J jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj

jjjjjjjj

Moromeții -scene antologice-

1. Scena cinei
Cina moromeților nu este o simplă pagină descriptiv, ci imaginea
unui cod moral străvechi. Moromeții mănâncă la o măsuța joasă cu
trei picioare care poartă urmele trecerii timpului, pe care Ilie
moromete nu vrea să o schimbe din dorința de a conserva un anumit
timp, o anumită familie. Deși familia i se mărește, Moromete nu vrea
să modifice a cărui temeinicie o verificase în ani. În jurul mesei sunt
organizați simbolic- copii din cele două căsătorii, locul la masă
sugerează poziția și locul în familie ale fiecăruia, băieții cei mari din
prima căsătorie a lui Moromete stau către poartă, gata oricând de
plecare; copii din a doua căsătorie stau pe partea cealaltă, în
apropierea mamei și feriți de privirea aspră a tatălui. Niculae,
mezinul familiei nu are scaun la masă și pare străin de ceilalți. Locul
cel mai bun îl are tatăl care, așezat pe pragul cel mai înalt al odăii, îi
domină autoritar cu privirea pe ceilalți. Catrina e prinsă intre cele
două ‘’tabere’’ ale familiei, încercând parcă să împace dorințele
propriilor copii cu nemulțumirile celor mari.
2. Scena tăierii salcâmului
Scena tăierii salcâmului este prezentată ca un ritual sacrificial
comparabil cu moartea unui om , ‘’salcâmul in discuție este dublu
vegetal a lui Moromete. Destinul unuia este anticipat de destinul
celuilalt .‘’ (Eugen Simion) Tăierea copacului este prezentată pe un
fond vizual și auditiv ce amplifica dimensiunile actului înainte de
răsăritul soarelui, când femeile își bocesc morții în cimitir. Copacul
‘’se împotrivi’’ o clipă până când ‘’ca un animal bolnav care fusese
ucis ‘’ renunță la luptă . Autorul transformă identitatea personajului
principal în trupul salcâmului, care străjuia, prin înălțimea și coroana
lui stufoasă, toată partea aceea a satului.
J jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
jjjjjjjj