale
alegerilor de până acum”.
Aici ar trebui să-i reamintim lui Voronin despre faptul
că a condus un regim analfabet şi anacronic, neocomu-
nist şi autoritar şi a ţinut timp de opt ani R.Moldova capti-
vă interesului personal şi de grup. Din cauza lui Voronin
şi a comuniştilor, R.Moldova a pierdut atunci şansa integră-
rii europene, împreună cu România şi Bulgaria şi era dată
ca exemplu de anomalie în spaţiul european. E cazul să ne
aducem aminte de alegerile din 5 aprilie 2009, gestionate de
guvernarea comunistă. Astfel, Coaliția 2009 pentru alegeri
libere şi corecte, o asociație de organizații neguvernamenta-
le locale, care a participat ca observatori la alegeri, a calificat
scrutinul din 5 aprilie ca fiind incorect şi doar parțial liber.
Liderii de atunci ai opoziţiei au acuzat PCRM şi pe Voro-
nin de falsificări masive ale alegerilor. „Se fac foarte bine înţe-
lese zilele de 6 şi 7 aprilie. De ce au mers comuniştii cu cele ce
s-au întâmplat: violenţa şi devastarea clădirilor Parlamentului
şi Preşedinţiei? Voronin recunoaşte că special le-a deschis ac-
cesul la aceste clădiri”, a spus Urecheanu, care a oferit şi expli-
caţia: „Pentru a sustrage atenţia opiniei publice naţionale şi
internaţionale de la rezultatele alegerilor. Şi facem comparaţie
204
cu anul 1933 când Hitler a dat foc Reichstag-ului pentru a se

răfui cu opoziţia”. Deşi nu au precizat ce procent din listele
de alegători au reuşit să proceseze, politicienii au prezentat
jurnaliştilor documente cu care ei doresc să demonstreze că
5166 de persoane au votat la mai multe secţii de votare, 3280
au votat cu acte, având acelaşi cod personal, 1600 de persoane
au votat în baza altui document decât buletinul de identitate,
1000 de semnături sunt falsificate”.
pldm.md/stiri/1342-prezinta-prime-probe-falsificare-alegeri
Filat şi PLDM, au tipărit şi o carte cu crimele regimului
comunist condus de Voronin.
Apropo, acum se ştie, crearea PLDM şi lansarea lui Filat,
au fost coordonate personal de Voronin şi consilierii săi, ca să
fure voturi de la liderii adevăratei opoziţii de atunci de care se
temea Voronin. Astfel Voronin se face vinovat şi de venirea la
putere, în calitate de premier, a condamnatului Filat Vladimir,
care este implicat în multe infracţiuni dovedite de instanţa ju-
diciară. Filat s-a răsplătit cu Voronin şi deputaţii PLDM – au
blocat în Parlament cererea Procurorului General interimar
Pintea, de a fi permisă anchetarea penală a lui Voronin pen-
tru neglijenţă în serviciu, referitor la evenimentele din 7 apri-
lie 2009. În rezultatul evenimentelor din 6 şi 7 aprilie 2009,
au fost devastate clădirile Preşedinţiei şi a Parlamentului, au
fost maltratate sute de tineri de către organele de forţă şi în
rezultatul blocajului regimului de către partenerii internaţio-
nali, Voronin a fost nevoit să demisioneze şi să cedeze puterea
opoziţiei. Astăzi Voronin a pierdut contactul cu realitatea. De
la Voronin au fugit nu doar deputaţi şi lideri importanţi ca
Tarlev, Lupu sau Dodon şi Greceanîi, ci şi majoritatea lideri-
lor importanţi locali, de asta nu are pe cine, partidul său, să
propună în circumscripţii.
Cu regret constatăm, că Voronin nu îşi recunoaşte greşe-
lile, înţelegând că are şanse minime de a trece cu PCRM în
Parlament, – face declaraţii populiste.
205
În chestiunea limbii de stat –

nici un pas înapoi.
Singura limbă de stat este limba română
ianuarie 18, 2019
Un eveniment în care un poliţist a intrat în discuţii cu un

contravenient, privind limbile vorbite, a stârnit discuţii aprin-
se în societate. Ne-am trezit la 28 de ani de la independenţă
ca mulţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale nu cunosc
sau nu doresc să vorbească în limba română. Sigur că limba
română e de stat şi trebuie să fie cunoscută de toti cetățenii.
Conform recensământului populaţiei, avem circa 5 la sută –
etnici ruşi în RM, deci, limba rusă nu poate fi impusă ca a
doua de stat. Ministerul Culturii a venit cu o inițiativă bună
de a cheltui bani din buget pentru studierea limbii de stat
pentru minoritari.
Dar există şi câteva sute de mii de etnici moldoveni /ro-
mâni, care nu cunosc aproape deloc sau suficient limba rusă,
după 1991 nu au învaţat-o în şcoli şi nu au practicat-o. Sigur,
trebuie să ne opunem şovinismului velikorus, de care pome-
nea cândva şi Lenin, de care sunt bolnavi unii. Pe de altă par-
te, noi majoritarii, trebuie să fim toleranţi cu minorităţile, în
regiunile unde ei locuiesc compact, peste 20 la sută trebuie să
aibă posibilitatea să folosească limba lor sau rusa, paralel cu
cea română, doar în plan local.
E în spiritul european, asta prevede şi Carta europeană
a Limbilor regionale şi minoritare, care cu regret nu a fost
încă ratificată de Parlament. Apropo, de ce nimeni nu discută
despre faptul că la circa 300 de mii, poate chiar să ajungă la
500 mii de moldoveni/români, care nu cunosc deloc sau pu-
ţin limba rusă, li se încalcă dreptul lor constituţional. Ei sunt
impuşi să folosească şi să vorbească în limba rusă, care nu
206
este limbă de stat şi pe care ei nu o cunosc. O limbă străină se

învaţă la nivelul A2, care dă cunoştinţe suficiente de scriere,
citit, de vorbit în engleză, fie franceză în trei, patru luni.
Deja cea mai mare parte a minorităților, în special cei care
au făcut şcoală după 1991, cunosc limba de stat la nivel su-
ficient. De ce o parte a minorităţilor nu învaţă limba de stat,
locuind toată viaţa în RM?
Prima raţiune ar fi că există partide politice şovine care
îi manipulează şi îi îndeamnă să nu înveţe lumba de stat. În
chestiunea limbii de stat nici un pas înapoi. Singura limbă de
stat este limba româna.
207
Farsa cu aşa-zisa Comisie

de meritocraţie a Binomului PAS-DA
ianuarie 21, 2019
După multe minciuni şi manipulări, se confirmă farsa aşa-zi-

sei Comisii de meritocraţie a binomului Pas şi Da. Liderii
binomului PAS-DA au încercat să acrediteze ideea, că pe
listele lor şi în circumscripţii, vor fi numite doar persoane
oneste, care vor fi alese de o Comisie independentă, din care
nu vor face parte membri de partid, dar au minţit şi şi-au
aplicat o lovitură gravă privind credibilitatea.
Astăzi presa a publicat lista membrilor aşa-numitei Co-
misii de meritocrație, care a trecut prin filtru candidații blo-
cului pentru alegerile parlamentare. Potrivit presei, Comisia
a fost compusă din personaje din conducerea PAS şi DA şi
analişti de curte.
Candidații Blocului ACUM au fost de fapt negociaţi şi
numiţi de liderul Partidului Platforma „Demnitate şi Ade-
văr” (PPDA), Andrei Năstase, preşedinta PAS, Maia San-
du, vicepreşedintele PPDA, Alexandru Slusari, vicepreşedinta
PAS, Liliana Onofrei, analiştii de curte Oazu Nantoi şi Vic-
tor Ciobanu, secretarul general al PPDA, Chiril Moțpan, se-
cretarul general PAS, Igor Grosu.
Astfel, PAS şi DA, au manipulat şi au minţit opinia publi-
că şi, de fapt, au constituit o alianţă din două partide şi per-
sonaje afiliate. Această construcţie nu poate să pretindă că
reprezintă tot segmentul electoral de centru-dreapta şi cel
unionist, ci doar interese de grup şi interesele unor oligarhi,
unii fugari, alţii care stau la puşcărie.
Astfel există bănuiala rezonabilă că listele au trecut şi
prin,,filtrul” de la Penitenciarul nr.13 şi pe la condamnaţii
fugari de la Frankfurt.
208
Şi fostul procuror al municipiului Chişinău s-a declarat

dezamăgit de componenţa aşa-zisei Comisii pentru merito-
craţie.,,Dacă informația este corectă referitor la lista nomi-
nală a comisiei de „meritocrație” ea, lista, confirmă şi în-
dreptățeşte criticele aduse acestor persoane, precum că ei au
avut grijă ca pe listele blocului „ACUM” să nu fie incluse
personalități cu gândire independentă, cu pregătire profesi-
onală şi autoritate impecabilă în societate, cu poziție civică
incoruptibilă”, a scris Ivan Diacov, într-o postare pe Face-
book.
Minciuna are picioare scurte, asta ar trebui să înţeleagă
alegătorii şi să taxeze cu votul, mincinoşii din politică.
209
Şanse să lupte nu doar pentru turul doi,

dar şi pentru a fi lider de segment pe viitor,
îl au Octavian Ţîcu şi Valeriu Munteanu
octombrie 3, 2019
Îmbulzeală mare pe segmentul de dreapta, care buimăceş-

te electoratul, la alegerile pentru mun. Chişinău. Chiar dacă
nu se reuşeşte un consens între candidaţii la Primăria Chişi-
nău, pe segmentul unionist şi proeuropean, rămâne speranța
că alegătorii vor alege pe unul dintre ei. Din cei 12 candidaţi
unionişti şi proeuropeni, cu ceva şanse ca să lupte nu doar
pentru turul doi, dar şi pentru a fi lider de segment pe viitor,
îl au Octavian Ţîcu şi Valeriu Munteanu.
Le-aş sugera celor doi, să aibă o întâlnire în doi şi să decidă
în comun un plan de acţiuni, atât pentru această electorală,
cât şi pentru viitor. Se apropie alegerile prezidenţiale, şi ori-
când putem avea alegeri parlamentare anticipate. Ar fi bună
şi o fuziune între PUN şi USB, cu doi lideri vizibili, Ţîcu şi
Muntean, care ar uni în jurul lor electoratul şi celelalte par-
tide.
P.S. Victor Chironda nu are o culoare ideologică clară,

dar are un plan bun pentru dezvoltarea Chişinăului. Este un
tehnocrat cu viziuni moderne, şi oricine câştigă Primăria, ar
trebui să-i propună funcţia de vice-primar.
210
O noua filă în activitatea Procuraturii
decembrie 1, 2019
Odată cu alegerea domnului Stoianoglo în funcţia de Pro-

curor General, s-a finisat o etapa în epopeea privind evo-
luţia reformei Procuraturii în R.Moldova. Să ne amintim
că în anul 2016 Parlamentul RM, a adoptat o lege nouă a
Procuraturii, la care s-a lucrat mai bine de trei ani de zile şi
care a fost apreciată pozitiv de către experţi şi de principalii
parteneri de dezvoltare ai RM, inclusiv UE.
Apoi au fost efectuate şi modificări în Constituţie. În re-
zultat, avem o situaţie clară în legislaţie, un CSP cu împuter-
niciri sporite, inclusiv cu dreptul de a organiza un concurs,
privind alegerea Procurorului General, dar şi rolul impor-
tant al Preşedintelui ţării care semnează decretul de numire.
Dar au venit evenimentele din 7 şi 8 iunie, anul curent, când
o nouă Coaliţie de guvernare formată din PSRM şi Blocul
ACUM, a adoptat o Declaraţie privind caracterul captiv al
statului şi a justiţiei din RM şi au fost făcute presiuni ca Pro-
curorul General Harunjen să demisioneze. După demisia
lui Harunjen, la insistenţa Blocului ACUM, a fost în câteva
rânduri modificată legea Procuraturii. A fost stabilit, că Par-
lamentul va numi un Procuror General interimar şi a fost
numit domnul Robu. Apoi a mai fost făcut un set de mo-
dificări şi Blocul ACUM a reuşit ca Ministerul Justiţiei să
obţină dreptul să formeze o Comisie din experţi, care să facă
concurs privind candidatura PG. Între timp a fost publicată
şi o opinie preliminară a Comisiei de la Veneţia destul de
critică la pachetul de reforme propus de MJ.
Astfel, putem concluziona că reformele iniţiate de Minis-
terul Justiţiei din Guvernul Maia Sandu, au fost netranspa-
rente şi îndreptate spre subjugarea politică a justiţiei, în spe-
211
cial de a institui control politic asupra Procuraturii Generale

şi a Curţii Supreme de Justiţie. Putem atribui, la tentativa de
a încerca subjugarea Procuraturii Generale şi a initiaţivei de
asumare a răspunderii, pe modificări la legea Procuraturii,
în faţa Parlamentului de către fostul Premier Maia Sandu.
În cadrul dezbaterilor la alegerile locale, Ion Ceban, a
declarat că Procurorul General interimar Robu, a fost pro-
pus de Andrei Năstase, ceea ce înseamnă că s-a instalat o
figură controlată politic. Influienţa politică poate fi atribuită
şi dosarului privind aşa-zisa tentativă de uzurpare a puterii
de stat, pentru că asupra acestui dosar sau antepronunțat
Năstase şi Sandu.
Există bănuieli rezonabile că acest dosar a fost fabricat
împotriva oponenţilor politici ai Blocului ACUM şi noul Pro-
curor General, trebuie să dispună un control rapid care să
răspundă la întrebarea, de ce mai întâi pe acest dosar a fost
refuzată intentarea, apoi la demersul lui Năstase, care fiind
Ministru de Interne, a făcut presiuni, totuşi a fost intentat
dosar penal.
Procurorul General Stoianoglo, trebuie să dispună con-
trolul privind toate dosarele suspecte de a fi politice sau por-
nite la comandă politică.
Societatea aşteaptă, ca noul Procuror General să porneas-
că o curăţare în rândul procuraturii şi, acei procurori care
au instrumentat dosare la comanda sau au fost corupţi, să
fie daţi afară din sistem. Desigur, o atenţie deosebită trebuie
să fie şi privind dosarele referitor la furturile bancare, şi mai
ales recuperarea banilor.
Deja noul Procuror General s-a pronunţat că va dispu-
ne schimbarea echipei care a instrumentat aceste dosare. Să
mai spunem, că dorim noului Procuror General să fie inde-
pendent de liderii politici şi să impună respectarea Consti-
tuţiei şi a legilor în activitatea Procuraturii.
212
Despre Formatul Normandia

şi efectele sale
decembrie 12, 2019
La 9 decembrie, a avut loc summitul de la Paris, în for-

matul Normandia, la care au participat, pe lângă preşedinții
Ucrainei şi Rusiei, Cancelarul Germaniei, Angela Merkel şi
Preşedintele Franței Macron. La final, s-a dat publicității un
comunicat, care însă nu conţine prevederi senzaţionale.
https://www.president.gov.ua/ru/news/zagalni-uzgo-
dzheni-visnovki-parizkogo-samitu-v-normandskomu-58797
Zelenski şi Putin au declarat că sunt mulţumiţi că s-a re-

luat dialogul după trei ani în formatul Normandia. Amba-
sadorul Ucrainei în România a declarat, despre summitul de
la Paris, că este mai mult un succes decât o înfrângere.
În calitate de realizări putem menţiona, câteva înțelegeri
importante privind încetarea focului, schimbul de prizoni-
eri şi extinderea misiunii OSCE. Zelenski a mers la summit
având în spate o presiune enormă din partea unor partide,
care cereau să nu accepte nici un fel de compromis care să
ducă la federalizare, să nu accepte alegeri în zonele ocupate,
controlate de separatiştii pro-ruşi, până la evacuarea trupe-
lor ruseşti şi până la preluarea controlului asupra graniței de
stat dintre Ucraina şi Rusia în sectorul Lugansk şi Donețk.
De menţionat, că despre Crimeea nu s-a discutat nimic,
însă în comunicatul final a fost inclusă formula Steinmeier,
care trebuie să fie implementată în legislaţia ucraineană. Unii
experţi au comentat că această formulă ar fi în detrimentul
interesului naţional al Ucrainei şi că ar conduce spre federa-
lizare. De fapt discuţiile contradictorii sunt despre adoptarea
unei legi privind statutul special al zonelor controlate de se-
213
paratiştii din Donbass. Kremlinul insistă, în baza înţelegeri-

lor de la Minsk, pe introducerea modificărilor în Constituţia
Ucrainei, pe când Kievul oficial pune condiţii, gen preluarea
controlului asupra frontierei, înainte de adoptarea legii pri-
vind statutul special. Preşedintele Zelenski a declarat că timp
de un an va fi elaborată o nouă lege privind statutul special al
Donbasului.
În ceea ce priveşte R.Moldova, este pozitiv faptul că în
rezultatul negocierilor dintre Putin şi Zelenski, s-a ajuns la
un compromis în ce priveşte tranzitul gazelor prin Ucraina.
Există o înţelegere pentru a semna un contract între Gazprom
şi Naftogaz, până la 31 decembrie. Un alt semnal important
este pentru separatiştii transnistreni, că visele lor pentru in-
dependenţă sunt iluzorii. Kremlinul este dispus şi în cazul
separatismului din Ucraina, dar şi a regiunii transnistrene,
să accepte statute speciale pentru acestea în cadrul Ucrainei
şi R.Moldova.
214
2020
PD în epoca post Plahotniuc
februarie 17, 2020
Plecarea la Vlad Plahotniuc din ţară şi decizia de a ceda

Preşedinţia PDM, a provocat o criză profundă în partid.
Chiar dacă a fost supus la încercări grele pe timpul Gu-
vernului Maia Sandu, PDM a rezistat şi nu s-a scindat. La o
distanţă de câteva luni de la Congresul la care a fost ales Pre-
şedinte, Filip, sâmbătă, Consiliul Politic Naţional al PDM,
întrunit în şedinţă, a ales vice-preşedinţii formaţiunii şi Bi-
roul Executiv.
În calitate de vice-preşedinţi ai PDM au fost votaţi: Vio-
leta Ivanov, Ludmila Guzun, Igor Vremea, Eugeniu Nichifor-
ciuc, Ruxanda Glavan, Monica Babuc, Vladimir Andronachi,
Nicolae Ciubuc, Vasile Bâtcă, Valentina Buliga şi Alexandr
Cauia.
S-a văzut clar, că Grupul Candu a fost marginalizat şi la
Consiliul National.
Andrian Candu, nici măcar nu a ajuns în funcţia de vi-
ce-preşedinte al partidului. El a avut un discurs la Consiliu,
dar nu a fost susţinut în demersul sau. Ceea ce e clar, grupul
Candu, nu mai are ce face în PD. Ce vor face mai departe?
Aşteaptă să fie daţi afară cu scandal?
Vor face alt partid?
Vor pleca din politică?
Aşteptăm să vedem ce vor decide ei. S-a mai decis că vi-
ce-preşedinţii vor forma un Guvern din umbră şi vor fi res-
ponsabili de domeniile de activitate ale ministerelor.
Ideea cu Guvern din umbra, ar trebui să amplifice decla-
215
raţiile că PD se află în opoziţie. Dar se impun nişte precizări

din partea PDM, până unde va fi susţinut Guvernul Chicu.
Preşedintele fracţiunii PAS, Igor Grosu, a declarat la Pu-
blika tv, că Blocul „ACUM” şi PDM au început să întreprin-
dă primii paşi pentru o eventuală colaborare în Parlament.
Astfel, PAS, PPDA şi PDM ar putea semna şi aproba în Par-
lament o declaraţie comună privind ireversibilitatea parcur-
sului european al ţării noastre.
Dacă se va ajunge la semnarea şi aprobarea acestei De-
claraţii, putem presupune că ea va fi urmată şi de încercarea
de a demite Guvernul Chicu şi de a forma un nou Guvern.
Dar în acest moment acest scenariu pare puţin probabil.
În acest context, socialiştii şi Preşedintele Dodon, mai de-
grabă ar prefera declanşarea unor alegeri parlamentare anti-
cipate.
Astăzi seara la Preşedinţie, a avut loc o întâlnire de lucru,
la care au participat Preşedintele ţării, Preşedintele Parlamen-
tului, Premierul, precum şi conducerea PSRM şi PDM.
Putem să concluzionăm, că această întrunire a avut sco-
pul de a clarifica relaţiile dintre partidele care susţin Guver-
nul şi că e posibil să se vină şi cu o declaraţie comună în
Parlament. Astfel, PDM trebuie să decidă dacă mai continuă
colaborarea cu PSRM, sau dacă acceptă un joc periculos şi
nesigur cu Blocul ACUM. Decizia le aparţine.
216
Regrupările de forţă din cadrul PDM
februarie 19, 2020
Regrupările de forţă din cadrul PDM au atras atenţia pre-

sei, începând de sâmbătă, de la momentul când au fost aleşi
vice-preşedinţii partidului în Consiliul Naţional.
Ieri au apărut mai multe comentarii ale părţilor implica-
te în dezbateri. Astfel presa a observat că în conflictul din
cadrul fracţiunii parlamentare din PDM, ar fi implicate trei
grupări, cea condusă de Adrian Candu, cea condusă de Ni-
chiforciuc şi cea condusă de Filip.
După întâlnirea dintre conducerile PDM şi PSRM din Par-
lament, unii sau grăbit să declare că aceste partide ar pregăti o
alianţă comună de guvernare. Însă Pavel Filip a declarat că în
acest moment nu se discută acest subiect.
Adrian Candu s-a declarat mirat de această întrevedere
la care nu a fost invitat.
Unii susţinători ai săi au şi sărit imediat cu critici în adre-
sa lui Filip, încercând să-l bage în buzunarul PSRM, învinu-
indu-l de trădare.
Astfel putem concluziona că gruparea Candu a fost, cum-
va, blocată în cadrul PDM şi rămâne de văzut dacă aceasta
va mai rămâne în partid sau va pleca.
Ar fi logică separarea fracţiunii PDM în social-democraţi
şi liberali.
Probabil că gruparea Candu ar putea, în viitor, să forme-
ze un nou partid.
Scopul declarat al PAS şi PPDA, este declanşarea alegeri-
lor parlamentare anticipate. Ele nu sunt interesate de o guver-
nare comună cu PDM, dar nu cu PSRM. PD a decis să spri-
jine Guvernul Chicu, în special în ceea ce priveşte protecţia
socială şi ridicarea nivelului de viaţă al cetăţenilor.
217
Filip a accentuat că PD este un partid social-democrat şi

proeuropean.
Probabil, PD şi PSRM a trebuit să vină cu o Declaraţie în
care să precizeze care este parcursul comun de colaborare.
Asta ar clarifica şi situaţia Guvernului Chicu şi ar fi şi corect
fata de alegătorii ambelor partide.
P.S. Astăzi grupul Candu din PDM, format din şase depu-
taţi a declarat că părăseşte fracţiunea parlamentară şi PDM.
Despre efectele acestei plecări voi comenta în alt articol.
218
Guvernul Chicu sub asaltul opoziţiei.

Totul se va decide la alegerile prezidenţiale
februarie 24, 2020
În mediul politic moldovenesc, se fac diferite prognoze pri-

vind evoluţia puterii şi a majorităţii parlamentare, în acest an
electoral.
Preşedintele Dodon într-un interviu pentru REL, astăzi,
a opinat că Guvernul Chicu va rămâne în funcţie, cel puţin
până la alegerile prezidenţiale. De asemenea PDM, care a
rămas cu 23 de mandate, susţine Guvernul Chicu, cu anu-
mite condiţionalităţi. Astfel majoritatea parlamentară, des-
tul de confortabilă, din 59 deputaţi, este formată din PSRM
cu 36 şi PDM cu 23 de mandate.
Faptul că vom avea remanieri guvernamentale, deja este
clar. Ramâne de văzut care dintre miniştrii actuali, vor fi
înlocuiţi. Premierul a promis că va fi făcută o evaluare a
activităţii fiecărui ministru şi minister. Este evident, că cel
puţin la câteva ministere trebuie mărit randamentul – aduse
persoane noi, bine pregătite, care să aducă plus valoare. Asta
se referă nu doar la miniştri, ci şi la secretarii de stat. Sigur
că PDM poate contribui cu cadre verificate şi calitative. Altă
întrebare este, dacă se va forma cumva relaţia dintre PD şi
PSRM? Există mai multe opinii şi soluţii. Una dintre ele ar fi
semnarea unui document sub formă de Declaraţie, dacă nu
se reuşeşte formarea unei coaliţii clasice, în care ambele par-
tide să-şi precizeze relaţiile. Fără un asemenea document,
decizile se iau ad-hoc, apar conflicte şi Guvernul este expus
diverselor riscuri.
Se ştie că PAS şi PPDA pledează pentru demiterea Gu-
vernului actual şi declanşarea alegerilor parlamentare anti-
cipate. O coaliţie între PDM şi Blocul ACUM, cel puțin până
219
la alegerile parlamentare, nu mai este posibilă. Nici matema-

tic, dar nici din alte raţiuni.
Plecarea grupului Pro Moldova, adânceşte prăpastia din-
tre PDM şi PPDA-PAS. Pro Moldova, este în prezent în-
tr-o alianţă tacită cu PPDA şi PAS, şi va încerca să se mă-
rească din contul fracţiunii parlamentare şi a liderilor locali
a PDM. Deocamdată nu vedem să reuşească în acest sens.
Dar vom vedea dinamica în timp.
Un alt scenariu, de alegeri parlamentare anticipate, astăzi
nu pare a fi unul realist. PSRM şi PDM nu sunt interesa-
te în alegeri parlamentare anticipate şi asigură majoritatea
parlamentară pentru Guvernul Chicu. Dar acest scenariu
depinde şi de câţi deputaţi din PDM va reuşi să atragă Pro
Moldova, de partea sa.
La ziua de azi vedem că nu prea mulţi se găsesc ca să pună
în pericol Guvernul. Guvernul Chicu rezistă astăzi la atacul
opoziţiei. Totul se va decide la alegerile prezidenţiale.
Practica arată că Preşedintele ales al ţării, care are legi-
timitatea alegerii populare, de obicei reuşeşte să-şi impună
scenariul de formare a majortităţii parlamentare.
220
Avem nevoie
de colaborare şi solidaritate socială
martie 18, 2020
Ieri Parlamentul, la cererea Guvernului, a instituit stare

de urgenta, în R.Moldova pe un termen de şasezeci de zile.
Au fost discuţii privind termenul – unii deputaţi au solicitat
treizeci de zile, însă Premierul Chicu a declarat că în caz de
ameliorare a situaţiei termenul va fi redus.
De asemenea, un pas necesar – a fost amendată legea, ast-
fel încât Parlamentul va fi funcţional şi va putea să adopte
legi organice şi ordinare.
Pe pagina https://gov.md/ro/content/informatii-privind-
coronavirus, sunt plasate informaţii, legi, acţiuni ale Guver-
nului şi Comisiei naționale extraordinare pentru sănătate
publică. Avem nevoie de o conjugare a eforturilor tuturor
cetăţenilor, de solidaritate socială şi naţională. Sunt sigur, că
vom face faţă, la această provocare, împreună cu Guvernul,
calm şi profesionist.
Să nu uităm să-i ajutăm pe cei din păturile defavorizate,
cu medicamente şi alimente, atât la nivelul guvernamental,
cât şi la nivel privat – persoane care au mai multe posibili-
tăţi. Deoarece mute afaceri vor suferi, avem nevoie şi de o
lege privind susţinerea economiei.
Sperăm că toate fracţiunile parlamentare vor colabora la
elaborarea acesteia.
Şi la nivelul UE, liderii celor 27 de țări au convenit să in-
terzică intrarea cetățenilor străini din afara blocului comu-
nitar, pentru 30 de zile, ca măsură de prevenire a răspândirii
noului coronavirus.
Sperăm că în următoarele săptămâni, vom scăpa de pan-
demia mondială generată de coronavirus.
221
Avem nevoie de un pact al principalelor

forţe politice din Parlament
privind alegerile parlamentare anticipate
mai 20, 2020
Într-un interviu recent, Vladimir Socor, declara că ne în-

dreptăm în RM, spre o revanșă oligarhică pe care o condu-
ce dl Andrian Candu, avându-i pe Plahotniuc şi pe Shor în
spatele său. Vedem un atac concertat împotriva Premierului
Chicu, a majorităţii parlamentare şi un exod al deputaţilor
din fracţiunea PDM, care ar putea duce la căderea Guvernu-
lui. În acest context, Preşedintele Dodon propune, convo-
carea liderilor PSRM, PDM, PPDA şi PAS, pentru discuţii.
În acest moment vedem că liderii PPDA şi PAS refuză
acest dialog, însă s-ar putea ca ei să accepte aceste discuţii în
caz de cădere a Guvernului Chicu.
Pentru PPDA şi PAS ar fi o sinucidere politică, orice fel
de alianţă cu Partidul Shor, şi este evident că ar fi logic ca ei
să discute cu Filip şi Dodon. Nu este cazul ca Maia Sandu şi
Andrei Năstase să pună condiţii dure, de exemplu, să ceară
funcţia de Premier pentru ei. Putem să admitem că aceste
patru forte, politic ar putea să genereze un guvern tehnic, de
uniune naţională, care să gestioneze situaţia cu pandemia
şi să organizeze echidistant procesul electoral prezidenţial.
Apoi, Guvernul, imediat după prezidenţiale, să prezinte de-
misia şi să se purceadă la organizarea alegerilor parlamentare
anticipate. Actuala componenţă a Parlamentului, dominată
de corupţie şi traseism, nu mai poate să producă majorităţi
parlamentare sănătoase şi reformiste de lungă durată. Avem
nevoie de un pact al principalelor forţe politice din Parla-
ment privind alegerile parlamentare anticipate, sau în ace-
eaşi zi cu cele prezidenţiale sau imediat după.
222
Unele comentarii privind sondajul FOP
iunie 3, 2020
Astăzi FOP, a prezentat un nou sondaj al opiniei publice,

cu circa 1700 respondenţi.
La întrebarea cu ce partide ar vota, avem doar trei parti-
de cu şanse de a trece în viitorul parlament şi anume: PSRM
46,3 procente, PAS 30 procente şi PPDA cu 7,5 procente.
Ar mai fi de apreciat că PN cu 4,8 procente este aproape
de a trece pragul electoral.
În acest context, prima concluzie este, că partidelor mari
PSRM şi PAS, le convin alegerile parlamentare anticipate, îm-
preună cu cele prezidenţiale din 1 noiembrie.
Ar fi riscant pentru PSRM să nu-şi folosească şansa la alege-
rile parlamentare anticipate, pentru 1 noiembrie, acum când
partidul este bine plasat în sondaje. Pentru că în care se vor
organiza alegeri parlamentare anticipate în 2021, s-ar putea
ca PSRM să acumuleze cu mult mai puţin.
Celelalte partide care astăzi nu sunt cotate cu şanse la par-
lamentare, inclusiv cele unioniste, trebuie să analizeze posi-
bilităţi de a merge în alianţe sau uniuni la alegeri, căci de
unele singure vor pierde banii şi voturile. Referitor la alege-
rile prezidenţiale, iarăşi avem ca şi în 2016, aceiaşi favoriţi,
Igor Dodon cu circa 35 procente şi Maia Sandu cu circa 23
procente pentru primul tur.
La mare distanţă în spate se situează Andrei Năstase şi
Renato Usatîi.
Şansele că cineva dintre ei, sau altcineva să strice jocul şi
să meargă în turul doi, astăzi sunt nule.
Acesta este tabloul, la cinci luni până la alegerile prezi-
denţiale.
223
Despre „revoluţia de palat”

a ambasadorilor
iunie 8, 2020
Evenimentele din 8 iunie, 2019, când a fost făcută alianţa

între PSRM şi Blocul ACUM, le putem numi, „revoluţia de
palat” a ambasadorilor.
Transmiterea puterii de la grupul Plahotniuc, spre PSRM
/ ACUM, a fost mediată de către Kozak şi Han, cu participa-
rea Ambasadorului SUA. E bune că transmiterea puterii s-a
făcut în mod paşnic. Totuşi Kozak a fost cel care a reuşit sa-i
convingă pe cei din Blocul ACUM de posibilitatea alianţei
cu PSRM.
E adevărat că Plahotniuc a făcut câteva greşeli fatale până,
dar mai ales după alegerile din 24 februarie 2019 şi a pier-
dut.
Dacă se retrăgea din politică după 24 februarie, deschi-
dea calea spre o alianţă între PD şi Blocul ACUM. Interesant
ar fi să vină şi el cu o opinie, să aflăm ce i-a spus Ambasado-
rul SUA, la ultima discuţie.
E radical mai bună situaţia astăzi în RM? în unele dome-
nii da, în altele nu.
PAS şi PPDA, sunt principalii perdanți, fiind în prezent,
în opoziţie.
Astăzi, 08.06.2018, PMAN a fost goală ca şi pe 08.06.2020.
Dovada că nu a fost o revoluție populară, ci una de culise.
224
Ce va face Maia Sandu?

Va fi pionul uneia dintre grupările
politico-mafiote sau va încerca
să asaneze clasa politică?
noiembrie 27, 2020
Victoria categorică a Maiei Sandu în prezidenţiale, îi con-

feră ceea ce se numeşte – legitimitatea autorității, în spatele
căreia stă voinţa populară şi posibilitatea de a impune clasei
politice şi societăţii un proiect de ţară pentru viitorii patru
ani. Răspunderea personală a Maiei Sandu este imensă, ea
trebuie să facă o analiză a sistemului politic şi de guvernare,
pe care îl primeşte drept moştenire şi să vină să ne propună
propriul model şi viziune. Sistemul actual politico-adminis-
trativ al RM este caracterizat de mulţi experţi drept unul ine-
ficient şi corupt, bazat pe câteva grupări politico-economice,
construite pe baze de corupţie şi cumătrism, unde este insti-
tuită legea tăcerii (omerta), care se succed la putere începând
de la independenţă încoace.
Mai simplu, avem câteva grupări politico-mafiote, unii
se prezintă proruşi, alţii proeuropeni, alţii unionişti, care se
luptă între ele de vreo 30 de ani, se succed la putere, fură
avutul naţional, iar poporul RM este sărăcit şi nenorocit, o
victimă a acestor grupări.
Pe timpul Preşedintelui Dodon, instituţia preşedinţiei a
fost transformată pe modelul Kremlin şi asiatic, într-un fel
de Palat Regal cu lux şi bogăţie pe timp de ciumă. Avem ne-
voie să întreţinem un Palat Regal fastuos cu valeţi de curte,
trăind în lux?
Ar fi oportun ca în cea mai săracă ţară din spaţiul eu-
ropean, toate instituţiile de stat să-şi taie din cheltuieli, în
225
primul rând Preşedinţia, iar Palatul luxos şi Condriţa, să fie

transmise unei instituţii care să ofere servici utile cetăţenilor,
de exemplu să fie acolo sau Palatul Justiţiei sau un Spital pen-
tru copii şi invalizi.
Ce va face Maia Sandu? Va fi pionul uneia dintre grupări-
le politico-mafiote sau va încerca să asaneze clasa politică şi
să promoveze statul de drept şi modelul occidental bazat pe
morală şi etică, meritocraţie şi corectitudine?
226
2021
Câteva comentarii
despre lansarea Partidului Schimbării
ianuarie 28, 2021
Înghesuială pe centrul politic – astăzi a fost lansat, Par-

tidului Schimbării. Am studiat manifestul PS şi am ascultat
mesajele de la lansare.
Conform criteriilor de departajare a partidelor din RM,
PS este un partid de centru. PS nu este nici partid proeuro-
pean, dar nici nu se declară prorus. În manifestul partidului
nu există capitol despre politica externă şi geopolitică.
Oricum în RM, nu se poate fără geopolitică şi la un mo-
ment dat acest partid va trebui să se determine, ori cu Estul,
ori cu Vestul.
Stefan Gligor, liderul PS a declarat apăsat de câteva ori, că
PS nu împarte cetăţenii pe etnii şi nu participă la dezbaterile
pe criteriul vector. Să ne aducem aminte că Stefan Gligor a
fost primul şi cel mai mare susţinător al alianţei dintre Blo-
cul ACUM şi PSRM după alegerile din 2019.
Accentul PS va fi pe lupta împotriva corupţiei şi sărăciei.
Lansarea lui Gligor, care are cu siguranţă harismă şi notorieta-
te, în politică, era aşteptată în ajunul alegerilor prezidenţiale.
S-a întâmplat astăzi, probabil pe motiv că se apropie alegerile
anticipate parlamentare. Unii comentatori încearcă să acre-
diteze ideea că PS este un proiect în interesul Kremlinului,
lansat împotriva PAS şi va încerca să fure electorat de la Maia
Sandu. Faptul că PS va lupta pentru acelaşi electorat cu PAS
şi PPDA este o certitudine. Rămâne să vedem dacă proiectul
condus de Stefan Gligor va avea succes la viitoarele alegeri.
227
La 7 ianuarie
mama a plecat la Domnul
ianuarie 10, 2021
Ieri, 9 ianuarie, am petrecut-o la Cimişlia, pe mama, Mi-

haeş Elena, pe ultimul drum, la doar 71 ani. A decedat la
Spitalul Clinic Republican, a suferit de tumoare malignă,
cancer în forma gravă, medicii au luptat, însă nu se mai pu-
tea face nimic. Mama s-a născut în 1949 în localitatea Satul
Nou, raionul Izmail, într-un sat frumos moldovenesc.
Au fost şapte copii în familie, crescuţi de bunica, care
după decesul bunelului, a rămas singură cu sase copii mi-
nori. Bunica a fost de o bunătate şi cumsecădenie deosebită.
Şi-a educat copiii şi nepoţii cu dragoste faţă de Dumnezeu.
Făcea tot ce era posibil în acele timpuri grele pentru copiii şi
nepoţii săi. Între bunica şi mama a existat o relaţie foarte apro-
piată, se iubeau şi se respectau. După ce la 17 ani mama a plecat
la studii şi apoi s-a stabilit în Cimişlia, mama o vizita pe buni-
ca des, dar şi bunica venea de câteva ori pe an la noi în vizită.
Un cuvânt de mulţumire aparte îl adresez fraţilor şi surorilor
mamei, care la momentele grele de boală s-au implicat şi au
ajutat foarte mult. Tanti Maria, tanti Liuda, badea Vasile, badea
Petruş, badea Stiopa şi badea Victor, vă mulţumesc foarte mult.
În 1968, mama, fiind după primul an de studii, la practică
la Biblioteca din satul Gura Galbenă, a făcut cunoştinţă cu
tata. A fost o relaţie frumoasă de dragoste între ei, s-au căsă-
torit, apoi, în 1969, la 28 februarie am apărut şi eu pe lume.
Tata, Tudor s-a petrecut în 2006, voinţa mamei a fost să-i
fie mormântul alături de el. Ceea ce s-a şi făcut, acum am-
bii se odihnesc alături. Am iubit-o foarte mult pe mama.
Am ştiut că şi ea mă iubeşte foarte mult, a retrăit foarte mult
pentru mine. Mă întâlnea când veneam în vizită cu cuvin-
228
tele,,Romca, dragule, mulţumesc că ai venit!”. Privea emisi-

unile la care participam, uneori îmi făcea observaţii şi îmi
sugera anumite lucruri. Pentru mine era cea mai frumoasă
şi deşteaptă femeie din lume. Vorbeam mult, pe toate teme-
le, îmi dădea sfaturi de viaţă, de sănătate.
Avea o logică şi o putere de analiză deosebita. Fiind pro-

fesoară de limba şi literatura româna, la Liceul Eminescu din
Cimişlia, de mic copil mi-a cultivat dragostea faţă de litera-
tură şi istorie. Aveam acasă o adevărată bibliotecă – fiind
studentă la Institutul Pedagogic Ion Creangă, mama a cum-
părat multe cărţi. De fapt acele cărţi ale lui Mihai Eminescu,
Ion Creangă şi alţi clasici, le-am citit încă în copilărie şi m-au
format intelectual.
A scris şi poezii, câteva au fost publicate. Mama l-a iu-
bit mult pe Domnul şi îmi dorea ca Dumnezeu să mă aju-
te. Orice am făcut în viaţa asta, mă gândeam, ce o să zică
mama. Nimeni şi nimic nu o va putea înlocui în viaţa mea.
Nu există cuvinte pentru a exprima durerea mea cauzata de
plecarea mamei. Dumnezeu s-o odihnească în pace.
229
Comentariul Deciziei CC
privind desemnarea candidatului
pentru funcția de Prim-ministru
februarie 24, 2021
Surpriza nu s-a produs. Curtea şi-a menţinut decizia an-

terioară. Astfel, Curtea a stabilit că, este atribuţia exclusivă
a Preşedintelui Republicii de a desemna un candidat pentru
funcţia de Prim-ministru. În acelaşi timp, Curtea a notat că,
deşi exclusivă, atribuţia de desemnare nu poate fi discreţio-
nară.
Analizând ponderea fiecăreia dintre cele două autorităţi
publice în procedura de formare a Guvernului, Curtea a con-
chis că rolul Parlamentului este unul decisiv în raport cu
rolul Preşedintelui Republicii. Această diferenţă de pondere
se datorează formei de guvernământ parlamentare. În plus,
în conformitate cu prevederile articolului 60 alin. (1) din
Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului Republicii Moldova (HCC nr. 32 din 29 decem-
brie 2015, §§ 58, 84, 88 şi 89; HCC nr. 23 din 6 august 2020,
§ 17).
Până aici totul e clar. Putem să discutăm mult despre fap-
tul că un Preşedinte ales, în redacţia actuală a Constituţiei
are dreptul discreţionar de a numi un candidat la funcţia de
Premier, dar Curtea a stabilit altfel.
Cel mai important – Curtea a reţinut că Preşedintelui Re-
publicii nu i se poate nega dreptul de a evalua calităţile, com-
petenţa, experienţa şi, în fond, capacitatea unei persoane, im-
plicate politic sau nu, de a conduce Guvernul şi de a atrage
sprijinul politic al majorităţii parlamentare, care îl va susţi-
ne pe întreaga durată a legislaturii.
Curtea a mai subliniat că interpretarea Constituţiei, în sen-
230
sul existenţei unui drept discreţionar al Preşedintelui ţării de

desemnare a candidatului pentru funcţia de Prim-ministru,
poate conduce la apariţia unor conflicte instituţionale (HCC
nr. 32 din 29 decembrie 2015, §§ 95 şi 117; HCC nr. 23 din 6
august 2020, § 19).
În concluzie:
1. Partidele şi fracţiunile parlamentare trebuie să aibă un
timp de minim 48 ore să dialogheze şi să negocieze forma-
rea unei majorităţi parlamentare.
2. Preşedinţia va trebui să evalueze atent, după ce va primi
numele candidatului la functia de Premier, calităţile, com-
petenţa, experienţa şi, în fond, capacitatea unei persoane, im-
plicate politic sau nu, de a conduce Guvernul.
3. Preşedintele are dreptul să refuze pe motive întemeiate
candidatul majorităţii parlamentare şi să propună un candi-
dat propriu.
Drept sancţiune, Parlamentul ar putea iniţia procedura
de suspendare, pentru care e nevoie votul a 2/3 de deputaţi.
Dacă nu se acumulează 2/3 putem interpreta că candidatul
propus de Preşedinte, poate merge în faţa Parlamentului şi
astfel se încheie conflictul.
231
Adio, Nicolae Dabija
martie 12, 2021
Adio, Nicolae Dabija.

A fost răpus de virusul nemilos. Curajul şi poziţia lui ci-
vică, au fost decisive în perioada 1988-1991, anii renaşterii
naționale. Literatura şi Arta, în frunte cu Nicolae Dabija, din
acei ani, a fost fanionul, liderul, Mişcării democratice şi de
eliberare naţională.
Prima data alfabetul latin a fost publicat în LA. Am avut
privilegiul să discutăm diverse subiecte cu Marele Scriitor,
avea cunoştinţe enciclopedice. Am publicat câteva articole
în LA, iar Maestrul făcea însemnări şi recomandări la tex-
tele mele.
A fost un unionist convins cu România şi îmi spunea că
doar Unirea ne va salva.
Regreta că Unirea a fost ratată în 1991 după Putciul din
august de la Moscova.
Plecarea lui este o pierdere enormă pentru cultura româ-
nească.
Scriitor, istoric literar, membru de onoare al Academiei
Române şi membru corespondent al Academiei de Ştiințe a
Moldovei.
Astăzi – 12 martie 2021, a fost declarată Zi de Doliu la ni-
velul municipiului, în semn de profundă durere cauzată de
trecerea în eternitate a Cetățeanului de Onoare al oraşului
Cimişlia, a remarcabilului scriitor Nicolae DABIJA, originar
din raionul Cimişlia.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.
232
Deja e clar, vom avea anticipate
martie 12, 2021
Ieri la TV Prime, Dodon a anunțat scenariul de bază al

majorităţii, PSRM/Shor. Astfel el a declarat că nu va fi sus-
pendată Maia Sandu. Ei ar fi dorit, dar nu li s-a permis, să
suspende Preşedintele.
Maia Sandu a jucat tare. Ştia ce ştia, de asta insista pe an-
ticipate.
Dodon abia ieri a înţeles că nu există 67 de voturi pen-
tru a fi suspendat Preşedintele. Marile puteri au dat cărţile
pe faţă în iunie 2019, când au instalat la guvernare Blocul
ACUM plus PSRM – alianţa Kozak/Hann.
Unii experţi declară că RM este protectorat internaţional
clasic sau condominium. Putem concluziona că între FR, UE
şi SUA există anumite înţelegeri privind RM, şi în situaţii de
criză marile puteri intervin.
Iată de ce Dodon ieri a acceptat că alegerile parlamentare
anticipate, trebuie petrecute în toamnă şi a renunţat la sus-
pendarea Preşedintelui în Parlament.
Asta determină alianţa Dodon/Shor şi echipa să încerce
alte scenarii. Dar nu au cum să evite anticipatele. Ei vor în-
cerca fortificarea Guvernului interimar, prin starea de ur-
genţă. Ar fi o mare crimă instituirea stării de urgenţă pentru
interesele politice ale majorităţii parlamentare. Astfel, Dur-
leşteanu nu va deveni Premier. Iar Năstase iarăși a fost min-
ţit de Dodon şi a rămas fără funcţia de Premier, dar rămâne
pătat de complicitatea cu alianţa Dodon/Shor.
233
Se creează impresia că cineva

vrea să forţeze Constituţia
martie 21, 2021
Cineva încearcă un putch parlamentar?

La momentul consultării Preşedintelui RM cu fracţiunile
parlamentare, după retragerea doamnei Durleşteanu, Preşe-
dintele a emis decretul de numire a domnului Igor Grosu în
calitate de candidat la funcţia de Premier. Această situaţie a
fost prevăzută şi în Hotărârea CC din 23 februarie. E dreptul
Preşedintelui să propună un candidat la funcţia de Premier,
în lipsa unui candidat din partea unei majorităţi parlamen-
tare. Este constituţional, şi Parlamentul trebuie să dea votul
pentru această propunere. Doamna Durleşteanu a refuzat să
candideze din partea majorităţii PSRM plus Shor, şi a invocat
o serie de motive. Apropo, Curtea a respins suspendarea De-
cretului şi a numit examinarea sesizării pe data de 22 martie.
Da, ulterior emiterii Decretului, s-a format o nouă majorita-
te parlamentară, însă trebuie mai întâi să se publice procesul
verbal al majorităţii şi acceptul candidatului, ca să nu apară
dubii că există candidat al majorităţii la funcţia de Premier.
Apoi să se aducă la cunoştinţă Preşedintelui RM.
Abia, după ce Parlamentul va examina candidatura dom-
nului Grosu, în funcţie de situaţia nou creată, Preşedintele
RM va decide să fie sau nu invitate fracţiunile la încercarea
numărul trei. Se creează impresia că cineva vrea să forţeze
Constituţia.
Sperăm ca toţi actorii implicaţi să ramână în câmpul le-
gal şi constituţional.
234
Despre starea de urgenţă
martie 31, 2021
E clar că se doreşte introducerea stării de urgenţă mai mult

din motive politice şi anume de a îndepărta alegerile parla-
mentare anticipate.
De ce tocmai de 60 de zile? De ce nu pe 2 săptămâni, apoi,
cu analiza situaţiei, să se decidă dacă continuă sau nu?
În lipsa vaccinării masive aceste măsuri de carantinare vor
da efecte minime.
Desigur, statistica îmbolnăvirilor şi deceselor, arată că e
nevoie de măsuri urgente anticovid. Dar introducerea stării
de urgenţă limitează drepturile constituţionale ale cetăţeni-
lor – cu armata în stradă nu se luptă contra pandemiei.
Plus există şi obligativitatea autorităţilor de a acorda aju-
toare financiare, subvenţii etc
În lipsa unor ajutoare financiare directe sub formă de plată
financiară directă pentru fiecare persoană, a unei sume de
minim trei mii de lei pe lună pentru alimente şi medicamen-
te, situaţia se poate transforma în genocid şi înfometare.
Iată de ce dacă Parlamentul va vota astăzi introducerea
stării de urgenţă, deputaţii din opoziţie sunt obligaţi să atace
decizia la Curtea Constituţională.
235
Care vor fi efectele lansării

lui Ion Chicu în politică?
martie 31, 2021
Fostul premier, Ion Chicu, a anunțat că a creat grupul de

inițiativă pentru înregistrarea Partidului Dezvoltării şi Conso-
lidării Moldovei (PDCM). Obiectivul principal al formațiunii
este dezvoltarea şi modernizarea țării, consolidarea societății şi
integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Cu siguranţă Ion Chicu are caracater, îi place boxul po-
litic, nu este începător, are experienţă în funcţii de top, cu-
noaşte bine sistemul administrativ, elita locală şi centrală, dar
şi ţara, are şi echipă fidelizată. Chicu vine peste ceea ce se nu-
meşte centrul politic de la noi şi va face concurenţă pe seg-
mentul PDM, PRO Moldova, dar şi, parţial, PSRM.
În acest caz se pot face anumite asemănări cu încercarea
fostului Premier Tarlev din 2009, de a se lansa în politică,
doar că atunci Tarlev nu a avut acordul lui Voronin şi a fost
marginalizat. Poate însă Chicu va avea succesul lui Marian
Lupu din 2009 şi partidul sau va deveni parlamentar? Ori-
cum, e clar că PSRM şi Dodon, au interesul ca Ion Chicu să
fure voturi de pe centru şi centru-dreapta proeuropean şi
astfel, în viitorul Parlament, să aibă cu cine să facă coaliţie.
Căci devine evident că actualul partener al PSRM, Partidul
Shor este o problemă de imagine şi posibil că nici nu va mai
fi în viitorul Parlament.
E devreme de zis dacă proiectul politic Chicu va deveni
unul parlamentar, dar faptul că o mare parte a actualei no-
menclaturi va adera la partidul lui Chicu, care pare a fi mai
frecventabil decât Dodon, e cert.
236
Despre participarea dreptei

şi a unioniştilor la alegeri
aprilie 12, 2021
Un comentariu interesant scris de Iulian Chifu, privind

alegerile anticipate.
„Este clar că, la viitoarele alegeri parlamentare, Maia San-
du şi PAS-ul vor contabiliza, în acelaşi timp, voturile cen-
trului-stânga echilibrat, ale adepților națiunii civice mol-
doveneşti şi a bi-vectorialismului rațional şi pragmatic, ale
centrului pro-european cu legături naturale decente cu Rusia
lui Putin şi ale centrului dreapta românesc şi ale unionismu-
lui cu toată dreapta conservatoare”, – scrie Iulian Chifu.
Cu prima parte a aserţiunii sunt de acord, PAS are şanse
mari să obţină „voturile centrului-stânga echilibrat, ale adep-
ților națiunii civice moldoveneşti şi bi-vectorialismului ra-
țional şi pragmatic, ale centrului pro-european cu legături
naturale decente cu Rusia lui Putin”. Posibil şi o parte din
curentul de centru-dreapta românesc poate vota cu PAS,
însă referitor la unionişti sunt îndoieli mari. Din punct de
vedere pragmatic, PAS şi unioniştii trebuie să participe se-
parat la alegerile parlamentare. PAS este un partid proeu-
ropean, cu doctrină social-liberală, popular/progresist, de
centru şi centru-dreapta şi nu este de dreapta şi nici nu este
unionist şi aici accentele trebuie puse clar.
Sondajele arată că PAS a crescut în opţiunile electoratu-
lui la circa 40-45 la sută, aici includem fostul electorat al
PLDM, PD şi PPDA în linii mari. Unioniştii, au votat la pre-
zidenţiale cu Maia Sandu în turul doi, pentru că nu aveau
cum să voteze cu Dodon. Altele, însă vor fi circumstanţele
la alegerile parlamentare, când vor avea în buletinul de vot
237
şi câteva partide unioniste. Există riscul pierderii voturilor

unioniştilor, dacă nu se creează o singură listă unionistă.
În prezent unioniştii sunt împărţiţi politic în două gru-
pări mari, PUN şi Mişcarea Unirea. Întrebarea este dacă aces-
te forţe sunt capabile să construiască un Bloc Unionist sau
Eurounionist, în care să încapă eventual şi PPDA? Desigur
cel mai important este ca în viitorul Parlament, PAS să nu
fie singur şi pe dreapta să aibă un partener mai mic, cu care
să facă coaliţie majoritară parlamentară. Iată de ce trebuie
de ajutat la construcţia unui Bloc Eurounionist care să vina
în Parlament.
Astfel, PAS conform sondajelor, va acumula circa 40-45
la sută. Partidele unioniste şi proeuropene, în special, Blocul
Unirea, PPDA şi PUN, dacă vor face o coaliţie euro-unio-
nistă, pot acumula circa 10 la sută.
Împreună, după alegeri, ar putea avea majoritate parla-
mentară.
238
Clasamentul partidelor,
sondajele IMAS/IRI
aprilie 22, 2021
Acestea sunt rezultatele, pentru partide, din ultimele două

sondaje: IMAS/ IRI, cu indecişi.
PAS: 34,7/33 PSRM: 26,7/19 SHOR: 5,6/5
PN: 3,5/6 PCRM: 3,9/3 PPDA: 1,6/5 PDM: 2,2/2
Conform ultimelor două sondaje, şapte partide au şanse

de a trece în viitorul Parlament. Depinde cum vor evolua lu-
crurile în următoarele câteva luni.
PAS, desigur, după redistribuire şi cu votul din diaspora,
ar putea acumula între 40 şi 50 de mandate, cu ceva noroc
chiar şi majoritate parlamentară, dar pentru PAS este impor-
tant ca alegerile să aiba loc în acest an.
PSRM, e în cădere, alianţa cu Partidul Shor se plăteşte elec-
toral, dacă luăm media sondajelor, oricum poate acumula circa
25/30 de mandate. Pentru PSRM, la fel e important ca alege-
rile să aibă loc în acest an, pentru că va pierde tot mai mult
electorat.
Partidul Nostru, trece la sigur în Parlament, are o bază
electorală solidă în Bălţi şi în câteva raioane din Nord, circa
10 mandate, dar depinde şi de calitatea campaniei electorale.
Partidul Shor – astăzi sondajele arată circa 10 mandate,
dar în lipsa, în campanie a Preşedintelui partidului, e posibil
să nu treacă în viitorul Parlament.
PPDA, surpriza din sondajul IRI, poate să arate un indi-
cator de creştere în opţiunile electorale. Dacă PPDA reuşeşte
o campanie electorală de succes şi mai ales fiind într-o alian-
239
ţă Eurounionistă, are şanse să treacă în viitorul Parlament.

PCRM, are şanse minimale. Dar Voronin e capabil, din
contul scăderii PSRM, să obţină un rezultat de trecere în vi-
itorul Parlament.
PDM, are şanse minimale, chiar dacă sondajele nu arată
clar, se ştie că o parte din votanţii partidului nu-şi afişează
intenţia, dar votează.
240
Este important să avem în Parlament

o fracţiune unionistă. Susţinerea pentru
Unire a ajuns la 50 la sută
mai 11, 2021
Astăzi a fost făcut public sondajul realizat de IMAS, des-

pre percepţiile privind viitorul Moldovei. În mod, deloc sur-
prinzător, opţiunea Unirii cu România, a ajuns în premieră
la circa 50 la sută, printre respondenţi.
Printre principalele avantaje ale re-unirii R.Moldova cu
România, respondenții le-au menționat pe următoarele: sa-
larii şi pensii mai mari, dreptul de a munci în ţările UE, ser-
vicii medicale de calitate, acces la un sistem educaţional mai
bun, justiţie imparţială şi corectă, posibilităţi de dezvoltare
economică, acces la finanţări europene, păstrarea identităţii
noastre, siguranţa naţională.
Cifra celor care cred că R.Moldova trebuie să adere la Uni-
unea Europeană prin unirea cu România, în varianta în care
UE nu va accepta noi membri, rămâne la 33 la sută.
Putem vorbi despre prevalarea motivelor sociale şi finan-
ciare în determinarea respondenţilor, deoarece, potrivit son-
dajului, drept motiv, pe primul loc se află, salarii şi pensii
mai mari, 24 procente, 15 procente în al doilea rând şi 10
procente în al treilea rând. Iar, pe locul doi ca motivaţie,
este dreptul de a munci în țările UE, 18 procente au răspuns
în primul rând, 13 procente în al doilea şi 9 procente în al
treilea. Astfel, Unirea dacă va avea loc vreodată, în primul
rând va fi determinată de motive economice, financiare şi
sociale, adică modelul german. Se ştie că RDG şi cetăţenii
săi au acceptat Unirea cu RFG, în primul rând din motive
economico/financiare.
241
În viitorii zece ani decalajul economic şi nivelul de salarii

şi pensii la sigur va creşte între România şi R.Moldova. Ro-
mânia va beneficia de un Fond de rezilienţă din partea UE
de circa 29 miliarde Euro.
Experţii declară că în următorii ani, România, ca PIB pe cap
de locuitor, venituri, pensii, etc., va ajunge la nivelul Portu-
galiei şi Spaniei. În contextul electoral de la Chişinău, acest
sondaj favorizează în mod clar partida unionistă. Astfel,
creşte şansa ca alături de PAS, care este un partid proeu-
ropean, să avem şi un partid unionist în parlament, să se
creeze apoi o alianţă postelectorală de guvernare. Ar fi fost
bine ca toate entităţile unioniste, să meargă pe o singură lis-
tă unionistă ca să aibă şanse sigure de a intra în Parlament.
Dacă efortul de coagulare va reuşi, în jurul AUR Moldova,
alianţa Unirii Românilor, dacă va avea o prestanţă bună în
electorală, ar putea să devină un pol de atracţie pentru ale-
gătorii unionişti şi să acumuleze suficiente voturi pentru a
fi reprezentat în Parlament. Este important să avem în vii-
torul Parlament o fracţiune unionistă care să ţină în atenţie
subiectele identităţii româneşti, a proiectelor mixte moldo/
române de integrare economică şi financiară la prima etapă.
Dar şi să insiste pe tema unificării celor două state româ-
neşti.
Într-o zi va fi necesar un referendum constituţional la acest
subiect, care, peste ceva timp, va avea sorţi de izbândă.
242
SONDAJ:
Ce avantaje găsesc moldovenii
în unirea cu România
11 Mai, 2021
Mădălina Sorokovsky
Salarii mai mari, accesul la un sistem de sănătate calita-

tiv, educație mai bună şi justiție echidistantă. Acestea sunt
doar câteva din avantajele pe care le deduc moldovenii la
o eventuală unire cu România. Datele au fost prezentate
într-un nou sondaj publicat astăzi, „Percepțiile privind vii-
torul Moldovei: între status quo, riscuri geopolitice, politici
europene și unire”.
Sondajul a fost realizat în perioada 12 -27 aprilie de către

compania IMAS pe un eşantion de 1103 respondenţi în 12
unităţi administrativ-teritoriale, cu o rată de eroare de ±3.0
procente.
Potrivit statisticii, despre salarii şi pensii mai mari, 24 pro-
cente au menționat în primul rând, 15 procente în al doilea
rând şi alți 10 procente în al treilea rând.
Privitor la dreptul de a munci în țările UE, 18 procente
au răspuns în primul rând, 13 procente în al doilea şi 9 pro-
cente în al treilea.
Despre Servicii medicale de calitate, 7 procente au consi-
derat în primul rând, 12 procente în al doilea şi 10 procente
în al treilea rând după avantaje.
Nouă procente dintre respondenți au clasat în primul rând
accesul la un sistem educaţional mai bun, 7 procente în al
doilea rând şi 6 procente în al treilea rând.
243
În diagrama de mai jos putem observa felul în care inter-

vievații au clasificat şi celelalte avantaje.
244
La 30 de ani de la Independenţă în
R.Moldova se impun anumite concluzii
august 20, 2021
PIB – 11,9 miliarde de dolari SUA la cursul actual.
PIB pe cap de locuitor, dolari SUA la cursul actual 4,512
Salariul mediu pentru anul 2021, constituie 8716 lei. Salariul

minim este de 2775 lei pe lună.
1. Independenţa RM nu a căzut din cer. Începând din 1988
în fostele republici URSS, în speţă, Letonia, Lituania, Estonia,
apoi Georgia şi RSSM, au apărut Mişcările în susţinerea restruc-
turării, care apoi s-au transformat în Fronturi Populare. Până în
1991, în RSSM au avut loc trei Mari Adunări Naţionale, sute de
mitinguri şi pichetări. Personal am participat, împreună cu mii
de cetățeni, la manifestațiile din 7 noiembrie 1989, atunci când
am blocat parada militară. Partidul Comunist al RSSM, având
practic monopol politic, a pierdut alegerile parlamentare din fe-
bruarie 1990. Iar Parlamentul din februarie 1990 era dominat
de Frontul Popular din Moldova şi grupul agrarienilor. A fost
Parlamentul Suveranităţii şi Independenţei.
2. URSS a căzut din cauza unui complex de factori, printre
care, Mişcările de eliberare naţională din republicile unionale,
dar şi a situaţiei proaste economice a URSS, în anii 1989-1991.
Un factor importat în distrugerea URSS l-au jucat Boris Elţin
şi Mihail Gorbaciov, fiecare a contribuit esenţial la distrugerea
URSS. Evenimentul de cotitură a fost 12 iunie 1990 atunci când
Federaţia Rusă şi-a declarat suveranitatea în cadrul URSS. A ur-
mat o paradă de obţinere a suveranităţii declarate de republicile
unionale şi devenea tot mai clar că zilele URSS sunt numărate.
Gorbaciov a încercat să impună un nou tratat unional, dar nu a
reuşit. Tentativa de lovitură de stat din august 1991 şi încercarea
245
de a salva un Imperiu mort, a suferit eşec. Apropo RM, prin

Snegur şi alţi oficiali sau poziţionat contra putchiului şi l-au sus-
ţinut pe Boris Eltin.
3. Îmi amintesc de ziua de 27 August 1991, când Piaţa Marii
Adunări Naţionale era plină cu oameni; Parlamentul a Procla-
mat Independenţa, momente în care se discuta şi despre unirea
cu România. Atunci s-a spus că independenţa e o etapă necesa-
ră în calea spre Unire. Dar la Bucureşti guvernarea nu promova
Unirea, Ion Iliescu, Preşedintele României a blocat orice discu-
ţie despre Unirea cu România. Eram entuziasmaţi atunci cu to-
ţii, chiar eram fericiţi. Incredibil! URSS a decedat. Credeam că
în faţă avem un viitor luminos, dar a urmat războiul din trans-
nistria, a început sărăcirea masivă a populaţiei. Kremlinul s-a
răzbunat şi a făcut tot posibilul ca fostele republici unionale, în
special RM, să nu aibă succese.
4. Începând cu anul 1994, odată cu venirea PDAM la pute-
re, RM a intrat în CSI, a basculat între Occident şi Rusia şi s-a
înglodat în ceea ce avem şi azi, zona gri. Să nu uităm şi drama
a circa un milion de basarabeni care au emigrat din cauza să-
răciei. Apoi a venit perioada 2001-2009, dominată de regimul
Voronin, care a blocat integrarea RM în UE şi NATO.
Alianţa pentru Integrare Europeană, în formatul PLDM, PD
şi PL, venită la putere după căderea regimului Voronin, chiar
dacă a reuşit semnarea Acordului de Asociere cu UE, a fost o
şansă ratată. Ideea integrării europene a fost compromisă de
corupția totală a organelor de stat, furturile masive, cum ar fi
furtul bancar, Laundromatul etc.
Unii experţi declarau că RM a trecut de la starea de stat oli-
garhic la cea de stat cleptocratic, în care grupările criminale
conduc din umbră ţara.
5. În prezent avem o victorie categorică a unui partid proeu-
ropean, care nu este unionist – PAS. Este ultima şansă pentru
Maia Sandu şi PAS, de a încerca resuscitarea RM, şi pentru a o
reîntregi cu transnistria. Integrarea în UE a RM este un obiectiv
246
corect, dar de lungă durată, deocamdată uniunea nu se extinde

şi trebuie muncit mult pentru a pregăti ţara de aderare. Vizita
recentă a lui Kozak, arată că Kremlinul ar accepta o reunificare
a RM, dar cu condiţiile sale. Pentru a evita o eventuală capcană
a Kremlinului, RM trebuie să se consulte cu Occidentul în ceea
ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean.
Oricum, în viitorii 10 ani, soarta RM se va decide într-un fel
sau altul. O veritabilă catastrofă umanitară este evitată doar da-
torită granturilor europene şi internaţionale. Se ştie foarte bine
că este finanţat din exterior deficitul bugetar al RM. Pe termen
scurt şi mediu, trebuie consolidată şi europenizată RM, o sarci-
nă foarte complicată.
6. Sigur că în caz de colaps a RM şi imposibilitatea de a con-
strui un stat funcţional cu o economie sustenabilă, Unirea RM
cu România va reveni cândva pe agendă, posibil cu concursul
marilor puteri. Condiţia numărul unu pentru a face procesul
de unire realist, este propunerea de Unire cu un plan de acțiuni,
din partea Guvernului şi a Parlamentului din România. Deo-
camdată astfel de propunere de Unire cu un plan de acţiuni nu
există. Dar posibil că următorul Preşedinte al României şi ur-
mătoarea componentă a Parlamentului României, va fi capabilă
să propună un plan de Unire.
Probabil că România va avea nevoie de acceptul UE pentru
demersul pentru Unire. În acest context e nevoie ca ţările cele
mai importante ale UE, în special Franţa şi Germania, să sus-
ţină procesul de unificare a României cu RM, deoarece asta va
însemna şi un efort financiar de integare de minim trei miliarde
Euro pe an, o parte a notei de plată va reveni UE cu siguranţă.
Desigur Unirea RM cu România, va fi posibilă doar în format
constituţional, precedată de referendumuri de Unire, atât în Ro-
mânia, cât şi în RM.
Este cert că RM a eşuat, este un stat problemă şi se află în
stare gravă.
Cine salvează RM? Unde va fi R.Moldova peste 30 de ani?
247
Moldova şi distrugerea URSS

august 20, 2021
URSS a căzut din cauza unui complex de factori, printre

care, Mişcările de eliberare naţională din republicile unio-
nale, dar şi situaţia grea economică din fosta URSS, în anii
1989-1991.
Un factor importat în distrugerea URSS l-au jucat Bo-

ris Eltin şi Mihail Gorbaciov, fiecare a contribuit esenţial la
distrugerea URSS. Evenimentul de cotitură a fost 12 iunie
1990, atunci când Federaţia Rusă şi-a declarat suveranitatea
în cadrul URSS. A urmat o paradă de suveranitate e repu-
blicilor unionale şi era clar că zilele URSS sunt numărate.
Gorbaciov a încercat să impună un nou tratat unional, dar
nu a reuşit. Tentativa de lovitură de stat din august 1991 şi
încercarea de a salva un Imperiu mort, a suferit eşec. Apro-
po, RM, prin Snegur şi alţi oficiali s-au poziţionat contra
putchiului şi l-au susţinut pe Boris Elţin.
Trebuie să recunoaştem că politicienii moldoveni au aş-
teptat ca Ucraina să-şi declare mai întâi Independenţa faţă
de URSS. Elita ucraineană a betonat părăsirea URSS şi cu
un referendum de Independenţă, ceea ce a dat o încredere
în viitor pentru despărţirea Ucrainei de Rusia.
Îmi amintesc ziua de 27 August 1991, PMAN plină cu
oameni, deputaţii au venit şi au vorbit în faţa poporului,
apoi Parlamentul a Proclamat Independenţa. Se discuta şi
despre Unire cu România. Atunci s-a declarat că indepen-
denţa e o etapă necesară în calea spre Unire. Dar la Bucu-
reşti guvernarea nu promova Unirea. Ion Iliescu, Preşedin-
tele României a blocat atunci orice discuţie despre Unirea
cu România. Neoficial se spunea din partea elitei românesti
248
că Unirea nu este benefica şi trebuie să fie amânată, ca să nu

impiedice aderarea României la UE şi NATO.
Eram entuziasmaţi atunci cu toții, chiar fericiţi – Incre-
dibil! URSS a decedat.
Credeam că în faţă avem un viitor luminos.
Dar au urmat războiul din transnistria, a început sărăci-
rea masivă a populaţiei. Kremlinul s-a răzbunat şi a făcut tot
posibilul că fostele republici unionale, în special RM să nu
aibă succese.
249
Republica Moldova, încotro?

Câteva idei la sfârşit de an.
decembrie 22, 2021
Am susţinut şi eu, în calitate de expert proeuropean şi

român, pro bono, pe Maia Sandu şi PAS să câştige alegerile.
Pe fondalul dezmăţului produs de cuplul Dodon/Shor, nici
nu era altă soluţie. Sunt adeptul faptului ca presa şi expeţii
să-şi asume poziţionarea, la fel cum se face în Occident. Da,
au fost timpuri când am susţinut şi Guvernele Leancă şi Fi-
lip pe anumite politici, proeuropene. Niciodată nu am susţi-
nut orbeşte niciun Guvern, doar anumite politici. Iar atunci
când ceva nu-mi place, întotdeauna critic, constructiv, fără
atac la persoană. Referitor la Preşedinţie, nu am obiecţii mari,
să recunoaştem că instituţia prezidenţială în linii mari şi-a
îndeplinit sarcinile reieşind din responsabilităţile constituţi-
onale. S-au restabilit relaţiile cu vecinii, România şi Ucraina.
Cu menţiunea, ca RM ar trebui să iniţieze un tratat de frăţie-
tate cu România şi să se realizeze o uniune vamală şi mone-
tară în ceva timp. Hotarul de la Prut trebuie să dispară într-o
zi. Să luam exemplul, Uniunea Rusia/Belarus, în acest caz,
da. Au fost stabilite şi relaţii pragmatice cu Federaţia Rusa,
care necesită însă o poziţionare mai clară pe subiectele de
interes strategic. Criza gazelor nu a fost soluţionată definitiv.
Referitor la Guvern, sunt multe critici, din partea nu doar a
opoziţiei. Desigur e nevoie de o restructurare guvernamen-
tală. Se va merge pe calea schimbării întregului Guvern, sau
doar parţial vor fi schimbaţi unii miniştri? Să decidă PAS,
împreună cu Preşedintele. Dar să se consulte şi cu experţii.
Ceva trebuie de făcut, unii miniştri trebuie să plece, altfel se
pierde din imagine, o arată şi câteva sondaje. Liderii PAS,
trebuie să implementeze în 2022 reforma administraţiei pu-
250
blice locale! Raioanele sovietice ne ţin în subdezvoltare. Iar

propunerea electorală de comasare a CNA cu PA, trebuie
realizată. Asteptăm ca lupta cu marea corupţie să fie fina-
lizată cu sentinţe de condamnare. Nu trebuie minţiţi alegă-
torii. Personal apreciez circa 2/3 din activitatea Guvernării
şi a Parlamentului drept pozitivă. Desigur, nu este uşor să
guvernezi o ţară falimentară. Ar mai fi multe de spus, dar
voi reveni deja în 2022.
Miza acestei guvernări, care are majoritate parlamentară,
ar trebui să fie obținerea statului de țară candidat la acce-
derea în UE pentru RM. Trebuie de încercat împreună cu
România şi cu prietenii RM din UE, altfel – facem cercul
vicios, cu toate riscurile adiacente.
251
Ce se va întâmpla
cu gazoductul Iaşi-Chişinău?
decembrie 22, 2021
Totuşi e bine că s-a semnat contractul pe cinci ani, asta

va stabiliza situaţia în domeniul energetic. Să consemnăm,
că reprezentanţii RM, au dat dovadă de caracter, au luptat
pentru acest contract. Speram ca preţul va fi unul favorabil.
Se face multă isterie în societate privind aprovizionarea
cu gaze şi preţurile. Am răspuns la circa 20 de mesaje dure
pe reţelele sociale şi la vreo zece sunete indignate, cu acuzaţii
gen „de ce cumpărăm de la Gazprom, gaze” şi „s-a reeditat
pactul Ribbentrop-Molotov”, se insista că trebuie procurate
gaze din altă parte, de oriunde, la orice preţ etc. Aştept, luni
să vină Guvernul cu explicaţii.
Apoi voi veni şi eu cu răspunsuri la unele întrebări:
1. Care este, totuşi, preţul gazelor de la Gazprom şi cât va
primi consumatorul în factură?
2. Care va fi formula de compensare?
3. Cum va fi calculat şi facturat consumul gazelor în regi-
unea transnistreană?
4. A fost sau nu ofertă? De ce nu s-au procurat gaze din
România?
5. Ce se va întâmpla cu gazoductul Iaşi-Chişinău?
6. Când se va liberaliza piaţa gazelor şi va fi implementat
pachetul energetic 3 etc.
Apropo, datoriile Moldova-Gaz către Gazprom sunt de

circa 8 miliarde USD şi nu sunt delimitate. Datoriile istori-
ce ale regiunii transnistrene – circa 7,5 mld USD, ale Chişi-
năului – circa 700 mln USD. E nevoie ca Guvernul RM să
înainteze o cerere de chemare în judecată pentru a delimita
252
datoriile între acţionari, altfel acestea sunt comune şi putem

fi executaţi silit.
În 2007, anul când România a devenit membru UE, PIB
per capita, era – 5, 74 mii USD. Aproximativ la fel ca astăzi
în R.Moldova. Astăzi – este de 14,97 mii USD. Deci, a cres-
cut bunăstarea românilor cu circa 10 mii USD în doar 14
ani. Aviz pentru euroscepticii din România.
253
PAS are nevoie

de o opoziţie politică puternică
decembrie 22, 2021
La o sută de zile de guvernare a Partidului Acțiune şi So-

lidaritate.
Desigur, e greu să guvernezi o ţară care se confruntă cu
două crize grave, cea pandemică şi cea economică, plus creş-
terea preţurilor, urmare a creşterii preţurilor la gaze. Per total,
am acordat nota şase Guvernului pentru această perioadă,
deloc simplă. Desigur remanierea guvernamentală se impu-
ne, poate după Revelion.
Premierul trebuie să comande evaluarea fiecărui Minis-
ter – de la Agenţii private credibile – şi în baza lor să facă
remanierile necesare. Nu e corect să fie apăraţi miniştrii şi
funcţionarii slabi. Scopul primordial, pentru perioada urmă-
toare, este obţinerea securităţii energetice şi ieşirea din cap-
cana energetică actuală. Cu actualul preţ la gaze, nu e posibilă
nici creşterea economiei şi nici protecţia socială a popula-
ţiei.
În al doilea rând, e nevoie de votat cât mai repede legile
necesare evaluării externe şi extraordinare şi restructurarea
instituţiilor care luptă cu corupţia, tragerea la răspundere şi
confiscarea averii funcţionarilor etc. Ceea ce ţine de capa-
citatea opoziţiei de a se consolida, aici aş spune că domnul
Nichituş a apreciat corect: da, PAS are nevoie de o opoziţie
politică puternică.
Doar că astăzi nu se văd semne de consolidare a opo-
ziţiei. Poate în ajunul alegerilor locale vom vedea regrupări
necesare de forţe.
254
Pensia anticipată, e un termen folosit

în toată legislaţia europeană
decembrie 22, 2021
Tabloul de azi conform IDATA.

Este loc pentru un partid populist de centru, social-de-
mocrat, pe rol de catalizator de nemulţumiri. PAS: 32,2 pro-
cente; Blocul Socialiştilor şi Comuniştilor din Moldova: 22,3
procente; PP Shor: 6,9 procente; Platforma PDA: 3,2 pro-
cente; Blocul Renato Usatîi: 2,9 procente;
Eu susţin doar acţiunile care le consider corecte şi opor-

tune. În rest critic dur guvernarea, am acordat doar nota 6
Guvernului pentru primele 100 de zile. Creditul cetăţenilor
la alegeri a fost imens. În circa 100 zile, totuşi s-a făcut câte
ceva. Mai mult pe linia MJ. MF şi ME ar trebui să se acti-
vizeze. Mai sunt şi restanţe bineînţeles. Trebuie luat taurul
de coarne. Marea provocare e lupta cu marea corupţie şi cu
sărăcia. Aşteptăm unificarea CNA cu Procuratura Antico-
rupţie.
Pentru o impresie mai obiectivă a activităţii puterii, desi-
gur, trebuie să treacă suficient timp, 100 de zile nu e de ajuns.
Trebuie să apreciem 3 pozitii. Activitatea Preşedintelui, aici,
acord nota 9. Activitatea majorităţii Parlamentare – 7. Acti-
vitatea Guvernului, nota 6. – 2/3 la 1/3. Am acordat nota 6
Guvernului, în primul rând pentru insuficienta gestionare a
crizei gazelor. E datoria constituţională a Guvernului, care e şi
acţionar la Moldova-Gaz, să gestioneze domeniul gazelor. Să
vedem dacă se va reuşi lupta cu marea corupţie, căci, de acum
încolo, Preşedintele numeşte judecătorii, inclusiv de la CSJ.
Un expert trebuie să opereze doar cu acuzaţii, bazate pe
sentinţe definitive ale instanţelor judecătoreşti, sau mă-
255
car cu rechizitorii ale Procuraturii. Afirmaţii de acuzare ale

Preşedintelui, indiferent de nume, gen, este hoţ şi trădător,
trebuie să fie dovedite în instanţă, altfel coborâm nivelul, la
cearta din stradă, de la piaţă.
Se poate de înţeles, când se fac afirmaţii gen există bă-
nueli rezonabile ca cutare a săvârşit infracţiuni, asta e mai
aproape de limbajul folost de experţi.
Stimaţi deputaţi, pensie anticipată, e o noţiune folosită în
toată legislaţia europeană. De exemplu, trebuie acordat drep-
tul la pensionare anticipată pentru femei şi la vârsta de 55 ani.
Doar pentru femei, care au mai mult de 3 copii. Asta ar fi
corect social, acceptat de societate şi ar promova natalitatea,
dar ar da foarte bine şi la imaginea guvernării.
După cum arată autorii L.Dumneanu şi V.Grosu, Codul
penal al Republicii Moldova a adoptat modelul dualist al
sancţiunilor penale, ceea ce a determinat includerea lui în
grupa respectivă de legislaţii „a dublei căi”. În art.98 CP RM,
legiuitorul, fără a purcede la o oarecare clasificare, plasează
printre măsurile de siguranţă, măsurile de constrângere cu
caracter medical, măsurile de constrângere cu caracter edu-
cativ, expulzarea şi confiscarea specială. Confiscarea specia-
lă ca măsură de siguranţă a luat locul pedepsei cu confisca-
rea din Codul penal din 1961, astfel schimbându-şi natura
juridică.
Curtea Constituțională a emis şi o adresă în atenția Parla-
mentului prin care a accentuat necesitatea de a clarifica terme-
nul de „valoare care depăşeşte substanțial mijloacele dobân-
dite” utilizat în articolul 330/2 din Codul Penal – îmbogățire
ilicită.
Haideţi să comentăm Tema nr.1 în lume, serviciile me-
dicale. Interesant, R.Moldova, ce sistem medical are? Com-
bină serviciile de stat cu asigurările? În Constituţia RM, nu
este prevazută medicina prin asigurare. De ce sunt sancţio-
naţi cetăţenii care nu plătesc poliţa medicală?
256
Ceremonie frumoasă, cele două ţări surori latine, Franţa

şi Italia, ambele fiind membre UE, semnează un tratat spe-
cial – exemplu pentru România şi R.Moldova. Între Franţa
şi Italia a fost creat un Consiliu de apărare şi securitate Nu
am avut nevoie de traducere, de altfel la fel ca şi cei doi vor-
bitori, Preşedintele Macron şi Premierul Draghi.
Guvernele Franței şi Italiei au semnat, vineri, la Roma
tratatul bilateral de cooperare aprofundată. Mai înainte au
semnat Rusia şi Belarus. Urmează R.Moldova şi România?
Avem nevoie de unificarea sistemului din RM cu cel din
România, referitor la aprovizionarea cu gaze şi energie elec-
trică. Valuta Leu comună, fără vame între RM şi România,
Banca Naţională –comună etc. Restul e pierdere de timp şi
sărăcie.
257
La mulţi ani, România!
decembrie 22, 2021
La mulţi ani, România! Astăzi ne amintim de 1 decem-

brie 1918 – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ne amintim şi de Provincia Dacia Romană, leagănul ro-

mânismului şi a latinităţii orientale. Moldova, Ardealul şi
Ţara Românească, împreună pe veci. O naţiune înseamnă
un set de valori istorice şi civilizaţionale şi naţiunea română
are misiunea ei dată de Dumnezeu.
Astăzi, România este un proiect de succes, membru UE
şi NATO şi are o obligaţiune sacră faţă de RM şi faţă de ro-
mânii basarabeni, să-i ajute în aceste timpuri complicate.
• În presa germană a apărut aşa-zisul Plan de atac asupra
teritoriilor ucrainene. Este vizată şi transnistria. Să vedem
ce se întâmplă după discuţiile de marţi dintre Biden şi Pu-
tin. Depinde cine şi ce va ceda.
• După discuţiile dintre Putin şi Biden, poziţiile părţilor sunt
clare. Să vedem ce decide Putin, ştiind care vor fi, în caz
de atac militar, eventualele sancţiuni foarte severe ale Oc-
cidentului unit. Sincer, nu pot da nici o prognoză, mizele
sunt enorme, se poate întâmpla orice. Dar, totuşi, mai de-
grabă Putin nu va merge pe variante radicale, gen invazia
militară descrisa în BILD, poate pierde foarte mult, ci pe
un pachet mai mic, care să se limiteze la Doneţk şi Lu-
gansk.
• Cum salvam RM de depopulare şi emigrare masivă? Doar
prin creştere economică şi ridicarea salariului minim la
circa 300 Euro, iar a celui mediu la 700 Euro. Ăsta ar tre-
bui să fie obiectivul naţional nr.1, – creşterea economică
258
şi creşterea veniturilor cetăţenilor. Timp de 4 ani s-ar pu-

tea ridica salariul mediu la 600-700 euro, dar e nevoie de
investiţii străine mari, creşterea exporturi, etc.
Definiţia financiară a vieţii:

Viaţa este o poziţie long pe care fiecare o deschide odată
ce se naşte şi asupra căreia oricine altcineva poate deschide
poziţii short.
259
2022
R.Moldova astăzi este în așteptarea

deznodământului războiului din Ucraina
Imediat după atacarea Ucrainei de către armata rusă, la

Chișinău s-a instalat o stare de neliniște.
Lumea e îngrozită de situația gravă și catastrofa umani-
tară din Ucraina.
Recent, Ministrul moldovean de externe Nicu Popescu a
declarat, că R.Moldova este „cel mai fragil vecin al Ucrainei”.
Ambele state, Ucraina și RM, după obținerea independen-
ței în 1991, au pierdut timpul, angajându-se într-o politică
de neutralitate, care le-a ținut departe de NATO. Mai mult,
Ucraina a renunțat în mod autodistrugător, la arsenalul sau
nuclear în favoarea Rusiei.
Avem în RM, o tabără prorusă în presă și în mediul de
experți, aceștia susțin deschis Rusia și încearcă să lanseze
mesaje antiucrainene.
Ei argumentează, că Ucraina nu trebuia să deranjeze Ru-
sia cu acțiunile pro NATO, că Ucraina ducea o politică agre-
sivă împotriva minorităților naționale, interzicea în școală
și în domeniul educației, folosirea limbii ruse, a celei româ-
ne etc.
Presa și experții afiliați Kremlinului, încearcă să acredite-
ze ideea că Putin ar fi avut motive să atace Ucraina. De altfel,
la inițiativă SIS, au fost blocate câteva site-uri de propagan-
dă și fake-news printre care și Sputnik.
Pe de altă parte avem guvernarea proeuropeana PAS, con-
dusă de Președintele Maia Sandu, care a susținut Guvernul și
poporul ucrainean, împotriva agresiunii rusești.
După ce conducerea de vârf a Republicii Moldova a sem-
260
nat o cerere de aderare a țării la Uniunea Europeană, regimul

de la Tiraspol a cerut Chișinăului să recunoască independen-
ța regiunii separatiste transnistrene.
De partea cealaltă a Nistrului, în republica separatistă,
Rusia deține împreună cu armata locală, un contingent de
circa 20 mii de combatanți antrenați și mult mai bine echi-
pați cu tehnică militară. Experții și politicienii ucraineni
deseori au atras atenția că aceștia prezintă pericol pentru
securitatea RM, dar și a Ucrainei.
Apropo, se știe că Armata RM nu deține arme grele, gen
tancuri sau elicoptere. După conflictul militar din 1992, gu-
vernările care sau perindat în RM, au ignorat armata nați-
onală și nu au făcut demersuri ca acesta să fie dotată cu ar-
mament modern, astfel ca să aibă capacitate de descurajare.
Astfel, unii experți militari declară că în caz de atac armat
rusesc, RM ar deveni o pradă rapidă și ușoară. Guvernul con-
dus de Natalia Gavrilița, ajută cu tot ce se poate refugiații ucrai-
neni care sunt în număr de peste o sută de mii de persoane.
Atitudinea față de refugiați este una binevoitoare, sunt create
coridoare de tranzitare a RM, spre România și Occident. Dar
surprinzător, RM nu s-a aliniat la sancțiunile occidentale îm-
potriva Rusiei, ceea ce denotă un joc dublu, încercare de a obți-
ne niște bile albe de la Kremlin. În opinia mea, acest joc dublu
la Chișinău, între sprijinul acordat Ucrainei și încercarea de a
îmblânzi Rusia, e periculos și nu va da rezultate.
Desigur, întrebarea care și-o pune toată lumea, este dacă
după cucerirea Ucrainei, Putin va da ordin de a ataca și
R.Moldova. Unii experți militari occidentali au declarat că
după Ucraina, logic, urmează și atacarea RM. În acest sens
se dă exemplu un clip video în care Președintele belarus
Lukașenko, a prezentat public o hartă a operațiunii milita-
re ruse, unde una din săgețile atacului era îndreptată spre
R.Moldova.
261
Astăzi, R Moldova are noroc că armata rusă s-a împot-

molit în Ucraina și deocamdată nu a ajuns la Odesa și Chi-
șinău. Este evident că sancțiunile occidentale împotriva Ru-
siei o să-și facă efectul.
Despre Unirea Basarabiei cu România, în caz de invazie
rusă, la nivel oficial, nu se vorbește nici la Chișinău, nici la
București. Se aud doar voci răzlețe pe unele rețele sociale, că
e cazul de salvat Basarabia prin Unire. Chiar dacă scenariul
din 1918 de unire forțată de evenimente militare oficial încă
nu se discută, s-ar putea ca tema Unirii să fie agreată de ma-
rile cancelarii, în caz de forță majoră.
Cu toate acestea, Guvernul RM, declară că situația este
sub control, nu se fac pregătiri militare, mobilizare, nimic.
Astfel, R.Moldova astăzi este în așteptarea deznodământu-
lui războiului din Ucraina.
262
Să sperăm că Occidentul, NATO și SUA,

vor reuși să obțină de la Kremlin garanții
de securitate pentru Ucraina și R.Moldova
ianuarie 8, 2022
Occidentul nu poate da garanții militare Ucrainei. NATO și

SUA au spus clar, în caz de invazie militară rusă, că militar nu
se vor implica de partea Ucrainei.
Rămâne doar diplomația și sancțiunile economice. Pe 12 ia-
nuarie va fi clar , la reuniunea NATO – Rusia, dacă se va găsi
compromis.
Un motiv al intervenției ruse în Kazahstan , este că va asi-
gura ca resursele energetice de acolo se vor afla sub controlul
Kremlinului, ceea ce va micșora șocul de la eventuale sancțiuni
occidentale. În caz de ultimatum sau de agresiune militară, ce
poate face conducerea R.M.?
Precizare, în acest moment multe depind de cum evoluează
situația în Kazahstan. Dacă situația în timp scurt se stabilizea-
ză, atunci Kremlinul cu siguranță va concentra toată atenția pe
Ucraina și R.M. Tentația pentru Kremlin e mare, în câteva săp-
tămâni de a prelua Ucraina, dar și RM. Dar cu ce preț?
„Соблазн велик для Кремля, за пару недель взять под кон-
троль всю Украину и Республику Молдову. Но какой ценой?
Возможно в Кремле мечтают что 9 мая на параде Победы, Пу-
тин обьявит о возрождении Империи в новом формате’.
Probabilitatea invaziei militare este de circa 25% în prezent.
Dar repet, să vedem ce se întâmplă pe data de 12 ianuarie la
reuniunea Rusia-NATO.
Reformatarea spațiului postsovietic intră într-o nouă dimen-
siune. Actorul principal e Putin si Kremlinul.
Este o încercare de a reformata înțelegerile din 1991 atunci
263
când a fost fondat CSI. Putin și experții Kremlinului consideră

că destrămarea URSS a fost o catastrofă geopolitică. Evenimen-
tele din Kazahstan, pe care nimeni nu le-a prevăzut, ne arată ca
oricând și oriunde în acest spațiu, pot izbucni conflicte violen-
te cu aplicarea armelor. Beneficiarul crizei din Kazahstan este
Kremlinul, care a reușit să introducă trupe rusești, sub masca
de pacificatori.
Dosarul Asia și Eurasianismul, promovat de Putin e una.
Ucraina și mai ales R.Moldova, care are o legătură specială cu
România, cu totul altceva (în contextul unei invazii militare în
Ucraina, poate să apară pe masa marilor puteri și scenariul uni-
rii R.M. cu România).
Pentru unii, nu încercați să fiți mai proruși decât Putin. E
ridicol. După reuniunea Rusia/ NATO din 12 ianuarie va fi clar
și destinul nostru. Să sperăm ca Occidentul, NATO și SUA ,
vor reuși să obțină de la Kremlin garanții de securitate pentru
Ucraina și R.Moldova.
Criza din Kazahstan și trimiterea de trupe rusești, cu sigu-
ranță detensionează situația la hotarul Ucrainei. Pentru minim
câteva luni, criza din Kazahstan va ține primul plan al efortu-
rilor diplomatice și militare ale F.R. Ceea ce nu au luat în ana-
liză experții NATO – Kazahstanul e mult mai important astăzi
pentru Rusia decât Ucraina, unde deja prin Donbass și Krimea,
Kremlinul are pârghii reale de influență si control.
E de așteptat ca pe 12 ianuarie Rusia, la reuniunea cu NATO,
să accepte un pachet minimal de garanții pe dosarul ucrainean.
264
Destinul politic al Maiei Sandu,

și al PAS este legat de calitatea
actului de guvernare
februarie 10, 2022
Resetul PAS, desigur, e necesar și se poate face doar la

Congresul formațiunii.
Se prăbușește PAS, așa cum interpretează unii sondajele?
Nu, mai degrabă, se reașează pe un segment și procent de
susținere realist.
Liderul PAS care e și Președinte al R.M., Maia Sandu, a re-
ușit datorită prestației, dar și conjuncturii favorabile, să obțină
victorii importante împotriva adversarilor politici, ca Plahot-
niuc, Dodon sau Năstase și va domina încă cel puțin trei ani
scena politică, până la viitoarele alegeri prezidențiale.
Dar ca să mai aibă șanse pentru al doilea mandat, Maia
Sandu are nevoie de un Guvern performant, care să lupte cu
sărăcia și marea corupție, cu rezultate palpabile.
Atât destinul politic al Maiei Sandu, cât și al PAS este le-
gat de calitatea actului de guvernare.
Desigur, opinia generalizată astăzi, este că Guvernarea,
face greșeli, sunt numiți mulți funcționari publici pe criterii
de loialitate și nu profesionism. A fost gestionat destul de
slab subiectul aprovizionării cu gaze și prețurilor sufocante,
sunt multe bâlbâieli și neclarități la acest subiect.
Se impune o apreciere critică dată Guvernului din partea
PAS și a mai ales a fracțiunii parlamentare și o remaniere,
care e necesară.
PAS nu ar trebui să repete calea PLDM sau PD, să încerce
să devină partid mamut, și să aspire totul, care la un mo-
ment dat avea circa 50 mii de membri.
Desigur, așteptările electoratului au fost mari si rezulta-
265
tul de la alegerile parlamentare de 52% nu va mai fi obținut

niciodată.
PAS trebuie să încerce să rămână partidul principal de
centru/dreapta proeuropean, pe scena politică, deschis pen-
tru fuziuni, cu un rezultat realist de circa 30% și să învețe să
guverneze în Coaliție.
La Congres, trebuie să se clarifice, care e noul Program,
cine e Președinte, Prim-Vice, etc.
Partidul de guvernământ, proeuropean, trebuie să fie trans-
parent.
266
Putin și echipa sa vor avea de înfruntat

sancțiunile severe ale Occidentului
februarie 22, 2022
Putin a anunțat ieri recunoașterea independenței republi-

cilor, Donețk și Lugansk.
În premieră, ședința Consiliului de Securitate a fost trans-
misă la televiziune. S-a dorit transmiterea către public a senza-
ției de unitate și determinare.
Așa cum am prognozat, Kremlinul nu a mers pe invazia la
scară mare, ci a ales pachetul mic.
De menționat că, PMR, nu a intrat nici în pachetul Abha-
zia/Osetia, nici în DNR/LNR
Vestul unit a câștigat repriza, a jucat consolidat împotriva
Kremlinului, atacând în haită, cu divulgare de planuri, trage-
re de timp, înarmarea Ucrainei, vizite ale Premierilor, presi-
uni, amenințări etc. Poate de asta Putin l-a umilit pe Narîșkin
în public, căci a înțeles că acesta a jucat pe mâna adversarului
în filmul: „Hai să mai negociem odată saptămâna viitoare”
Putin a fost asaltat zilnic și debusolat, ba de Macron, ba de
Biden, Jonson, Premierul German etc., care au făcut imposi-
bil scenariul invaziei rapide și mari.
Nu cred că a fost blat între Putin și Biden, pe la spatele Ucrai-
nei, căci la acest nivel se joacă dur, uneori fără scrupule.
Baden a jucat bine și a folosit tehnologia atacării și intimi-
dării ursului în haită. Putin a fost constrâns la invazia mică,
adică doar în Donețk și Lugansk, ceea ce controla de fapt.
Urmează sancțiunile UE, SUA și multe alte negocieri.
Dar dacă Ucraina reobține statutul de forță nucleară, ches-
tiune admisă și de Șoigu, Ministrul Apărării rus?
End the game.
Se va ajunge la situația India versus Pakistan.
267
Deja e clar, Armata Rusiei nu va ajunge nici la Odesa, nici

măcar în Harkov.
Iar R.Moldova și România nu vor fi vizate deloc.
Putin și echipa sa vor avea de înfruntat sancțiunile severe
ale Occidentului. Astea au fost limitele lui.
Să vedem cu ce va veni următorul Președinte al Rusiei.
Deci meciul continuă.
268
CUPRINS
Unirea este un deziderat național, însă în prezent
e nevoie de implicarea fiecăruia pentru a construi
un stat de drept european (scriitorul Dumitru Maxim
în dialog cu politologul Roman MIHĂEȘ)......................................3
2007
Alegerea între Vest şi Est................................................................10
2008
România și Moldova în vizorul precedentului Kosovo..............13
Salvarea R.Moldova și a cetățenilor săi de sărăcie, corupție
și separatism se poate efectua doar prin integrarea țării
în UE și NATO.................................................................................17
Roman Mihăeş: Conflictul transnistrean poate fi soluţionat
prin oferirea unui model de regiune autonomă
cu delimitarea clară a împuternicirilor. .......................................28
Moldova la răscruce........................................................................31
2009
Alegerile din 2009 – Rusia-1 contra Rusia-2 ?!...........................33
Două mize ale alegerilor din 2009.................................................35
R.Moldova poate să devina un protectorat
rusesc și bantustan european.........................................................36
Unele concluzii privind rezultatele alegerilor parlamentare......38
Avem nevoie de un raport public la tema
„Teroarea împotriva manifestanților din 6-9 aprilie 2009”........40
Atenție, se închid ușile.
Urmează stația alegeri parlamentare anticipate..........................42
Moldova redivivus. Patru scenarii postelectorale......................43
(R)Evoluție de catifea în Moldova.
AIE câștigă prima luptă în Parlament.........................................45
Deja-vu la hotarele UE, eșecul R.Moldova. De ce a fost posibil?..... 47
„Religia” integrării europene este singura care poate
reuni cetățenii Moldovei de diferite naționalități și confesiuni....... 52
Bilanțul anului 2009 – căderea regimului comunist
și lupta pentru o Moldovă europeană.........................................59
2010
R.Moldova: de la cortina de fier pe Prut Voronin/Putin la
parteneriatul pentru integrare europeană Băsescu/Ghimpu.....61
Datorită presei, care a luptat pentru democrație, a putut
avea loc schimbul de putere după alegerile din 29 iulie 2009.......63
R.Moldova condusă de absolvenții de la Iași..............................69
Patru miniștri din Moldova
au studiat la Universitatea „Cuza”.................................................71
6/7 aprilie, 2009 – 6/7 aprilie, 2010. Revolta tinerilor,
căderea regimului Voronin și gestionarea libertății...................73
Prețul ocupației sovietice – 27,8 miliarde USD..........................77
Democrație populară sau Putin, Kîrgîzstan și Moldovastan?......79
De ce pe unii îi deranjează Ziua ocupației sovietice?................83
Independența R.Moldova a fost dobândită prin luptă..............86
Viitorul R.Moldova îl văd doar împreună
cu Uniunea Europeană..................................................................89
Avem nevoie de patru ani de mandat democratic,
care vor duce la integrarea europeană a R.Moldova..................93
Posibile coaliții postelectorale: AIE are prima șansă...............100
Alianța pentru Integrare europeană sau Alianta Narișkin?....102
2011
AIE-2, este o alianță de centru/stânga –centru/dreapta..........105
Desființarea duetului Filat – Tănase,
PLDM și fuziunea cu AMN........................................................... 108
La 20 de ani de la naștere,
R.Moldova este în pragul CONTRAREVOLUȚIEI.................112
AIE nu mai există. Vine Alianța pentru ciolan.
Ce facem mai departe?................................................................115
2012
Cinci greșeli ale lui Voronin care l-au făcut
pe Timofti Președinte..................................................................118
Prin condamnarea crimelor regimului comunist PCRM
a suferit o înfrângere morală și politică....................................122
2013
La mulți ani! Dumitre, Fulgușorul și Moldova au învins........125
Coaliția proeuropeană e funcțională: UE 3 – Rusia 0.............127
Forțele de stânga proruse ar trebui să respecte
opțiunea europeană a R.Moldova..............................................129
2014
Integrare euro-asiatică, condominium ruso-occidental,
sau continuarea vectorului de integrare europeană?...............132
Acordul de asociere a RM cu UE, înseamnă desprinderea
de spațiul postsovietic.................................................................137
Interviu despre unire, integrare europeană și alegeri..............138
2015
Reieșind din victoria categorică a partidelor proeuropene
la alegerile locale, partidele prorusești își fac iluzii că ar putea
să obțină majoritatea parlamentară la alegeri anticipate.........144
2016
ANALIZĂ: Stratfor prezice dezintegrarea Rusiei.
Dar cine poate apăra astăzi Republica Moldova
de ofensiva pe toate fronturule a Kremlinului?........................147
Roman Mihăeș: Am decis să candidez,
deoarece există pericolul real ca forțele antieuropene
și antinaționale să câștige alegerile prezidențiale.....................150
2017
Roman Mihăeș: În politica din RM s-au evidențiat
două poluri importante...............................................................155
Kremlinul contraatacă sau Igor Dodon, Hugo Chaves,
sindromul Voronin și efectele posibile......................................159
Șantajul Kremlinului nu trece. Avem un nou contract
de furnizare a energiei electrice.................................................162
Spectacolul regizat de organizatorii conferinței a eșuat,
sistemul de vot pe liste este depășit...........................................164
În atenția Maiei Sandu și Andrei Năstase: 61 la sută dintre
moldoveni optează pentru schimbarea sistemului de vot.......167
Schimbarea Codului Electoral o doresc marea majoritate
a cetățenilor și e dreptul suveran al țării...................................169
Avizul Comisiei de la Veneția, liniile roșii și consensul..........171
Rogozin, fii atent, Parlamentul cere retragerea armatei ruse......173
Despre Planul Băsescu / Belkovski
„Transnistria contra Basarabia”..................................................175
Miza greșită a opoziției – sistemul mixt și alegerile parlamentare....177
Un „mini-plan Marshall pentru reintegrarea R.Moldova”.....181
Încercarea Kremlinului de a câștiga partida moldovenească
printr-un blitzkrieg militar, se va termina cu pierderea
controlului asupra regiunii transnistrene și lichidarea rmn.......184
Limba română – unica stăpână..................................................186
Chestiunea zilei: Cine va plăti pentru un nou referendum
eșuat? Maia Sandu, Voronin, Năstase sau Usatîi?....................188
Efectul turnesolului: Cum legea anti-propagandă
a developat agenții de influență ai Kremlinului în Moldova......190
2018
Andrei Năstase, executat inteligent şi cinic
de duetul Morari – Popov...........................................................192
MOLDOVA, între oamenii de stat şi aventurierii politici.......193
Roman Mihăeş: Prejudicul adus de staţionarea ILEGALĂ
a trupelor ruse în stânga Nistrului, depăşeşte
suma de 20 de miliarde USD......................................................195
Victorie la ONU: staționarea trupelor ruse pe teritoriul
Republicii Moldova e o încălcare a dreptului internațional.....197
De ce PL şi PLDM, partenerii politici ai Maiei Sandu
şi Andrei Năstase, au refuzat să susțină integrarea
europeană în Constituţie?...........................................................199
Analistul moscovit Dan Dungaciu
şi manipularea antieuropeană....................................................201
Trădare – noua alianță anti-europeană
în Parlament PL-PLDM-PSRM-PCRM....................................202
2019
Parlamentul fără Voronin şi fără comunişti.............................204
În chestiunea limbii de stat – nici un pas înapoi.
Singura limbă de stat este limba română..................................206
Farsa cu aşa-zisa Comisie de meritocraţie
a Binomului PAS-DA....................................................................208
Şanse să lupte nu doar pentru turul doi,
dar şi pentru a fi lider de segment pe viitor,
îl au Octavian Ţîcu şi Valeriu Munteanu..................................210
O noua filă în activitatea Procuraturii.......................................211
Despre Formatul Normandia şi efectele sale............................213
2020
PD în epoca post Plahotniuc......................................................215
Regrupările de forţă din cadrul PDM.......................................217
Guvernul Chicu sub asaltul opoziţiei.
Totul se va decide la alegerile prezidenţiale..............................219
Avem nevoie de colaborare şi solidaritate socială....................221
Avem nevoie de un pact al principalelor forţe politice
din Parlament privind alegerile parlamentare anticipate........222
Unele comentarii privind sondajul FOP...................................223
Despre „revoluţia de palat” a ambasadorilor............................224
Ce va face Maia Sandu? Va fi pionul uneia dintre grupările
politico-mafiote sau va încerca să asaneze clasa politică?.......225
2021
Câteva comentarii despre lansarea Partidului Schimbării......227
La 7 ianuarie mama a plecat la Domnul...................................228
Comentariul Deciziei CC privind desemnarea candidatului
pentru funcția de Prim-ministru...............................................230
Adio, Nicolae Dabija....................................................................232
Deja e clar, vom avea anticipate.................................................233
Se creează impresia că cineva vrea să forţeze Constituţia.......234
Despre starea de urgenţă.............................................................235
Care vor fi efectele lansării lui Ion Chicu în politică?.............236
Despre participarea dreptei şi a unioniştilor la alegeri............237
Clasamentul partidelor, sondajele IMAS/IRI...........................239
Este important să avem în Parlament o fracţiune unionistă.
Susţinerea pentru Unire a ajuns la 50 la sută............................241
SONDAJ:
Ce avantaje găsesc moldovenii în unirea cu România............243
La 30 de ani de la Independenţă în R.Moldova
se impun anumite concluzii........................................................245
Moldova şi distrugerea URSS.....................................................248
Republica Moldova, încotro? Câteva idei la sfârşit de an........250
Ce se va întâmpla cu gazoductul Iaşi-Chişinău?......................252
PAS are nevoie de o opoziţie politică puternică.......................254
Pensia anticipată, e un termen folosit
în toată legislaţia europeană.............................................................255
La mulţi ani, România!................................................................258
2022
R.Moldova astăzi este în așteptarea deznodământului
războiului din Ucraina................................................................260
Să sperăm că Occidentul, NATO și SUA,
vor reuși să obțină de la Kremlin garanții de securitate
pentru Ucraina și R.Moldova.........................................................263
Destinul politic al Maiei Sandu, și al PAS
este legat de calitatea actului de guvernare...............................265
Putin și echipa sa vor avea de înfruntat sancțiunile
severe ale Occidentului...............................................................267
Editura PONTOS
Str. 31 August 1989, nr. 98
MD-2004, Chişinău, tel.: 022 23 22 18
editura.pontos@gmail.com

Roman Mihaeş-Politic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Roman Mihaeş-Politic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Roman Mihăeş

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii din Republica Moldova

© Text: Roman Mihăeș, 2022

Unirea este un deziderat național,

Cor.: Stimate, domnule Mihăeș, sunteți un comentator po-

lucru nu se învață nicăieri, e mai degrabă ceva legat de dorința

R.M.: M-am implicat și eu, fiind student atunci la Institu-

oamenii de afaceri sau reprezentanți ai cercurilor corupționa-

Mai clar va fi peste circa un an-doi când vom putea să facem

Cor.: Cum se poate descurca/dezvolta o construcție stata-

victorie în circa 15 zile, au fost spulberate de rezistența pro-

Alegerea între Vest şi Est

octombrie 30, 2007

Au trecut deja 100 de zile de la începutul mandatului noului

demonstrat şi cu ocazia împărţirii posturilor în Primăria Chişi-

P.S. Am fost recent la lansarea grupului de iniţiativă privind

februarie 18, 2008

Duminică, Parlamentul Kosovo a votat în unanimitate pen-

Kremlin în afara subiectelor tradiționale despre Abhazia, Ose-

clararea unilaterală a independenței Kosovo așteptând, proba-

Salvarea R.Moldova și a cetățenilor săi

martie 12, 2008

Interviu cu Roman Mihăes, președintele Ligii pentru

Cor.: Ziua de 15 martie este declarată – Ziua Mondială

Cor.: Sunteți cunoscut, de către opinia publică, mai mult

torizare cuprinde reprezentanții de bază ce activează în dome-

tă responsabilitatea lichidarea întreprinderii S.A. Termocom

în domeniul concurenţei, pentru a opri abuzurile de putere pe

impresie că au câștigat un premiu în condițiile în care nu exis-

mulți alții. După dobândirea independenței, organizațiile poli-

te multe depind și de rezultatele viitoarei electorale. Salvarea

Pentru a evita un asemenea scenariu Moldova trebuie să

până la alegeri, atunci se va repeta cu mici diferențe situația

mai văzut în R.Moldova după toate regulile unei lupte electo-

Interviu realizat de Octavian Sergentu pentru http://www.

Sondaj Info-Prim Neo

mai 27, 2008

Cor.: Cum vedeţi soluţionarea diferendului transnistrean?

rezultate eforturile depuse de autorităţi şi la ce rezultate ne

Parlamentul de la Chişinău. Aceasta, în condiţiile de azi, ar în-

iulie 23, 2008

Zilele trecute am aflat cu surpindere că Gazpromul obligă

toamnă, se spune că este posibil să fie preluate de Gazprom

Alegerile din 2009 –

În această vară se decide soarta alegerilor parlamentare din

dispersate şi izolate, o parte s-au aliat cu Voronin, altele cu Ure-

Două mize ale alegerilor din 2009

Am avut câteva discuții în aceste zile cu politicieni de orien-

R.Moldova poate să devina un protectorat

martie 21, 2009

Declarația de la Moscova semnata de Președintele Voro-

Expertul Nicu Popescu declara că „Republica Moldova

Unele concluzii privind rezultatele

De ce PCRM a reușit un rezultat mai bun decât în 2005?

rezultate spectaculoase, în special PLDM care are abia peste

Avem nevoie de un raport public la tema

aprilie 18, 2009

AM și EU UN CLIENT DIN LOTUL „REVOLUȚIA”,

un raport public la tema Teroarea împotriva manifestanților

Atenție, se închid ușile.

iunie 12, 2009

Formalitățile sunt respectate, Curtea Constituțională a dat

iulie 30, 2009

Este oficial, confirmat de CEC, comuniștii au pierdut ale-