Comunicare politică

Universitatea Aurel Vlaicu Arad

Facultatea de Științe Umaniste și Sociale

Student: Ghica Bogdan,

Jurnalism anul III

Tema 1:
Comentaţi în 2-3 paragrafe următoare maxime despre comunicare:
„Buna comunicare este la fel de stimulantă ca o cafea neagră şi tot atât ţi-e de greu să
dormi după ea”
Anne Morrow Lindbergh

Buna comunicare poate fi comparată cu o cafea neagră din mai multe motive. Stimularea pe care
o aduce o comunicare eficientă poate fi comparată cu energia pe care o primești în urma unei
comunicări eficiente în care interlocutorul îți transmite energia prin intermediul cuvintelor dar și
al limbajului corpului. Totodată, se consideră că poți adormi greu după ea deoarece în urma
comunicării eficiente se nasc multe alte noi gânduri.

„Cea mai mare problemă cu o comunicare este iluzia că este completă”

George Bernard Shaw

Iluzia unei comunicări complete apare atunci când interlocutorul dorește să transmită tot prin
intermediul cuvintelor. Însă de cele mai multe ori cu cât se folosesc mai multe cuvinte cu atât
comunicarea este mai incompletă.

Tema 2:
Analizaţi în aproximativ o pagină limbajul unui politician român prezentând atât aspectele
pozitive cât şi derapajele de limbaj, acolo unde ele există.

Pentru această temă am ales discursul președintelui României Klaus Iohannis, care cu fiecare
ocazie folosește același tip de limbaj. Modul de comunicare al acestuia este mereu rar, tare și
apăsat. Acest tip de limbaj se întâlnește la trei mari tipuri de personalități. Prima personalitate
este a omului care nu este interesat de ceilalți, care în ciuda faptului că îi vede plictisiți de moarte
pe ceilalți nu va accelera ritmul deoarece lumea trebuie să îl asculte. Pe lângă acestea mai sunt și
personalitățile care se tem să nu greșească sau care se teme să nu fie judecat de cei din jur. Iar o a
treia posibilă personalitate este a omului trist care ascunde în spatele vorbirii rare o tristețe
apăsătoare. Luând în considerare aceste tipuri de vorbire ne putem raporta la președintele țării și
să analizăm tipul lui de limbaj. Totuși, chiar dacă acesta vorbește rar poate să însemne și un
aspect pozitiv care să denote faptul că acesta nu dorește să greșească în fața publicului. Pe de altă
parte acesta acesta găsește tonul vocal rar și apăsat metodă pentru a se impune, ceea ce poate fi
considerat o slăbiciune deoarece nu reușește să se impună prin alte metode.

Tema 3:
Analizaţi în aproximativ o pagină o emisiune de dezbatere politică televizată prezentînd
data, ora, canalul TV, realizatorii, prezentatorii, invitaţii şi tema sau temele abordate în
cadrul acesteia.

În data de 2 decembrie 2020, reprezentanţii partidelor parlamentare au mers la postul Digi24

pentru a răspunde unor teme care preocupă opinia publică și pentru a spune cum văd viitorul
țării. Pe data de 6 decembrie 2020 au avut loc alegerile parlamentare, iar Alexandru Rafila
(PSD), Robert Sighiartău (PNL), Dacian Cioloș (USR-PLUS), Victor Ponta (Pro România),
Tanczos Barna (UDMR) și Eugen Tomac (PMP) s-au prezentat la dezbatere.

Înainte de a începe dezbaterea, candidații au tras la sorți ordinea în care vor răspunde la întrebări
și au primit un plic cu o foaie pe care la sfârșitul emisiunii sunt rugați să treacă dorința de scor
pentru formațiunea lor și cu cine ar vrea să facă alianțe.
Fiecare candidat a avut la dispoziție un minut și jumătate pentru a răspunde temelor.
După ce invitații au răspuns invitațiilor moderatorului, au putut să-și adreseze reciproc întrebări.
Dezbaterea a avut loc în cadrul emisiunii Jurnalul de Seară, prezentată de Cosmin Prelipceanu

Întrebări:

Victor Ponta a ales să-i pună o întrebare lui Dacian Cioloș: Cum evaluezi acum intervenția ISU
condusă de Arafat la Colectiv și dacă s-a întărit capacitatea pentru marii arși?

Dacian Cioloș: În 2016 s-au luat măsuri pentru a trata arșii, din păcate cred că a fost singurul an.
În jurul dlui Arafat nu prea au crescut oameni care să fie capabili să preia această problemă
ulterior. Nu s-au rezolvat problemele, s-au agravat.

Rafila către Sighiartău: Testările s-au redus cu 60 la sută, numărul de cazuri la fel, dar spitalele
sunt supraaglomerate, mortalitatea în creștere, care este punctul dvs de vedere?

Sighiartău: Președintele și premierul au luat mereu cele mai bune decizii. Și dvs ați fost în acelea
comisii care au contribuit la luarea deciziilor. Prioritară este viața oamenilor. Uitați-vă ce s-a
întâmplat la Piatra Neamț, unde spitalul era administrat de PSD. PSD și-a bătut joc de acest
sector.

Rafila: În mod evident trebuie să vă asumați cazurile multe în ATI și numărul mare de morți.

Tanczos Barna pentru Rafila: Este nevoie de spitale regionale?

Rafila: Da, dar nu este soluția pentru sistemul de sănătate. Zonele rurale trebuie avute în vedere.
Chestiunea cu spitalele regionale e folosită electoral. Accesul la serviciile medicale trebuie să fie
universal. Un pachet de servicii medicale preventive nu-l asigură spitalul, ci centre de medicină
primară, ambulatorii de specialitate.

Sighiartău: Deciziile trebuie duse aproape de cetățean. Cseke a făcut cea mai bună
descentralizare.

Cioloș: Dl. Dragnea ne promitea spitale regionale, tot cu oameni noi.

Rafila: Mă comparați pe mine cu dl. Dragnea?

Participanții la dezbatere au venit în studio purtând măști, dar și le-au dat jos în timpul
discuțiilor, deoarece normele din acea perioadă cereau purtarea măștii, însă existau anumite
excepții.

Tema 4:
Analizaţi în aproximativ 1-2 pagini un discurs a unui politician român.

Discursul poate fi definit ca ansamblu de enunţuri ale unui emiţător, care se referă la un subiect
unic.

Am analizat, discursul lui Victor Ponta aflat în campanie electorală a alegerilor pentru
Parlamentul European în orașul Ploiești în data de 2 mai 2014. Discursul presedintelui social-
democrat, Victor Ponta are o durată de 5 minute și 18 de secunde și poate fi vizionat la
http://www.youtube.com/watch?v=CsNHMxDoaxU - discurs Victor Ponta la Ploiesti 2 mai
2014.

Discursul analizat este un discurs public politic deoarce înglobează termeni specifici tipului de
limbaj hortativ , precum „vom lupta”, „dreptate”, ”ne tinem de cuvânt”; termini care au rolul de a
amplifica impactul emoțional asupra receptorului. Aceste cuvinte clișeizate au devenit, în timp,
„simboluri, embleme, etichete permiţând recunoaşterea imediată a unei poziţii şi orientări
politice”.

Receptorului îi este transmisă ideea că joacă un rol esențial în adoptarea deciziilor politice.

Limbajul hortativ, întărind încrederea în realitatea participării publicului la luarea deciziilor și în

rolul primordial al rațiunii, convinge masele să accepte o anumită politică. Astfel, Victor Ponta
spune auditoriului că „Eu nu vă cunosc de pe străzi, eu vă cunosc din bătăliile pe care le-am dat
împreună”.

Pentru ca limbajul politic să se transforme dintr-un mijloc de transmitere a informaţiei el trebuie

să fie constituit din cuvinte şi propoziţii care au o anumită conotaţie pentru public, care să îi fie
bine cunoscute şi să genereze un anumit tip de reacţie.

Victor Ponta este un politician carismatic, cu experienţă care a utilizat în mesajul discursului
analizat cuvinte cunoscute, uzuale, exprimări simple pe înțelesul tuturor. El nu va utiliza
niciodată într-un discurs politic cuvinte necunoscute şi exprimări exotice, ambigue sau prea
complicate, deoarece cunoaște faptul că un astfel de limbaj ar sustrage atenţia publicului de la
esenţa mesajului însuşi şi l-ar îndepărta de finalitatea urmărită.

Un mesaj înţeles provoacă o reacţie aşteptată.

Mesajul este unul atât de informare a colegilor de partid și a susținătorilor cu privire la faptul că
va continua să acționeze conform programului de guvernare, cât și persuasiv urmărind ca să
obțină un beneficiu imediat, respectiv obținerea unui număr cât mai mare de mandate în
Parlamentul European și un beneficiu ulterior prin atragerea a cât mai mulți oameni să adere la
convingerile partidului pe care îl reprezintă și, implicit, să îl susțină pentru a câștiga și păstra noi
membri de partid, noi sponsori şi noi segmente de electorat, respectiv pentru a submina poziţiile
deţinute de adversarii politici în cadrul societăţii.

Locutorul își începe discursul prin utilizarea strategiilor de captare a atenției în scopul asigurării
atenției publicului. Astfel el se adreseză publicului: ”Bună ziua, Republica Prahova, Republica
Ploiești!”, locutorul ridică județul Prahova și orașul Ploiești la rangul superior de republică,
dându-le în acest fel locuitorilor o foarte mare importanță. Apoi recurge la o glumă care îl are ca
subiect pe principalul adversar politic, respectiv actualul Președinte al României.