,,Problemele cu care se confruntă Republica Moldova în edificarea statului de drept”

Statul de drept reflectă interdependenţa dintre cele două fenomene sociale, fiecare având
tendinţe opuse: statul (puterea) şi supunere, dreptul de ordonare şi frânare.Statul de drept presupune
armonizarea, echilibrarea raporturilor celor două componente, în sensul domniei legii, adică a
supremaţiei absolute în scopul prezervării drepturilor şi libertăţilor individuale.
Statul de drept îşi exercită puterea în conformitate cu legea, şi are la bază activităţii sale o serie
de trăsături precum:
 un cadru legislativ adecvat, care să reglementeze raporturile în ansamblul lor, iar toţi cetăţenii,
indiferent de poziţia lor socială sau politică, să fie egali în faţa legii, să respecte legea ca element
suprem în stat. Prin urmare, supremaţia legii se constituie într-un principiu de bază al statului de
drept.Acest principiu are mai multe aspecte:
 a) să nu existe vid legislativ în sensul că toate raporturile sociale dintre cetăţeni, dintre aceştia şi
stat sau alte organisme politice ori civile, întreaga activitate din diferite domenii (economic, politic,
cultural-spiritual etc.), să fie reglementate prin lege în aşa fel încât să nu fie nimic lăsat în afara
cadrului legal. Orice vid legislativ creează posibilitatea unor nereguli, abuzuri, fraude etc., afectând
dezvoltarea social-economică a ţării;
b) toţi cetăţenii să fie egali în faţa legii în sensul de a nu exista nici un fel de discriminare pe criterii
etnice, sociale, religioase, sex etc. Supremaţia legii trebuie să funcţooneze în egală măsură pentru
toţi cetăţenii, iar respectarea legilor trebuind să constituie o obligaţie fundamentală a tuturor
membrilor societăţii;
c) legile trebuie să prevadă drepturile şi libertăţile fundamentale ale individului, cunoscute în epocă
şi cuprinse în diferite documente naţionale şi internaţionale,să fie prevăzut prin lege un sistem de
garantare a drepturilor şi libertăţilor;
d) să se prevadă prin legi obligaţiile şi îndatoririle cetăţenilor, precum şi sancţiuni în cazul
nerespectării lor, inclusiv a nerespectării legilor;
e) prevalarea reglementărilor internaţionale, faţă de cele naţionale în cazuri de litigiu. Această
prevedere poate să funcţioneze numai în anumite condiţii: ţara respectivă să fie membră în
organismele cărora un cetăţean, ce se consideră neîndreptăţit li se poate adresa; ţara respectivă să fi
semnat convenţiile care privesc cauza respectivă; cetăţeanul în cauză să fi epuizat toate posibilităţile
oferite de instanţele în ordine ierarhică din ţara sa;
 organele puterii de stat (centrale şi locale) să fie alese de cetăţeni, prin vot universal, direct şi secret,
pe baza unor opţiuni ale pluralismului politic;
 alternanţa democratică la guvernare impusă din mai multe considerente. Primul ar consta în faptul
că dacă o grupare politică se află pe un interval prea mare de timp la guvernare, îşi poate crea
condiţii de a deveni prea autoritară, care deschide calea alunecării spre dictatură. La aceasta se
adaugă faptul că în astfel de condiţii se creează mari posibilităţi de corupţie şi abuzuri. Un alt
considerent constă în aceea că întreaga clasa politică, pentru a se maturiza, trebuie să treacă prin
ambele ipostaze atât de guvernare cât şi opoziţie. Un om politic nu se poate considera cu adevarăt
competent, dacă nu face dovada calităţilor sale în ambele posturi (putere şi opoziţie). Rezultă de aici
ca alternanţa democratică la guvernare constituie o adevarată şcoală pentru întreaga clasă politică
care trebuie să absolve cu bune rezultate atât exerciţiul guvernării cât şi cel al opoziţiei.
După părerea mea o problemă majoră în edificarea statului de drept cu care se confruntă
Republica Moldova este corupţia.

1
 Una din priorităţile actuale ale reformelor economice,politice şi sociale din Republica Moldova
este prevenirea şi combaterea corupţiei. Privită obiectiv,inclusiv prin prisma fenomenului
corupţiei,tranziţia politică,social şi economică din perioada ce s-a scurs de la declararea de
independenţă a statului a avut un impact dezastruos asupra calităţii guvernării şi dezvoltării ţării.
Corupţia este un fenomen complex,multistructural şi multidimensional,un fenomen
economic,politic şi social,a cărui complexitate este determinată de diverse cauze.
În Legislaţia Republicii Moldova,noţiunea de corupţie este formulată în Legea privind
combaterea corupţiei şi protectionismului din 27.06.1996.Corupţia – fenomen antisocial,ce se
manifestă prin acordul ilegal a două părţi,una dintre ele care propune sau promite avantaje sau
bunuri ce sunt neadmise de lege,iar cealaltă parte,ce lucrează pentru stat,consimte să le primească
sau le primeşte în schimbul efectuării sau neefectuării unor lucrări sau oferirii/neoferirii anumitor
servicii,legate de activitatea profesională,ce conţine elemente de crimă stipulate de Codul Penal.
Corupţia,amploarea ei,specifica şi dinamica ei reprezintă o consecinţă a problemelor generale
sociale,politice şi economice la nivel de stat.Nivelul corupţiei mereu creşte cînd ţara se află în
perioada modernizării.Republica Moldova trăieşte la momentul actual nu doar o simplă
modernizare,dar o restructurare completă a tuturor proceselor politice,sociale,economice la nivel de
stat.
Caracteristici ale corupţiei pentru Moldova:
1.un număr mare de verificări exercitate de organele de stat de control;
2.segmentarea aparatului de stat,ceea ce duce la conflictul de competente,adică la situaţia cînd
cîteva organe de stat au competenţa de a rezolva unele şi aceleaşi întrebări sau asemănătoare;
3.neajunsurile legislaţiei;
4.instabilitatea economică,adesea însoţită de crize economice;
5.polarizarea extrem de evedenţiată a societăţii de astăzi în bogaţi şi săraci;
6.cote înalte de impozitare;

În concluzie aş spune că evident că pentru a duce la un viitor fructuos,Republica Moldova

trebuie să combat corupţia.Corupţia este un fenomen complex,multistructural şi
multidimensional,un fenomen economic,politic şi social,a cărui complexitate este determinată de
diverse cauze.Clar lucrul,acesta este un proces de lungă durată,dar e necesar şi cred eu că în
Moldova organizaţiile non-guvernamentale înregistrează deja o creştere în procesul de luptă cu
corupţia.