Sunteți pe pagina 1din 9

Studiu de caz

Latinitate si Dacsimul
Eremia Alexandru Bratu Claudiu Plaeasu Mihai Lazar Maxim

CUPRINS
1.Definirea conceptului de latinitate i dacism 2.Care este originea poporului si a limbii romne? 3.Influene n limba romn 4.Cele dou mituri fondatoare 5.Susintori ai latinitii si ai dacismului

Latinitate si Dacsim
Vorbin despre tema ,,Latinitate si dacsim`` vom defini acesti doi termeni cu urmatoarea definitie generalizata ,,Latinitatea si dacismul sunt doua curente idei,doua conceptii,regasite in cultura si literatura romana ce desemneaza originile poporului roman``.Prin latinitate se intelege acele idei ce sustin originea latina,iar prin dacsim se intelege acele idei ce sustin originea dacisma. Teritoriul de formare Limba romn s-a dezvoltat pe o larg baz teritorial romanizat, cuprinznd provincia Dacia nord-dunrean propriu zis, adic n primul rnd: Oltenia, Banatul i Ardealul, i, n al doilea rnd, Muntenia i sudul Moldovei, precum i zona sud-dunrean nvecinat de-a lungul fluviului, iar n vest i sud-vest provinciile romanizate ce au stat ntodeauna n strns contact att administrativ ct i comercial cu dacii.

Latinitatea a aprut ncepnd cu secolul XIV,


ncepnd cu cronice, ale cronicarilor: Miron Costin, Grigore Ureche i IonNeculce, iar apoin secolele XVII-XVIII de coala Ardelean: Gheorghe incai, Petru Maior, Samuil Micui Ion Budai-Deleanu. Dacismula aprut abia n secolul XIX, odat cu

Dacismul

DACISMUL

este un curent n istoriografie, afirmat la jumatatea secolului al XIX-lea, prin absolutizarea (mitizarea) contributiei dacilor la formarea poporului romn. Acesta si face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent de idei, mai mult sau mai putin unitar, mai ales n perioada interbelica, de multe ori fiind asimilat cu orientarea traditionalista.

Elemente ale limbii dacilor n limba romn contemporan: Privind n ansamblu lexicul din textele secolului al XVI lea cuprinde numeroase elemente specifice mparite n dou categorii: a) Termeni azi disprui sau pstrai izolai n unele graiuri: agru n latin agrum, arbore n latin arboreum. b) Cuvinte care s-au pstrat, dar au suferit o evoluie semantic: aduntur sfat, bezaconie nelegiuire.

Latinitatea
LATINITATEA
este un curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca in sec XIX,care ,pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane,a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine,incat sa le apropie cat mai mult de forma originala. In urma cuceririi Daciei, procesul de romanizare a autohtonilor se intensifica. Prin romanizare se intelege insusirea de catre daci a obiceiurilor, credintelor, culturii romane si limbii latine. Principalii factori ai romanizarii au fost: armata romana (veteranii), administratia romana si colonistii adusi de Traian din toate colturile imperiului,cultura romana si in mod deosebit, limba latina, limba oficiala in imperiu. Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil; prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia dacoromana,care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane.

Latinitatea atinge apogeul prin reprezentantii Scolii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior).

Originea limbii romane


Limba
romn provine din latina vorbit n prile de
est ale Imperiului Roman. Face parte, deci, din familia limbilor romanice,dintre care unele au devenit limbi naionale ( italiana, franceza,spaniola, portugheza, romna ), altele au rmas limbi regionale( catalana n Spania, sarda n insula Sardinia, din Italia, dialecteleretoromane n Elveia ) sau au disprut ( dalmata ).

Mitul Dacic
George Calinescu considera c ntiul mit",simboliznd ,,constituirea insasi a poporului roman`` este mitul ,,Traian si Dochia``. Numele acestui personaj a fost Dacia, devenit Dochia. Baba Dochia(Dacia) a fost o realitate uman n perioada matriarhatului. Etimologic,cuvntul baba este strvechi traco-dac. Are ambele genuri, masculin i feminin: Baba Novac (Ion Georgescu, Baba Novac) i Baba Dochia. n Basarabia se ntlnete Baba Marta" n care s-a recunoscut numirea lunii martie. n Muntenia, Oltenia si Ardeal sunt babe (1-9 martie), pe cand n Moldova i Basarabia sunt dousprezece babe. Zilele se numesc zilele babelor". Mitul Zburtorului- un Cupidon al dacilor.

Concluzie
Limba romana provine din limba latina vorbita in partile de est ale Impeiului Roman, dar nu continua direct limba latina clasica , ci latina populara.Ea face parte parte din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi nationale, altele au ramas limbi regionale sau chiar au disparut. In timp limbile se modifica iar cand se acumuleaza modificari ale limbii, astfel incat varianta de origine nu mai e inteleasa de vorbitori, se poate vorbi de o limba noua. Deci limba romana vorbita azi este rezultatul modificarii, limbii latine vulgare in decursul anilor ce au trecut, este o limba vie ce va suferi moificari si in anii ce vor urma dar originea sa va ramane intotdeauna LIMBA LATINA POPULARA. n finalul celor scrise mai sus voi mai preciza nc o dat c limba romn s-a format prin contopirea limbii latine cu cea a geto-dacilor la care se adaug elementul slav aceasta cu referire la glotogenez, iar cu privire la etnogeneza voi face precizarea c i aceasta s-a format prin contopirea romanilor cu getodacii avnd mai trziu influene din partea migratorilor

Temelia limbii si a poporului romn o reprezinta conceptele de latinitate si dacism.