Petrol

Continutul petrolului

Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din
zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța pământului.
Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide și gazoase dizolvate
într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substanțe
lipofile. Țițeiul în stare brută (nerafinat) conține peste 17 000 de substanțe
organice complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai
importantă pentru industria chimică (vopsele, medicamente, materiale
plastice, etc.) și producerea carburanților. Ca o curiozitate, se poate
menționa că unele varietăți de țiței devin fosforescente în prezența luminii
ultraviolete.
 Istoria petrolului
Petrolul a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. Având densitatea mai
redusă decât a apei sărate, s-a găsit în zone cu straturi sedimentare
calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafață, (în Germania, de
exemplu, în jurul Hanovrei și Braunschweig). În cazul în care straturile
impermeabile de argilă sunt deasupra, nepermițând ieșirea la suprafață a
petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde de unde va fi extras prin
sonde petroliere. Straturile de petrol situate la suprafață prin oxidare se
transformă în asfalt acesta fiind deja descoperit în Orient în urmă cu cca. 12 Ignacy
000 de ani în Mesopotamia antică. Oamenii au învățat să folosească asfaltul, Łukasiewicz (1822-
prin amestecare cu nisip și alte materiale ce etanșează pereții corăbiilor. 1882) a descoperit
rafinarea benzinei
din țiței
Din timpul Babilonului provine denumirea de naptu
(nabatu = luminează) care ne indică faptul că petrolul era
utilizat la iluminat, acesta fiind amintit și în legile lui
Hammurabi 1875 î.e.n. fiind prima dovadă istorică scrisă
pentru reglementarea folosirii petrolului. Petroleum este
un cuvânt de origine romană care provine din „oleum
petrae“ = ulei de piatră denumire pe care romanii au
preluat-o de la egipteni, care descoperă petrol la
suprafață în regiunea munților Golfului Suez se
presupune că în antichitate romanii foloseau petrolul ca
lubrifiant la osiile carelor romane, sau în timpul
Bizanțului acesta era parte componentă a focului grecesc
o armă temută în luptele navale de odinioară. Petrolul era
folosit și în medicina veche fiind vândut ca leac
miraculos universal.
 Formare
Teoria biogenă de formare a zăcămintelor de petrol susține că petrolul ia
naștere din organisme marine plancton care după moarte s-au depus pe
fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente. Conform acestei teorii
perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de cca. 350 -
400 milioane de ani în urmă Devonian perioadă în care a avut loc în
rândurile florei și faunei o mortalitate în masă, explicată prin teoria
meteoritului uriaș care a căzut în acea perioadă pe Pământ, declanșând
temperaturi și presiuni ridicate. Astfel s-au format așa numitele substanțe
cherogene ce provin din substanțe organice cu un conținut ridicat în carbon
și hidrogen. Prin procesele următoare de diageneză aceste substanțe
cherogene pot deveni substanțe bituminoase, rocile sedimentare ce conțin
substanțe cherogene sunt denumite roci mamă a zăcămintelor de petrol.
Turn de sondă de Extracția petrolului Platformă de extragere a petrolului
petrol cu rezervoare cu o pompă de (Insulă de foraj) pe mare
pentru lichidul de adâncime mare
sondă

Extragerea petrolului
 Obținere (extracție)

Dacă zăcământul de petrol se află aproape de suprafață, exploatarea se poate realiza prin cariere de
suprafață, pe când zăcămintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de
adâncime). O altă modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zăcămintele submarine
cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj, unde dificultățile de forare sunt mult mai mari. La
toate procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă cu polimeri pentru a stabiliza gaura de
foraj, lichid care necesită o greutate specifică mare - pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul de
foraj trebuind să aibă o anumită viscozitate. Capul de foraj, freza, este prevăzut cu tăișuri cu vârf
de diamant, iar coloana de sondă este alcătuită din țevi de oțel care se montează împreună prin
înșurubare (una în alta), această coloană atingând lungimi de până la câteva mii de metri. În cazul
zăcămitelor de petrol care nu se află sub presiune, această presiune se realizează prin pomparea de
apă sau gaz, iar în cazul zăcămintelor cu o viscozitate ridicată se presează lichide pentru reducerea
viscozității.
 Rolul petrolului in comert

Petrolul este unul dintre principalii indicatori ai mai multor procese în cadrul economiei globale. Pe
teritoriul Republicii Moldova nu există resurse semnificative de petrol, și nu funcționează nici o rafinărie.
De aceea, economia națională este dependentă de importurile de derivate petroliere și respectiv
fluctuațiile prețurilor internaționale la petrol influențează esențial ritmul activității economiei naționale.
Petrolul extras pe plan mondial nu este uniform după calitate și, în consecință, după preț. Prețurile depind
de densitate, de fracțiuni, etc. Standardul utilizat pentru prețuri este petrolul de tip Brent Crude (în
continuare Brent), similar după compoziție cu cel extras din Marea Nordului, și contractele de furnizare,
care sunt încheiate la bursa de mărfuri din Londra. Pentru o perioadă îndelungată, prețul Brent-ului, a
fost, în medie cu 1 dolar SUA/baril sub prețul WTI (West Texas Intermediate ori Texas light sweet) și cu
1 USD/baril mai sus, decât prețul așa-numitului "coș de referință al OPEC". Cu toate acestea, în ultimii
ani, această situație s-a schimbat, și Brent-ul este tranzacționat cu o primă față de WTI, situație generată,
în cea mai mare parte, de perturbarea livrărilor de petrol din mai multe regiuni către Europa
Graficul nr.1. Prețul mediu lunar al Graficul nr.2. Prețul mediu lunar al
petrolului de marcă Brent și WTI(USD/baril) petrolului de marcă Brent și
Urals (USD/baril)
Multumesc pentru atentie !