Cei mai importanti cronicari sunt: Grigore Ureche - "Letorisetul arii Moldovei" 1359-1594; Miron Costin - "Letorisetul arii

Moldovei" 1594-1662; Ion Neculce - "Letorisetul arii Moldovei" 1661-1743.

Grigore Ureche (1590-1647) - este primul nostru cronicar care motiveaza sa ramie feciorilor si nepotilor sa le fie de nvatatura. Deci scrierea operei porneste de la un puternic sentiment de datorie fata de urmasi. A fost un mare nvatat si un mare boier moldovean. Este primul cronicar care este constient ca cele trei tarisoare si popoare care locuiesc n ele, sunt toti de un neam, vorbesc aceeasi limba "si toti de la Rm se trag". Constient de originea comuna a romnilor, cronicarul consemneaza n letopisetul sau fapte importante din istoria Moldovei de la "descalecatul cel de-al doilea", adica Dragos Voda (1359), pna la domnia lui Aron Voda (1594). Este o epoca de mari framntari, care l fac pe cronicar sa vorbeasca despre Moldova ca despre "o tara miscatoare si neasezata", aflata n "calea rautatilor", din cauza carora "de multe ori se facea razboaie ca sa se apere tare si pamntul sau", pradata si arsa de tatari si turci, bntuita "de foamete mare si lacuste multe", de ierni "cu omat mare si ger", "de cutremur de pamnt" si "stea cu coada sau cumu-i zic unii cometha", de "cazne groaznice si de revarsari de snge", cu rare vremuri de bucurie si liniste. n aceste conditii, principala atitudine a oamenilor este lupta, trasatura morala definitorie este vitejia, iar modelul eroic este stefan cel Mare. Prin el, Grigore Ureche urmareste sa trezeasca n contemporani sentimentul patriotic si ideea ca jugul turcesc poate fi

nlaturat. Rndurile dedicate mortii marelui voievod sunt un prilej de glorificare a unui erou care a dat Moldovei maxima stabilitate si independenta. Grigore Ureche si ncepe povestirea mpartind-o n cteva momente: mprejurarea mortii lui stefan: "Nu multa vreme, daca s-au ntorsu stefan Voda de la Pocutiia la scaunul sau de la Suceava, fiind bolnav si slab de ani, ca un om ce era ntr-attea razboaie, si osteneala si neodihna, n 47 de ani, . cu mare lauda au murit, marti, iulie 2 zile. Portretul lui: "Fost-au acest stefan- Voda om nu mare de stat, mnios si degraba a varsa snge nevinovat; de multe ori la ospete omoria fara giudet. Amintrelea era om ntreg la fire, nelenesu, si lucrul sau l stiia a-l acoperi, si unde nu gndeai, acolo l aflai. La lucruri de razboaie mester; unde era nevoie nsusi se varia, ca vazndu-l ai sai, sa nu ndarapteze, si pentru aceia raru razboi de nu biruia. si unde-l biruiau altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-se cazut gios, sa radica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, Bogdan-Voda, urma lui luase, de lucruri vitejesti, cum se tmpla: den pom bun, roada buna iase". Sentimentele poporului la moartea domnitorului si intrarea lui n legenda : "Iar pre stefan l-au ngropat tara cu multa jale si plngere n manastire n Putna, carea era de dnsul zidita. Atta jale era, de plngea toti, ca dupa un parinte al sau, ca cunostea toti, ca s-au scapat de mult bine si multa aparatura. Ce dupa moartea lui pna astazi i zicu aveti stefan-Voda, nu pentru suflet, ce iaste n mna lui Dumnezeu, ca el nca au fost om cu

pacate, ci pentru lucrurile lui cele vitejasti, carele nimic den oameni, nici mai nainte, nici dupa aceea l-au agiunsu". Starea vremii n acel an. "Fost-au mai nainte de moartea lui sfefan-Voda, ntru acelasi anu, iarna grea si geroasa, ct n-au fost ploi grele si povoaie de ape, si multa necare de ape s-au facut". O scurta si precisa nsemnare istoriografica: " Au domnit stefan-Voda 47 de ani si 2 luni si 3 saptamni si au facut 44 de manastiri, si singur tiitoriu peste toata tara". Darul de povestitor se ntregeste cu acela de talentat portretist, Ureche putnd fi socotit, pe drept cuvnt, ntemeietorul portretisticii n literatura noastra veche. El prezinta oamenii evidentiind particularitatile ei definitorii, trasatura lor morala dominanta si ecourile faptelor lor. Miron Costin (1633-1691) supranumit si "cronicar "savant". Ca si Grigore Ureche a studiat n Polonia, a nvatat mai multe limbi si a scris chiar n limba polona. Ceea ce l-a preocupat n mod deosebit pe cronicar a fost ideea unitatii de teritoriu si limba a poporului romn, fiind constient ca toti cei ce traiesc n cele 3 principate sunt de un neam si de o limba. Opera sa este alcatuita din trei studii bazate pe izvoare stiintifice: "Letopisetul arii Moldovei de la 1594-1661"; "De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor" din care nu a reusit sa scrie dect introducerea numita "Predoslovie"; "Viata lumii"- poem filozofic scris n limba polona. Scris n versuri, poetul analizeaza rostul si rolul omului pe pamnt, Miron Costin fiind considerat primul nostru filozof. "Letopisetul arii Moldovei" prezinta evenimente din Moldova secolului al XVI-lea n continuarea

celor scrise de Grigore Ureche, desi era constient ca istoria noastra ramne incompleta, Ureche prezinta evenimente abia de la Dragos (1359), adica de la crearea Moldovei. El nu prezinta evenimentele petrecute n timpul dacilor si romanilor, adica primul descalecat. Acest lucru, prezentarea originii romne si geto-dacice a poporului romn, intentioneaza sa o analizeze n a doua sa opera, de neamul moldovenilor, dar ramne neterminata. n letopiset, cronicarul prezinta starea Moldovei din vremurile acelea tulbure, cnd se schimbau des domnitorii si vnzari ntre oameni si cnd poporul era nemultumit din cauza drepturilor. n "Predoslovie" Miron Costin si arata intentia de a scrie adevarul, despre perioada de nceput a istoriei romnilor. El este constient ca romnii din Moldova, Muntenia se trag de la Rm. Cronicarul lauda pe Grigore Ureche pentru cronica sa si adauga ca este incompleta. Tonul sau devine critic si revoltat din cauza adaugirilor facute de Simion Dascalu si Mihail Calugaru care copiasera cronica lui Grigore Ureche si facusera niste adaugiri jignitoare despre originea neamului nostru. Cronicarul ncheie Predoslovia, angajndu-se ca el va scrie adevarul si va da seama urmasilor de cele scrise. Ion Neculce (1672-1745) - numit si "cronicarul scriitor", el face legatura dintre cronicarii adevarati si scriitori. Avnd functii boieresti la curtea domneasca de la Iasi, Ion Neculce are doua mari opere prin care si-a fixat un loc bine definit ntre cronicarii moldoveni: "Letopisetul arii Moldovei de la 1661-1743". Toate evenimentele prezentate n cronica sa sunt preluate din timpul vietii cronicarului, el asistnd la unele din ntmplarile descrise. Acest lucru da cronicii sale un aspect memorialistic. A doua

opera a sa o constituie o culegere populara numita "O sama de cuvinte", cuprinznd 42 de legende auzite de la oameni si prelucrate de cronicari. El aseaza n fata letopisetului aceasta culegere si pentru aceasta l putem considera primul nostru culegator de folclor. Din cele 42 de legende, o mare parte se refera la ntmplari din vremea lui stefan cel Mare: Daniel Sihastru, Movila lui Burcel, despre cum a ales locul construirii manastirii Putna. A mai scris legende despre Petru Rares, despre Gheorghe stefan si despre un boier din vremea lui stefanita Voda numit Milescu Spataru. n legenda cu numarul 41, eroul este boierul Nicolae Milescu Spatarul, om foarte nvatat, din tinutul Vasluiului, sfetnic al domnitorului stefanita.