INSTITUII POLITICE N LUMEA GREAC ATENA Cetatea Atenei, fondata, potrivit traditiei, de catre eroul Tezeu, fiul lui

Aigieos, s-a format prin unirea celor 5 asezari din Attica, n care era consacrat un cult al zeitei Athena ( Plutarh, Tezeu XXV).1[1] Traditia, n acest caz, si poate gasi un sprijin solid n realitatea istorica, fiind documentate patru asezari locuite de familii (gene), la poalele muntelui Pentelic, dezvoltate n jurul unui nucleu compus din actualul teritoriu al Atenei si Eleusis, separate de muntele Aigaleos. Peninsula Attica poate fi asemanata unui triunghi, al carui vrf este ndreptat spre Mare, iar cele trei laturi sunt formate de Muntii Parnas -la nord-vest- Himettos-la est- Pentelicos -spre nord-est. Beneficiind de o protectie naturala, Attica a putut sa se dezvolte unitar, populatiile care vorbeau dialecte diferite ale aceleiasi limbi, fuzionnd fara sa cunoasca ciocniri sngeroase. Invazia doriana, care a distrus civilizatia miceniana, a ocolit aceasta peninsula protejata natural. Beneficiind de existenta rului Kephisos, a zacamintelor argintifere de la Laurion, alaturi de marmura muntelui Pentelic, noua asezare, Athenai, al carei centru ntarit, Akropole-cetatea de pe naltime- va adaposti templul unde va fi adorata zeita Athena-va putea sa se impuna accelernd procesul de unificare a celorlalte patru asezari, proces istoric numit synoikismos2[2]. Atenienii vor sarbatori unirea, n cadrul sarbatorii Synoikia si o vor pastra n amintire prin intermediul unor cronologii, Atthides. Membrii noii comunitati vor deveni cetateni cu drepturi depline, ai statului atenian si vor cunoaste o organizare unitara. Traditia consemneaza faptul ca una dintre familiile ateniene de elita (eupatrizii), cea a Medontizilor, a limitat puterea regala, pe la mijlocul secolului al VIII-lea a.Chr., impunnd un