Sunteți pe pagina 1din 46

MOLDCOOP UNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALA DIN MOLDOVA

Catedra Economie i Administrate Se admite pentru susjinere efiil catedrei

2008

TEZA DE LICENTA
9

DEZVOLTAREA STRATEGICA A COMERTULUI CU AMANUNTUL

Efectuata de studentul faculta^ii specialitajii grupa

Studii cu frecvenja partiala Economie i management in comert 3EMC-51c

EREMET CONSTANTIN
Conducator tiin^ific; conferenjiar universitar, doctor in tiinte economice,

LAPUIN RAISA

CHIINAU 2008

CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................3 CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL CONTEMPORAN AL COMERTULUI CU AMANUNTUL PRIN PRISMA STRATEGIC A..............................................................................................6 1.1. Comerjul cu amanuntul - domeniu economic prioritar in condijiile actuale.............................................................................6 1.2. Concepte teoretice ale dezvoltarii strategice a comertului cu amanuntul.................................................................................19 CAPITOLUL II. DIAGNOSTICUL DEZVOLTARII COMERJULUI CU AMANUNTUL IN REPUBLICA MOLDOVA..............................................................28 2.1. Evaluarea mediului de activitate al intreprinderilor de comert cu amanuntul........................................................28 2.2. Analiza situatiei i problematicii activitatii comertului cu amanuntul in Republica Moldova............................................45 CAPITOLUL III. DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A COMERTULUI CU AMANUNTUL..........................................................................55

3.1. 3.2.
INCHEIERE

Strategia de dezvoltare a intreprinderii de comert cu amanuntul ...55 Evolutia comertului cu amanuntul in Republica Moldova in contextul dezvoltarii durabile 64 .......................................................................................................................73

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................77 ANEXE ...........................................................................................................80

INTRODUCERE Actualitatea si importanta temei cercetate. Actiunile de reforma si evolutia economica a Republicii Moldova impun eforturi considerabile in domeniul distribujiei marfurilor, in scopul corelarii eficiente a sferei produced cu cea a consumului. In acest context dezvoltarea domenilor de activitate i a ramurilor economiei rationale precum industria, agricultura, sectorul terfiar este influentata de organizarea si performan^ele comeitului cu amanuntul. Totodata, comerjul cu amanuntul are efecte esentiale asupra sistemului fiscal, sistemului de utilizare i salarizare a fortei de munca, sistemului investijional . a. Acest fapt se datoreaza funcjiilor distincte ale comeitului cu amanuntul realizate de acesta in relajiile de schimb. Sporirea eficienjei prin restructurare a comeitului interior reprezinta un obiectiv strategic pentru economia Republicii Moldova. Determinarea unor modalita^i de stabilizare i dezvoltare a economiei nafionale impun analiza riguroasa a situatiei actuale in domeniul comeitului cu amanuntul din R. Moldova, m baza unei analize complexe a mediului de activitate al intreprinderilor de corner^ cu amanuntul. Direc^iile strategice de coordonare i dezvoltare a comeitului cu amanuntul trebuie coordonate cu politicile de dezvoltare durabila elaborate in report cu tendinjele i strategia de dezvoltare a comeitului cu amanuntul national. Cele expuse mai sus determina actualitatea i importanta temei de cercetare. Scopul cercetarii consta in conturarea direcjiilor strategice de dezvoltare a comeitului cu amanuntul in Republica Moldova, in contextul evolutiilor de mediu, a politicilor de dezvoltare durabila dezvoltarii comeitului interior. In vederea realizarii scopului au fost stabilite urmatoarele sarcini: a. definirea nojiunii i a functiilor comeitului cu amanuntul; b. conceptualizarea strategiei de dezvoltare i aplicarea acesteia pentru intreprinderile de comeit cu amanuntul din Republica Moldova; c. aprecirea factorilor macro- i micromediului pentru de comert cu amanuntul najionale; d. evaluarea tendinjelor de dezvoltare a comertului cu amanuntul in Republica Moldova; e. determinarea tendinjelor sj direcjiilor de dezvoltare a comerjului cu amanuntul in Moldova in contextul dezvoltarii durabile a economiei rationale. Obiectul cercetarii il reprezinta comerjul cu amanuntul ca domeniu de activitate antreprenoriala i ca sector al economiei rationale a Republicii Moldova. ,In calitate de suport teoretico-tiintific al cercetarii au servit lucrarile ce fundamenteaza strategiile i managementul strategic in comer^ul cu amanuntul. Cercetarile in domeniu sunt reflectate in lucrarile unor savanji straini sj autohtoni, cum ar fi: I. Ansoff, Ph. Kottler, Quinn, O. Nicolescu, C. Barbulescu, I. Popa, C. Russu, S. Petrovici, E. Hricev, I. Sirbu, E. Turcov, A. Cotelnic, M. Belostecinic. Metodologia cercetarii se bazeaza pe abordarea sistemica i situationala, utilizarea metodelor tradi^ionale de investigare tiintifica - analiza i sinteza, inductia i deducjia, analiza comparative etc. Baza informationala au constituit-o datele Biroului National de Statistics al Republicii Moldova, cadrul legislativ al Republicii Moldova cu privire la

reglementarea comertului interior i protecjiei consumatorului, publicajii Bconomice de profil, studiile si analizele economice, rezultatele sondajelor Biociologice, investigajiile i observajiile proprii. Structura tezei este tradijionala i include introducerea, trei capitole, icheiere, bibliografie i anexe. Capitolul I Managementul contemporan al comertului cu amanuntul prin prisma strategica" argumenteaza rolul i important comertului cu amanuntul in dezvoltarea relajiilor economico-sociale in cadrul economiei de piata. La acest capitol sunt reflectate abordarile teoretice din literatura de specialitate privind strategia de dezvoltare in gestiunea activita^ii de corner^ cu amanuntul. Capitolul II Diagnosticul dezvoltarii comertului cu amanuntul in Republica Moldova" cerceteaza influenza factorilor mediului extern, atit a macro, cit i a micromediului intreprinderii de comert cu amanuntul. Este prezentata analiza 1 situatiei curente a comertului cu amanuntul in Republica Moldova, sunt punctate problemele aparute in acest doemniu. Capitolul III Directii strategice de dezvoltare a comertului cu amanuntul" Iprezinta strategia de dezvoltare a intreprinderilor de comert rationale in conditii incerte, generatoare de un nivel sporit de rise. Sunt expuse i argumentate unele ttendinte de dezvoltare ale comertului cu amanuntul in contextul dezvoltarii durabile.

CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL CONTEMPORAN AL COMERTULUI CU AMANUNTUL PRIN PRISMA STRATEGIC! 1.1. Comertul cu amanuntul domeniu economicprioritar in conditiile actuate Dinamismul i complexitatea fenomenelor economice din secolul XXI impun rolul si locul comeitului drept catalizator al rela^iilor in cadrul economiei de piaja. fcelatiile economice, privite prin prisma evolujiei istorice aveau la bazu diverse resurse, dar este important sa recunoastem faptul ca comerful nu numai a intensificat schimbul de marfuri, ci i a contribuit la i intensificarea circulajiei monedei, a calatoriilor, la stimularea dezvoltarii stiinjifico-tehnice, ' diversificarea cailor i a mijloacelor de transport, dezvoltarea societa^ii prin kliversificarea culturii de consum al umanita^ii s.a. Organizarea si realizarea lielatiilor economice, in care este implicat comerjul, s-au dovedit a fi activity fundamental ale societa|:ii. Perceptele si abordarile economice, pe parcursul evolujiei, au cunoscut I diverse doctrine care atribuie comerjului rolul de promotor al economiei najionale. In viziunea doctrinei mercantiliste - dominanta de la mijlocul sec. XV pana la mijlocul sec. XVIII, izvorul bogatiei il reprezinta profitul comercial". Prin prisma dezvoltarii comeitului, mecantilistii vedeau solujionarea problemelor practice ale economiei, precum stimularea dezvoltarii activita^ii manufacturiere, a cresterii masei monetare, a numarului populafiei i a reducerii costurilor de producjie, precum si consolidarea puterii statale. Inca A. Smith, prin teoria sa de repartitie a bogatiei", a propus extinderea pie^ei de desfacere ca solute pentru aprorundarea diviziunii i cresterii productivitafii muncii. Sursa de venit, prin prisma dezvoltarii comeitului, il reprezinta prejul de piata, care se formeaza liber in functie de raportul dintre cerere si oferta. Rela^iile de schimb, in opinia eminentului savant, determine valoarea bunurilor din agriculture i a celor manufacturate, ceea ce presupune dependent industriei si agriculturii de ramura de corner^. In rela^iile economice de piaja, consumatorul apeleaza la serviciile agenjilor economiei specializaji, responsabili de circulatia marfurilor si a banilor. Astfel, produsele tree din sfera de producjie in sfera comerciala, transformandu-se in marfa i generind schimbul M-B-M (fig. 1). In circuitul economic, comertul nu doar asigura accesibilitatea marfurilor la consumatori, ci i creeaza valoare monetara i materials in urma actelor de schimb.

Piata de marfuri = Oferta de marfuri \ Cererea de marfuri

M Producatorii de bunuri de larg consum Comertul Prestarea serviciilor(S), exclusiv a serviciilor comerciale(SG) Comercianjii cu ridicataU i cu amanuntul

Consumatorii de marfuri i servicii

Serviciile pie^ei Sistemul Monetar-creditar Nota: M - marfa, - bani, SC - servicii comerciale Sursa: adaptat dupa M. . . - , 2004. - . 32

Figura 1. Circuitul economic bazat circulatia marfurilor si a banilor

Importan^a si rolul comertului in cadrul economiei najionale pot fi elucidate prin prisma participarii.subiec^ilor economiei specializaji comerciantii cu ridicata si cu amanuntul - la crearea ofertei comerciale capabile sa satisfaca necesita^ile consumatorului, sa urmareasca dinamica schimbarii cererii de consum, sa coordoneze fluxul de marfuri de la producator la consumator. In optiunea dictionarelor de specialitate, comertul cu amanuntul este un stadiu

al evolujiei schimbului, circulajiei marfurilor, si anume stadiul prin care se incheie procesul de circulate a marfurilor, specific vanzarii bunurilor de consum, serviciilor consumatorului final. In literatura de stiintifica de specialitate, comertul cu amanuntul este definit ca o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in cantita^i mici destinate consumului" | Actualmente, se impun noi cerinte fata de comertul cu amanuntul, determinandu-1 spre prestarea serviciilor, care sa contribuie la satisfacerea necesitatilor consumatorilor sau utilizatorilor finali. In viziunea autorului Sergiu Petrovici, comertul cu amanuntul reprezinta etapa finala a miscarii marfurilor prin intermediul schimbului veniturilor banesti ale populajiei pe obiecte de consum" 1. Este frecvent vehiculata si abordarea savantului Dumitru Patriche, comertul cu amanuntul reprezinta un ansamblu de activitati i relatii organizate si desfasurate de unitati specializate pe circulajia marfurilor, in scopul aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali". In continuitatea definitiei propuse, Dumitru Patriche mentioneaza ca, pe langa relatiile economice de schimb, comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice, bancare, prestari de servicii, si relatii de munca, care se integreaza in cadrul mecanismului de piata, fiind direct conectat cu toate cele patru componente ale pie]:ei globale: pia^a bunurilor si serviciilor, piata capitalurilor, piaja schimburilor monetare i piata fortei de munca"
2

. Observam evolu^ia notiunii de comert cu amanuntul in literatura de specialitate in masura evaluarii complexitatii activitatii acestui domeniu

economic. Indiferent de modul de organizare, la etapa actuala, specificul comer^ului cu amanuntul consta in realizarea solutiilor tehnice, organizatorice, juridice, destinate rela^iilor directe cu consumatorii finali, ceea ce presupune implicarea diverselor resurse si forme de comercializare a marfurilor in organizarea activitajii comerciale. Comerful cu amanuntul este privit ca domeniu de activitate
1

. ., . . . - , 2002, .3

economica a antreprenoriatului, ramura a economiei nationale, precum i ca domeniu al globalizarii economice i sociale. Semnificatia si importanta comertului cu amanuntul in dezvoltarea economica pot fi argumentate prin functiile pe care acesta le define in raport cu producatorii i consumatorii, destinate sa asigure rationalitatea fluxului productiei spre locurile de consum. In raport cu producatorii/comercianfii cu ridicata, comerciantii cu amanuntul realizeaza urmatoarele functii: procurarea marfurilor si revanzarea acestora, fapt ce presupune preluarea dreptului de proprietate i asumarea riscurilor in procesul de desfacere; S fracjionarea partizilor de marfuri care sa corespunda capacita^ii de stocare a spajiilor comerciale, S realizarea operatiilor logistice ca depozitarea, pastrarea marfurilor, asigurarea conditiilor de vanzare-cumparare a acestora; S asigurarea accesibilita^ii marfurilor pentru consumatorii finali; asigurarea fluxului de informajii privind cererea de consum, precum sj comportamentul consumatorilor; S participarea la campanii promotionale, ceea ce presupune antrenarea eforturilor de marketing prin colaborarea cu producatorii sau comerciantii cu ridicata. In raport cu consumatorii, functiile comercianjilor cu amanuntul sunt: S corelarea ofertei de marfuri cu cererea prin formarea sortimentului in raport cu necesitatile consumatorului final; S asigurarea economiei de timp in achizitii prin amplasarea rationala a punctelor de vanzare in teritoriu, diversificarea i adecvarea formelor de vinzare; asigurarea mobilizarii resurselor financiare a consumatorilor; prestarea serviciilor de previnzare, vinzare i postvinzare a produselor; S furnizarea de informatii privind produsele de inovatie, avantajele pe care le au in raport cu altele etc. Importanja comertului cu amanuntul se amplifies i datorita functiei economice de formare a prefurilor de consum - categorie economica ce determine nivelul inflajiei, nivelul de trai al populatiei i respectiv ritmul de cretere economica. Diversificarea functiilor prin prestarea serviciilor de consulting, livrarea marfurilor la domiciliu, instalarea i garantiile postcumparare, asistenta sociala a facut ca functiile economice ale comertului cu amanuntul sa devina tot mai complexe, generind schimbarea rolului i locului unitatilor comerciale in cadrul procesului de deservire a consumatorilor.

1 Petrovici S. Economia comerpolui interior. V. I, - Chiinau, 1993, p. 178 2Patriche D. Bazele comerpolui. Editura Economics, Bucureti, 1999, p. 18

Acceptat de multi autori i chiar organisme international ca domeniu mai mult economic, comertul cu amanuntul a preluat i unele functii sociale precum: S asigurarea accesibilitatii marfurilor in zonele dezavantajate; S transmiterea contravalorii monetare prin asigurarea calitatii marfurilor; S satisfacerea necesitatilor de siguranta i securitate in consum .a. Potrivit literaturii de specialitate marfa este un bun economic care servete i satisfacerii consumului final sj intermediar i este supusa actelor de vanzare-cumparare pe piaa. Garantarea calitatii marfurilor de larg consum devine premisa importanta a dezvoltarii durabile, datorita necesitajii de inofensivitate a acestora pentru viata i sanatatea consumatorilor. Dupa autorii D. Dima, C. Paunescu, toate defini^iile dedicate no^iunii de calitate se bazeaza pe scopul de a evidentia relatia produs consumator virtual sau real in condijii de eficienta socio-economica. De aici reiese i necesitatea de a multiplica ipostazele calitatii, pentru a permite operajionalizarea eficienta a relajiilor comerciale. Practica economica a firmelor producatoare i comerciale determina necesitatea precizarii unor proprietati, care exprima calitatea produselor cu care opereaza, apeland la unele sau altele dintre ipostazele calitatii marfii. Pentru

functionarea optima a relajiilor contractuale dintre producatori (sau furnizori) si comerciami (sau beneficiari), ipostazele calitatii marfurilor, pe parcursul deplasarii lotului, sunt: calitatea certificata - Qcert, calitatea prescrisa - Qps, calitatea contractata - Qct, calitatea livrata - Qdl, calitatea reala - Qr. si interdependence acestora, prezentate in figura 2. Sursa: Pamfilie R., Dima D. Piloni strategici ai calitatii marfii // Marfa-Calitate-Globalizare. Bucureti, 2004. - p. 23 Figura 2. Ipostazele calitatii marfurilor si interdependent lor

in sundardul de firnia

Calitatea lotului de cite

La etapa actuala a dezvoltarii economice, consumatorul, ca manifestant al cererii de marfuri, define pozijie primordiala in mecanismul de piaja, constituind, concomitent, actorul" de referinta al tuturor ac^iunilor intreprinse atit de producator, cit si de comerciant. Rolul consumatorului poate fi determinat in mnctie de nivelul de dezvoltare i prosperitate al tarii, interesele statului in csezvoltarea socio-umana i nivelul de preocupare a organismelor guvernamentale si nonguvernamentale privind comportamentul acestuia. Prin realizarea funcfiei de protectie a consumatorului, comertul cu amanuntul devine domeniu prin care se impun principiile de dezvoltare durabila - protejarea concomitenta a intereselor economice i sociale in societate. Realizarea actelor de cumparare-vinzare ale comercianjilor cu amanuntul devine inseparabila de respectarea drepturilor de protectie a consumatorului. Complexitatea drepturilor consumatorului determina complexitatea relatiilor si a efectelor juridice in cazul in care aceste drepturi sunt lezate. In condijiile internationalizarii pietelor de cesfacere cu amanuntul a fost necesara si unificarea sistemului de drepturi privind protecfia consumatorilor. In acest scop, Organizajia Mondiala a Consumatorilor a reuit sa elaboreze cea mai complexa structure a drepturilor consumatorilor. Actualmente, comertul cu amanuntul poate fi considerat domeniu de globalizare nu doar economica, ci i sociala. Potrivit acestor tendinte, comertul cu amanuntul necesita a fi realizat in mod crganizat de catre persoane fizice sau juridice, capabile sa asigure realizarea Lfimctiilor atit economice, cit i sociale. Pentru a modela procesul de management strategic in domeniul comertului cu amanuntul este necesar a determina continutul activitatii comerciale cu amanuntul ca obiect al managementului strategic la nivel de intreprindere. Prin activitatea de comert cu amanuntul se presupune totalitatea actelor de comert i a operajiilor comerciale care asigura accesibilitatea marfurilor la [consumatorii finali sj satisfacerea necesitatilor de consum al acestora. Ca rezultat al cercetarilor teoretice, continutul activitatii de comert cu amanuntul poate fi integrat intr-un sistem procesual, format din urmatoarele etape (figura 3).

HFoimwea sortimenrului de maruri

. Gestmnea stocorilor

Cfrfpmiima.prestlraide a ofertei

LSfndieres

eSya*

Figura 3. Abordarea procesuala a comertului cu amanuntul 8

Conform informatiei prezentate activitatea de comert cu amanuntul presupune realizarea urmatoarelor etape interdependente 1: I. Studierea si prognozarea cererii. in comertul cu amanuntul studierea cererii are drept scop atat determinarea structurii sortimentului de marfuri, cit I prognozarea cantita^ii marfurilor Tn formarea ofertei comerciale. Informajia de gestiune a cererii de marfuri poate fi obtinuta doar prin colectarea datelor primare privind cererea satisfacuta, nesatisfacuta si in curs de formare, reflectata in datele despre vanzarile si stocurile de marfa, precum si in observajiile ce vizeaza insatisfactia clientului in procesul de achizitie. Studierea i prognozarea eficienta a cererii de marfuri ofera urmatoarele avantaje:

S determinarea operative a stocului pe categorii, subcategorii si sorto-tipodimensiuni; S determinarea vitezei de rotatie a marfurilor; S automatizarea deciziei de reaprovizionare; S facilitarea elaborarii comenzilor si a graficelor de livrare; S evitarea rupturilor informationale si marirea fiabilitatii informatiilor in relatiile cu furnizorii; S determinarea randamentului pe suprafata comerciala i a productivita^ii muncii;

S cunoaterea cu exactitate a veniturilor realizate din vinzarea marfurilor.

II. Formarea sortimentului de marfuri. In scopul maximizarii profitului pe termen lung intreprinderea trebuie sa adapteze sortimentul de marfuri si servicii la necesitatile consumatorilor. Sortimentul comercial se caracterizeaza printr-o anumita largime, lungime, profunzime si omogenitate. In scopul realizarii functiei de asigurare a accesibilitajii marfurilor pentru consumatori, comerciantii cu amanuntul, la formarea sortimentului, trebuie sa respecte urmatoarele principii: stabilitate, diferen^iere, noutate, adaptare, asimilare, selectie. Structura sortimentala a unui magazin cu amanuntul se formeaza in functie de: Kerbalec I. Economia intreprinderii. Editura Form, Bucureti, 1998, p. 201 13

obiectul de activitate si gradul de specializare a magazinului; S amplasarea teritoriala a unita^ii;


S modificarile in timp a cererii de marfuri (in functie de sezon, moda s.a); S disponibilitatea de resurse ale intreprinderii (numar de magazine, marimea magazinului, numar de personal); S asocierea in consum a marfurilor si compatibilitatea lor in pastrare si etalare. In functie de planurile strategice ale intreprinderii, in formarea sortimentului comercial cu amanuntul se poate opta pentru: menjinerea, restrangerea, extinderea , sau modificarea structurala a sortimentului. III. motivatiile Gestiunea speculative stocurilor. sunt Asigurarea argumentele continuitatii activitajii de vinzarilor, gestiune a prudenja stocurilor si in

cadrul activitatii de comert cu amanuntul.

Marimea si dinamica stocurilor se determina in functie de: S volumul, structura vanzarilor si gradul de complexitate sortimentala a ofertei comerciale; S frecventa cererii (curenta, periodica sau rara) si sezonalitatea marfurilor; S marimea capacitatii fizice a intreprinderii i a capitalului ei banesc; S distan^a dintre furnizor i spatiile comerciale de aprovizionare; S limita minima a comenzii acceptata de furnizor i marimea intervalului de reaprovizionare. IV. Alegerea metodelor de vinzare in desfacerea marfurilor cu

amanuntul. Complexitatea activitatii de corner^ cu amanuntul poate fi determinata si potrivit metodelor de vanzare utilizate, structurate in functie de doua criterii de baza: tipul retelei i metodele de vanzare utilizate in procesul de desfacere a marfurilor (anexa 1). V. Organizarea comerciale prestatiilor i acestuia. In comertui cu amanuntul serviciile comerciale pot fi clasificate in 1: S servicii participante la procesul de desfacere (servicii de consultants, in in structura magazine si prestarii ofertei este de serviciilor comert determinata de cu comerciale. amanuntul marimea si Complexitatea determina domeniul nivelul de serviciilor calitatii specializare

ambalarea marfurilor, receptia comenzilor, livrarea la domiciliu); servicii postvinzare prestate cu scopul stimularii vanzarilor (croirea stofei, modificarea vestimentatiei potrivit cerintelor consumatorului, gravarea .a.); S servicii de comoditate in procesul de cumparare: serviciu-bagaje, baby siting, servicii de parcare. VI. Organizarea activitatii de promovare a ofertei comerciale. Conform Kteraturii de specialitate, cele mai efective metode de promovare sunt: S publicitatea prin intermediul mijloacelor mass-media; S publicitatea locala prin televiziune interactive, cataloage, brouri; S publicitatea la locul vinzarii (standuri, afie, informatii) S cartele discount; S marketingul evenimentelor; S stimularea vanzarilor prin reducerea de prefc S marcarea produselor cu marca comerciala proprie; S utilizarea tehnicilor de merchendising. Potrivit legislatiei in Republica Moldova, activitatea de comert cu amanuntul se desfaoara prin intermediul societatilor comerciale cu capital public - de stat sj municipal sau privat - unitap economice, unitap proprii ale producatorilor, diverse organizatii obsteti, asociatii, persoane fizice etc. Astfel, societatile comerciale care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul pot fi caracterizate prin: S marea diversitate a unitatilor operative de vinzare cu amanuntul, amplasate in proximitatea sau in cadrul zonelor de consum;

' . . - --, 2002, . 401. S capacitatea financiara mai redusa, de regula, Tn raport cu societatile comerciale de vinzare cu ridicata; S raza de activitate relativ mica, tinand cont de specificul obiectului de activitate; S marea diversitate a tehnologiilor comerciale si a formelor de vinzare practicate, avand in vedere, pe de parte, specificul ofertei proprii, iar, pe de alta parte, exigentele / cermjele pietei si forta financiara proprie disponibila .a. Indiferent de forma de proprietate, apartenenja, tipul, structura i marimea lor, agentii economiei ce desfasoara activitate de comert cu amanuntul se iprovizioneaza cu marfuri de la producator sau de la comerciantii cu ridicata, constituind in unitatile lor stocuri de marfuri, pe care ulterior le vind consumatorilor. Pentru practicarea activitajii de comert cu amanuntul, comerciantii rebuie sa indeplineasca un minim de conditii, si anume: S amplasarea adecvata a unita^ii de corner^ cu amanuntul potrivit reglementarilor si cerintelor de urbanism comercial in vederea repartijiei echilibrate i rationale a unitatilor comerciale in teritoriu; S specializarea si concentrarea activitatii comerciale, conditie ce presupune luarea in calcul a factorilor legati de particularitatile tehnologice ale marfurilor, tehnicile de comercializare specifice fiecarui produs sau grupe de produse etc.; S comportamentul adecvat al personalului comercial, rezultand din normele eticosociale i cultura de deservire in procesul de comercializare cu amanuntul a marfurilor de larg consum; I gestiunea corecta a stocurilor de marfuri, conditie ce impune serie de cerinte proprii fiecarui grup de marfa, potrivit standardelor de presta^ie comerciala. In corespundere cu caracteristicile comer{ului cu amanuntul, conditiile ecesare pentru exercitarea acestuia, in cadrul desfacerii de marfuri cu amanuntul se intreprind urmatoarele operatiuni comerciale. S vinzarile de marfuri alimentare, nealimentare si de alimentatie publica, realizate prin rejeaua comerciala, cu plata in numerar sau credit (din anul 2004 activitatea de alimentare publica a fost exclusa din comertul cu amanuntul si face parte din sfera serviciilor); S vinzarile de bunuri efectuate prin magazine de consignafie; S vinzarea unor produse specifice aprovizionarii unor anumite categorii de meteugari cu regim special de aprovizionare; S livrarile de energie electrica i termica prin intermediul unitatilor specializate in distiibujia unor asemenea servicii. Prin capacitatea de folosinja a intreprinderilor in baza prevederilor art. 60, alin. 2 din Codul Civil al Republicii Moldova, intreprinderile pot desfaura orice activitate neinterzisa de lege. Prin prevederile legale se evita stricta specializare a intreprinderilor, inclusiv in domeniul comertului cu amanuntul. Reiesjnd din Iconditiile desfaurarii activitatii de comert cu amanuntul in R. Moldova, se poate vorbi de specializarea intreprinderilor potrivit activitatii de baza pe care tdesfasoara. Literatura de specialitate propune diferite clasificari ale intreprinderilor de icomert cu amanuntul. Este frecventa clasificarea bazata pe urmatoarele criterii: S sortimentul realizat; S formele de vanzare utilizate; S nivelul prejului; S forma i tipul integrarii; S amplasamentul si nivelul concentrarii unitatilor in teritoriu. Prezinta interes clasificarea intreprinderilor de corner! cu amanuntul propusa de C. Florescu, avand la baza caracteristicile locatiilor comerciale fixe i mobile. Mentionam ca in Moldova este elaborata clasificare oficiala a unitatilor comerciale cu amanuntul sau a magazinelor. Tipologia magazinelor in tara noastra cunoaste doua clasificari fundamentale: potrivit Clasificatorului din Statistica nternationalai eel al Departamentului de Statisticasi

10

Sociologie al R. Moldova aprobat prin ordinul nr.91 din 02 august 2004 (anexa 2 i 3). Specializarea magazinului se determina in functie de sortimentul realizat si, respectiv, sectorul alimentar sau nealimentar la care este aferenta unitatea de corner^ cu amanuntul. In condijiile economiei de piaja, intreprinderile de corner^ cu amanuntul isi ' propun noi obiective de dezvoltare, fapt ce impune insusirea de noi metode, noi forme de organizare si conducere, in masura sa le asigure nu numai continuitatea

Managementul strategic ca domeniu de fundamentare i fixare a obiectivelor de dezvoltare pe termen lung a intreprinderii, contribuie la realizarea reformelor economice, la formarea bazei economiei de piata, la dezvoltarea valorilor economice si sociale. In acest context, important si necesitatea sporita a elaborarii i implementarii strategiilor de dezvoltare in comerful cu amanuntul este determinata de influenza multiplelor factori:

tivitajii, ci si adecvarea activitajii la condifiile de crestere economicasi dinamism mediului de afaceri. In opinia autorilor I. Sirbu i Georgescu N., problemele economiei de piata ebuie sa fie supuse func^iilor de management al intreprinderii, precum: funcjiei de cercetare-dezvoltare, comerciale si de marketing, financiar contabila, de producjie i personal |

S interna|ionalizarea intreprinderilor, in mod deosebit din Jarile

industriale, care manifesta un comportament cu caracter de invazie economica" pe piejele de desfacere a Jarilor subdezvoltate; S utilizarea tot mai larga a sistemelor automatizate de calcul, care permit optimizarea deciziilor si cresterea performanfelor economice si tehnice; S extinderea tehnologiilor moderne, care genereaza cresterea calitatii marfurilor, scurtarea canalelor de distribute si reducerea preturilor; S cresterea exigentelor consumatorilor privind calitatea marfurilor s.a. Elaborarea i implementarea strategiilor de dezvoltare in cadrul

Sirbu I.,Georgescu N. Managementul intreprinderii. Editura Alma Mater, Sibiu, 2003.- p. 86

mtreprinderilor care desfasoara activitatea de corner^ cu amanuntul garanteaza reducerea riscului de integrare nereusita a firmei in mediul de afaceri si, prin urmare, creterea competitivita^ii acesteia. 1.2. Concepte teoretice ale dezvoltarii strategice a comertului cu amanuntul Dei strategia ca termen poarta un caracter de ordin militar, ea a fost preluata m practica i teoria economica gratie mediului tot mai complex de desfasurare a Lctivitatii intreprinderilor, devenind un domeniu primordial de cercetare in tiinta managerial^ din secolele XX sj XXL Literatura de specialitate valideaza complexitatea notiunilor de strategic grajie pBversitatii conceptelor de management strategic a unor cercetatori ca: A. Chandler, I. Ansoff, M.E. Porter, A.D. Little, P. Druker .a. Una dintre primele abordari stiintifice a strategiei apare in lucrarea lui Alfred Chandler Strategy and Structure", publicata in 1962. Autorul definete strategia z i determinarea pe termen lung a scopurilor i obiectivelor intreprinderii, adoptarea cursurilor de ac^iune i alocarea resurselor necesare pentru realizarea pbiectivelor". Ovidiu Nicolescu sustine ca in definite nu este diferen^iat procesul ie elaborare a strategiei de strategia insai. Desigur, prin aceasta abordare devine banala. necesitatea de a formula i a implementa strategia. Rajionalitatea acestor k$iuni poate fi explicata doar prin atingerea obiectivelor strategice ca o exprimare pitermeni cantitativi a unor stari viitoare dorite pentru organizatie" | Delimitarea conceptului de strategie i a procesului de elaborare a acesteia a fist realizata de Igor Ansoff, definind strategia ca ansamblul tuturor criteriilor de Bcizie care determinacomportamentul unui agent economic". Autorul determina nnatoarele criterii de decizie, care urmaresc ghidarea comportamentului unui hgent economic: > calitative si cantitative - obiective, ce Jin de evaluarea performantelor actuale i viitoare; > ce ^n de activitatea administrative scopul carora este de a reglementa 'Nicolescu O., Verboncu I. Management. Editura Economica, Bucuresti, 1999 raporturile i procedurile din cadrul intreprinderii; > ce tin de activitatea comercialasi de organizare a activitatilor operational in cadrul mediului respectiv de afaceri, scopul carora este de a reglementa relatiile de piata ale intreprinderii.

De mentionat aportul adus de catre I. Ansoff la managementul strategic ca ita, care consta in validarea unor principii de realizare a reusftei strategice ca fexibilitate, corectitudine in luarea deciziilor, capacitatea de schimbare rapida a pianurilor si structurilor intreprinderii si alegerea corecta a terenului de lupta" in cadrul mediului concurential. Pot fi mentionate si alte abordari ale conceptului de strategic G. Hofer si D. Schendel definesc strategia ca structura fundamentala a repartizarii resurselor fiezente si previzionate si interactiune cu mediul care indica modul in care isi va atinge obiectivele" \ B. Quinn (1980) defineste strategia ca fiind un model sau un plan care integreaza intr-un tot coerent scopurile majore ale organizatiei, politicile fi programele sale". In opinia autorului B. Quinn, strategia confine trei elemente 4iale: obiectivele cele mai importante de realizat; > politicile cele mai semnificative de urmat; programele pentru realizarea obiectivelor 2.

Cercetator i savant cu renume international, Henry Mintzberg, pe parcursul iilor sale a examinat circa 1495 de lucrari consacrate strategiei, ]n urma carora lllefineste strategia in cinci moduri3:

> >

plan (de actiune) - pentru ca formeaza constient orientare a cursului actiunii spre abordarea unei situatii. Desigur, orice plan de actiune are ca scop urmarirea unei finalitati; stratagema ( manevra de pacalire) - a oponentului - cu scopul de a

fbtocescu A. Strategia i managementul strategic al firmei. Editura ASE, Bucureti, 2005, p. 17 Popa I. Management strategic. Editura Economica, Bucureti, 2004, p. 23 Popa I. Management strategic. Editura Economica, Bucuresji, 2004, p. 24 objine un avantaj asupra acestuia;

> > >

model de comportament - strategia , cu intense sau rani, reprezinta consistenta in comportament, lipsa careia implica lipsa strategiei; pozijie - strategia este un mod de localizare a organizajiei in ceea ce se numete mediul inconjurator" in teoriile managementului; perspective - strategia este un mod al organizatiei de a reflecta prin caracterul" sau lumea externa.

12

Henry Mintzberg reusete sa delimiteze diversitatea abordarilor, identiflcand 0 scoli de management strategic, prezentate in mod sintetic in tabelul 1. Tabelul 1 Strategia ca proces in viziunea scolilor de management strategic Nr. i crt. [l 2 13 Denumirea scolii de management strategic Proiectare Planificare Pozitionare Antreprenoriala Elaborarea strategiei tratata ca un proces Conceptualizat Formalizat Analitic Vizionar

13
5 5 "j 8 9 10

Cognitiva Mental Invatare Emergent (conturat in timp) Politica Bazat pe putere Culturala Ideologic Environmentala (mediului) Pasiv Configurativa Secvential >ursa: Popa I., Managementul strategic- Bucuresti, 2004 , p. 24

definite clarai cuprinzatoare gasim la economistul contemporan Ovidiu u, in opinia caruia strategia desemneaza ansamblul obiectivelor majore organizatiei pe termen lung, principalele modalitaji de realizare, impreuna cu le alocate, in vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii | iei" 1 Reusita abordarilor sale, dupa parerea noastra consta in urmatoarele:

> >

complexitatea elementelor in structura carora strategia devine categorie integra in tiinta managementului; prin definite, autorul ^ne cont & de resursele necesare pentru

elaborarea si implementarea unei strategii; > autorul subliniaza ca obiectivele majore ce se utilizeaza pentru formularea strategiei sunt obiective pe termen lung. Dupa parerea lui Ovidiu Nicolescu, scopul principal al implementarii sraegiei se bazeaza pe obtinerea avantajului competitiv, prin care autorul sabintelege cresterea competitivitatii intreprinderii pe baza costului sau calitatii rrxractiei. Conform opiniei savantului, strategie care nu asiguraob|inerea piiitajului competitiv este strategie inutila, implementarea careia nu are sens. C. Barbulescu, in lucrarea sa Sisteme strategice ale intreprinderii", arata ca ategia economica reprezinta un concept complex care stabileste modul de reLizare a obiectivelor adoptate de firma, ac^iunile care trebuie intreprinse, felul de a resurselor, modalitatile de a raspunde, in conditii optime, schimbarilor mediul inconjurator si de a fi competitiv in raport cu firmele concurente.

I alta definitie a strategiei este formulata de C. Russu: Strategia reprezinta produs al procesului managementului strategic ce consta intr-un
plan sxTinzator, unitar si integrator de actiune manageriala, stabilita in vederea cciectivelor fixate, care precizeaza cum va fi condusafirma si cum va ac|iona, rrecum si ce ac^iuni vor fi desfasurate pentru a asigura firmei indeplinirea misiunii iscniate " \ Diversitatea notiunilor de strategie manageriala, aparute in literatura de s>?cialitate ca rezultat al cercetarilor stiinjifice, a fost tipizatasi structurata de ! tezei intr-im sistem de clasificare, potrivit mai multor criterii: nivelul de jcoptare, scopul urmarit, sfera de cuprindere, gradul de interdependentasi dinamica obiectivelor propuse. Conform criteriului dinamica obiectivelor propuse", in racm! cercetarilor tiintifice manageriale a fost pozitionata si strategia de oezvoltare. Pana la descifrarea sensului de strategie de dezvoltare", ca categorie economico-manageriala, este necesara clarificarea nu numai a termenului de

Bussu C. Management strategic. Editura Expert, Bucuresti, 1999, p. 17


:

e, iacuta anterior, ci si a nojiunii de dezvoltare". Potrivit Dictionamlui ersal al Limbii Romane, termenul dezvoltare" este explicat ca acj:iune

de a forma, a crete, a se extinde, a evolua, a trece la treapta superioara de ta". In clasificarea strategiilor, I. Ansoff atribuie strategia de dezvoltare criteriului fia propusa de catre managementul organizatiei". Strategia de dezvoltare maximizarea cifrei de afaceri, creterea productivitatii, ob^inerea ijului competitiv legat de costuri I Oiteriul de clasificare, la care a fost atribuita strategia de dezvoltare drept ~rie de management strategic al organizatiei, evidentiaza rolul implicatiilor gerilor in procesul de gestiune strategica. Fiecare rezultat obtinut, se ssi^reaza potentialului inovativ, stabilirii obiectivelor in procesul de planificare sr^^egica, tendinjelor de pozitionare a intreprinderii ca lider in cadrul mediului sau OTxrurential. Anticiparea cerimelor consumatorilor prin diversificarea i aezvoltarea ofertelor, cucerirea de noi piete de desfacere, trebuie sa fie premisele jendlntelor de cretere i dezvoltare a intreprinderilor.

3a A. Strategia i managementul strategic al firmei. Editura ASE, Bucuresti, 2005, p. 25


13

Potrivit autorului Ion Popa, strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin:

> > >


t

sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada urmatoare mai mari decat nivelurile rezultate din exploatarea obiectivelor din perioadele anterioare; decizii strategice ale managementului de varf al firmei orientate spre sporirea semnificativa a performantelor functionale ale acesteia; satisfacerea cererii piejei in aceeasj sfera de produse /servicii ca in perioadele anterioare.

Strategiile de dezvoltare se pot prezenta sub forme variate, din randul carora yot fi mentionate cu prioritate strategiile de concentrare, de integrare

pe verticala i Pc diversi ficare.

?opa I. Management strategic. Editura Economica, Bucuresti, 2004, p. 44

Implementarea strategiei de concentrare (intensive) se poate manifesta prin:

> patrunderea pe piaja; > intensificarea pozi^iei pe piata; > extinderea pietei; > dezvoltarea sau preluarea unei noi metode de comercializare etc. Strategiile de integrare se bazeaza pe: > integrarea pe verticala - asocierea in \an\ a furnizorilor prin intermediul sistemelor de distribute si vanzare a marfurilor pentru obtinerea
unor prioritati strategice in aprovizionarea cu marfuri.

> > > >


;

integrarea pe orizontala - analiza mediului concurential, asocierea concurentilor in conglomeratia de parteneriat.

Strategiile de diversificare includ: diversificarea pe verticala prin utilizarea posibilitajilor de asimilare a pietei bazate pe avantajele competitive ale activitatii intreprinderii; diversificarea pe orizontala prin utilizarea resurselor si a posibilitatilor disponibile; diversificarea conglomerate - introducerea in portofoliul de afaceri al intreprinderii a unor noi sfere de afaceri.

Strategia de diversificare, preponderent, se realizeaza i pe seama serviciilor asfitionale care completeaza oferta comerciala si care ofera atractie

deosebita ^rtru mul^i distribuitori. In ultimii ani, in sfera comertului cu amanuntul au fost ixrluse, in primul rind, serviciile financiare, urmarindu-se utilizarea tot mai larga a cirnlor de credit, infiintarea unor filiale pentru serviciul postvanzare si prestarea de sen icii profesionale specializate - livrare, montare, asistenta tehnica repara^ii s.a. In fimcjie de filosofia care sta la baza lor, strategiile de dezvoltare sunt axate r>e doua tipuri de crestere: > crestere stabila, care consta in adoptarea unor traiectorii de crestere viitoare in acelasi ritm cu cea realizata in trecut. Strategia urmareste concentrarea resurselor pentru dobindirea avantajelor competitive in scopul asigurarii cresterii firmei pe termen lung; > crestere, care consta in urmarirea atingerii unor obiective superioare nivelurilor rezultate din extrapolarea realizarilor trecute ( de exemplu, volumul vanzarilor, segmentul de piata acoperit, rata profitului etc.). Strategia de dezvoltare, la nivel national, regional, municipal se deosebete de zsa a intreprinderii prin scopuri i misiuni. Echilibrul i compatibilitatea acestora poate fi numita performanta in dezvoltarea economica. Dezvoltarea economica see privita ca un proces de cretere a veniturilor, care implica activitate arcelerata cu scopul de a rationaliza utilizarea resurselor economice, creterea rroductivitatii muncii i diminuarii riscurilor in relatiile cu mediul extern. La general, dezvoltarea economica este reflectata prin cresterea cantitativa i calitativa. Cresterea economica cantitativa poate fi inteleasa ca un proces de crestere a capacitatilor productive ale unei economii si a produsului sau intern brut ). Rata reala de cretere a PIB poate fi calculate prin eliminarea impactului ctercitat de variatia preturilor. Accelerarea creterii poate fi realizata prin rnbunata^irea dotarii cu capital, creterea productivita^ii forfei de munca, 3ez\oltarea tehnologica i combinarea mai eficienta a factorilor de productie. Evident, bunurile i serviciile sunt produse pentru a fi vindute i pentru a se obtine venit, de aceea creterea economica cantitativa este asociata cu sporirea venitului national. Cresterea economica calitativa trebuie sa asigure un grad inalt de interven|ie cmana in procesele economice, sa reduca inegalitatea veniturilor i incident saraciei prin sporirea veniturilor paturilor sarace i sa contribuie la imbunatajirea educatipi i sanatatii populajiei. Totodata, cretere economica calitativa este durabila din punct de vedere ecologic. Astfel, cresterea economica calitativa poate realizata prin respectarea unor cerinte precum:

>

multiplicarea resurselor i a cunotintelor necesare pentru dezvoltarea umana; 14

>

perfectionarea profunda a structurilor sociale: invatamant, sanatate, cultura .a.

> consolidarea coeziunii sociale in concordanta cu conceptul de dezvoltare durabila; Im acelasi timp, trebuie precizat ca cresterea economica calitativa este rremisa necesara, dar nu i suficienta pentru atingerea performantelor inalte in fecare dintre domeniile menjionate mai sus. in particular, politicile guvernului smt components importanta atat pentru ameliorarea calitatii cresterii ca atare, cat s pentru corectarea esecurilor generate de relafiile economiei de piaja. I Tinand cont de interactiunea sporita a strategiilor de dezvoltare economico-sxrialala nivel macro- si mezoeconomic, strategia de dezvoltare a intreprinderii de comert cu amanuntul, trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente:

> >

sa permita confruntare eficienta a intreprinderii in cadrul unui mediu in permanenta evolujie; sa faca fata cu succes, prin schimbarea continuu a sortimentului in raport cu exigentele sporite ale consumatorilor, avind in vedere calitatea si prejul la nivel concurential;

> sa perfecjioneze continuu structurile existente a mediului intern .a. Modul de elaborare a strategiilor de dezvoltare depinde de specificul comertului cu amanuntul, ca domeniu de activitate economic*!, manifestat prin -matoarele caracteristici:

> > > >

dependent de potenjialul industrial al intreprinderilor producatoare si de preferintele consumatorilor; multiplicitatea tranzacilor, generate de necesitatea unui sortiment vast pentru satisfacerea cererii consumatorilor, ceea ce necesita inyestuii mari si servicii de creditare din partea furnizorilor; complexitatea bazei tehnico-materiale necesare desfaurarii activita^ii pentru asigurarea accesibilitajii marfurilor la consumator; diversitatea vasta a metodelor de stimulare a vanzarilor pentru cresterea si menfinerea cifrei de afaceri i respectiv a profitului.

Consideram ca toate accepfiunile prezente in literatura de specialitate privind narketingul comercial, in special cele aferente politicii de desfacere, reflecta "tatea practical sunt viabile in functie de marimea afacerii, tipul unitatii si complexitatea activitatii de comer} cu amanuntul. Este important ca strategiile de dezvoltare a comertului cu amanuntul sa fie bazate i pe conceptele de marketing care construiesc stilul gestiunii strategice, cultura organizajionala i imaginea intreprinderii. Analiza rezultatelor investigatiilor teoretice ne permite a concluziona ca majoritatea autorilor la defmirea strategiei de dezvoltare, pun accent mai mult pe obiective, resurse, eficientizare, otyinerea rezultatelor scontate. Astfel, in viziunea multor autori, strategia de dezvoltare a comertului cu amanuntul este strategie economica complexa, al carui proces decizional nu poarta un caracter ordinar. Aceste abordari ne permit de a oferi prioritate si factorilor psihologici, sociali, culturali, in procesul de elaborare si implementare a strategiei de dezvoltare a comertului cu amanuntul, generata de necesitatea de satisfacere a clientilor prin oferta comerciala, fiind de structura atit tangibila, cit i intangibila. La elaborarea strategiilor de dezvoltare, conducerea intreprinderii trebuie sa ia in vedere schimbarile parvenite prin influenta factorilor de mediu. Pe fundalul abordarilor teoretice privind strategia de dezvoltare a specificului comertului cu amanuntul, ca domeniu de activitate, vom sustine ca strategia de dezvoltare a comertului cu amanuntul este un ansamblu coerent de decizii penerat de efortul de marketing al firmei si de operationalizare a sistemului sau managerial pe termen lung in vederea extinderii activitatii comerciale cu amanuntul, creterii continue a volumului vanzarilor i satisfacerii necesitatilor consumatorului final.

CAPITOLULII. DIAGNOSTICUL DEZVOLTARII COMERTULUI CU AMANUNTUL IN REPUBLICA MOLDOVA 2.1. Evaluarea mediului de activitate al intreprinderilor de corner^ cu amanuntul In literatura de specialitate exista diverse abordari privind impactul mediului rcern asupra activitatii intreprinderilor de comert cu amanuntul. F. Kotler socsidera ca mediul extern poate fi divizat in micromediu" i macromediu" I Strategia de dezvoltare reprezintu parghie de actiune asupra schimbarilor ce intervenit in mediul inconjurator, la care studierea macromediului pentru nreprinderea de comert cu amanuntul este importanta atit pentru cunoasterea infuentelor factorilor politici, economiei, juridici, sociali i culturali, cit si pentru mezerea instrumentelor de influenza asupra acestora pentru atingerea obiectivelor arocuse. In procesul de analiza a macromediului este necesar a lua in considerare jr-:oarele elemente ale mediului extern general: Mediul politic i juridic include toate acjiunile guveraului care influenteaza canertul cu amanuntul prin intermediul legislajiei in vigoare, precum si prin ncermediul politicii statului in domeniul economiei si comeitului.

i Guvernul Republicii Moldova, cu suportul Uniunii Europene, a organizat Farul National ^eglementarea comer^ului intern prin prisma celor mai
bune atactici europene", in cadrul caruia au fost propuse proiectul de Lege cu privire la srmertul intern, proiecte, hotarari de guvern cu privire la 15

activitatile din domeniul CTrertului interior, comercializarea unor produse si servicii de piata, conceptul de siscnere a dezvoltarii comertului interior in R. Moldova pentru anii 2006-2009. inentiile statului privind reforma si restructurarea comertului interior in Moldova acsntuie un pas reusit spre fundamentarea juridica a activitatii de comert interior, -jm si spre adaptarea situatiei in domeniu la normele Uniunii Europene. itsificienta normelor juridice formale, in ultimii ani, a creat un mediu de afaceri boater Ph. Managementul Marketingului. Editura Teora, Bucuresti, 1997, p. 132 haotic in domeniul comertului cu amanuntul in {ara noastra, in care prevaleaza concurenta imperfecta, precum si unele practici comerciale ilegale si speculative, care denatureaza puterea de cumparare a consumatorului. Situatia economica a farii, ca components a macromediului, influenteaza t comerful cu amanuntul prin doua direcfii: V venitul populajiei i nivelul de inflatie, ce determine puterea de cumparare a consumatorilor; S impozitele, taxele, cotele cheltuielilor pentru achitarea salariilor i alte cheltuieli legate de organizarea afacerii. Valoarea salariului mediu anual ca indicator de evaluare a venitului populatiei determine putere diminuata de cumparare a populatiei, in anul 2006 acesta

I I

Tteonstituind 1697,1 lei, majorandu-se in termeni reali cu 14,2% comparativ cu anul precedent (1318,7 lei). Desi salariul mediu pe republica in ultimii ani a inregistrat I cretere semnificativa, veniturile disponibile constituie in medie pe persoana 839,6 lei in termeni nominali, iar in

termeni reali - 745 lei. Cele mai mari venituri lKsponibile sunt in mediul urban, in special in Chiinau 1149,1 lei, unde principala sursa de venit este activitatea salariata - 41,6%. In mediul rural sursa principala de Ivenit este activitatea individuals agricola - 34,5 %. Remitentele, de asemenea, sunt sursa importanta de venit. In

studiul Biroului National de Statistica Cercetarea Bugetelor Gospodariilor Casnice", pentru anul 2006, s-a determinat ca cheltuielile de consum

depasesc valoarea venitului disponibil, ceea ce semnifica ca veniturile I nu sunt declarate integral. Cheltuielile de consum constituie in medie la persoana 953,3 lei in termeni nominali, iar in termeni realbtt 846 lei. Cea mai mare pondere Irevine cheltuielilor pentru produse alimentare - 44,4% (anexa 4). Rata inflatiei, in anul 2006, musurata prin indicele pre^urilor de consum, a [constituit 14,1%, comparativ cu 10,0% in anul 2005, i 12,5% in anul 2004. Cresterea prejurilor, in anul 2006, a fost determinate de creterea prejului de livrare a gazului, majorarea prejurilor la bunurile i serviciile la care factorul importului i factorul energetic joaca un rol important, deprecierea monedei rationale in primele opt luni ale anului 2006 cu 3,8% fate de dolarul SUA i cu 12,2% - fate de euro. Structura veniturilor fiscale ne permite sa apreciem nivelul poverii fiscale pentru mediul economic al afacerilor din domeniu ca destul de mare. Cota impozitelor indirecte este semnificativa, inregistrand pe parcursul anilor 2001-2006 60-70%. De important majora, pentru dezvoltarea comertului cu amanuntul in Republica Moldova, sunt investitiile. in perioada 2001-2005, investitiile de capital au crescut cu 46,6%, in principal din contul sectorului privat, dar pana in 2005 rata lor, in mod evident, a fost sub nivelul optim. Din totalul investitiilor in capitalul fix, comertul interior a realizat 11,6% - locul patru in structura investitiilor in capitalul fix, pe activity economice dupa transporturi i comunicajii, industria prelucratoare si tranzactiile imobiliare, inchirierea si serviciilor prestate intreprinderilor (anexa 5). Ponderea investitiilor fixe, efectuate in domeniul comertului interior, ne permite sa constatam faptul ca comertul este ramura cu infrastructure modeste. Situa^ia economica a mediului nu se reduce doar la mediul economic local, in care funcjioneaza magazinul de comert cu amanuntul. Globalizarea afacerilor cu amanuntul a contribuit la unificarea pietelor de desfacere, la inseparabilitatea intreprinderii fate de mediul concurential international, avand efecte semnificative si asupra cheltuielilor acesteia. Marii retaileri international!, cum ar fi Wall-Mart, Tesco, Carrefour, Rewe, Real, Aldi, Ahold, Intermarche etc., care isi desfasoara activitatea in diverse ten, tind sa implementeze tot mai mult strategia de expansiune pe pietele de desfacere a farilor slab dezvoltate si in curs de dezvoltare. in contextul componentei economice a macromediului in perspective, problema-cheie rezida in faptul ce tipuri de intreprinderi comerciale cu amanuntul ar putea ob^ine prioriteti economice cu adevarat ponderabile. Pentru unele intreprinderi cu amanuntul prioritatea concurentiala parvenita din mediul economic rezida in diversificarea ofertei; pentru altele, insa, unicitatea ofertei este incercare de a gandi global, dar a acjiona local", prin utilizarea, de exemplu, a franchisingului. In R.Moldova, comertul cu amanuntul cunoaste, de asemenea, influente cu caracter de globalizare, prin patrunderea pe piata a retelelor comerciale transnational, care se dezvoltapreponderent pe doua cai: Prima este deschiderea magazinelor proprii - exemplu Metro Cash & Carry", care sj-a inceput activitatea in decembrie 2004 i actualmente define 3 magazine. Gigantul german Metro Group este al treilea retailer din lume (dupa volumul vanzarilor), companiei apartinandu-i i retelele 16

Kaufhof i Mediamarket -produse IT i tehnica de uz casnic. Piata de desfacere cu amanuntul a tarii noastre devine tot mai atractiva pe masura ce magazinele autohtone nu opun rezistenjaconsiderabila concurentei din exterior. A doua cale este franchisingul, potrivit caruia sunt promovate marcile de haine i incaljaminte, produse cosmetice fi parfumerie cu politica de unibrand. Exemplu ar putea servi magazinele: Mango, Mexx, Kenvelo etc. In ultimii ani, se manifestai tendinta de dezvoltare a retelelor autohtone. Se evidenjiazacateva domenii cu concurenta activa, respectiv: marfuri alimentare: Green-Hills (4 magazine), Fidesco (7 magazine) etc. marfuri de uz casnic - Alina Electronic (7 magazine), Maximum (8 magazine), Fox- Mart etc. Majoritatea acestor retele ii desfasoara activitatea in oraele republicii, dar cu intenjii de extindere in alte localitaji i comune din |ara. Mediul social si demografic influenteaza semnificativ intreprinderile de comert cu amanuntul prin comportamentul consumatorului. Una dintre principalele tendinte demografice i sociale la nivel mondial este imbatranirea" populatiei -aspect care creeaza sau denatureaza oportunita^ile pentru unele intreprinderi de comert cu amanuntul. Sporirea multientitatii, spre exemplu, determina consumul diversificat atit de produse alimentare, prin obicei de consum din diversitatea culturii gastronomice a diferitor natiuni, cat sj de vestimentatie - obiceiuri i culturi etnografice. In aspect demografic, Republica Moldova trece printr-o criza pronun^ata. Pe parcursul ultimilor ani se observa cretere constanta a coeficientului de imbatranire a populatiei, care avanseaza mai mult in mediul rural. Ponderea populatiei tinere (sub 15 ani) a scazut de la 22,8% in 2001 la 19,0% in 2005. Scaderea naturala a popula{iei, conform estimarilor in 2005, a fost de 1,9 la 1000 locuitori. Conform prognozelor, cresterea coeficientului de imbatranire si scadere naturala va conduce la micsorarea cu mai mult de 5-6%, catre anul 2015, a numarului total al populajiei, care va influenza semnificativ piaja desfacerilor cu amanuntul. Diferenfierea social-economica a populatiei, In anul 2006, se reflecta prin:

> > > >

raportul dintre veniturile populatiei eel mai bine si eel mai putin asigurate este de 7,1 ori; populatiei eel mai asigurate ii revin 6,2% din totalul veniturilor pe $ara, iar celei mai bine asigurate - 43,8%; rata saraciei totale este de 30,2%, iar rata saraciei extreme - 4,5%; saracia predominu in mediul rural - 34,1 fate de 24,8% in mediul urban 4.

Dezvoltarea tehnologiilor genereaza restructurari revohn;ionare" in dezvoltarea economiei si a comertului la nivel mondial. Tehnologiile electronice, prin intermediul programelor de implementare a scanningului si a informaticii de pestiune, capate amploare din ce in ce mai mare in cadrul intreprinderilor de comerf cu amanuntul, pe masura diversificarii ofertei de marfuri si a necesitetii de evidente stricta a volumului vanzarilor in structurasi a comercializarii marfurilor in diferite perioade ale anului de gestiune 2. Pana la ora actuala nu s-a gasit un taspuns cert cu privire la faptul daca comertul electronic prezinte sau nu un pericol pentru magazinele tradiJionale. Cert este ca acesta va supravie^ui i va juca un rol important in activitatea de comert cu amanuntul. Aparitia comertului electronic a influentat in mod revolujionar dezvoltarea comertului cu amanuntul, prin performan|a sa tehnologica, care a contribuit la sporirea eficientei sale. Implementarea codurilor cu bare a schimbat sistemul de evidente i control al magazinelor, care s-a reflectat pozitiv in balanja comerciala i a amplificat operajiunile de eliberare a marfurilor. Nivelul de dezvoltare a comertului electronic depinde de nivelul de densitate a utilizatorilor Internet si de destina^ia utilizarii. Conform datelor Uniunii Internationale de Telecomunicatii, in septembrie 2005 numarul utilizatorilor Internetului in R. Moldova a constituit 406 000, ceea ce reprezinta 10,6% din populate, dintre care 50% utilizeaza internetul in scopuri educajionale. Cu toate acestea, utilizarea internetului, in Jara noastra, cu acces la domiciliu este inca foarte modesta. Numarul de locajii Web in cadrul companiilor, conform MoldData", crete in fiecare lunacu circa 200. De asemenea, apar magazine virtuale, care ofera posibilitatea de a comanda produsesevicii on-line. Ca forme de piata sunt folosite: piata cash dupa livrare, transferul bancar i cartelele de credit 1 Important este sa constientizam i dezavantajele pe care le presupune aceasta forma de comert, cum ar fi: > lipsa unui cadru legislativ complet de reglementare;

> > >

cheltuielile financiare semnificative pentru crearea si sustinerea loca^iei; promovarea locajiei si atragerea clientilor prin internet necesita strategie specialade marketing electronic, care cere timp i investi^j|
rS

incertitudini in asigurarea securitajii pentru efectuarea pla^ilor on-line;

4 www. statistica.md
E. . 2005, 1 - . 89-96 17

>

lipsa imui sistem unic de deservire a clientilor prin internet.

La etapa actuala, nivelul de dezvoltare a infrastructurii comerciale in Jara noastra nu permite utilizarea pe larg a cartilor de credit. Sistemele de plaji electronice dispun de mai multe avantaje, cum ar fi: accesibilitatea, mobilitatea, securitatea operativitatea i simplitatea utilizarii. Mai mult ca atat, utilizarea carjilor de credit, ca modalitate de piata, precum i a cartelelor de discount oferite de catre magazine permite individualizarea clientilor i determinarea nivelului de fidelizare a acestora. In anul 2005, in R. Moldova mai mult de 372 mii de cartele emise de bancile comerciale autohtone au fost in circulate. 2-3% din volumul intreg al tranzac{iilor cu cartelele bancare au fost destinate achiterii marfurilor i serviciilor. Cartile de credit sunt utilizate, in majoritatea cazurilor, pentru
1

Melniciuc N. Tendinte de dezvoltare a i-comertului. //Dezvoltarea durabila a Romaniei i Republicii Moldova in context european si mondial. ASEM, Chiinau, 2007. - p.278- 280 retragerea de bani din bancomate. in terile Europei cartelele de credit sunt cele mai populare, participand cu 59% din tranzacjiile effectuate in comertul cu amanuntul I Progresul esential in tehnologiile frigului artificial a oferit posibilitatea de a extinde sortimentul comercial, garantind atit securitate in consum, cit i minimizarea pierderilor parvenite din caracterul perisabilita^ii si alterabilitetii marfurilor alimentare in stare proaspate. Interdependent factorilor de mediu impun implementarea analizei cauzale in investigarea fenomenelor ce au loc in cadrul macromediului si care se rasfiing asupra activitejii de corner^ cu amanuntul. De exemplu, cererea pentru un produs oarecare poate fi explicate de interac^iunea dintre venitul individului i de categoria socioprofesionala la care apar^ine. Din investigajia efectuate de Ambros M. 5, factorii de macromediu pot fi sistematizaji potrivit gradului de influente asupra intreprinderilor de corner^ cu amanuntul, dupa cum urmeaza: 1. Inflatia - 91% din antreprenorii autohtoni califica acest factor cu influente maxima si 9% - cu influente mare. Acest fapt poate fi explicat prin dependenta pietei interne de produsele de import. Potrivit datelor Bancii Najionale, pentru anul 2006, balantele comertului exterior al terii noastre au fost deficitare in relajiile comerciale internajionale cu toate grupurile de teri, insumand: cu |:arile Uniunii Europene - 450,2 mil.USD, cu terile CSI -633,5 mil.USD. Diferenta dintre exporturi i importuri de bunuri s-a soldat cu 1590,9 mil. USD (preturi FOB), cu 33,5 % mai mult in comparable cu ceadin anul 2005. Importul Jani noastre constituie 78,8% din PIB. Soldul balantei comerciale in raport cu PIB constituie - 47,4% | 2. Veniturile reale ale populatiei - 88% din respondent indica acest factor cu influenza maxima i 12% - cu influenta mare. Printr-un studiu efectuat de catre Biroul National de Statistica puterea de cumparare a consumatorilor in tera noastra este foarte modesta in raport cu cea a consumatorilor din
1

Melniciuc N. Tendinje de dezvoltare a i-comerpolui // Dezvoltarea durabila a Romaniei i Republicii Moldova in context european i mondial, ASEM, Chiinuu, 2007. - p.278

unele tari ale CSI. 3. Politica calificat fiscala marfuri, condyle consum. fiscale cunoaste i in Pre^urile taxele distribute fiscala: acest exagerata iar care sistemul factor cu genereaza satisfacerea veniturile exagerate, de arenda echitabila, in de impozite maxima si i taxe 10% asupra nu 82% cu cererii este necesita^ile determinate in in Republica cea mai din influenza i respondent mare. ofertei posibila elementare de au Povara de in de impunerile Moldova mare nu parte

influenza efecte

negative

cerintelor populatiei mare mari. ea

consumatorului nu parte, Povara fund acopera sunt fiscala atribuita

consumatorului prin taxa pe valoare adaugata. 4. Structura factor medie. populatiei cu sociala influenta Pentru putem a face a consumatorilor maxima, determina apel la 8% marimea datele cu 77% din influenta decalajelor Biroului respondent mare, intre National 12% paturile de au numit cu sociale Statistica acest influenza ale privind

5 Ambros M. Situajia actualu a comertului cu amanuntul in Republica Molodva. // Economica. ASEM, Chiinau, 2007, nr. 4. - p. 32
18

diferentierea mai structura unitat dezavantajate. 5. Modificarile acest medie.


1

social-economica si sociala comerciale eel mai a cu putin

Raportul asigurate este

dintre de 7,1

veniturile ori, generand in zonele ceea

populatiei ce semnifica

eel unor consum

bine

consumatorilor amanuntul

dezechilibrata, amplasate

insuccesul de

structurale cu influenta

in

economie maxima, 76% poate

fi

18% cu

din influenta

respondent mare, prin 6% politica -

au

determinat cu actuala influenta a

factor

Raspunsul

respondentilor

explicat

conform raportului anual al BNM pentru anul 2006 statului privind restructurarea comertului interior prin legalizarea activitatii de comerj cu amanuntul.

6. Legislatia antreprenoriala - 44% din respondent au constatat acest factor cu influente maxima, 56% - cu influente mare. Sistemul legislativ si
judiciar imperfect al terii noastre provoaca costuri enorme de tranzac^ie atit la inijierea unei afaceri, cit i la desfasurarea acesteia. In schimb, legislatia comerciala manifests influente precara, 13% din respondent calificand acest factor cu influente medie, 78% - cu pufina influente. Cadrul legislate comercial este insuficient dezvoltat pentru a reglementa activitatea de corner^ cu amanuntul in raport cu tendintele sale de dezvoltare.

7. Politica de comert international a statului - 31% din respondent au calificat acest factor cu influente mare, 49% - cu influente medie si 16% - cu
pm;in& influente. Gradul de influente a acestui factor poate fi explicat prin faptul ca unele intreprinderi a caror activitate de baza este activitatea de comerj cu amanuntul, practica i activitatea de import, stimulate de formula o singura marfa - doua tranzactii / beneficii".

8. Politica monetara si creditara - 12% din respondent! au indicat acest factor cu influente maxima, 54% - cu influente mare, 34% - cu influente
medie. Modul de influente a acestui factor poate fi explicat prin marimea inalte a dobanzilor pentru creditele oferite de bancile comerciale destinate dezvoltarii afacerilor.

9. Tehnologiile informationale i tehnica de inovatie aparuta pe piata sunt factorii cu influente medie asupra activitatii de comerf cu amanuntul.
Nivelul slab de cunoastere a acestora de catre consumatorii din ^ara noastra face ca cererea pentru produsele si serviciile de inovatie tehnologica sa fie modesta. lO.Biotehnologiile - 63% din respondent au calificat acest factor cu cea mai putnainfluente, 33% - cu pujina influentesi 13% - cu influente medie. Acest fapt se datoreaza lipsei de informare a consumatorului privind produsele genetic modificate care patrund pe piate prin intermediul importului,produsele de larg consum cu preponderenta con|:inutului de substante chimice s.a. Pe plan international, biotehnologiile au generat aparijia unor restrictii in comercializare si, respectiv, unele mutafii in structura vanzarilor cu amanuntul a marfurilor de larg consum. 11.Nivelul puritatii mediului ecologic - 6% din respondent au calificat acest factor cu influenta maxima, 16% - cu influenta mare, 14% - cu influenta medie. Sortimentul respondentilor specializaji in comercializarea marfurilor alimentare i a produselor farmaceutice include produse ecologic pure, la care motivatia de cumparare este determinate de nivelul scazut al puritatii mediului ecologic (exemplu: potabila). 12.StabiIitatea politica a tarii si politica de investitii a statului - factori cu putina influentaasupra afacerilor de comert cu amanuntul, care poate fi explicat prin gradul inalt de independents a comertului cu amanuntul fata de investitiile publice. Majoritatea capitalului fix in domeniu comertului interior este de proprietate private. 13.Restrictiile administrate! publice locale este un factor cu putina influenta, ceea ce denote lipsa unor cerinte impuse din partea statului pentru protejarea mediului in procesul de organizare a afacerii in domeniu. Cercetarea mai detaliata a factorilor numit ai mediului extern, indeosebi a celor marcat cu influenta majora, prezinta un interes deosebit atit pentru antreprenorii ce activeaza in domeniul comertului cu amanuntul, cit si pentru organele de stat in scopul operarii unei strategii si politici eficiente in dezvoltarea sectorului dat al economiei nationale.

Micromediul include in sine fortele din anturajul firmei comerciale, care determina capacitatea acesteia de a corespunde necesitatilor clientilor. Procesul de analiza i de elaborare a unei strategii este intotdeauna diferit, adecvat portofoliului de activitM in cadrul mediului sau concurential. Pentru comerciantii cu amanuntul este importanta cunoaterea companiilor concurente din acelai spatu geografic al pietei. Limitata din punct de vedere geografic, zona de consum este determinata printr-o razS de atractivitate a consumatorilor. Astfel, un aspect important al analizei concurentei in comertul cu amanuntul este stabilirea pietei geografice, delimitarea precisa a careia este necesara pentru a putea analiza concurenfii reali ai firmei, climatul si tendintele pe

6 www.statistica.md
19

piaja respectiva. Preluarea funcjiilor de comercializare cu amanuntul de cStre comerciantii cu ridicata cash and carry" a favorizat producatorilor pe suprafetele lor comerciale, fapt ce a complicat lupta concurenjiala a comercian^ilor cu amanuntul din punctul de vedere al accesibilitajn prejurilor pentru consumatorii finali. Consideram important ca, in urma analizei mediului concurential al intreprinderii de comert cu amanuntul, sa se determine nu numai pozijia intreprinderii in cadrul mediului concurential, ci i posibilitatile de diversificare a activitS^i vis-a-vis de vidurile" ofertei comerciale la concurenti. Practica internationals demonstreazS ca marii retaileri au ob^inut succes numai prin strategiile ce urmSreau drept scop rSspunsul la cererea nesatisfacuta de catre concurenti lor atit prin sortiment, prej accesibil, cit si prin comoditate in achizijie, competitivitate in prestarea serviciilor. Poate pSrea ca consumatorii nu genereazS pericole in masura in care produc concurentii, dar totui, prin comportamentul lor, ei exercite influente semnificativa asupra afacerilor de comert cu amanuntul. Chiar dacS se simte un grad inalt de saturate a pietei, consumatorii manifests dorinta crescinda de varietate si noutate. In condyle unui nivel ridicat de constientizare a prefului, ei manifests si dorinta majorS de avantaje si produse unice". Comportamentul consumatorilor constituie incercare de a integra interesele profesionale i cele legate de timpul liber, punctele de vedere emojionale si rationale, natura si tehnologia, modestia si statutul, calitatea si cantitatea, simplitatea si iafinamentul"7. DacS perioada 1991-2000 este dominate de un consumator indecis, resemnat si foarte vulnerabil, de pai len|i in procesul de transformare a mentalitejii, incepand cu 2001, consumatorul devine mai pretenjios, incepe sa-si revendice drepturile cu mai multa forta, fiind, la ora actuala, voce care se face auzita din ce in ce mai pregnant. Printr-o investigate de piate in cadrul expozijiei Small Business" (edijia 2005), s-a constatat

cu calitatea marfurilor nu este cerinte de lux,

ci una strict necesara. La intrebarea: Ce va influenteaza in luarea deciziei de cumparare?", s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri: 61,65%, au pus pe Iocul I calitatea; 19,90% au situat pe locul pretul. Pe locul III se afla marca - 11,16%, locul IV era ocupat de garantie - 6,79%, iar pe eel de-al V-lea loc s-a dovedit a fi ambalajul -3,39%. Consumatorul autohton tot mai mult solicits contravaloare, punind accent pe calitatea marfurilor. De-asemenea s-a eviden$iat problema exportului de marfuri calitative i insuficiento acestora pe piaja interna. In schimb, produsele de import, care se ascund in spatele" unor marci notorii si sunt acceptabile din punctul de vedere al calitatii la lansare, pe parcurs isi pierd din proprietatile consumiste". Influenza preto.lui este indiscutabila, determinate in cea mai mare masura de veniturile derizorii ale populatiei. Rezultatele investigatei date pot fi argumentate prin pozi^ia ierarhica a necesita^ilor umane, reflectate in cunoscutul model Piramida lui Maslow". Fiind un model clasic, consideram ca este insuficient pentru a determina i comportamentul consumatorului in tendinta de satisfacere a necesita$ilor. Potrivit autorului Virgil Popa, comportamentul consumatorului, in doleanfa de satisfacere a necesitajilor sale, manifesta patru orientari principale spre a. tendinte si senza^ie; b. service i solutii; c. pre\i performante; d. sens i valoare. Schimbarile in comportamentul consumatorului impun evaluarea potenjialului de cumparare, dinamica schimbSrii cererii pentru anumite produse in raport cu dezvoltarea tehnico-tiintifica, schimbarile sociale s.a.
1

Popa V. Managementul calitutii bunurilor de consum. - Targoviste, 2001, p. 213 Identificarea grupului de consumatori, la care intreprinderea face referinta, se face prin segmentarea pietei. Pentru garantarea competitivitSJii, in

cadrul evaluSrii mediului, este necesara stabilirea relajiilor piate-produs-tehnologie". De-aceea, in procesul de gestiune strategics este vorba de segmentarea strategics care identifies segmentele de activitate si care satisface anumite segmente de piajS. Segmentarea pietei este fondata pe criterii care rezultS din comportamentul cumpSrStorilor, al evokrtiei cererii si ofertei i al concurentei, in timp ce segmentarea strategics se bazeaza, pe linga aceste criterii, si pe: S elementele de valoare pentru consumator; S sursele de avantaj concurenjial; S modul de impSrJire a resurselor tehnologice si de cost. Segmentarea pietei de desfacere, care poate fi realizatS prin determinarea tipului consumatorului, nevoilor care urmeazS a fi satisfacute, este specifics gestiunii strategice a activitatii de corner} cu amSnuntul. Cererea, ca fenomen cu influenjS primordialS asupra activitStii intreprinderilor de comert cu amanuntul, poate fi studiatS prin prisma urmStorilor factori ce {in atat de comportamentul consumatorului, cat si de politicile comerciale ale

7 Popa V. Managementul calitatii bunurilor de consum. - Targoviste, 2001, p. 210


20

intreprinderilor concurente: S evolujia preferintelor consumatorilor; S evokuia pretorilor i a veniturilor cumpSrStorilor; S schimbarile tehnologice; S evokuia mediului; S dezvoltarea proceselor de cumpSrare; S evokuia modalitatilor de creditare, ca creditul furnizor, leasingul, vinzarile in rate etc.; S evokuia politicilor de marketing la concurenfi. Vorbind de importanta segmentSrii strategice, este necesarS argumentarea utilitSlii acesteia, prin unele avantaje care le oferS, i anume: S permite determinarea structurilor de activitate a firmei si realizarea comparatiilor intre ele; S permite gasirea unor modalitati de actiune prin identificarea factorilor de succes si a conexiunilor care pot sa apara intre diferite activitati ale firmei. Ca etapa importanta a procesului de distribute, comertul cu amanuntul asigura continuitatea circulatiei marfurilor de la producator/comerciant cu ridicata la consumator. Caracterul economiei de piata" nu inseamna doar prioritate absolute acordata vanzarilor, cit si pietei furnizorilor, analiza strategics a careia este esenjiala in elaborarea unei strategii de dezvoltare, pentru ca: S orice strategie este bazata pe orientarea activitatii amonte si aval, ceea ce in comerteil cu amanuntul este formarea sortimentului, aprovizionarea si desfacerea; S costul operajiilor logistice influenteaza puterea de cumparare si, respectiv, volumul vinzarilor; S calitatea ofertei comerciale, ca factor al competitivitatii intreprinderii de comert cu amanuntul este influentata de puterea financiara si imaginea furnizorilor participanti la aprovizionarea unitatii comeerciale. Importanta analizei pietei furnizorilor impune determinarea unor criterii stride in alegerea acestora, respectarea carora ar asigura aprovizionarea facila la costuri minime, sortimentul cu raspuns eficient la consumator" i obtinerea anumitor avantaje ce \in de promovarea marfurilor oferite spre vanzare. In continuare vom incerca sa identificam cateva din aceste criterii, si anume: specificul marfurilor oferite, bazat pe proprietatile consumiste, precum si pe amploarea, profunzimea gamei de produse - numarul de modele i de articole in cadrul unui model; S oferta avantajelor privind formarea pretului de vanzare / livrare prin rabaturi, escompturi. Rabatul de pret este acordat de catre furnizor pentru stimularea vanzarilor prin cresterea cantitatilor cumparate la comanda. Rabatul de pret poate fi practicat: S pentru intreaga cantitate - rabat constant; S numai pentru cantita}ile suplimentare cumparate la comanda - rabat progresiv. Escomptul consta in reducerile de pre} facute de catre furnizor pentru plu}i rapide sa anticipate, eficien}a caruia poate fi determinate prin: S beneficiul in raport cu conditiile normale de piata; S taxele de escompt in raport cu efortul depus; scopurile urmarite de catre furnizor ca siguranja incasarilor, imbunatatirea imaginii, accelerarea circula}iei financiare etc. Mentionand criteriul avantajelor de pre} drept criteriu important la alegerea furnizorilor, putem menjiona ca in cazul riscului fluctua}iilor man pe piata de aprovizionare i desfacere, se pot propune strategii de alegere a furnizorilor, de exemplu, sistemul de pre} rediscutat la fiecare comanda". Pentru comercian}ii cu amanuntul aceasta strategic ofera avantaje in condi}ii de crestere a ofertei, dar poate sa genereze efecte negative in cazul majorarii pre}urilor. Pentru avantajele ambelor parfi, in cadrul unor rela}ii contractuale stabile, autorul propune strategia bazata pe sistemul cu pre} indexat" | Practica si teoria economica demonstreaza ca pretul este eel mai important insunment al intreprinderii, ca reac}ie la ac}iunile mediului concuren}ial. Decizia in ceea ce priveste pre}ul de aprovizionare pentru comercian}ii cu amanuntul trebuie sa fie foarte bine fundamentata, atit pe analiza evolu}iei dinamicii pre}urilor, cit si pe analiza costurilor la furnizori. Optimizarea pre}urilor de vanzare cu amanuntul poate fi asigurata prin stabilirea unor rela}ii nu doar de aprovizionare, ci i de cooperare cu furnizorii, pentru atingerea obiectivelor comune in procesul de distribute a marfurilor. Puterea financiara, imaginea si capacitatile de creditare, odata cu concentrarea investi}iilor in atractivitatea spa}iilor comerciale", au devenit categorie economica necesara i evidenta pentru comercian}ii cu amanuntul.

Carstea Gh. Analiza strategicu a mediului concurential. Editura Economicu, Bucuresti 2002.

Limitarea resurselor financiare, destinate diversificarii sortimentului comercial in cadrul intreprinderilor de comert cu amanuntul, accesibilitatea scSzute a marfurilor la consumatorii finali, cresterea cheltuielilor de gestiune a stocurilor, au determinat furnizorii sa practice aceaste strategie. Ra^ionalitatea utilizSrii creditelor-furnizor" de catre comerciantii cu amanuntul poate fi apreciata in functie de suma acordatS drept credit i durata crediterii. In utilizarea acestui criterii: pentru alegerea furnizorilor trebuie sa se tinS cont de unele aspecte ce tin atat de managementul financier, cit si de managementul comercial al furnizorului, si anume: S prudenta sau imprudenta furnizorului pentru acordarea duratei de creditare, care poate sa produca efecte pozitive sau negative asupra gestiunii financiare a intreprinderii; S obligatiile pe care le impune furnizorul pentru acordarea creditului i posibilitatile de onorare a acestora; S reactiile furnizorului la nerespectarea unor clauze privind termenul de piata; 21

S capacitatea de a satisface unele comenzi urgente; S prestarea gratuita a serviciilor logistice, de informare, consulting s.a.

Din investigatia efectuata de Ambros M. \ factorii de micromediu manifests

0 influenta asupra afacerilor de comert cu amSnuntul, dupS cum urmeazS:


1. Asumarea obligatiilor contractuale de catre furnizori si durata relatiilor de colaborare cu furnizorii - 88 % din respondent au calificat primul factor cu influents maximS, 12% - cu influents mare i 61% - cu influents maximS, 39% - cu influents mare, pentru al doilea factor. Acest fapt denotS importanta relatiilor cu furnizorii in desfasurarea afacerii de comert
cu

amanuntul, care determinS in majoritatea cazurilor gradul de

stabilitate a sortimentului si structura sortimentului de marfuri, primul fiind calificat de cStre respondent cu 48% - influente maximS si cu 52% - influente mare,
1

Ambros M. Situajia actuals a comerpolui cu amanuntul in Republica Molodva. // Economica. ASEM, Chisinau, 2007, nr. 4. - p. 34 al doilea - cu 41% influenza maxima si cu 59% - influente mare.

2. Serviciile prestate in postaprovizionare de catre furnizori - 41% din respondenti au calificat acest factor cu influente maxima, 18% - cu influente
mare, 11% - cu influente medie. Raspunsurile pot fi explicate prin importanta acestor servicii in comercializarea tehnicii de uz casnic, de exemplu, a produselor farmaceutice, produselor alimentare etc.

3. Modalitatile de piata utilizate in aprovizionare - 36% din respondent au indicat acest factor cu influente maxima, 41% - cu influente mare, 23% cu influente medie. Modalitatile de plate, utilizate in aprovizionare, in unele cazuri determina gradul de legalizare a activitatii intreprinderilor de comert cu amanuntul, fapt ce determina si nivelul de beneficii ale antreprenorului.

4. Amplasamentul furnizorilor - 41% cu influente mare, 33% - cu influente medie si 26% - cu pujina influente. Acest factor determina comoditatea
aprovizionarilor, precum si marimea cheltuielilor de aprovizionare in situatiile in care comerciantii se autoaprovizioneaza.

5. Mediul concurential - 62% din respondenti au calificat acest factor cu influente maxima, 24% - cu influente mare i 14% - cu influente medie.
Raspunsurile respondentilor este determinat de gradul de fragmentare inalt al ramurii de comer| cu amanuntul al tarii noastre - 99% din totalul intreprinderilor din domeniu sunt intreprinderi mici i mijlocii.

6. Avantajele competitive ale marfurilor oferite - 33% din respondent au calificat acest factor - cu influente maxima, 56% - cu influente mare si 11%
cu influente medie. Raspunsurile respondentilor privind influenza acestui factor asupra afacerilor in domeniu demonstreaza inca data concurenta acerba de pe pia$a de desfacere cu amanuntul din tera noastra.

7. Motivajiile de cumparare ale consumatorului si comportamentul consumatorului - 24 % din respondenti au numit primul factor cu influente
maxima, 76% - cu influente mare. Pentru al doilea factor, 12% din respondent - cu influente maxima, 23% - cu influente mare si 65% - cu influente medie. 8. Cerintele reflectate in standardele de calitate pentru marfurile oferite, 24% din respondent au calificat primul factor - cu influenza maxima, 31%-cu influenza mare i 45% cu influenza medie. Raspunsul respondentilor la acest capitol denote gradul de implementare a managementului calitatii in cadrul intreprinderilor de comer} cu amanuntul.

In fine putem mentiona ca potentialul de dezvoltare a mediului de afaceri in Republica Moldova a fost apreciat de catre 64% din antreprenori ca mediu sj 36% - ca slab. Pentru dezvoltarea afacerilor, s-au manifestat urmatoarele preferinte

S credite de la furnizori - 56%; S credite bancare - 41 % din respondent; S diversificarea serviciilor comerciale in cadrul magazinului - 35% din respondent; S dezvoltarea retelei de distributie proprie - 31 % din respondent; S atragerea de capital strain - 26% din respondent; S franciza - 9% din respondent; S leasingul - 3% din respondent2.2. Analiza situatiei si problematicii activitatii comertului cu amanuntul in Republica Moldova importan}a deosebite pentru economia na}ionala a Republicii Moldova revine comertului interior a ei. Contributa acestuia la formarea produsului intern brut, pentru anul 2005, a constituit 10,6%, pentru anul 2006 - 11,2%. Datorita faptului ca pe parcursul anilor valoarea adaugata brute 22

in comert a fost in crestere, ponderea acesteia in PIB este intr-o scadere lenta. Valoarea adaugata bruta, creata in comerjul interior, s-a majorat in anul 2006 fate de anul 2005 cu 5,5%. Aportul comertului interior la creterea PIB-lui s-a majorat cu 0,2 puncte procentuale i a

Ambros M. Situata actuala a comerjului cu amanuntul in Republica Molodva. // Economica. s. ASEM, ChisinSu, 2007, nr. 4. - p. 36 constituit 0,6%. Analiza informatiei oferite de Biroul N^ional de Statistica ne permite a constata ca numarul total de intreprinderi in comertul interior national pentru anul 2005 a fost de 24 991. Numarul mediu de salariati pentru acelasi an de referinte este de 110 905. In anul 2005, in sfera comeitului cu amanuntul, au activat: 6662 de magazine, din care 6188 private, 1688 de chioscuri si gherete, din care 1474 private, 433 de statii de alimentare cu petrol, 2100 de unita^i aferente cooperajiei de consum, 840 de farmacii (26 470 de patente, 66% din total). Cresterea volumului vanzarilor nete in comeitul interior, de la 6,17 mlrd. lei in 2001 pana la 18,07 mlrd. lei in 2005 (de 2,5 ori mai mult), se datoreaza unor masuri intreprinse in scopul legalizarii activitatii de comerf. Astfel, incasarile de numerar ale institujiilor bancare de la comercializarea marfurilor de consum din reteaua comerciala au inregistrat crestere in anul 2005 cu 4,3 mlrd. lei fate de anul 2004 (tabelul 2). Tabelul 2 Evolutia comertului interior in anii 2001-2006 (mil. lei) 2001 Vanzari nete in comertul cu ridicata i cu amanuntul Incasari de bani in numerar in mstituplile bancare de la comercializarea marfurilor de consum, indiferent de canalele de realizare Volumul de vanzari cu amanuntul -total, din care unitatile comerciale (sectoral organizat) piejele (sectoral neorganizat) 16215,5 6174 2002 2003 2004 31060,2 13752,5 2005 40845,2 18077 2006 18636,5 26044,2 8120 11258,8

7612,4 3792,1 3820,3

10753,4 14537,8 4954,6 5798,8 6869,7 7667,3

16575,8 8338,8 8237,0

19487,7 11030,8 8456,9

23360,8 13601,3

1 9759,5

Sursa: Biroul National de Statistica al RM Rezultatele mentionate argumenteaza importanta comertului interior in economia nationals si necesitatea dezvoltarii acestuia. Situatia actuals reflects unele rezerve in dezvoltarea antreprenoriatului in domeniu. Conform rapoartelor financiare din domeniul comertului cu ridicata si cu amanuntul a 13906 de intreprinderi, 865 de intreprinderi (sau 6,2% din total) nu au activitate, 296 (sau 2,1%) nu au rezultat financiar i 6820 (sau 49%) au suferit pierderi in suma totals I de 427,6 mil.lei. Reorganizarea i restrucutrarea comertului interior reprezintS principalele obiective strategice ale actualei etape pe care parcurge economia Republicii iMoldova. Stabilirea unor modalitSJi de dezvoltare i stabilizare a economiei rationale impune analiza riguroasS a tendintelor de dezvoltare a comerjului cu I amanuntul, care se reflects in urmatoarele: 1. Cresterea ponderii comertului organizat in volumul total al comertului leu amanuntul. In anul 2006, ponderea sectorului organizat din volumul total al IvanzSrilor cu amanuntul a constituit 58,2% - cea mai mare pondere inregistratS pe parcursul anilor 2001 - 2006 (tabelul 3). Tabelul 3 Dinamica comertului cu amanuntul in anii 2001- 2006 (mil. lei) 2001 1 Volumul de vanzari cu amanuntul -total, din care 7612,4 2002 10753,4 2003 14537,8 2004 16575,8 2005 19487,7 2006 23360,8

1 unitatile comerciale (sectorul


organizat) in% -piete (sectorul neorganizat) in%

3792,1 49,81 3820,3 50,19

4954,6 46,07 5798,8 53,93

6869,7 47,25 7667,3 52,75

8338,8 50,30 8237,0 49,70

11030,8 56,60 8456,9 43,40

13601,3 58,22 9759,5 41,78

2. Cresterea vanzarilor de marfuri nealimentare in structura vanzarilor cu amanuntul reflects dinamicS pozitivS de +54,5 % in 2001, si de +67,3 % in 2006 (tabelul 4). Cresterea consumului produselor nealimentare a fost stimulatS de creditarea persoanelor fizice de catre bSncile comerciale, companiile financiare i comercian}ii cu amSnuntul (in special in oraele ChisjnSu i BSlJi). Tabelul 4 Structura volumului vanzarilor cu amanuntul in perioada 2001-2006 (mil. lei) 23

2001 Volumul de vanzari cu amanuntul In % fata de anul precedent, din volumul total: -vanzari de produse alimentare, in% 3792,1 107,6

2002 2003 4954,6 6869,7 124,1 121,3 2132,7 43,05 2821,9 56,95 2808 40,88 4061,7 59,12

2004 8338,8 111,7 2966 35,57 5372,2 64,43 3.

2005 11030,8 113,9 3611,4 32,74 7419,4 67,26

2006 13601,3 123,3 4447,62 32,7 9153,68 67,3

1723,4 45,45 -vanzari de produse nealimentare, in 2068,7 % 54,55 Sursa: Biroul National de Statistics al RM

Cresterea ponderii comertului cu proprietate mixta si straina,

reflectate in structura cifrei de afaceri, realizate de intreprinderile de comert cu amanuntu, pe forme de proprietate. Putem constata

cu pentru anul

2006, ponderea comertului cu amanuntul cu proprietate mixta i cu participare straina, a constituit 21,5% i cu proprietate straina - 11,9%. Dei mediul de afaceri al Republicii Moldova nu se considera a fi unui benefic, comertul cu amanuntul s-a dovedit a fi ramura atractiva pentru stimularea investitiile straine in cadrul intreprinderilor mari de comert cu amanuntul. Ponderea cifrei de afaceri in anul 2006, a intreprinderilor mici de comert cu amanuntul si cu proprietate strainasi mixta a constituit 2,3% si 5,8%. Acest fapt se datoreaza ponderii insemnate a economiei tenebre care stimuleaza vanzarile cu amanuntul, orientate spre un segment ingust de consumatori cu putere de cumparare inalta.

4. Cresterea cifrei de afaceri in cadrul intreprinderilor mici de comert cu amanuntul. Cifra de afaceri, realizata in cadrul intreprinderilor
mici din comertul cu amanuntul in anul 2006 a constituit 10,53 mlrd.lei, inregistrand crestere de 1,4 ori fate de anul 2005 (7,7 mlrd.lei). Acest fapt denote importanta comertului cu amanuntul ca domeniu de dezvoltare a businessului mic. De mentionat ca conform datelor statistice pentru anul 2005, din totalul unitatilor de comert cu amanuntul 95,6% apartin agentilor economiei ai micului business.

5. Sporirea eficientei utilizarii spatiilor comerciale (tabelul 5). Acest fapt se datoreaza cresterii numarului de magazine mari cu suprafete
comerciale modernizate, unde sunt utilizate noile tehnologii. In concluzie putem men^iona ca intreprinderile care practica activitatea de comer} cu amanuntul reprezinta parte semnificativa a sistemului economic al Republicii Moldova, fiind caracterizate prin diversitate vasta a unitatilor operative de vinzare, raza de activitate predeterminata, varietatea mare a tehnologiilor comerciale sj a metodelor de comercializare. Dezvoltarea comertului cu amanuntul cunoate in ultimii ani, tendinte de ascensiune, avand contribute pozitiva, dar totodata modesta, la cresterea in ansamblu a economiei rationale a }arii noastre. Tabelul 5 Repartizarea volumului vanzarilor la 1 m de suprafata a intreprinderilor cu amanuntul, pe forme de proprietate (mii.lei) 2001 Volumul de vanzari cu amanuntul ce revine la 1 m2 de suprafata a intreprinderii - total, din care: Publica Privata Mixta (publicasi privata ftru participate straina) Mixta (cu participarea capitalului strain) si straina Cooperativele de consum Sursa: Biroul National de Statistica al RM 25,7 6,7 13,4 78,1 1,4 35,3 8,4 13,2 73,0 1,7 38,4 11,9 18,1 91,7 2,4 30,5 13,3 19,4 89,8 2,9 34,7 16,6 23,7 78,2 3,6 9,5 2002 11,2 2003 15,5 2004 17,2 2005 21,2
2

Desi sunt evidente tendinte pozitive in dezvoltarea comertului cu amanuntul national, trebuie sa fie identificate cu multa atentie problemele cu care se confrunta acest domeniu de activitate in Republica Moldova. 1. Cresterea volumului vanzarilor cu amanuntul este cantitativa, datorindu-se majorarii prejurilor si nu cresterii volumului fizic al marfurilor comercializate. Astfel, in anul 2005, majorarea preturilor a contribuit la cresterea volumului vanzarilor cu amanuntul cu 72 %, iar in anul 2006 - cu 65 %. In anul 2006, rata infla}iei masurata prin indicele preturilor de consum a constituit 14,1% comparativ cu 10,0%, in anul 2005, sj 12,5%, in anul 2004. Cresterea preturilor la marfurile nealimentare, in anul 2006, a constituit 15,7%, contribuind cu 4,8 puncte procentuale sau cu 34% la rata anuala a inflatiei. In acest context s-a evidentiat cresterea preturilor pentru medicamente - cu 29,2%, combustibil - cu 28,7%, materiale construe^ - cu 17,8%. Consumului de marfuri ramane a fi modest pe masura ce tarifele la serviciile prestate populatiei au sporit cu 20,1 %. La serviciile comunale preturile s-au majorat cu 31,8% (inclusiv la gazele naturale - cu 114,1 %, aprovizionarea cu si canalizare - cu 19,6%). 2. Volumul productiei industriale este insuficient pentru acoperirea necesitatilor de consum ale pietei interne. Pana in anul 2005, productiei alimentare si bauturilor i-au revenit peste 50% din totalul productiei industriale, iar in anul 2006 - 49,6%. 24

In 2006, productia industrials a inregistrat scadere reala de 6,9% fate de anul 2005, constituind 22243,2 mil. lei in preturi curente.Cresterea volumului productiei industriale s-a inregistrat, in cea mai mare parte, pe baza activitatii intreprinderilor cu proprietate straina, care sunt orientate spre export. Sectorul industrial rarnane a fi slab diversificat si vulnerabil pentru satisfacerea necesitatilor de consum ale pietei interne. Drept exemplu poate servi industria de confectii. Intreprinderile ce presteaza servicii lohn" constituie circa 85-87% din numarul total al intreprinderilor. Posesorilor de marci comerciale din Germania si Italia le revin aproximativ 75% din totalul de comenzi prin lohn. Principalele marci din industria confectiilor, care opereaza pe piata interna ca RaVetti", Iuvas", Vasconi", Bectaras", Gabiny" s.a., constituie circa 15% din numarul total de intreprinderi (cu un numar de angajati de 30-50 persoane) si detin cota de piata foarte mica in raport cu marcile straine. In sectorul agricol, in anul 2006, potrivit estimarilor, s-a insumat un volum al productiei in valoare de 13695,0 milioane de lei, diminuandu-se cu 4,6% fata de anul 2005. Majorarea volumului productiei agricole s-a produs in sectorul individual, care de fapt, nu contribuie la cresterea volumului de vanzari cu amanuntul. 3. Repartitia vinzarilor cu amanuntul in localitatile urbane si rurale este dezechilibrata. Volumul vanzarilor in zonele urbane este de 3 ori mai mare decit in zonele rurale, decalajul fund inregistrat pe tot parcursul anilor 2001-2005. Ritmul de crestere a vinzarilor in localitatile urbane si rurale, in perioada analizata, determine, totodatS, si un volum diferit al vinzarilor cu amanuntul pe cap de locuitor in zonele respective (tabelul 6). Cele mentionate demonstreaza existenja dificulta}ilor in organizarea lanturilor logistice comerciale in mediul rural si, respectiv, problemele cu care se confrunta populajia ruralS in aprovizionarea cu mSrfurile necesare. Tabelul 6 Volumul de vanzari cu amanuntul pe cap de locuitor in localitatile urbane si rurale (mil. lei) 2001 Volumul de vinzari cu amanuntul in 1599,7 localitatile urbane Volumul de vinzari cu amanuntul in 299,7 localitatile rurale Sursa: Biroul National de Statistica al RM 2002 2160,4 342,5 2003 3067,9 428 2004 4681 641,8 2005 6155,8 888,4

4. Repartitia dezechilibrata a investitiilor in dezvoltarea infrastructurii comerciale. Pe parcursul anilor 2000-2005, suma totals a investitiilor in comertul urban a constituit 3,3 mlrd. lei, in timp ce investitiile in dezvoltarea comertului rural - doar 252 mln. lei. Respectiv, suma totals a investitiilor pentru perioada datS, in comertul cu amSnuntul, in sectorul urban a constituit 863,3 mln. lei, iar in comer|ul cu amanuntul in sectorul rural numai 67,8 mln. lei. Discrepanta volumului de investitii in dezvoltarea comertului in sectoarele urban i rural este de 13ori. De mentionat faptul cS densitatea suprafetelor comerciale cu amanuntul, in majoritatea raioanelor, este de asemenea mai micS de 1,5-2 ori decat indicatorul mediu pe republics care, conform datelor de la 1 ianuarie 2006, constituie 145 m 2/1000 locuitori. Reiesnid din normativele de asigurare cu suprafete comerciale a fiecSrui raion in parte, pentru 1000 locuitori se prevSd 260 m 2, in majoritatea raioanelor tSrii indicatorul fiind in mediu mai mic de 50% decat eel calculate Analizind gradul de eficientS a utilizSrii spatiilor comerciale atit in localitStile urbane, cat si in cele rurale, precum si volumul vanzarilor cu
1

Strategia de sustinere a dezvoltarii comerpalui interior in Republica Moldova pentru anii 20072009 amanuntul ce revine la un metru pStrat de spajiu comercial, constatSm ca in anul 2005 volumul vanzarilor cu amanuntul realizat in cadrul unitStilor comerciale din localitatile urbane a constituit 26 mii lei/m2 de suprafata comerciala, in timp ce eel realizat de unitatile comerciale din localitatile rurale in medie nu depaseste 11 mii lei/m2 anual sau este de 2,4 ori mai (tabelul 7). Tabelul 7 Evolutia structurii volumului de vinzari cu amanuntul pe 1 m de suprafata comerciala in localitatile urbane si rurale in perioada 2001-2006 (mii. lei) 2001 Volumul de vinzari cu amanuntul ce revine la 1 m2 de suprafata a intreprinderii - total, din care: 9,5 2002 2003 15,5 2004 2005 21,2
2

22,3 7,9 2,9 25

- in localitujile urbane 12,3 14,8 - in localitafile rurale 4,7 4,9 inclusiv cooperative de consum 1,4 1,7 Sursa: Biroul National de Statistica al RM

19,8 6,7 2,4

26 11,1 3,6

6. Puterea slaba de absorbtie a pietei. Cosul minim de consum pe economie in anul 2005 a constituit 766,1 lei pentru persoanS. Comparativ cu anul 2004, valoarea minimului de existertS s-a majorat in termeni nominali cu 12,7 %. Raportul dintre salariul mediu al unui angajat in economia nationals (1318,7 lei) si minimul de existenJS (766,3 lei) a constituit 172,1%, in timp ce raportul dintre venitul disponibil mediu pentru persoana si minimul de existenta a fost de 74,2 %. Conform unor cercetari privind marimea bugetelor gospodariilor casnice, venitul disponibil mediu, in anul 2005, calculat pentru persoana a constituit 568,6 lei. Pe de alta parte, unele evolutii negative din sectorul real, cauzate de scaderea productiei vinicole cu 46% si reducerea numSrului de locuri de munca in sectorul vinificatiei, genereaza instabilitati in consum pentru unele segmente sociale, acesta fund asigurat de influenta unor factor! care nu sunt direct conectati la economia reala (veniturile din emigrate, agricultura de subzistentS si majorarea administrative a salariilor bugetare). 7. Lipsa unui cadru institutional si juridic adecvat, a unui sistem de conlucrare intre organele cu functie de control, care ar reglementa clar rolul si functiile organelor guvernamentale implicate in elaborarea si realizarea politicilor in domeniu. Comer|ul cu amanuntul, ca subsector al comertului interior, este reglementat de Legea nr. 749-XIII din 23 februarie 1996 cu privire la comertul interior, precum i de un sir de acte normative privind reglementarea activitatii de antreprenoriat, in continuare cadrul legal in domeniul comertului. In Strategia de sustinere a dezvoltarii comertului interior in Republica Moldova pentru anii 2007-2009 este argumentat faptul ca cadrul legal in domeniul comertului denote existenja unor prevederi minime pentru asigurarea supravegherii situati.ei pe pia}a interna", ...unele prevederi sunt insuficiente si nu raspund rigorilor i exigentelor economiei de pia$a". Pe parcursul anilor, Guvernul a aprobat un sir de acte normative care reglementeaza activitatea de comert interior. Pentru depasirea unor dificultati in aplicare este necesara revizuirea i sistematizarea actelor legislative i normative in vigoare. 8. Infrastructura calitatii insuficient dezvoltata. Calitatea marfurilor oferite spre vinzare consumatorilor este problema majora in dezvoltarea relatiilor comerciale pe piate desfacerii marfurilor in Republica Moldova. Liberalizarea comertului, dupe aderarea R. Moldova la Organizafia Mondiala a Comertului, a provocat promovarea cu uurinja pe piaja interna a unui volum mare de produse de import cu un nivel de calitate mediu sau scazut, pretul fiind un prim factor in decizia de cumparare a consumatorilor. Veniturile joase ale populatiei au determinat decizia de cumparare a consumatorilor pentru produse cit mai ieftine, indiferent de provenience, de calitatea i siguranja in consum. In ultimii ani fost intreprinse unele eforturi pentru perfec}ionarea infrastructurii calitatii la noi in fir& ca: S perfectionarea i armonizarea parjialu a cadrului juridic privind standardizarea, metrologia, evaluarea conformitatii si protectia consumatorului; S crearea a 160 de laboratoare de verificare si etalonari, care efectueaza probe ale produselor livrate pe piata interna sj ale celor destinate exporturilor; S implementarea sistemelor de asigurare a calitatii in baza standardului ISO/IEC 17025, care stabileste cerinte pentru procedurile sistemului calitatii sj pentru conditiile tehnice de efectuare a probelor. Desj exista baza legala si institutionala de standardizare, metrologie sj evaluare a calitatii, infrastructura calitafii ramane a fi insuficient dezvoltata. Organele rationale de metrologie sj standardizare, ca componente esentiale ale infrastructurii economice pentru garantarea calitatii marfurilor, nu asigura securitatea in consum, precum sj pitin protejeaza interesele sociale sj economice ale consumatorilor. 9. Lezarea frecventa a drepturilor consumatorilor este determinata de cadrul institutional sj legislativ neadecvat in domeniu. Prin articolul 23 al Legii privind protectia consumatorilor" nr. 105-XV, care imputernicesje autoritajile administratiei publice cu functii de protectie a consumatorilor in domeniul comertului interior, aceasta functie este vag atribuita. Sarcinile propuse in domeniu nu permit de a preveni sj combate practicile comerciale ilegale, care dauneaza sanatatii, securitatii, precum i intereselor economice ale consumatorilor, de a evalua efectele pe piata ale sistemelor de supraveghere a produselor sj serviciilor. Lipsa unei Agentii Nationale de Protectie a Consumatorilor nu permite conlucrarea eficienta a organelor cu functii de control, precum sj evitarea dublarii unor functii si activitati din domeniu. In marea majoritate a cazurilor organizatiile obteti nationale asigura protectia consumatorilor prin consultants sj participare la procesele judiciare in cauza, care de fapt se confrunta cu cazuri cand agentii economiei sj structurile statale incalca flagrant legile Republicii Moldova, cum ar fi: Legea privind protectia consumatorului, Legea cu privire la accesul de informatie .a.

CAPITOLUL III. DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A COMERTULUI CU AMANUNTUL 3.1. Strategia de dezvoltare a intreprinderii de comert cu amanuntul

26

Estimarea influentelor de mediu, precum si identificarea riscurilor ce pot aparea in procesul de gestiune strategic^ determina atit pozijia intreprinderii pe piaja de desfacere, cit i potenjialul de dezvoltare a acesteia in sens strategic. Stabilirea misiunii, dezvoltarii strategice este necesara pentru determinarea orientarilor de actiune ale intreprinderii. Misiunea poate fi apreciata atit ca filozofie si destinate, care constituie sensul existentei intreprinderii, precum si ca formulare a afirma$iei cu privire la motivul functionarii acesteia. Filosofia intreprinderii determina valorile, convingerile i principiile, in conformitate cu care ea intenjioneaza sa-i desfasoare activitatea. Destinajia determina actiunile pe care aceasta intenjioneaza sa le desfasoare i faptul ce tip de intreprindere ea tinde sa devina. Corectitudinea determinarii misiunii comporta in sine i unicitate. Misiunea trebuie sa genereze echilibru dintre interesele proprietarilor, colaboratorilor i a clien^ilor. F. Kotler evidenjiaza cinci factori, de la care trebuie sa porneasca elaborarea misiunii unei intreprinderi S istoria firmei, in procesul careia s-a format filosofia, profilul i stilul ei de activitate, stabilindu-se totodata locul acesteia pe piaja etc.; S stilul de comportament i modalitatea de actiune a proprietarilor i a personalului de conducere; U factorii din cadrul mediului ambiant al intreprinderii; S resursele disponibile pentru atingerea scopurilor sale; S particularitatile distinctive de care dispune intreprinderea. Kottler Ph. Managementul Marketingului. Editura Teora, Bucuresti, 1997, p. 126 In procesul de determinare a misiunii intreprinderii, in opinia autorului, ar

trebui sa fie reflectate: S directiile principale ale intreprinderii comerciale, adica care sunt scopurile activitatii sj care ar fi tendintele de perspective a acesteia; sfera de activitate a intreprinderii - domeniul de specializare, amplasarea geograficaa spatillor comerciale, complexitatea de marfuri sj servicii in structura ofertei; filozofia intreprinderii, care se regaseste in valorile sj considerable ei; posibilitatile, modalitatile si for}a de desfaurare a activitatii intreprinderii; S imaginea intreprinderii. Scopul intreprinderilor de comer} cu amanuntul rezida in satisfacerea tot mai ampla atit a necesitatilor de consum a populatiei, cit si in asigurarea eficientei economice a activitatii sale. Drept rezultat al cercetarilor, se pot evidentia unele cerinte in stabilirea scopurilor propuse: accesibilitate sj admisibilitate pentru executori; flexibilitate in conformitate cu modificarile care pot fi generate de mediul de afaceri; cuantificare; concretitudine privind direcjia de activitate a intreprinderii; compatibilitate in vederea cresjerii sj menjinerii stabilitatii. Este important a se tine cont de interesele consumatorilor, chiar daca acestea due la reducerea veniturilor pana la anumita limits acceptabila din motivul reducerii prejurilor. La stabilirea obiectivelor trebuie-sa se tina\cont sj de unele interese sociale ale societatii. Orientarea spre venituri mari sj imediate provoaca riscuri financiare sj materiale, ceea ce nu intotdeauna contribuie la obtinerea rezultatelor scontate si la mentinerea pozijiei intreprinderii pe pia}a. Condijia principala in alegerea scopurilor rezida in elaborarea deschisa sj discutarea colectiva a alternativelorf Literatura de specialitate cunoasje un sjr de metode de organizare a discutiilor in stabilirea scopurilor ca: brainstormingul", orientarea grupului", metoda Delfhi" s.a. Este importantasi stabilirea perioadei de elaborare a strategiei de dezvoltare. In acest sens unii autori considers conditia primordiala previzibilitatea dezvoltarii economiei in ansamblu, i a conjuncturii pietei de consum, in special. In condijiile de instabilitate economica, aceasta perioada nu poate fi prea indelungata i in mediu va constitui 3-5 ani. Se constata ca marii retaileri international! din terile cu economie de piate dezvoltata isi elaboreaza strategia de dezvoltare pe perioada de pana la 10 ani (in functie de mediul in care ii extind activitatea). In viziunea A. Cotelnic, strategia este un instrument esen^ial si indispenpensabil, dar implementarea ei nu se face fara unele dificulta|i, precum: S caracterul politic al proceselor de decizii prestrategice; 27

S existenta conflictelor pe care planificarea strategics le declanseaza intre activita^ile profitabile si activitatile inovatoare; S lipsa informafiilor necesare despre mediul intern si extern al intreprinderii.

autorului, mediul de afaceri incert determina alegerea strategiei de dezvoltare a intreprinderii de comertcu amanuntul in concordanta cu:

actiunile mediului concurential; S diversitatea riscurilor i probabilitatea aparitiei lor; S puterea si gradul de stabilitate financiara;
S intreprinderii pe piaja de desfacere; S comportamentul consumatorului si elasticitatea cererii manifestata de catre acesta etc.

Rezultatele studiului efectuat de M.Ambros au evidenjiat cateva criterii prioritare in elaborarea strategiilor de dezvoltare in cadrul intreprinderilor de comert cu amanuntul din Republica Moldova: S satisfacerea clentelei prin pre^uri accesibile; S diversificarea sortimentului; S actfunile concurenjilor. Activitatea intreprinderilor de comert cu amanuntul, grajie complexita^ii si diversitatii functiiJor pe care Je reaJizeaza, se desfasoara in conditiile multitudinii de riscuri generate de influenza factorilor economiei, politici, tehnico-tehnologici, informational!, juridici, ecologici, socio-psihologici s.a. In calitate de categorie juridicS, reflectatS in actele normative^iscul se defineste ca probabilitatea apari}iei unor evenimente cu repercusiuni negative asupra unei afaceri, activitS}i etc., adica evenimente care, in caz daca s-ar produce, ar genera pierderi, pagube economico-financiare, cheltuieli suplimentare neprevazute ori ar genera pierderea par}ialS sau integrals a profitului scontat (ateptat, preliminar). Constatam cS in practica economica, riscul ramane a fi un element indispensabil in luarea decizii, cu atit mai mult in procesul de gestiune strategics. I Gestiunea riscurilor in comer} reprezintS un sistem de analizS, evaluare i control al riscurilor, organizat in cadrul intreprinderii de comer}, in raport cu condi}iile de dezvoltare a mediului de afaceri. De men}ionat ca gestiunea riscurilor incepe cu determinarea diversitS}ii acestora, elucidarea factorilor constitutive locul si rolul lor in procesul de planificare strategics a activitStii intreprinderii. Literatura de specialitate cunoasje multiple clasificSri ale riscurilor parvenite pentru intreprinderile de comer}, ob}inute ca rezultat al analizei mediului intern i extern drept etapS anterioarS a planificSrii strategice. Nivelul riscului comercial ar putea fi evaluat in baza indicatorilor care caracterizeazS: eventualitatea - situa}ia probabilS apari}iei riscurilor la intreprinderi drepticoeficien}i de lichiditate absolutS, gradul de asigurare cu mijloace proprii etc.; sensibilitatea intreprinderii fa}S de apari}ia situatiilor de rise precum coeficien}ii corelatiei dintre mijloacele proprii si cele imprumutate, manevrSrii mijloacelor proprii etc. Prin urmare, doar nivelul riscului fmanciar, care include in sine influen}a tuturor riscurilor (inclusiv eel comercial), ar putea fi mSsurat din punct de vedere cantitativ. De-aceea, in procesul de gestiune strategics, se recomanda a se fine
con

t i de indicatorii de eficienjS propui anterior, ce reflects nivelul

riscurilor i permit mobilizarea factorilor pentru cresterea veniturilor intreprinderii. In condijiile de rise si incertitudine, succesul strategiei de dezvoltare a intreprinderii de corner^ cu amanuntul este determinat de un sir de factori:

1.

Existenta fondurilor (mijloacelor necesare) la dispozitia managerului intreprinderii in raport cu strategia de dezvoltare propusS i sarcinile

de realizat. Corelajia dintre fondurile si scopurile de dezvoltare a intreprinderii depinde, in mod special, de corectitudinea evidentei contabile, echilibrarea relatiilor cu furnizorii si partenerii, nivelul de lichiditate a acesteia.

2.

Investitiile si interesele economice privind majorarea continuu a veniturilor dicteazS evaluarea raportului dintre rise i nivelul venitului

asteptat. In acest context, strategia de dezvoltare a intreprinderilor de comert cu amanuntul poate fi prezentatS ca curbs construita din corelarea a douS variabile: rise si venitul asteptat. Putem menjiona cS majorarea venitului este corelata cu maximizarea riscurilor. In procesul de gestiune strategics este necesar a gasi raportul maxim dintre venitul asteptat si nivelul riscurilor, ceea ce determinS eficacitatea strategiei de dezvoltare alese, capabila sS contribuie la realizarea scopurilor si intereselor economice stabilite.

3.

Gestiunea ration a la a timpului, factor ce determinS succesul multor intreprinderi. Principiul de lucru just-in-time trebuie sS persiste cu

prioritate si la luarea deciziilor in condi^iile de rise i incertitudine. Riscul preluSrii activitatii propuse sau a strategiei elaborate de cStre concurent predominS in practica intreprinderilor de comerj cu amanuntul. De multe ori victoria aparjinind acelei intreprinderi care a reusit prima sS implementeze mSsurile generatoare de succes.

28

4.

Preluarea practicilor de gestiune a riscurilor. Pentru funcjionarea ulterioarS cu succes a strategiei de dezvoltare, gestiunea riscurilor in

procesul planificSrii strategice presupune si elaborarea metodelor de diminuare a acestora. In scopul valorificSrii acestei abordSri, propunem urmStoarele: a. eschivarea de la rise - metodS utilizatS de intreprinderile comerciale cu disponibilituji mici de resurse. Intreprinderile comerciale mari nu prefera stagnarea activitatii si deseori renunja la aceasta metoda. b. preintampinarea pentru evitarea riscurilor pierderilor prin implementarea probabile i tehnicilor documentarea de sistematica securitate a

informatiei privind evaluarea cantitativasi calitativa a riscurilor posibile; c. minimizarea pierderilor prin diversificarea sau limitarea, dupa caz, a

investitiilor i a creditarii clientilor; d. realizarea metrologie; e. asigurarea luarea deciziilor; f. transmiterea referitoare valutar; proprietate a i la riscurilor pre}, clauzelor preluarea pentru prin evitarea intermediul pierderilor referitoare la pentru din clauzelor fluctuatiile transmiterea operatiile de dreptului logistice contractuale schimb de de cu inform a tie care permite flexibilitate si corectitudine in sistemului calitatii totale prin certificare, standardizare si

contractuale

angajamentelor

transportare, pastrare, mai ales in cazul marfurilor uor alterabile; g. asigurarea afacerii prin: alegerea companiei de asigurare dupa puterea financiarasi pozitia pe care ocupa pe piato, serviciilor de asigurare; selectarea tipului de acoperire in concordant cu prejul si cantitatea marfurilor; asigurarea informationalasi documentarea pierderilor comerciale; practicarea rela}iilor contractuale de coasigurare cu partenerii, i stabilirea cotelor de asumare a riscurilor in cazul aparitiei acestora; crearea unor fonduri de autoasigurare in cadrul intreprinderii. 5. Integritatea factor afaceri, determina precum imaginii gradul i de si ratingului mobilizare de a de relatiilor realizare a afaceri intreprinderii scopurilor al in i intreprinderii. mediul sarcinilor sau Acest de propuse

posibilitu}ile

potrivit strategiei elaborate. 6. Numarul, nivelul de calificare si experienta personalului, care

determina eficienja muncii in cadrul intreprinderii nu numai in situajiile de rise si incertitudine. Motivarea personalului este factor garant" al succesului in procesul de gestiune strategics. Aici pot fi atribuitS si serie de factori aferenti activitatii managerului intreprinderii: S dreptul i posibilitSJile managerului de a-si forma colectivul de munca; S starea financiarS personalai nivelul de motivare a acestuia in cadrul intreprinderii; S abilitajile, iscusintele i intui^ia acestuia. Influenza factorilor in alegerea strategiilor de dezvoltare este evidenta, insa aplicarea unor modele de calcul, respectarea criteriilor de eficiente in procesul de gestiune strategics sunt ac$iuni necesare pentru adecvarea strategiei de dezvoltare in condifiile de rise i incertitudine. Cele mai frecvent intalnite riscuri in deciziile strategice ale respondenjilor sunt: riscul logistic; riscul financiar; riscul comercial; riscul concurential; riscul tehnologic; riscul informational; riscul juridic. Frecvenja inaltS a riscului logistic intalnit in procesul de gestiune strategics a intreprinderilor de corner^ cu amanuntul determinS necesitatea organizSrii rationale a sistemelor logistice. In scopul valorificSrii acestei abordSri, strategia funcJionalS ce Jine de organizarea eficientS a sistemelor logistice in cadrul intreprinderilor de corner^ cu amSnuntul se va axa pe: 1. Localizarea optima a punctului de vanzare prin afilierea acestuia la un vad comercial activ. Eficienja localizarii punctului de vanzare poate fi determinatS luand in calcul urmStorii factori: S numSrul populatiei i puterea de cumparare a consumatorilor ce 29

loeuiese in zona de amplasare a punctului de vanzare; S numarul i amplasarea punctelor de vanzare-concurente; S posibilitajile de aprovizionare a punctului de vanzare potrivit sortimentului comercial ales; S nivelul de dotare a zonei cu suprafete comerciale si cu spajii destinate parcSrii autovehicolelor; amplasarea stajiilor de transport public i fluxul de cumparStori pe unitate de timp. 2. Optimizarea cu furnizorii. procesului Relatiile contractuale de ale aprovizionare detailisjilor cu prin furnizorii monitorizarea trebuie sa relatiilor fie

bazate pe urmatoarele principii: garantarea stabilitatij in timp a clauzelor contractuale; V obtinerea i posedarea unor drepturi speciale din partea furnizorilor in procesul de aprovizionare; asigurarea flexibilitatii conditiilor de livrare potrivit schimbarilor de conjuncture a pietei de aprovizionare i desfacere. 3. Amplificarea cumparare a clientele! prin: utilizarea rationale, a spatiilor de depozitare i a suprafetelor comerciale in crearea conditiilor de pastrare si comercializare adecvate pentru diferite grupe de marfuri; asigurarea continuitatii vanzarilor prin lichiditatea stocului de marfa; diversificarea si corelarea formelor de vinzare in funcjie de tipul magazinului, al marfurilor i cererea manifestata de clien^ii poten^iali. 4. Determinarea lotului optim de marfa in elaborarea comenzilor de aprovizionare, avand in vedere costul de transport, gestiunea comenzilor si a stocurilor. Analiza relatiei dintre gama sortimentului, volumul vanzarilor i a profitului brut ne permite a afirma ca numarul optim de produse in sortiment se determine in func^ie de cheltuielile suportate pentru unitate de marla privind gestiunea comenzilor i a stocurilor. Marimea cheltuielilor logistice se reflecta in preful final, ceea ce duce la creterea sau diminuarea volumului vanzarilor i a profitului brut. Ca sinteza a cercetarii teoretice i a observa}iilor proprii, putem evidentia serie de probleme in procesul de gestiune strategics a intreprinderilor de comert cu amanuntul din Republica Moldova: instabilitatea pietei financiare i valutare, gra^ie datoriei externe enorme a statului, genereaza fluctua|ii spontane" ale cursului de schimb valutar; S nivelul de salarizare scazut ce determina puterea de cumparare joasa si, respectiv, scaderea volumului de desfaceri; S sporirea instabilitajii financiare a intreprinderilor mici, ceea ce determina sortimentul de marfuri restrins i, deci, insatisfactia clientelei; S mecanismul incomplet al economiei de piate, care sa permita supraviejuirea intreprinderilor mici si, prin urmare, mentinerea concurentei loiale; S servicii de asigurare insuficiente in domeniul comertului, cauzate de venituri instabile, de cerere mica la serviciile de asigurare, precum si de nivelul scazut al culturii de afaceri; S lipsa unor standarde si metodologii in domeniul evaluarii riscurilor s.a; Am putea evidenjia i unele practici in elaborarea i implementarea strategiilor de dezvoltare in cadrul intreprinderilor de comert cu amanuntul: S tending de a cunoate, mai putin de a implementa experientele internationale in domeniu; S drept criterii prioritare in gestiunea strategics de dezvoltare sunt: diversificarea sortimentului, satisfacerea clientelei prin prejuri accesibile si acjiunile concurentilor; S nivelul mediu al preferintei fata de actiunile de rise in dezvoltarea afacerii; S preferin|ele pentru credite de la furnizori si acordarea prioritajilor pentru relatiile cu furnizorii in scopul diminuarii costurilor logistice; v' instruirea personalului in domeniul vanzarilor, mai putin in domeniul marketingului si merceologiei etc. 3.2. Evolutia comertului cu amanuntul in Republica Moldova in contextul dezvoltarii durabile derivata a ,,dezvoltarii", ca fenomen multilateral in economia contemporana, este no^iunea de dezvoltare durabila", mediatizata pentru prima data prin intermediul World Conservation Strategy (1980). formulare oficiala a acestei nofiuni este realizata in cadrul Summitului din Rio-deJaneiro in 1992, ca strategie de supraviejuire si evolujie continua a civilizajiei". Acest concept, timp de doua decenii capata un caracter universal, avand drept scop armonizarea principiilor economice, politice si sociale cu cele ecologice. Dezvoltarea durabila prezinta forma de interacjiune a 30 fortelor de vinzare in raport cu cererea si puterea de

naturii i societajii, in cadrul careia se asigura eficacitatea economica, se protejeazu biosfera, se garanteaza supraviejuirea omenirii si evolutia de lunga durata a acesteia. Astfel, prin studiul mai multor opinii, dezvoltarea durabila este dezvoltarea ce acopera necesitajile prezentului farS a compromite posibilitatea generator viitoare de a-si acoperi propriile nevoi. Prin Declarajia de la Tokyo, din 27 febuarie 1987, a Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare a Organizajiei Najiunilor Unite s-a facut apel la toate najiunile lumii, pentru a integra dezvoltarea durabila in obiectivele lor, prin respectarea urmatoarelor principii: S Revitalizarea cresterii economice; S Schimbarea calitatii cresterii economice; S Conservarea si imbunatafirea bazei de resurse; S Asigurarea unui nivel sustenabil al populatiei; S Reorientarea tehnologiei si managementul riscurilor; S Integrarea mediului i economiei in luarea deciziilor; S Reformarea relatiilor economice internationale; S Consolidarea cooperarii internationale | La sfirsitul secolului trecut s-au inregistrat progrese imprtante in evolujia
1

Campianu V. Dimensiunea globala a dezvoltarii durabile. Institutul National de Cercetari Economice, Bucuresti, 2006, p. 12 conceptelor de dezvoltare durabila. definire specifics a acestei no^iuni, cu caracter economico-social, ofera Banca Mondiala: Dezvoltarea durabilu este creterea economica, eradicarea saraciei si managementul sanatos al mediului", care sunt in multe cazuri obiective comune. Dezvoltarea durabila, prin continutul no^iunii sale, impune domeniilor macroeconomice cresterea continua in timp a unor indicatori benefici de ordin economico-social: creterea venitului real pe cap de locuitor, imbunatatirea nivelului nutritional, distribuirea echitabila a veniturilor, rate minime de consumare a resurselor in raport cu cele de regenerare a acestora

Potrivit experienjelor Internationale in ultimele doua decenii, majoritatea guvernelor elaboreaza strategii de dezvoltare durabila, avind menirea sa determine vectorul dezvoltarii perpetue pe plan ecologic, economic, politic si social, in anul 2000, Republica Moldova a elaborat Strategia Nationals Pentru Dezvoltare Durabila Moldova XXI, prin care s-au creat opjiuni concrete de dezvoltare a {Srii pentru perioada 2001-2020. Caracterul universal al dezvoltarii durabile necesita participarea tuturor domeniilor pentru realizarea obiectivelor comune" la nivel de stat. Facem referire la dezvoltarea durabila prin prisma comertului interior: opjiunile incluse in Strategia Nationals Pentru Dezvoltare Durabila Moldova XXI", obiectivul principal este modernizarea managementului comercial pentru satisfacerea cerintelor consumatorului. Strategia propune realizarea obiectivului sus-numit prin: perfectionarea mecanismelor instinn;ionale economice i juridice, care ar stimula controlul sectorului neorganizat al piejei interne i oficializarea lui; introducerea unor proiecte urbanistice de amenajare teritoriala a retelelor de amplasare a diferitelor zone comerciale, {uiand cont de regulile comerciale de distributie a marfurilor in teritoriu i de protec^ie a mediului; orientarea mecanismelor de management al comertului in teritoriu inclusiv si cele ale controlului sanitar, incendiar etc. spre stimularea dezvoltarii infrastructurii comertului, a firmelor de tip modern i a culturii serviciilor cu implementarea tehnologiilor moderne de informa$ie | Obiectivul i caile de realizare a acestuia sunt foarte logice. Rezultatele scontate, speram, vor fi vizibile la finele perioadei pentru care s-a elaborat aceasta strategie. Ne permitem sa facem aceasta remarca analizind Raportul National privind implementarea AGENDEI LOCALE 21 in Moldova, publicat in anul 2002, optiunile caruia vizeaza modernizarea managementului comercial pentru satisfacerea cerintelor consumatorului au fost date uitarii. Dupa sase ani de la elaborarea Strategiei Najionale pentru Dezvoltare Durabila Moldova XXI", Guvernul Republicii Moldova constientizeazS faptul ca pentru asigurarea dezvoltarii durabile a comertului interior sunt necesare documente, acte normative, planuri strategice clare si transparente, capabile sa administreze intr-un mod eficient i univoc activitatea economical sociala in domeniu. Dezvoltarea durabila a Jam noastre s-a dovedit a fi un fenomen inseparabil de tendintele de dezvoltare si de problemele cu care se confrunta atat statul si agenjii economiei antrenati in domeniu, cat i consumatorii. Elaborarea i implementarea strategiilor de dezvoltare a comertului cu am&nuntul la nivel macroeconomic trebuie sa fie bazate pe urmatoarele obiective: S cresterea economico-sociala durabilai reducerea saraciei prin asigurarea accesibilitatii marfurilor de larg consum la prejuri adecvate veniturilor; S respectarea si garantarea drepturilor fundamentale ale consumatorilor; S cresterea gradului de securitate in consum prin asumarea responsabilitatii guvernarii si a antreprenoriatului fata de consumatori; S consolidarea pietei de desfacere cu amanuntul prin extinderea 31

practicilor i directivelor Uniunii Europene in domeniu; eficientizarea procesului de guvernare prin cresterea responsabilitatilor

Moldova XXI. Strategia Nationals pentru Dezvoltarea Durabila, Chisinau, 2000, p. 67 statului fata de antreprenorii din domeniu, garantarea inviolabilitatii proprietatii private; dezvoltarea infrastructurii comerciale in raport cu principiile protec^iei mediului ecologic; sporirea nivelului de culture organizationala a antreprenoriatului din domeniu pentru imbunatatirea calitatii serviciilor comerciale s.a.

In acceptiunile conceptului dezvoltarii durabile a societatii, maintain unele directii strategice privind dezvoltarea comertului cu amanuntul national: 1. Adaptarea legislatiei si politicii nationale privind protectia consumatorilor in elaborarea politicilor de dezvoltare a comertului interior conform prevederilor Uniunii Europeane. Politica de Protectia a Consumatorilor a fost initiate si elaborate in Europa ulterior Tratatului de la Roma, prin prevederile articolul 2 privind cresterea rapide a nivelului de trai". Actualmente, legislatia UE privind protectia drepturilor consumatorilor s-a concentrat pe urmetoarele domenii centrale: dreptul la protectia sanatatii si a sigurantei consumatorilor; dreptul la protectia intereselor economice ale consumatorilor; V dreptul la informare sigurasi la educate; dreptul la despegubiri; dreptul la reprezentarea consumatorilor la nivel national si comunitar. Prin legislatia i programele de actiune adoptate de cetre Uniunea Europeane, consumatorul devine subiectul prioritar in orientarea strategice a distributiei merfurilor. Majoritatea guvernelor tarilor-membre ale UE reusesc se elimine deprinderile pur-capitaliste" ale producetorilor i comerciantilor printr-un cadru legislativ bine fundamentat, capabil sa reglementeze atit relatiile generate de sfera comercializarii bunurilor de consum, cit i cele din sfera prestarii serviciilor. Actualmente, politica de protectie a consumatorului in domeniul comertului interior in tara noastru este fundamentata i exprimate in Strategia de Sustinere a Dezvolterii Comertului Interior in Republica Moldova pentru anii 2007-2009. Prin obiectivele stabilite de catre Guvernul RM, in documentele oficiale cu caracter strategic, se observa tending de adaptare a directivelor Politicii de Proteose a Consumatorilor la prevederile Uniunii Europene. Acest fapt se datoreaza fenomenului globalizarii si intentiei R. Moldova de a se alinia la standardele UE. Ac^iunile intreprinse in domeniu cu siguranta vor contribui la dezvoltarea durabila. Este important sa se puna accentul pe protectia accesului consumatorilor la justice. Dreptul de a recupera contravaloarea sau a primi compensatii (in situa^iile de uzurpare) constituie protectie esentiala a drepturilor consumatorului in ansamblu. Prin protejarea accesului consumatorilor la justice i respectarea dreptului la despagubire, Politica de Protectie a Consumatorilor, va obtine un caracter de transparent, obiectivitate, claritate i promptitudine in aplicare. 2. Asigurarea concordantei preturilor cu puterea de cumparare a consumatorilor si cu calitatea marfurilor. Sistemul preturilor de consum reprezinta un instrument economico-financiar important in economia de pia{a. In conformitate cu legislatia Republicii Moldova, formarea preturilor i tarifelor este libera, in baza costurilor de productie sj interesului comercial, astfel fiind respectata conditia de baza a economiei de piata, conform experientei tarilor occidentale, in particular a UE. Totusj, preluarea practicilor tarilor dezvoltate in elaborarea politicii de formare a preturilor trebuie realizata in concordant cu nivelul de dezvoltare economico-sociala, tinand cont de puterea de cumparare a consumatorilor autohtoni. Exista un sjr de servicii sj marfuri la care statul intervine in stabilirea preturilor si tarifelor pe piata interna, prin intermediul cadrului legislativ si normativ. De regula, statul reglementeaza tarifele la energia electrica, termica, gazul natural, , canalizarea si epurarea, serviciile menajere, transportul de pasageri i marfuri, serviciile medicale si notariale, telecomunicatiile, serviciile potale etc. Statul isi exercita modest functia de interventie in formarea preturilor pentru cresterea puterii de cumparare a populatiei la marfurile de larg consum. Ca directii strategice de dezvoltare in acest sens se puncteaza: interventia activa a statului la formarea pretului produselor incluse in cosul minim de consum prin diminuarea cotei TVA; evitarea dublei impuneri cu TVA la marfurile de import; elaborarea unei metodologii oficiale privind stabilirea adaosului comercial, in vederea evitarii practicilor speculative ale intreprinderilor. 3. Interventia consumului promoveaza, populatiei. trebuie sa statului prin imbunatatirea statului, spre prin cretere ofertei politica constant sociala a comerciale pe volumului care fizic destinate al

Responsabilitatea fie orientata

32

consumului,

precum

despre

imbunatatire

structurala

acestuia.

Realizarea

unui

asemenea obiectiv presupune solutionarea urmatoarelor sarcini: asigurarea echilibrului fondului de marfuri cu fondul de cumparare al populatiei, in acest sens fiind necesara stimulare a creterii ofertei de marfuri, capabila sa satisfaca necesitatile de consum ale tuturor categoriilor sociale; garantarea calitatii corespunzatoare a bunurilor i serviciilor oferite consumatorilor prin crearea unor institutii specializate cu baza proprie de analiza i urmarire a fenomenelor legate de calitatea marfurilor; organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori, care sa asigure transparent pietei si protejarea impotriva unei politici agresive de marketing promovata de agentii economiei. 4. Dezvoltarea Dezvoltarea echilibru destinate unor Politica Programului Economica nivelului viaja al de i atit durabila in intensa a presupune mediul mediului in urban, comertului echitate cit rural, domeniul realizarea Satul a si cu sociala in impun comertului complexului ca mare i urbane spre i eel anumite cu de parte parte a amanuntul i rural. in dezvoltare Preocuparile criterii amanuntul masuri a fost al mediul economica Uniunii pentru Republicii in de spre rural. de Europene, implementarea Moldova. cadrul Crestere cresterea de etapa

dezvoltarii ac^iuni statului National Reducere trai locuitorilor al concrete in

preconizate Strategiei orientata dintre acestea,

Moldovenesc" Saraciei, rurale in

populatiei din

diminuarea rurale. Cu

decalajului toate

nivelul la

localitatile

actuala investitiile destinate revitalizSrii infrastructurii comerciale sunt orientate in principal spre municipiile ChismSu, BSlJi i Cahul. Ca rezultat al observajiilor proprii, am ajuns la concluzia ca veniturile derizorii ale populatiei rurale au condus la cresterea ponderii autoconsumului in structura consumului de produse ale gospodariilor tSrSnesti. Puterea de absorbjie a pietei de consum in mediul rural a denaturat importanta si necesitatea investitiilor in dezvoltarea infrastructurii comerciale. Actualmente, comertul cu amanuntul in mediul rural se desfasoara prin intermediul unor unitati de dimensiuni mici, slab dotate i aprovizionate. Organizarea insuficienta a sistemului logistic comercial, precum si gradul de instruire redus al intreprinzutorilor din domeniu a generat oferta de marfuri i servicii slab conturatS sub aspect cantitativ si calitativ, la preturi exagerate pentru populatia rurala. Ca directie strategics pentru dezvoltarea comertului cu amanuntul in mediul rural, in opinia noastrS, este necesarS combinarea formelor de organizare a activitatii comerciale cu amanuntul prin: Comertul independent. Avantajele practicSrii acestei forme de comert constS in posibilitatea de modernizare a infrastructurii i de extindere a serviciilor suplimentare populatiei rurale. De mentionat importanta interventiei statului in actiunile de instruire i perfectionare a comerciantilor locali, pentru ca investitiile private in domeniul comertului cu amSnuntul sS devinS benefice pentru ameliorarea prestatiei serviciilor comerciale. Comertul asociat - formS de organizare a comertului ce presupune gruparea comerciantilor independent in lanturi voluntare, scopul fiind colaborarea in procesul de aprovizionare pentru reducerea costurilor logistice. Comertul integrat - prin pastrarea si revitalizarea sistemului comercial cooperatist, pretabil spatiului rural, indiferent de marimea populatiei localitStii si de nivelul de dezvoltare a acesteia. Ca formS a comertului integrat, cu perspective de viitor pentru dezvoltarea comertului rural in Republica Moldova, este i comertul prin francizS. AceastS metodS este des practicata pentru magazinele specializate din mediul urban, dar tot odata ea poate fi recomandata pentru localitatile rurale cu un numar de populatie mai mare de 8 000 - 10 000 de locuitori, unde puterea de cumparare a consumatorilor este mare. Dezvoltarea comeitului cu amanuntul in mediul rural necesita unele intervene din partea statului, care ar putea sa ameleoreze calitatea serviciilor comerciale prestate. 5. Elaborarea adecvat comeitului intreprinderilor al cu i si comertului revigorarea cu cadrului amanuntul. prin sunt Pentru respectarea necesare legi legislativ, asigurarea intereselor i reglementari normativ dezvoltarii si institutional durabile economice capabile a ale sa

amanuntul, consumatorilor,

formeze un cadru legal transparent privind organizarea activitatii in domeniu.

33

Guvernul Republicii Moldova a intreprins unele masuri concrete in elaborarea i revigorarea cadrului legislativ comercial, potrivit practicilor si cerintelor Uniunii Europene. In scopul crearii cadrului institutional adecvat, statul, in opinia noastra, trebuie sa exercite urmatoarele funcjii de interventie in domeniul comertului: S monitorizarea situatiei de pe piaja interna de consum; S coordonarea standardelor najionale in domeniul serviciilor comerciale; S efectuarea controlului de stat a activitajilor de corner^ cu amanuntul, in scopul protecjiei consumatorilor etc. 6. Diminuarea Dezvoltarea conduita propunem in unele durabila vederea directii influentei impune respectarea pozitiv orientare a intreprinderilor de cutre asupra asupra intreprinderi mediului activitatii a ecologic. intreprinderilor mediului unor In de norme acest corner^ ecologic. de sens, cu

impactului de

amanuntul, si anume: S gestiunea relatiilor cu mediul trebuie sa fie unui dintre domeniile prioritare pentru intreprindere, deci este necesar sa se elaboreze programe, practici vis-a-vis de mediul ecologic in cadrul caruia intreprinderea activeaza; S educarea si motivarea personalului potrivit conceptului de

34

responsabilitate sociala; S evaluarea prealabila a impactului mediu-intreprindere" si viceversa, pentru a lua decizii corecte si oportune in procesul elaborarii proiectelor inovajionale; S utilizarea eficienta a bazei tehnico-materiale in consumul de energie si resurse naturale; S contribujia la transferul de tehnologii moderne de importanta atat privata, cat i publica; S emisia minima a deseurilor ce provoaca efecte negative asupra mediului.

35

INCHEIERE Investigatiile efectuate pe parcursul tezei de licent ne permit formularea urmatoarelor concluzii:

1. Activitatea de comert cu amanuntul, orientata spre satisfacerea necesitatilor consumatorilor finali, consta atit in realizarea actelor de comert
i a opera^iilor de logistica comercialS, cit i in realizarea unor acjiuni de marketing menite sa asigure rationalitatea fluxului de marfuri.

2. Rolul i importanja comertului cu amanuntul in cadrul sistemului de relatii al economiei de pia$S pot fi confirmate prin functiile economicosociale pe care le realizeaza. Din complexitatea ^ abordate in literatura de specialitate, preluate din practica comerfului cu amanuntul a tarilor economic dezvoltate, comertul cu amanuntul in R. Moldova cunoaste omisiuni in realizarea functiilor sale, nu doar in raport cu producatorii / comerciantii cu ridicata i consumatorii, ci si in contribulia sa ca ramura a economiei nationale la dezvoltarea economica si sociala a terii. Aceasta se reflects in urmatoarele: preluarea dreptului de proprietate si, respectiv, asumarea riscurilor in procesul de desfacere este funcfie foarte rar realizata de catre comerciantii cu amanuntul, datorita puterii slabe de absorbjie a pietei. Comerciantil cu amanuntul solicits creditare din partea producStorilor i a comercianjilor cu ridicata, cu eventuala piata la termen sau dupS vinzarea mSrfurilor; evidenja statistics incopletS nu permite prognozS corectS a necesarului de producjie sub aspect cantitativ si calitativ; repartifia dezechilibratS a spajiilor comerciale in zonele urbane i rurale denotS organizarea insuficientS a sistemelor logistice in comertul cu amanuntul; prestarea insuficientS a serviciilor de informare i consultant privind produsele de inovatie, precum si a serviciilor postvanzare; lezarea frecventS a drepturilor consumatorilor in domeniul comertului cu amanuntul genereazS dezechilibre intre interesele economice ale comerciantilor i interesele sociale ale consumatorilor, stimuland insuccese in activitatea de desfacere i insatisfactii in consum.

3. Imperativul abordSrii strategice a comertului cu amanuntul este determinat de internajionalizarea intreprinderilor, utilizarea mai larga a
sistemelor informatice, aparijia si extinderea tehnologiilor moderne, care genereaza cresterea calitatii marfurilor, scurtarea canalelor de distribute si, respectiv, reducerea preturilor, precum i de cresterea exigentelor consumatorilor privind calitatea marfurilor. Elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare in cadrul intreprinderilor de comert cu amanuntul, garanteaza reducerea riscurilor si cresterea competitivitajii.

4. Strategia de dezvoltare a activitatii de comert cu amanuntul reprezinta un ansamblu coerent de decizii, generat de sinteza integratoare atit a
efortului de marketing al firmei, cit si al operationalizarii sistemului sau managerial pe termen lung in vederea extinderii activitatii, cresterii continue a volumului vanzarilor si satisfacerii necesitatilor consumatorului final.

5. Modelarea managementului strategic in cadrul intreprinderilor de comert


mediului de afaceri, caracterizat prin:

Cu

amanutul din Republica Moldova este influentata de specificul

S volumul redus al productiei industriale care nu acoperira nevoilor interne de consum; S schimburile internationale inegale si dezavantajoase; S productivitatea scazuta a muncii; S putere diminuatS de absorbjie a pietei; S dependent comertului cu amanuntul de capitalul strain etc. 6. Succesul depinde imaginea calificare cu dezvoltare de si a amanuntul potrivit strategiei disponibilitatea succesul personalului. este unui de In de dezvoltare resurselor afaceri procesul a de si al de a de intreprinderii modul intreprinderii, gestiune evalua indicatori de de strategics rezultatele care sa de comert a i activitatii cu amanuntul acestora, nivelul de strategiei rapiditate de de comert de si

administrare experienja a

important sistem

implementarii permits

flexibilitate in luarea si realizarea deciziilor. 9. Astfel, i^tracturarea comertului interior (inclusiv a comertului cu amanuntul ca parte integrS) reprezinta unui dintre principalele obiective strategice ale actualei etape pe care parcurge economia Republicii Moldova, obiectiv reflectat in documentele oficiale de ordin strategic cum sunt Strategia Nationals pentru Dezvoltare Durabila Moldova XXI" pentru perioada 2001-2020 sj Strategia de Susjinere a Dezvoltarii Comertului Interior in Republica Moldova pentru anii 2006-2009, adoptate de catre Guvernul Republicii Moldova. In vederea dezvoltarii comertului cu amanuntul national, putem inainta urmatoarele propuneri si recomandari:

1. La elaborarea politicilor de dezvoltare a comertului interior trebuie sa se tina cont de experienja legislatiei sj politicii privind protectia
consumatorilor in Uniunea Europeans, feste important sS se punS accentul pe protec$ia accesului consumatorilor la justijie", fapt care va contribui la 36

realizarea funcjiei sociale a comertului cu amanuntul. fPrin protejarea accesului consumatorilor la justnje sj respectarea dreptului la despSgubire, Politica de Protectie a Consumatorilor fvaP objine un caracter de transparenta, obiectivitate, claritate sj promptitudine in aplicare.

2. E necesarS sporirea responsabilitStii sociale a statului orientata spre unele actiuni care sS asigure transparenta pietei de consum, cum ar fi:
garantarea calitatii consemnate a mSrfurilor si serviciilor oferite consumatorilor, organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori etc.

3. In scopul sporirii puterii de cumpSrare a consumatorilor, este necesar ca statul sS exercite sj func^ia de intervenfie in asigurarea unui sistem
de preturi in concordant cu puterea de cumparare a consumatorilor sj cu calitatea mSrfurilor (in special pentru mSrfurile de larg consum).

4. Dezvoltarea comertului cu amSnuntul in mediul rural poate fi realizatS prin combinarea formelor de organizare a activitStii comerciale cu
amSnuntul: comertul independent, comertul asociat, comertul integrat, precum sj prin revitalizarea sistemului comercial cooperatist. Implicarea comerciantilor in programe de dezvoltare locals, imtruirea antreprenorilor in comertul rural, precum sj crearea unor oferte de credite preferentiale pentru dotSrea spatiilor comerciale trebuie sa

37

reprezinte obiectivele fundamentale pentru stimularea dezvoltarii comertului cu amanuntul in mediul rural.

5. Amplificarea eforturilor economice proprii i protejarea pietei interne prin prisma comertului cu amanuntul, trebuie sa constituie un obiectiv
al politicii de stat atit pentru dezvoltarea comertului interior, cit i pentru stimularea sectorului industrial.

6. Perfectarea

cadrului legislativ, normativ si institutional adecvat este directie strategics ce ar permite respectarea atit a intereselor

economice ale intreprinderilor, cit si organizarea in mod transparent a activitatii de comert cu amanuntul, fara ca aceasta sa contribuie la cresterea economiei tenebre si la lezarea drepturilor consumatorilor. In acest context, statul trebuie sa exercite functii de intervenfie in domeniul comertului cu amanuntul pentru monitorizarea situatiei pe piata interna de consum, coordonarea standardelor nationale in domeniul serviciilor comerciale, efectuarea controlului activitatilor de comert cu amanuntul in scopul protectiei consumatorilor etc.

7. Pentru contributia intreprinderilor la dezvoltarea durabila este necesara respectarea ete-catiLj|ce_siaya unor norme de conduita in vederea
impactului pozitiv asupra mediului ecologic, i anume: utilizarea eficienta a bazei tehnico-materiale in consumul de energie si resurse naturale; contributia la transferul de tehnologii moderne; educarea i motivarea personalului potrivit conceptului de responsabilitate sociala etc.

BIBLIOGRAFIE Legi si acte normative 1? Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat i intreprinderi nr. 854-XII din 03.01.1992. ,/Legea Republicii Moldova privind protectia consumatorului nr. 105 -XV din 13.03.2003. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 126-131 din 27.06.2003 3\ Legea Republicii Moldova cu privire la comertul interior nr.749 - XIII din 23.02.1996. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 31 din 23.05.1996 4. Moldova XXI. Strategia Nationals pentru Dezvoltarea Durabila, Chiinau, 2000. 5. Moldova XXI. Strategia Nationals pentru Dezvoltarea Durabila, Chisjnau, 2000 6. Strategia de sustinere a dezvoltarii comertului interior in Republica Moldova pentru anii 2007-2009.

7. Allaire Z., Farirotu M. Management strategic. - Editura Economica, Bucuresti, 1998. 8. Ambros M. Obiectivele strategice ale comertului interior prin prisma dezvoltarii durabile. // Bioetica, Filosofia, Economia i Medicina in strategia 9. Ambros M. Situatia actuals a comertului cu amanuntul in Republica Molodva. //Economica. ASEM, Chisjnau, 2007, nr. 4. - p. 32-35 10. Ambros M. Directii strategice de dezvoltare a comertului cu amanuntul in contextul dezvoltarii durabile. // Cresterea competitivitatii i
dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere. ASEM, Chisjnau, 2007. - p. 33. 1 l.BScanu B. Management strategic. Editura Teora, Bucureti, 1997. 12.BSrbulescu C. Creterea eficientei economice // Tribuna Economica nr. 2, 2005.-p. 16-23. ff^Barbulescu C. Sisteme strategice ale intreprinderii. Editura Economica, ^Bucuresti, 1999. J^.Belostecinic Gr., Nicolaescu M. Managementul lanjului de aprovizionare-livrare i strategia competitive a intreprinderii // Asigurarea unui export de succes prin managementul eficient al aprovizionarii. ASEM, Chisjnau, 2006. - p.7-24 15.Belu N. Management strategic. Piteti, 2006. 16.Carstea Gh. Analiza strategics a mediului concurential. Bucureti 2002. CTaCostea C. Comertul de gros i cu amSnuntul: Tendinte. Mutatii. Strategii. Editura Uranus, Bucureti, 2001. - 268 p. (18.Cotelnic A. Necesitatea aplicSrii managementului strategic in vederea asigurarii performantei firmei // Analele ASEM, ChisJnSu, 2006. - p. 10-15 de asigurare a securitatii umane. USMF, Chisjnau, 2006.

Publicatii stiintifice

38

20.Cotelnic A. Implicarea factorilor de mediu in activitatea intreprinderi moderne // Dezvoltarea durabila a Romaniei si Republicii Moldova in contextul european i mondial. ChisinSu, 2007, vol. I. - p.73-75 21.Dinu E. Strategia firmei. Editura Economica, Bucuresti, 2000. ^)Gutul P. Aparand consumatorii. // FinConsultant 4,2007. - p.43-50 z3.Hriscev E., Urecheanu S. Organizarea managementului strategic. // Revista Economica. Editura ASEM, Chisinau, 2001, nr. 4. - p. 22-31 24.Istocescu A. Strategia si managementul strategic al firmei. Editura ASE, Bucuresti, 2005. 25.Kerbalec I. Economia intreprinderii. Editura Form, Bucuresti, 1998 26.Kottler Ph. Managementul Marketingului. Editura Teora, Bucuresti, 1997. 27.Luscalov N., Hanganu E., Bostan L., Bizgu M. Conceptia de dezvoltare a infrastructurii calitatii: linii directorii. Buletinul de Standardizare. Edijie speciala consacrata zilei mondiale a standardelor. Chisinau, 2006. (^.Melnic V. Protejarea drepturilor consumatorilor la nivel oficial. // FinConsultant nr. 4 2007. p. 25-30. 29.Mercioiu V. Management comercial. Editura Economica, Bucuresti, 1998. 312 p. 30.Moscaliuc I. Reflecjii asupra reglementarii juridice a protecjiei consumatorilor in Republica Moldova // Revista Nationals de Drept nr. 3, martie 2007. p. 42-49 31 .Nicolaescu M., Cotelnic A., Cojocaru V. Management (in definijii, scheme i formule). Editura ASEM, Chisinau, 1998. 32.Nicolescu O., Verboncu I. Management. Editura Economics, Bucuresti, 1999. /33.Pamfilie R., Dima D. Piloni strategiei ai calitSjii mSrfii // Marfa-Calitate- Globalizare. Bucuresti, 2004. - p. 21 -26 34.Patriche D. Bazele comertului. Editura Economics, Bucuresti, 1999. ^^Petrovici S. Economia comertului interior. ChisinSu, 1993. . I. Management strategic. Editura Economics, Bucuresti, 2004. ^ V. Managementul calitStii bunurilor de consum. Targoviste, 2001. /^Porter M. Strategie concurentialS : manual de supraivetuire i crestere a firmelor in conditiile economiei de piatS. Editia Teora, Bucuresti, 2001. 39.Sirbu I.,Georgescu N. Managementul intreprinderii. Editura Alma Mater, Sibiu, 2003 40.Turcov E., Petrovici A., Petrovici S. Tehnologiile comerciale i logistica. ASEM, ChisinSu, 2005. (^. M. . . , 2004. 42. . . 2004, 2. -. 83-87 43.. ., . . ., , 2007 44. . . . - -, 2002. .

45. . . 2005, 1 -. 89-96, 2. -. 91-100 46. . ., . . . , , 2006. 242 . Publicatii electronice


v

^www.bnm.md /V www.gov.md ^^www. statistica.md

40

Anexa 41 ANEXE Metodele de vinzare utilizate in comertul cu amanuntul Tipul retelei Reteaua de comert stationar Metodele de vinzare utilizate in procesul de desfacere a marfurilor A. Comer|ul stationar realizat prin intermediul magazinelor: superetele, supermagazinele, hipermagazinele, magazinele discount, magazinele de tip hard discount, drugstore B. Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de automate A. Deplasarea itineranta pe distante mici a unor vanzatori ambulanti B. Gruparea unor unitati mobile, de diferite specializari, in cadrul Reteaua de comert ambulant pietelor obisnuite de marfuri C. Concentrarea unitatilor mobile in anumite zone in zilele de targ din localitatile deservite D. Organizarea unui comert itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport speciale, cu program de deplasare bine stabilit si cu orar in functionare pentru fiecare localitate aflata pe traseu A. Vinzarea traditionala fara magazine

a) vinzarea la domiciliu b) vinzarile prin corespondentasi pe baza de catalog


Reteaua de comert fara magazine B. Vinzarea electronica

a) vinzarea directa prin publicitate televizata, vinzarea prin videotext si vinzarea prin televiziunea cablata b)vinzarea directa, generata de publicitatea televizata c) vinzarea prin videotext d)vinzarea prin televiziunea cablata
Clasificatorul unitatilor clasice de vinzare cu amanuntul potrivit Normelor de Statistica International!!

superetele sunt unitati specializate in comercializarea produselor alimentare, au cu suprafata de eel mult 400 m si maxim cinci raioane de marfuri; supermagazinele reprezinta unitati comerciale cu suprafata de pana la 2500 mp, care asigura un sortiment mai larg de marfuri, axat Tn principal pe cele alimentare. Ele sunt de diverse tipuri, incepand cu cele traditionale (magazine alimentare cu autoservire) si terminand cu cele ce asigura diverse tipuri de servicii comerciale, generand astfel diferite subtipuri de supermagazine, axate fie pe comoditafi in procesul de achizitionare a marfurilor, fie pe practicarea unor prefuri avantajoase sau pe anumite facilitati acordate cumparatorilor; hipermagazinele sunt mutati comerciale dintre cele mai mari cu suprafata de pana la 3000 m2, in care predomina produsele alimentare, precum si alte nealimentare, combinand in vanzare serie de servicii comerciale, facilitSd de prej, ca, de altfel, i alte metode de atragere a unor segmente de cumparatori; magazinele discount - sunt unitati comerciale profilate, in principal, pe marfuri nealimentare, cu suprafatamedie de 6500 m2, practicand preturi mai mici decat cele ale pietei. magazinele de tip hard discount pastreaza traditia magazinelor discount, propunindu-si Tn plus patru principii: infiintarea fiecarei unitati pornind de la anumita cifiu de afaceri i anumite costuri de exploatare; satisfacerea stricta a nevoilor consumatorilor; incercarea constants de modificare a motivelor de cumparare; reorientarea i modificarea gusturilor noilor generatii; drugstorele sunt magazine infiin|ate initial pentru desfacerea produselor farmaceutice, dar care in prezent tind sa comercializeze toate tipurile de produse, dar intr-o gama redusa: tigari, ziare si reviste, carfi, articole de papetarie, discuri, jucarii, produse de parfumerie etc. Din aceeasi categorie de magazinefac parte si restaurante sau discoteci. Asemenea magazine se disting de alte puncte de vanzare cu amanuntul prin cadrul, ambianta si orarul de functionare. Ele practica formula unei distribu^ii in masa pentru unele produse, iar pentru altele, a unei distributii selective. Prima categorie cuprinde unitati organizate in stil bazar" i este amplasata in centrele comerciale, iar cea de a doua promoveaza stilul boutique", fiind amplasata in zonele selecte ale oraselor, Tn pasaje etc.; automatul pentru vanzari reprezinta unitate de comerf cu amanuntul ce desface unele marfuri si produse (bauturi nealcoolice, paine, articole de tutungerie, ziare etc.), activitatea caruia se desfasoaracontinuu, fara orar de functionare, mai ales in locuri aglomerate (gari, autogari, intersectii, scoli etc.); toneta reprezinta constructie usor demontabila, care nu dispune de sala comerciaiasi spatiu pentru pastrarea marfurilor, este destinata pentru unu sau doua locuri de lucru si dispune de un stoc de marfuri pentru zi.

Anexa 42

Instructiunea metodologica privind evidenta unitatilor de comert cu amanuntul, a probata prin ordinul nr.91 din 02 august 2004 de catre Departamentul Statistica si Sociologie al Republicii Moldova
Raportul statistic privind reteaua unitatilor de comert cu amanuntul se prezinta in adresa organului tentorial de statistics de catre toji agentii economiei, care practica comerful cu amanuntul, nu mai tarziu de termenul indicat pe formularul statistic. Datele pe unitStile teritoriale (filiale, secjii etc.), care nu au balan^S proprie i sunt amplasate pe teritoriul aceluiasi raion (municipiu) cu intreprinderea de baza, se includ in raportul intreprinderii de baza. UnitapUe teritoriale (filialele, sectiile etc.), care nu sunt amplasate pe acelasi teritoriul cu intreprinderea de baza, trebuie sa intocmeasca de sine statator raportul si sa-1 prezinte organului teritorial de statistica (ca obiect al raportului raionului, municipiul dat), precum si intreprinderii sale de baza. Intreprinderea de baza prezinta raportul organelor teritoriale de statistica fara datele acelor unitSt teritoriale (filiale, secfii etc.), care au prezentat de sine statator raportul organelor de statistics. In raport se indica numarul unitatilor de comert care functioneazasi anume unitatile care desfasoara activitate de comert cu amanuntul la data raportarii, precum si cele care si-au intrerupt activitatea pe perioada limitata de timp si urmeaza sa preia din nou. Nu se includ in aceastacategorie unitatile sezoniere, precum si unitatile ce se alia la conservare. Unitati sezoniere sant unitatile care functioneaza numai anumita perioada a anului vara, primavara sau iarna. Refeaua de comert cu amanuntul cuprinde toate magazinele si gheretele (chioscurile) folosite pentru comercializarea marfurilor alimentare i nealimentare populatiei. Unitatea de comert cu amanuntul este unitatea care comercializeaza marfuri cu amanuntul si presteaza servicii aferente comertului. Magazin se considers-. 1) unitatea de comert cu amanuntul amplasata intr-o cladire sau incapere separata, cu sala specials pentru comercializarea produselor specirlce unitatii. Magazinul care are mai multe incSperi intr-o clSdire si este condus de administrate unicS se considers drept singurS unitate de comert. DacS magazinul detine cateva incSperi separate in clSdiri diferite, atunci fiecare incSpere se considers ca magazin de sine statator, chiar si in cazul in care este condus de singurS administrate; 2) spatiu sau parte din acesta special amenajat si utilat, destinat pentru comercializarea marfurilor cu amanuntul si prestarea serviciilor catre consumatori, dispunand de incaperi pentru receptionarea, depozitarea si pregatirea prealabila a marfurilor spre vanzare. Centrul comercial intruneste mai multe unit&ti de comerfsi prestatoare de servicii, cu functii centralizate de gestionare a activitatii comerciale, oferind consumatorilor un sortiment larg de marfuri si servicii si este amplasat intr-un teritoriu corespunzStor. Centrul comercial trebuie sSdispunS, de asemenea, de autoparcare. Magazin universal - unitate de comert cu un sortiment vast de marfuri nealimentare, dispunand de suprafata comerciala de eel putin 850 m., cu utilizarea unei parti din aceasta pentru desfacerea unor mSrruri alimentare de cerere curentS de primS necesitate. Hipermagazin - unitate de comer} dintre cele mai mari, cu autoservire, destinatS desfacerii tuturor grupelor de mSrruri alimentare, precum si celor nealimentare, ce constituie 25-30% din volumul circulatiei marfurilor. Supermagazin unitate de comert ce comercializeazS un sortiment larg de marfuri alimentare, indeosebi prin autoservire, precum si de marfuri nealimentare de cerere curentS (15-20% din volumul desfacerilor). Magazin specializat unitate de comert cu amanuntul care comercializeazS un sortiment larg de marfuri dintr-o singura grapS, dar de un sortiment larg, sau a unei part a acesteia. Magazin en sortiment de marfuri - unitate de comert care comercializeazS mSrruri ce fac parte din doua sau mai multe grupe inrudite din punctul de vedere al consumului sau al caracterului cererii de marfuri, sau pe baza asortarii unor subgrupe de marfuri pe categorii de utilizatori. Magazin cu sortiment mixt de marfuri - unitate de comert ce comercializeaza unele tipuri de marfuri alimentare i nealimentare. Magazin de consignatie - magazin ce comercializeaza marfuri receptionate conform contractului de consignatie. Magazin discount - magazin cu un sortiment restrans de marfuri nealimentare de cerere curenta, care se comercializeaza la preturi reduse din contul circulatiei rapide si reducerile cheltuielilor pentru depozitarea si comercializarea lor. Pavilion - construcjie utilata, cu suprafata totala de peste 12 m., care dispune de spatiu pentru depozitarea marfurilor si are doua sau mai multe locuri de lucru. Chiosc (ghereta) - constructie mica utilata, ce nu dispune de spatiu pentru pastrarea marfurilor, cu suprafata totala de pana la 12 m, fiind destinat pentru un loc de lucru. Toneta - constructie usor demontabila, care nu dispune de sala comercialasi spatiu pentru pSstrarea marfurilor, este destinata pentru unu sau doua locuri de lucru si dispune de un stoc de marfuri pentru zi. Taraba - masa plianta de 2 m. Este interzisa instalarea tarabei fara suporturi pliante, direct pe caldaram, pamant sau trotuar. Automat pentru vanzari - unitate de comert cu amanuntul ce desface unele marfuri i produse (bauturi nealcoolice, articole de tutungerie, ziare etc.). In randul farmaciilor se includ toate farmaciile i filialele acestora, precum i farmaciile autogestionare spitalicesti si interspitalicesti, care elibereaza medicamente si alte materiale farmaceutice contra platapopulatiei. Punctele farmaceutice existente se includ in randul chioscurilor. Capacitatea magazinelor este determinata dupa suprafata lor comerciaia. Suprafata comerciaia se considera spatiul pentru activitatea comerciaia i deservirea populatiei, adica totalitatea spatiilor pe care se realizeaza comercializarea marfurilor i spatiile unde sunt amplasate serviciile pentru deservirea suplimentara a cumparatorilor (sectia de comenzi, cofetarii, sala de expozitii, biroul de deservire, camera de pastrare a bagajelor, camera pentru ambalarea marfurilor cumparate, chioscul gravorului, croitoria, sala pentru ajustarea confectiilor la dimensiunile solicitate, biroul de intocmire a formelor legate pentru vanzarea in rate si alte servicii). Totodata, in suprafata comerciaia se includ si suprafejele ocupate de rafturi, stelaje i alte utilaje, instalate in sala de comertIn suprafata comerciaia a magazinului nu se includ incaperile destinate primirii, pastrarii i sortSrii marfurilor pentru vanzare, incaperile auxiliare, administrative i tehnice. In cazul depistarii greselilor e necesar sa se faca urgent corectarile respective in raportul statistic, cu remarca corespunzatoare, comunicand datele corectate pe toate adresele stabilite. Prezentarea unor rapoarte statistice eronate, in volum incomplet, cu intarziere, precum i refuzul de a prezenta date constituie contraventie si se sanctioneaza cu pedeapsa administrativaconform Legii Republicii Moldova pentru modificarea articolului 155 din Codul penal i articolelorl99 i 231 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

Anexa 43

Veniturile disponibile ale populatiei

fnperioada 2001 -2005 (%)20012002200320042005Investitii in capital fix total in prepori curente, mil. lei, in %2315,1 100,02804,2 100,03621,7 100,05140 TotalOrase mariOrase miciSateTotalVenit disponibil, 100,07189,1 mediu lunare la persoana 100,0Agricultura, economia vanatului, silvicultura lei,839,61149,1811,0723,8inclusiv surse de venit, i pescnitul4,95,75,26,05,9Industria prelucratoare26,726,031,822,321,0Energie %Activitate salariata41,661,449,326,1Activitate electricui termicu, gaze si individuals agricola18,60,36,934,5Activitate 17,610,28,810,67,9Constrain1,41,21,31,72,6Corner^ cu ridicata si cu individuals nonamSnuntul7,96,56,915,411,6Transporturi i agricolS7,810,010,95,2Proprietate0,20,50,10,0Prestatii comunicatii24,331,124,922,621,3Tranzactii imobiliare, inchirierea i serviciile sociale13,211,212,414,8Remitenfe13,89,915,415,8Alte prestate intreprinderilor7,68,210,612,716,9Altele9,611,110,58,712,8 venituri4,86,75,03,6Cheltuielile populatieiTotalOrase mariOrase miciSateTotalCheltuieli de consum, medii lunare la persoana lei,953,31209,9961,4847,2inclusiv Sursa: Biroul National de in % al RM Statisticapentru:Produse alimentare44,437,942,348,8Bauturi alcoolice, tutun2,72,11,93,4Imbracaminte, incaltSminte11,911,412,012,1Intretinerea locuintei13,711,316,014,2Dotarea locuintei4,74,85,04,5SSnatate5,35,84,95,1Transport5,1 7,44,54,0Comunicatii3,95,34,72,9Agrement2,03,72,11, 1Educatie0,40,70,60,2Hotel, restaurante etc.2,65,12,11,3Alte bunuri si servicii3,44,44,02,5

Sursa: www. statistica.md

Structura investitilor in capitalul fix, pe activitati economice

MOLDCOOP UNIVERSITA TEA COOPERATIST-COMERCIALA DIN MOLDOVA

Catedra

Economie si Administrate

APROB: eful de catedra 2007

Sarcina pentru teza de licenta

Studentul (a) Facultatea Specialitatea Grupa

eremet Constantin Economie i drept Economie i management in comert 3 EMC- 51c

Conducator tiintific

Lapusin Raisa, conferentiar universitar, doctor in stiinte economice

Chisinau 2007

1.Tema tezei de licenta Dezvoltarea strategica a comertului cu amanuntul". 2.Tema tezei de licema a fost aprobata prin dispozijia facultatii nr. 117 din 29.10.2007.
3. Obiectivul tezei: Studierea conceptelor teoretice ale comeitului en-detail, managementului strategic pentru dezvoltarea unitatilor economice rationale in conditiile relatiilor economice de piata. Elaborarea propunerilor vizand dezvoltarea strategica a comertului cu amanuntul national.

4. Termenul de prezentare a tezei finisate la catedra 15 mai 2008 5. Continutul tezei (intrebarile principale ce se vor aborda si volumul lor)
a.) Introducere: argumentarea actualitatii si importantei teoretice si practice a temei, formularea scopului si sarcinilor de cercetare, stabilirea suportului teoretico-tiintific al cercetarii, prezentarea structurii tezei. b.) Compartimentul teoretic: abordarea teoreticu a comertului cu amanuntul in cadrul intreprinderii comerciale si pentru economia nationals. Evidenpierea si analiza conceptelor teoretice ale dezvoltarii strategice ale comertului cu amanuntul din Republica Moldova. c.) Compartimentul de cercetare: analiza mediului de activitate (extern si intern) al intreprinderilor comerciale autohtone, analiza generala si evidentierea problematicii existente in domeniu; conturarea directiilor de dezvoltare a comertului cu amanuntul national prin prisma incertitudinii mediului de activitate si a strategiei de dezvoltare durabila a economiei rationale. d.) Concluzii si recomandari: in baza cercetarilor teoretice, analizelor efectuate, precum si a relevarii problemelor, cu care se conlrunta comertul endetail autohton, a de duce concluzii si a argumenta propunerilor vizand strategia si directiile de dezvoltare a comertului cu amanuntul din Moldova. 6. Materialele si informatia necesare pentru executarea tezei 1.) Legile RM, actele normativ-instructive ce reglementeaza activitatea comerciala a intreprinderilor rationale; 2.) Operele savantilor economisti in domeniu din taru si de peste hotare; 3.) Informatia statisticii de stat. 7. Materialul grafic care se va elabora 1.) Elementele circuitului economic 2.) Abordarea procesuala a comertului cu amanuntul 3.) Modele de vinzare in comertul cu amanuntul 4.) Structura comertului interior al Republicii Moldova 5.) Alti indicator! economiei ai sectorului de comert en-detail national s.a. Tabele si figuri:

8. Planul calendaristic de de executare $i prezentareNr.Denumirea etapelor de Ponderea _etagei__Termenulelaborare si prezentare a tezei executare a tezeiPlanReal1.Studierea, selectarea, acumularea si sistematizarea literaturii stiintifice si metodice in domeniile comertului cu amanuntul i strategiilor de dezvoltare2.Intocmirea capitolului I al tezei "Managementul contemporan al comertului cu amanuntul prin prisma strategica"3.Acumularea si sistematizarea informatiei faptice vizand evolutia, situatia social-economica a comertului cu amanuntul. Evaluarea factorilor de influenta de origine interna si externa asupra intreprinderilor de comert cu amanuntulZ D 4.Elaborarea capitolului "Diagnosticul dezvoltarii comerpalui cu amanuntul in Republica Moldova"5.Elaborarea capitolului "Directii strategice de dezvoltare a comertului cu amanuntul" prin determinarea aspectelor strategice ale dezvoltarii intreprinderii de comert Cu amanuntul si conturarea tendintelor de evolutie a comertului en-detail national.6.Elaborarea i fundamentarea concluziilor si propunerilor7.Definitivarea tezei de licenta, brosurarea si prezentarea in forma / finalizata la catedra semnatu Sarcina a fost receptionata la " s/c n ra/

Conducator stiintific

^6^>u^^Jl^ 200 7
45

/semnatura studentului/

Data intocmirii sarcinii

Nota: 1. Sarcina pentru teza de licema se elaboreaza in 2 exemplare: unui se transmite studentului celalalt la catedra. ' 2. Sarcina se anexeaza la teza de licenta finisata i se prezinta Comisiei pentru examenul de licenta.

46