Capitolul I:

'In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si
cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele'.
Primul capitol da cateva informatii despre abatele
Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit
lumina cea adevarata necredinciosilor.Desi misiunea
religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al
cu el este capitanul Ilie Turculetz.

Paul de Marenne .
pentru a le duce
sa este aparent
XIV-lea. Impreuna

Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet, fiul domnitorului Antonie

Voda.
Capitolul II
'Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten'
Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor
ocoli localitatea Sabaoani,deoarece a avut loc o
lupta, dar in schimb vor trece prin Harlau, o proprietate a lui.
Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten - Pan Vladislav- care il
incredinta pe abatele francez.
Capitolul III
'Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit;se vede si
cine-i Vlacu Barladeanu; apoi incep s-a se iveasca autohtonii. Abatele este surpins de
metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. Barladeanu ,sluga cea mai
credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate, peste apa.In satul
Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati.
Capitolul IV
'Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate' Capitanul Ilie Turculetz 'cititor in
stele' ii avertizeaza ca vine ploaia. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa
Nicoara pt a se adaposti.
Capitolul V
'Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga,satrar'
La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din
satul pradat si pt muncitorii care ridica moara. El face cunostina cu abatele francez si
ii invita pe acestia in casa sa, simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza.
Capitolul VI
'Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias, precum si
despre niste lautari si niste sarmale-totul spre desfatarea domnului abate paul de
Marenne Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din
butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau, nepotul pivnicierului
domnitorului, Matias. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca, mai ales
sarmalele si potrocul. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina,
fiica domnitorului Duca-Voda.

Capitolul VII
'Unii sfatuiesc, altii dorm' Alecu Russet are senzatia ca vorbeste cu Dumnezeu. De fapt
este Parintele Nicoara.
Capitolul VIII
'Moldovenii cunosc leac pt mahmuri, ori de ce natie ar fi' La sfarsit oaspetii se trezesc
cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc. Satrarul ii conduce
cu lautari, iar oaspetii isi continua drumul
Capitolul IX
'Drum spre Iasi'Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russetale carui fapte
sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu
domnita Catrina.
Capitolul X
'Scaunul tarii Moldovei, maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa' Domnitorul Duca
-Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele
dintre orhei si lapusneni, despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea
Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei sa se rascoale. Domnul da
porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte.
Capitolul XI
'Popas la Iasi' Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. Ei
sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. Abatele este dus
la misiunea franciscana, pt a sta intre ai lui.
Capitolul XII
'Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica' Alecu Russet vina la Curtea
domneasca din porunca lui Voda. Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise
lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul.
Capitolul XIII
'Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici' Cei doi talhari care aveau intentia
sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. Acestia primisera ordin de la boierul
Balabansa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic .
Capitolul XIV
'Veste de la domnita Catrina' Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il
convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda.El primeste vizita
dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede.
Capitolul XV

'Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti' Lupu Sulgerul este prins. Dupa
ce Buga -gadea- il ameninta cu schingiuirile clasice, Lupu marturiseste numele
boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan.
Capitolul XVI
'Mare masa domneasca' Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui
francez. Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet, abatele ii vorbeste domnitei despre
dragostea lor.
Capitolul XVII
'Intalnirile de dragoste , cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile'
Alecu se duce la abatele francez si planueste sa iasa pe usa din dos, iar domnita
Catrina iese la plimbare. Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca
Magdalina intr-o casa apropiata, sa-i dascante. Acolo o asteapta Alecu Russet.
Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare, ci e planuita cu strasnici de dadaca
Magdalina
Capitolul XVIII
'Hotararile cinstitului divan al mariei sale'
Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. Voda il cheama pe logofatul
Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu, cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat.
Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati, dar Costin il sfatuieste
sa-i lase in pace pe acestia. A doua zi, toti boierii sunt chemati la divan, unde vinovatii
isi recunosc faptele.Pentru a putea reflecta la o pedeapsa, voda merge la manastirea
Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti.
Capitolul XIX
'Abatele Paul iese din targul Iesilor, urmand calea spre imparatie, pe alte drumuri fara
pareche in lume' Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. Ei
sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa
o ia pe alte drumuri
Capitolul XX
'Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna In drumul lor,
grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida
Capitolul XXI
'Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni'
Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni, incendiu ce nu este
decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic.
Russet il salveaza pe abate, iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt
judecata.
Capitolul XXII

'Alte puteri ale Magdalinei dadaca' Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in
carti. Exact cand aceasta se indoieste, apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu
Russet a venit si o asteapta acolo unde s-au intalnit si data trecuta.
Capitolul XXIII
'Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are
despre asta Vilcu Barladeanu'
Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf
Paraschiva. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte, iar Domnita
Catrina se vede cu Alecu Russet.
Capitolul XXIV
'Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna, in zilele Ducai-Voda'
Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei.
Primul semn apare la manastirea Neamtu, unde Icoana Maicii Domnului plange, al
doilea e un cutremur, dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre
sultanul Mehmet si crestini. Al treilea este un vifor mare, cum nimeni nu a mai vazut,
al patrulea este o cometa care sta pe cer, al cincilea e o pasare straina. Un batran orb
si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. Apoi el se sinucide
spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. Acesta este al saselea.
Capitolul XXV
'Mila Ducai-voda'
Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi
sunt pe maini bune.
Voda il elibereaza pe boierul Milescu; Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe
Alecu Russet.
Capitolul XXVI
'Domnita Catrina incepe sa porunceasca'
Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa
fie prins. El studiaza reactia fetei, dar aceasta reuseste sa se prefaca.
Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad.
Capitolul XXVII
'Departata cale spre rai'
Drumul pana la Taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi
Barladeanu. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli.
Capitolul XXVIII

'Arata ca, in intimitate , si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni; si ca, uneori o
partida de sah o poti castiga si pierzand-o'
Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul
Mehmet cu ajutorul unei partide de sah.
Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara.
Capitolul XXIX
'Nu numai abatele Paul filozofeaza, ci si Barladeanu'
Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe
Alecu. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta, insa acesteia nu-i pasa.
Capitolul XXX
'Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu'
Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. In cele din urma, disperat,
afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan, iar acum este exilata intro manastire de Duca Voda.
Capitolul XXXI
'Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau. dar
cel ami cuminte dintre toti e altul..'
Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este
avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu.
In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni, cu care se bat pana scapa.
Capitolul XXXII
'Pregatiri de amre nunta domneasca'
Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza
alaiul domnesc in Moldova.
Capitolul XXXIII
'Cel din urma, in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu'
Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet. Acesta
rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni; ei sunt urmariri si in cele
din urma Russet este prins. Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc, iar
capul sau este atarnat de un gard.