MINISTERUL EDUCATIEI NAIONALE I CERCETRII TIINIFICE

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI PRAHOVA

Colegiul Economic Virgil Madgearu Municipiul Ploieti

Calificarea:Achiziii i contractri
Profil: Contabilitate

PROIECT
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE
NIVEL 4

Profesor
ndrumtor
Nistoroiu Gabriela

Absolvent,
Ilie Andreea
Clasa a XII-a E2
IUNIE
2016

TEMA:
COMPONENTELE MEDIULUI
EXTERN I IMPACTUL LOR ASUPRA
ACTIVITII FIRMEI

Cuprins

Cuprins.............................................................................................................................................2
Argument.........................................................................................................................................3
Capitolul I:Consideraii teoretice privind mediul

ambiant al firmei.......................................4

Capitolul II : Mediul extern.............................................................................................................9

Capitolul III : Mediul Intern..........................................................................................................14
Capitolul IV : Componentele macromediului ntreprinderii..........................................................21
1.1.

Factorii economici...........................................................................................................21

1.2.

Factorii tehnici i tehnologici..........................................................................................21

1.3 Factorii de management.......................................................................................................22

1.4 Factorii socio-culturali.........................................................................................................22
1.5. Factorii naturali . Ecologici................................................................................................23
1.6 Factori politici.....................................................................................................................24
1.7 Factori demografici..............................................................................................................24
1.8 Factori juridici.....................................................................................................................24
Concluzi.........................................................................................................................................25
Bibliografie....................................................................................................................................26

Argument
Serviciile informaionale opereaz n contextul a dou medii: intern si extern. Amndou
afecteazmodul n care serviciile informaionale sunt conduse n scopul furnizrii de servicii
ctre clienii lor. Dacmanagerul i personalul nu au o viziune clar asupra acestor medii i
asupra impactului pe care l au asupra operatiilor lor, munca le este n zadar.
Mediul extern cuprinde conditiile exterioare n care serviciile informationale opereaz.
Cele mai multe organizatii opereaz n medii complexe, n schimbare, care n mod continuu
creeaz noi provocri caretrebuie controlate pentru a asigura supravietuirea si succesul. Mediul
intern al organizaiei cere aceeasi atentie n conducere ca cel extern. Mediul intern cu
prinde factorii din interiorul organizaiei care iinfluenteaz activitatea. Factori precum:
structura, cultura, valorile, stilurile manageriale, comunicarea, tehnologia constituie mediul
intern. De asemenea factorii mediului intern sunt influentati de mediulextern. O sarcin
principal a managementului este s se asigure c serviciul informational este performant si
seadapteaz la schimbrile interne si externe. Acest lucru poate fi realizat prin cteva
procese. Informatiainitial din mediul intern si extern trebuie s fie culeas, asimilat si evaluat.
Cteva metode de evaluare care pot fi folosite sunt: analiza SWOT, identificarea factorilor critici
de succes si profilul de capabilitate(capacitate).
O greseal a managementului ar fi s ignore sau s omit revizuirea continu a
performantelor organizatiei n raport cu mediul intern si extern. Adesea scuza pentru o astfel de
practic este faptul c seconsum mult timp. Cei care fac astfel de afirmatii ar trebui s reflecteze
asupra avantajelor revizuirii pentru reducerea factorilor de risc n luarea deciziilor si pentru
furnizarea altor oportunitti. n acelasitimp se minimizeaz amenintarea si slbiciunea.
Planificarea devine mai eficient prin folosirea unui astfel de proces

Capitolul I:Consideraii teoretice privind mediul

ambiant al firmei

Parte componenta a economiei si societatii, firma considerata un sistem complex si

dinamic, prezinta multiple legaturi cu mediul in care exista si isi desfasoara activitatea pentru
care a fost constituita. In perioada actuala, firma a capatat din ce in ce mai mult caracterul de
sistem deschis fapt care se poate explica atat prin faptul ca receptioneaza si este influentat de
transformarile produse in mediu cat si pri n aceea ca la randul sau, firma prin intermediul
bunurilor materiale si a serviciilor pe care le realizeaza influenteaza mediul in care actioneaza.
Deci putem aduce in continuare ca o intarire a celor spuse mai sus, parerea unui mare specialist
in domeniu care spunea ca firma "este un complex ce se organizeaza in viata socio-economica, in
calitate de ansamblu de sine statator aflat insa in continue si multiple legaturi cu mediu".

In demonstrarea importantei desavarsite a cunoasterii mediul ambiant al oricarei

intreprinderi care functioneaza intr-o economie de piata au fost aduse urmatoarele argumente:
O unitate economica poate satisface anumite categorii de nevoi, atat cantitativ cat si
calitativ doar in conditiile in care cunoaste si ia in considerare evolutiile mediului ambiant;
Realizarea unor strategii si politici de firma realiste care sa asigure calitate si
profitabilitate activitatii desfasurate de aceasta, impune includerea evolutiei factorilor de mediu
corespunzator situatiei date;
In lipsa considerarii factorilor de mediu, nici o unitate economica nu poate aprecia corect
si nu poate sa-si asigure resursele umane, materiale, financiare si informationale de care are
nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa;
Pentru asigurarea unor subsisteme organizatorice si informationale eficace, cat si pentru
adoptarea si aplicarea de decizii si actiuni este imperios necesara cunoasterea evolutie factorilor
de mediu care ne permite sa apreciem necesitatile si oportunitatile prezente si de perspectiva ale
mediului ambiant;
Mediul ambiant al firmei este un concept extrem de disputat in teoria economica a
domeniului, cunoscand o multime de definitii. Insa unii specialisti considera ca este un aspect
inca neelucidat data fiind complexitatea mediului precum si elementele sale componente extrem
de numeroase alaturi de legaturile existente intre ele. Nu de putine ori au fost realizate
suprapuneri a doi termeni extrem de diferiti si anume mediul ambiant si mediul inconjurator.
Pentru delimitarea acestor doua notiunii mai multi specialisti au incercat diverse definitii
in care arata diferentele dintre acestea.

Mai precis, academicianul Mihai Draganescu spunea "...daca ne gandim la om nu este

greu de observat ca pentru el principalul mediu ambiant este societatea. Mediul social cuprinde
doua mari componente: un mediu tehnologic si un mediu interuman. . Prin mediu inconjurator
pentru om intelegem si societatea, in timp ce prin mediul inconjurator pentru societate intelegem
numai mediul inconjurator natural deoarece tehnologicul este social".
In conceptia unor specialisti francezi, mediul ambiant al firmei "este constituit din
ansamblul organizatiilor, actorilor si factorilor a caror existenta este susceptibila de a influenta
comportamentul si performantele intreprinderii".
Este bine cunoscut faptul ca mediul ambiant este o notiune extrem de complexa, fiind
alcatuit din "elemente de natura: politica, sociala, economica, tehnologica, juridica, etc. care se
manifesta pe plan national si international si actioneaza asupra firmei nu in mod izolat ci in
stransa lor interdependenta".
Deci, sansele oricarei unitati economice de a-si atinge obiectivele pe care si le-a propus si
de a continua activitatea corespunzator acestora, depind atat de capabilitatile ei umane,
financiare, tehnologice si manageriale, cat si de interdependentele pe care le are cu o multitudine
de elemente care in ansamblul lor alcatuiesc ceea ce este denumit generic mediu.
Multitudinea elementelor componente ale mediului sunt surprinse cel mai bine in
definitie profesorului O. Nicolescu care spune: "Astfel, mediul ambiant cuprinde toate
elementele exogene firmei, de natura economica, tehnica, politica, demografica, culturala,
stiintifica, organizatorica, juridica, psiho-sociologica, educationala si ecologica ce marcheaza
stabilirea obiectivelor acesteia, obtinerea resurselor necesare, adoptarea si aplicarea deciziilor de
realizare a lor.
O alta definitie extrem de precisa a mediului ambiant este: "Mediul firmei reprezinta
ansamblul fenomenelor, situatiilor, fortelor externe si oricaror alte forme de manifestare a
acestora care formeaza cadrul de existenta si de actiune al firmei".
Caracteristicile cele mai importante ale mediului ambiant al firmei pot fi sintetizate in:
1.
unicitate, caracteristica ce desemneaza faptul ca orice unitate economica are mediul sau
propriu individualizat si irepetabil, adica daca doua firme au un profil extrem de asemanatoare,
totusi mediile de lucru sunt diferite;
2.
dinamism, fapt demonstrat de schimbarile repetate si diferite pe care le suporta elementele
componente;
3.
sensibilitate la influenta, trasatura ce rezida in faptul ca pe langa aceea ca mediul determina
activitatea firmei, acesta suporta la randul sau influentele acesteia care sunt proportionale cu
marimea sa, cu volumul afacerilor sale, pozitia detinuta in cadrul domeniului in care actioneaza.
Cunoasterea acestei trasaturi a mediului ambiant da posibilitatea firmei de a descoperii zonele
cele mai sensibile si oportunitatile pe care acesta le ofera.

Daca analizam circumstantele in care isi desfasoara firma activitatea precum si felul in
care este influentata de catre acestea, se pot deduce trei tipuri de mediu si anume:

mediul stabil care in conceptia unor specialisti exista doar teoretic si presupune adoptarea
unei structuri care nu poate fi modificata pe termen scurt si mediu, iar directiile de actiune
vizeaza specializarea capitalului uman;

mediul schimbator, este un mediu specific domeniilor serviciilor si constructiilor si se

caracterizeaza prin diverse modificari, de amplitudini diverse si de cele mai multe ori previzibile
prin utilizarea unor metode adecvate de anticipare a producerii lor;

mediu turbulent, caracterizat prin modificari greu de anticipat si extrem de frecvente, cu

incidente majore asupra unitatii economice. Rezistenta la schimbari a firmei este data de insusi
confruntarea ei cu un asemenea mediu, iar in perioada de adaptare, dinamismul managerial este
deosebit. Acest tip de mediu este cel mai des intalnit in ramurile de varf ale economiei, celor de
inalta tehnologie, caracterizate printr-un grad de innoire a produselor extrem de ridicat si
tehnologie de ultima generatie.
Dupa parerea lui I. Ansoff, principalii factori care determina nivelul de turbulenta al
mediului firmei se refera la: rapiditatea schimbarilor, variatiile pietei, preferintele clientilor,
cerintele organismelor guvernamentale sau ale grupurilor de presiune.
Luand in calcul cele mai recente abordari referitoare la mediu, se poate afirma ca acesta
este un ansamblu de "actori" si grupuri de interese (stokeholders) care include proprietarii sau
actionarii, managerii, salariatii, furnizorii, clientii, bancile, statul, comunitatea locala, etc. Acestia
pot fi afectati de modul de concepere si desfasurare a activitatii intreprinderii si, la randul lor,
dispun de diferite mijloace de control asupra acesteia.
Astfel, daca conform conceptiilor traditionale, scopul final al oricarei unitati economice
era satisfacerea intereselor actionarilor, astazi trebuie sa se aiba in vedere si armonizarea
diferitelor interese ale stokeholderilor. Deci, intreprinderile vor trebui sa depaseasca situatia in
care raspundeau in mod pasiv constrangerilor interne si externe, si sa se orienteze spre raspunsul
selectiv, in functie de importanta resurselor, gradul de control al diferitelor grupuri de interese
asupra utilizarii si distributiei lor, existenta altor surse alternative si posibilitatea de a apela la
acestea, etc.
In actuala perioada mediul ambiant al intreprinderii a dobandit o sfera mai larga de
cuprindere, cu care intretine mai multe tipuri de relatii, care dupa climatul in care se dezvolta si
statutul partenerilor, pot fi de mai multe categorii, mai precis concurentiale, de colaborare, de
alianta sau dominare. Aceste relatii sunt surprinse in schema de mai jos, adaptata dupa J. Ch.
Mathe:

Figura nr. 2.1.Intreprinderea si relatiile sale cu mediu ambiant

Din cele relatate mai sus, se poate spune ca mediul ambiant trebuie analizat intro viziune dinamica prin care se pot determina evolutiile favorabile sau nefavorabile ale
componentelor sale, care duc la franarea sau dinamizarea activitatii oricarei unitati economice.
Se mai poate concluziona si faptul ca relatia dintre firma si mediul ambiant este una de
conexiune inversa, adica firma este influentata de mediul ambiant prin multitudinea de elemente
componente, dar si mediul este la randul sau influentat de catre fiecare firma in parte prin
intermediul bunurilor materiale si a serviciilor pe care le realizeaza.
Referitor la modificarile produse in mediului ambiant majoritatea autorilor grupeaza
factorii de influenta dupa provenienta si rolul lor in viata economico-sociala in doua mari
categorii si anume: factori de mediu naturali, adica conditiile de sol, atmosfera, ape curgatoare,
lacuri, paduri, si factori de mediu artificiali, daca ne referim la conditiile create de om pentru
ameliorarea conditiilor de viata si munca. Mediul ambiant poate fi impartit in functie de
modificarile care pot aparea, in mediu intern si mediu extern firmei.
In literatura de specialitate existe o multitudine de incercari de clasificare a factorilor de
influenta, precum si de cuantificare a marimii si sensului lor. In general cea mai acceptata
clasificare a factorilor de influenta a-i mediului ambiant este:

factorii economici, care cuprind variabile de ordin economic care joaca un rol important in
dezvoltarea sau franarea activitatii firmei, avand o actiune directa asupra acesteia. Ne referim
aici la cheltuieli si venituri, preturi si tarife, piata interna si externa, etc.;
7


factorii de management care influenteaza firma din exterior si ne referim la organizarea
economiei nationale, coordonarea la nivel macroeconomic, etc.;

factori tehnici si tehnologici, ce pot produce modificari substantiale in gestiunea si

activitatea firmei si includem aici progresul tehnic, calitatea cercetarii stiintifico-tehnice, nivelul
brevetelor, etc.;

factorii demografici, ce se refera la totalitatea elementelor demografice ce pot influenta

activitatea firmei si anume: numarul si structura populatiei, ponderea structuri ocupate, etc.;

factorii socio-culturali, care au de regula o actiune indirecta dar extrem de importanta si

includem aici sanatatea, invatamantul, cultura, etc.;

factori ecologici care au capatat noi accente in perioada actuala si pot influenta firma intr-o
masura foarte mare si care se refera la: resursele naturale, clima, vegetatia, apa, solul, etc.;

factorii juridici, care cuprind totalitatea actelor, legilor, decretelor si hotararilor

guvernamentale ce pot influenta firma si activitatea sa;

factori politici unde se pot include politica economica, sociala, stabilitatea economica sau
instabilitatea politica, etc.
Dupa parerea altor specialisti in domeniu, elementele ce intra in componenta mediului
ambiant al firmei sunt de natura diferita, si dat fiind acest fapt se pot determina urmatoarele laturi
ale acestui mediu:
Latura sociala care cuprinde ansamblul relatiilor umane pe care firma, managerii si
salariatii acesteia le au cu persoane si organizatii exterioare, cu societate in general.
Pentru firma, aceste relatii cuprind norme de comportament, atitudinile si valorile consacrate ale
societatii, precum si comportamentul individual si colectiv motivat de aceste valori;
Latura economica este latura mediului firmei care are un impact direct asupra acesteia si
cuprinde urmatoarele elemente componente: stabilitatea economica generala, rata inflatiei, rata
somajului, cursul valutar, politica guvernamentala macro si microeconomica, coeficientul
riscului de tara, rata dobanzilor, situatia industriei de profil, structura pietei, forte de negociere a
sindicatelor, puterea de cumparare interna, mecanismul formarii preturilor, sistemul de impozite
si taxe, etc.;
Latura tehnologica este caracterizata in primul rand de progresul tehnic care are un
caracter exploziv, complex si multilateral si se manifesta in urmatoarele directii: aparitii de noi
produse si servicii, aparitia unor solutii alternative pentru materiile prime, producerea de
schimbari in produsele si serviciile complementare;
Latura ecologica aparuta ca urmare a impactului pe care il are activitatea desfasurata de
catre firma asupra mediului inconjurator, care la randul sau actioneaza asupra firmei prin oferirea
unui cadru de activitatea favorabil sau defavorabil;

Capitolul II : Mediul extern

Asa cum am aratat in subcapitolul anterior, mediul oricarei firme se imparte inmediu
intern (compartimentele, persoanele si grupurile din cadrul firmei ce pot influenta intr-un sens
sau altul firma) si mediu extern (fortele principale din afara firmei care au un potential
semnificativ de impact a firmei). Aceasta impartire a mediului ambiant se datoreaza in principal
miscarilor ce au loc in mediul firmei.
Prin intermediul teoriei sistemelor se poate pune in evidenta importanta desavarsita a
mediului pentru firma. In consonanta cu perspectiva sistemelor, o unitate economica va avea un
succes maximizat daca ea opereaza cu un sistem deschis care interactioneaza in permanenta cu
mediul sau extern, iar acesta ii ofera un feedback continuu. Aceste aspecte impun ca
intreprinderile sa posede manageri dispusi sa intreprinda actiuni sustinute pentru cunoasterea si
intelegerea mediului extern caruia trebuie sa-i faca fata.
Intr-o alta conceptie, dat fiind faptul ca realizarea unui studiu complet al mediului este
extrem de complex si dificil, este indicat sa se procedeze de o maniera analitica si selectiva,
impartind aceasta "nebuloasa" care este mediul extern in doua segmente ce ne pot ajuta in mai
buna intelegere a impactului lor si a factorilor de influenta asupra activitatii intreprinderii si a
relatiilor cauza-efect. Astfel, mediul ambiant al intreprinderii este impartit in: micromediu,
segmentul compus din organizatiile si grupurile de interese care intervin in imediata apropiere
a firmei, mai precis furnizorii, intermediarii, concurentii, clientii, organizatii financiare, puterea
publica, etc. si macromediu sau mediul larg alcatuit din acei factori, conditii si mega-tendinte ce
se manifesta in societate si nu pot fi revendicate de catre anumite organizatii, insa pot influenta
intreprinderea intr-un mod extrem de evident.

Figura nr. 2.1. Mediul extern si intern al intreprinderii

9

Mega-mediu sau mediul larg poate fi definit ca acea parte a mediului extern al firme, care
reprezinta expresia factorilor, conditiilor si tendintelor largi din societate, ce pot influenta intr-o
anumita masura firma si activitatea desfasurata de catre aceasta.
Cele cinci elemente ale mega-mediului sunt: elementul tehnologic, elementul economic,
elementul socio-cultural, elementul juridico-politic si elementul international. Specific acestor
elemente este faptul ca nu pot fi modificate sau influentate de catre activitatea unei singure firme.
Elementul tehnologic, este segmentul mega-mediului care reflecta nivelul creativitatii si
posibilitatile de aplicare a rezultatelor acesteia in realizarea bunurilor si serviciilor, nivelul
tehnic si tehnologic, schimbarile tehnologice aparuta ca urmare a cercetarii stiintifice precum si
efectele posibile ale acestora ce se pot materializa in noi produse si servicii. Mai precis
elementul tehnologic reflecta "nivelul de cunostinte in ceea ce priveste productia de bunuri si
servicii". Chiar daca unele intreprinderi au un avantaj competitiv oferit de detinerea unor
cunostinte tehnice, brevete de inventii si patente, acestea nu pot determina influenta elementul
tehnologic in ansamblul sau, deoarece tuturor celorlalte firme le este aproape imposibil sa
afecteze pozitiv sau negativ progresul tehnologic.
Elementul economic este parte a mega-mediului in care se realizeaza etapele de
producere, distributie si consum a bunurilor, serviciilor si lucrarilor realizate. Din cadrul acestui
element fac parte factori precum rata cresterii economice, rata inflatiei, rata dobanzii,
infrastructura, veniturile, balanta comerciala, etc. In general, tarile au economii hibrid, in care
elementele celor doua tipuri de economii traditionale se combina in anumite proportii si in
anumite nivele de corelatie sau contradictie. De aceea multitudinea de firme care actioneaza in
diferite tari, trebuie sa se supuna pe langa regulilor pietei si diverselor reguli economice. De
exemplu, in oricare sistem economic, firmele sun influentate de factori economici pe care nu ii
pot modifica, precum rata inflatiei si rata dobanzii.
Elementul politico-legislativ reprezinta partea componenta a mega-mediul alcatuit din
sistemul guvernamental si juridic in care o firma trebuie sa-si desfasoare activitatea. Firmele care
actioneaza intr-o anumita tara se va subordona cadrului legal general al tarii respectiva, va fi
guvernata de o diversitate de legi care specifica expres modalitatea in care ele functioneaza, va
actiona in consonanta cu deciziile tribunalelor si a curtii supreme care le permite sa-si
revizuiasca procedurile in ariile de litigiu probabile sau sa caute consultanta juridica. De
asemenea o firma este influentata de sistemul politic existent in tara in care functioneaza,
stabilitatea sau instabilitatea politica oferind succes sau insucces activitatii desfasurate la fel ca si
politicile economice avansate si aplicate de catre guvern in economia respectiva.
Elementul socio-cultural poate fi definit ca "totalitatea atitudinilor, valorilor, normelor de
conduita, comportamentelor si tendintelor demografice caracteristice unei arii geografice date".
In actuala perioada, este bine stiut ca inclusiv aspectele socio-culturale se afla intr-o permanenta
schimbare si transformare. Acest aspect impune managerilor oricarei firme o atentie sporita in
analiza si intelegerea elementului socio-cultural pentru evitarea amenintarilor si fructificarea
oportunitatilor. Schimbari actuale care se manifesta si in tara noastra sunt: scaderea ponderii
muncitorilor din grupa de varsta 18-24 de ani, cresterea varstei la care se realizeaza casatoria,
10

acordarea unei importante mai ridicate siluetei care duce la schimbarea obiceiurilor de consum,
etc.
Deosebit de important pentru managementul oricarei firme care functioneaza in conditiile
extrem de complexe ale economiei de piata este diagnosticarea mediului extern care le permite
relevarea amenintarilor, constrangerilor sau oportunitatilor prezente ale mediului precum si
previzionarea evolutiei pe termen lung a domeniului in care actioneaza. Analiza mediului extern
trebuie sa urmareasca, in mod sistematic, principalele caracteristici, tendinte si influente posibile
ale macro-mediului.
Mediul extern specific sau micromediul poate fi definit ca totalitatea organizatiilor si
grupurilor de interese ce actioneaza in imediata apropiere a intreprinderii si au o influenta reala
sau potentiala asupra capacitatii acesteia de a-si atinge scopurile.
In conceptia altor specialisti in domeniu, mediul extern specific, parte componenta a
mega-mediului, reprezinta "multimea de elemente specifice din afara cu care organizatia
interactioneaza in procesul conducerii business-ului ei".
Cele mai importante elemente componente ale mediului extern specific se refera la
clientii firmei, concurenta, furnizorii, autoritatile de stat locale si piata fortei de munca. In ultima
perioada o importanta din ce in ce mai mare in cadrul acestui mediu il prezinta intermediarii si
organismele financiare.
Micromediul depinde in mare masura de tipul produselor si serviciilor pe care la
realizeaza si le ofera pe piata, dar si de aria geografica in care firma isi desfasoara activitatea.
Asa cum am aratat si in subcapitolul anterior, o firma care actioneaza singura, intr-o anumita arie
geografica, prezinta dificultati majore in influentarea mega-mediului, insa nu acelasi lucru se
poate afirma despre mediul specific care poate fi modelat mult mai usor mai ales daca firma
prezinta o putere economica deosebita in zona respectiva. Pentru cunoasterea mediului specific,
orice unitate economica orice intreprindere trebuie sa-si evalueze propria sa situatie. Totodata se
considera ca fiind oportuna intelegerea mai intai a mediului concurential in care functioneaza
firma, apoi a mediului specific, a relatiilor firmei cu stokeholderii, iar mai apoi din mega-mediul
sa se selecteze acele "universuri" care au o influenta semnificativa asupra industriei si
comportamentul diferitelor firme ce actioneaza in aceasta.
Pentru o firma de sanatate de exemplu, mai precis o unitate medicala, elementele
mediului extern specific ar putea avea urmatoarea alura: clientii sunt diverse persoane,
concurentii sunt firmele de acelasi profil din zona in care actioneaza aceasta, agentiile
guvernamentale se refera la Camera de Comert si Industrie, Agentia Locala pentru Protectia
mediului, furnizorii sunt agentii economici care au acest obiect de activitate din diverse zone, iar
piata fortei de munca se refera in special la piata celor specializati in acest domeniu.
Clientii parte componenta a mediul extern general, sunt reprezentati din totalitatea
indivizilor si a organizatiilor care solicita si consuma produsele, serviciile sau lucrarile realizate
de firma in cauza.

11

In actuala perioada orice firma a constientizat faptul ca este extrem de important sa

cunoasca mult mai bine consumatorii produselor sale, realizand in acest sens diverse studii
pentru a cunoaste comportamentul clientilor sai si concentrandu-se spre acele segmente a caror
necesitati sunt satisfacute mai bine de catre firma respectiva decat oricare alta.
Concurenta o alta componenta a mediului extern specific oricarei firme se refera la
ansamblul persoanelor juridice care realizeaza sau au posibilitatea reala de a realiza si oferii pe
piata produse si servicii rivale. Tot concurenti sunt considerati si acei agenti economici care sunt
interesati de puterea de cumparare a clientilor, sau le afecteaza aceasta capacitate. In analiza
concurentei orice firma care isi propune sa contracareze efectele negative ale acesteia trebuie sa
realizeze o analiza amanuntita care cuprinde urmatoarele etape: definirea mediului concurential,
identificarea principalelor caracteristici ale mediului concurential, analiza fortelor concurentiale
si a intensitatii concurentei si analiza pozitionarii concurentilor. Pentru a fi si ea o concurenta
redutabila pentru partenerii de afaceri, orice firma trebuie sa analizeze foarte bine actualele firme
concurente precum si potentiali concurenti ce pot intra pe piata, sa evidentieze atuurile si
slabiciunile concurentilor in scopul de a pune bazele unor avantaje competitive durabile, tinand
cont de potentialul sau intern si de capacitatea sa de mobilizare, pentru adaptarea si
transformarea resurselor corespunzator exigentelor mediului concurential.
Furnizorii sunt persoanele fizice si juridice care contribuie la aprovizionarea firmei cu
resursele necesare desfasurarii activitatii in conditii bune. In general, firmele au mentinut
credinta conventionala ca cel mai favorabil este existenta unui numar mare de furnizorii pentru a
evita crearea dependentei de o singura sursa. Totusi date fiind conditiile actuale ale concurentei
acerbe s-a ajuns la concluzia ca este mai profitabil sa existe un numar redus de furnizori cu care
sa se negocieze contractele.
Piata fortei de munca consta in populatia activa, ai caror componenti pot devenii angajati
ai firmei. In ceea ce priveste scopul final al firmei de a crea bunuri si servicii competitive se
impune o atentie deosebita in vederea atragerii, motivarii si retinerii resurselor umane.
Autoritatile de stat include totalitatea agentiilor guvernamentale care prevad sarcini si
urmaresc respectarea acestora. Relatiile cu autoritatile de stat pot fi definite intr-o conceptie mult
mai larga, dat fiind faptul ca statul poate sa constranga intreprinderile prin intermediul presiunii
fiscale si al reglementarilor legale, dar poate sa si intervina pentru sustinerea activitatii acestora
prin intermediul subventiilor si ajutoarelor bugetare, mai mult sau mai putin diferentiate dupa
domeniul de activitate. La nivel local, o firma poate avea relatii cu urmatoarele autoritati ale
statului: agentiile de protectie a mediului inconjurator, administratiile financiare, comisii de
sistematizare urbana, departamente publice, politia, etc.
In incercarea de a stabilii si a intelege legaturile ce se stabilesc intre firme si mediul lor, sau conturat doua modele:
modelul ecologic sau selectarii naturale care reprezinta acea abordare a interfetei firma-mediu
care se concentreaza pe grupuri de firme sau populatii si presupune ca sub influenta factorilor de
mediu rezista doar firmele puternice si stabile, iar celelalte dispar;
12


modelul dependentei de resurse este acea viziune care limiteaza dependenta firmei de
mediu, de resurse, considerandu-se ca nici o intreprindere nu poate genera intern multitudinea de
resurse de care are nevoie pentru desfasurarea activitatii sale, fapt ce determina relatii cu alte
firme ceea ce reduce autonomia in elaborarea propriilor actiuni.
Pentru evaluarea mediului, sarcina extrem de dificila si uneori imposibila in lipsa unui
volum insemnat de informatii, este necesar luarea in considerare a doua concepte valoroase si
anume: incertitudinea mediului care se refera la acea stare a mediului in care conditiile viitoare
de actiune nu pot fi evaluate cu precizie si capacitatea mediului, de a sprijinii cresterea sustinuta
sau stabilitatea firmei.
Orice firma, in vederea cunoasterii amenintarilor si oportunitatilor oferite de catre mediul
extern, a potentialului competitiv al firmei si ecartului dintre mijloacele si resursele de care
dispune si care sunt necesare, trebuie sa realizeze un diagnostic complet in care sa fie
evidentiate cu claritate fortele si slabiciunile intreprinderii si a principalelor probleme cu care se
confrunta; tendintele conturate cu privire la evolutia mediului extern (evolutia pietei, a cererii si
tehnologiei, evolutia politica si socio-culturala, etc.); caracterul relatiilor intreprinderii cu clientii,
furnizorii si alte grupari interesate; intensitatea concurentei (slaba, medie, puternica); extinderea
mediului concurential, pozitia concurentiala a firmei, atuurile sale in comparatie cu concurentii,
etc.

13

Capitolul III : Mediul Intern

Mediul intern al firmei, parte componenta a mediului ambiant al firmei, este considerat
de catre specialistii din domeniu ca fiind cultura organizationala, adica "un sistem de valori,
idealuri, credinte, si reguli de conduita comune ce unesc membrii unei firme".
Termenul de cultura are peste 300 de definitii, iar in literatura de management, numarul
acestor definitii a crescut semnificativ in anii '90, reflectand diversitatea modalitatilor de tratare a
conceptului de cultura. Vom prezenta in continuare cele mai reprezentative definitii ale culturii in
ordine cronologica.
Astfel Edward Taylor in secolul XIX aprecia cultura ca fiind "acel intreg complex care
include cunoasterea, credinta, artele, morala, legea, obiceiurile si orice capacitati sau deprinderi
dobandite de catre om ca membru al societatii". Alti autori apreciau cultura ca "moduri de
gandire si maniere de existenta care sunt larg impartasite", sau "modul de viata al unui grup de
oameni", sau "programarea colectiva a gandirii care distinge membrii unui grup de oameni de cei
ai altui grup", sau "cultura este modelul integrat al cunostintelor, credintelor si comportamentelor
umane care depind de capacitatea omului a invata si a transmite cunostintele catre generatiile
urmatoare".
Cele mai recente definitii privesc cultura ca "un sistem de cunostinte si norme pentru a
observa, crede, evalua si actiona", "cunostinte dobandite pe care oamenii le utilizeaza pentru a
interpreta experienta si a produce comportament social" sau "solutii de grup pentru probleme de
adaptare externa si integrare interna".
Intre aceste aborda exista deosebiri vizibile, insa la o analiza mai atenta se pot desprinde
urmatoarele elemente de baza:
-

cultura este un fenomen intelectual colectiv

este influentata de actiunea mai multor categorii de factori care impart cultura in mai
multe sfere aflate in interdependenta (cultura nationala, cultura industriala, cultura
functionala si cultura de intreprindere);

cultura trebuie privita ca un sistem construit pe mai multe nivele (simbolurile,

normele de comportament, ritualurile, practicile, valorile, cunostintele dobandite).

Privita ca un tot integrat, cultura este alcatuita din urmatoarele niveluri:

Simbolurile reprezinta acele expresii, imagini, obiecte, acte, evenimente sau calitate care
au o semnificatie specifica pentru cei ce apartin unei anumite culturi, fiind un mijloc facil de
transmitere a unei idei (insigna purtata de muncitorii unei intreprinderi);
14

Normele de comportament ce se refera la modalitatile de realizare a relatiilor

interpersonale, formulele de adresare sau de salut, portul sau tinuta, precum si regulile ce trebuie
respectate in relatiile dintre generatii ;
Povestirea care se bazeaza pe un fapt adevarat si poate constitui pentru cei care o cunosc
un adevarat model, poate sublinia o anumita idee;
Ritualurile si ceremoniile sunt activitati colective care , din punct de vedere tehnic nu
sunt necesare pentru realizarea telului propus, se considera a fi esentiale in transmiterea valorilor
culturale participantilor;
Valorile reprezinta un alt nivel al culturii si se refera la cunostintele dobandite si asumate
in cadrul unei comunitati si pe baza carora se definesc comportamentele membrilor si se da un
inteles realitatii.
Referitor la notiunea de cultura s-a dezvoltat o adevarata filozofie, iar notiunea de cultura
organizationala sau cultura de intreprindere a aparut ca urmare a influentei unui set de factori
asupra culturii. In general, au fost delimitate urmatoarele sfere ale culturii:
1.Cultura nationala, determinata de factorii geografici, istorici, de forte politice si economice, de
limba si de religie si este definita prin raportare la un spatiu national determinat;
2.Cultura industriala sau de ramura este determinata de natura procesului decizional, dinamica
tehnologica, gradul de interventionism statal si reflecta specificul unei ramuri sau al unei
subramuri;
3.Cultura functionala exprima valorile unei anumite specializari functionale in cadrul unei
intreprinderi, ca de exemplu: "omul de finante" este preocupat de recuperarea si randamentul
investitiei, "omul de marketing " are ca principala problema cunoasterea comportamentului
consumatorilor, etc. Alaturi de aceasta sfera a culturii poate fi pusa si cultura profesionala care
reflecta gradul de educatie si cultura a persoanei, precum si motivatia in munca. Valorile culturii
profesionale pot fi substituite de uzantele larg acceptate, de normele dentologice si codurile de
conduita;
4. Cultura de intreprindere sau corporationala este determinata de valorile promovate de
fondatorii firmei si apoi de managerii acesteia dar si de domeniul de activitate, natura produsului
si de stadiul de dezvoltare al firmei.
Toate aceste sfere ale culturii, sau unele elemente ale acestora se vor regasii in cultura
personala alcatuita din datele culturale ale mediului in care traieste si munceste persoana
respectiva.
Din cele enumerate mai sus putem spune ca mediul extern al unei firme se poate alatura
culturii nationale si de ramura, iar dupa parerea noastra cultura de intreprindere cuprinde cultura
functionala si profesionala.
Deci mediul intern al firmei este dat de cultura organizationala care are o importanta
desavarsita in eficientizarea activitatii desfasurate de catre intreprindere.La baza dezvoltarii
15

oricarei culturi organizationale stau o multitudine de surse si de obicei reflecta directia si

imaginea indivizilor implicati (fondatori, manageri, muncitori, etc.).
Cultura organizationala sau cultura de intreprindere asa cum o mai numesc altii cunoaste
mai multe abordari in ceea ce priveste definitia acesteia. Astfel, o prima definitie este cea prin
care cultura de firma reprezinta "ansamblul de referinte si evidente impartasite in organizatie si
dezvoltate de-a lungul istoriei intreprinderii ca raspuns la problemele de mediu si de coeziune
interna cu care se confrunta intreprinderea". "Cultura de intreprindere indica valorile, credintele,
optiunile si semnificatiile impartasite la nivelul organizatiei, care sunt baza pentru normele si
modelele de comportament corporationale relevante" sau "Cultura organizationala se poate
definii ca programarea mentala colectiva care deosebeste pe membrii unei organizatii de membrii
altei organizatii".
Luand in discutie definitiile prezentate anterior, se poate afirma ca "setul de referinte si
evidente", "valorile, credintele, optiunile si semnificatie" deci cultura organizationala are drept
rezultat final: Definirea profilului cultural specific la intreprinderii; Asigurarea consistentei
interne a firmei, prin intermediul relatiilor interpersonale ale membrilor acesteia; Asigurarea
prin intermediul comunicarii cu mediul de existenta al firmei a compatibilitatii externe.
Conform parerii specialistilor Richard Hodgetts si Fred Luthans elementele componente
ale culturii organizationale sunt:
1.

O "filosofie" a firmei care se refera la modul de tratare a clientilor si angajatilor;

2.
Un "climat organizational", adica totalitatea relatiilor publice ce se realizeaza in firma si
care formeaza atmosfera generala a acesteia;
3.
Un set de reguli prin care se determina ce trebuie si ce nu trebuie sa faca angajatii in
domenii precum relatiile cu clientii, productivitatea, cooperarea intergrupuri;
4.

Un anumit tip de comportament, dat de "argoul", limbajul comun utilizat in firma;

5.
Un grup de valori dominante, ca de exemplu: asigurarea eficientei maxime, reducerea la
maxim a absenteismului, mentinerea calitatii produselor si serviciilor la nivelele cele mai inalte
posibile;
6.
Un ansamblu de norme, cum ar fi volumul de munca si gradul de cooperare intre
manageri si lucratori.
In diagnosticarea mediului intern al firmei, a culturii organizationale, un interes
aparte trebuie acordat celor trei aspecte importante care sunt: directia, distributia si puterea
culturii. Directia reprezinta gradul in care cultura organizationala sprijina sau impiedica
realizarea obiectivelor propuse de catre intreprindere. Distributia arata nivelul de cunoastere si
adoptare a culturii organizationale de catre membrii firmei. Puterea culturii arata capacitatea
membrilor firmei de a accepta valorile si celelalte aspecte ale culturii.
Studiind culturile organizationale in functie de relatiile dintre angajati si firma, de nivelul
ierarhic de autoritate ce defineste rolul managerilor si a subordonatilor si de conceptia generala a
16

angajatilor privind rolul si scopul firmei, F. Trompenaars a identificat patru tipuri diferite de
culturi de intreprindere si anume:
1.
Cultura de tip familial, ale carei trasaturi fundamentale sunt rolul paternalist asumat de
catre managementul firmei, mai precis importanta clara a ierarhiei, si atentia sporita acordata
persoanei, indivizilor care isi desfasoara activitatea in firma;
2.
Cultura de tip piramidal, denumita de specialistul olandez si Turnul Eiffel, se
caracterizeaza prin faptul ca tot ierarhia detine primatul in atentia acordata, insa orientarea este
spre scop, individul depinzand de locul de munca iar sarcinile sunt indeplinite dupa reguli stricte;
3.
Cultura de proiect ("racheta teleghidata"), este tipul de cultura care s-a dezvoltat in
unitatile bazate pe tehnologiile de varf, si se defineste prin orientate catre scop (se lucreaza in
echipe la un proiect comun), si egalitate intre membrilor colectivului;
4.
Cultura de afirmare, se intalneste cel mai frecvent in cazul firmelor mici si pune accent pe
egalitate in relatiile dintre participanti si stimularea creativitatii deci orientare catre persoana.
Culturile au o multitudine de forme de manifestare, iar cateva dimensiuni pe baza carora
pot fi clasificate si identificate aceste tipuri se refera la cele 10 caracteristici, considerate cele mai
importante , si anume: perceptia identitatii si spatiului, comunicarea si limbajul, imbracamintea
si aspectul exterior, obiceiurile alimentare, timpul si perceptia acestuia, sistemul de relatii intre
indivizi, valori si norme culturale, credinte si atitudini, procese mentale si de invatare, obiceiurile
si procesele de munca. Pe baza acestor caracteristici si a sistemelor de analiza a culturii (sistemul
familial, sistemul educational, sistemul economic, sistemul politic, sistemul religios, sistemul de
asociere, sistemul de sanatate si sistemul recreational) au fost stabile trei tipuri de culturi: culturi
liniar-active, culturi multiactive si culturi reactive.
Cultura organizationala a unei firme, in actuale perioada trebuie sa aiba un caracter
adaptabil, bazata pe inovare, si desi sunt intampinate dificultati inerente, managerii firmelor pot
incuraja un tip de cultura, considerata cea mai buna solutie pentru firma respectiva. Cunoasterea
si intelegerea mediului intern al intreprinderii poate favoriza buna organizare si coordonare a
activitatii oricarei unitati.
Mediul international actual
Mediul international, parte componenta a mega-mediului oricarei intreprinderi, cuprinde
totalitatea factorilor "din afara tarii de origine a unei firme, ce pot influenta activitatea acesteia".
Cresterea rolului elementului international, impune tratarea acestuia separat de celelalte
componente ale mediul extern al firmei, dat fiind impactul major pe care pot sa-l aiba factorii ce
se manifesta in cadrul acestui mediu.
Daca ne referim la firmele cu activitate internationala, pentru ca acestea sunt cele mai
afectate de complexitatea acestui mediu, putem afirma ca apar doua mari categorii de factori de
influenta si anume: factori din afara firmei sau factori de mediu international si factori din
interiorul acesteia sau factori corporationali.
17

Factorii de mediu internationali insumeaza conditiile mediului de afaceri din tara de

origine, adica factorii nationali, si contextul economic, social, politic, tehnologic, cultural
general, mai precis factorii internationali. Aceste categorii de factori se afla intr-o permanenta
interdependenta, iar mediul international al unei firme trebuie privit in dubla ipostaza:
internationala si interculturala.
In categoria factorilor din afara firmei cu activitate internationala, au fost inclusi:
Progresul tehnic, dezvoltarea tehnologica, considerat a fi cel mai important factor de
influenta al firmelor multinationale si globale. Dezvoltarea fara precedent a telecomunicatiilor si
informaticii au determinat o mai buna coordonare si control a activitatii filialelor dar si o mai
buna informare cu privire la diversele conditii de pe pietele de actiune;
Conditiile economice, cele mai dinamice variabile ale mediului national dar si
international, pot sa creeze oportunitati sau sa genereze amenintari pentru firmele deschise spre
piata externa. Deosebit de important pentru firmele cu activitate internationala este constituirea
unei structuri organizatorice care poate sa contracareze actiunile nefavorabile ale mediului dar sa
valorifice oportunitatile oferite de catre acesta. Un exemplu, in acest sens este fluctuatia tot mai
accentuata a Dolarului, sau a monedei unice Euro, fata de diferitele monede nationale care poate
influenta negativ sau pozitiv capacitatea firmei de a concura pe piata externa;
Caracteristicile produsului si ale pietei in perioada recenta, mai precis sporirea gradului
de instabilitate a pietei, aparitia a numeroase produse noi, descoperirea unor noi tehnic de
marketing, diversificarea necesitatilor si preferintelor consumatorilor, amplificarea riscului in
afaceri, impun o mai buna cunoastere a mediului in care actioneaza pentru a evita pe cat posibil
situatiile nefavorabile pentru firma. Astfel, pentru firma cu activitate internationala este extrem
de important sa realizeze o punte de legatura intre doua cerinte contradictorii: "asigurarea unui
grad sporit de integrare si coordonare intre activitatile desfasurate pe plan international si pe de
alta parte, raspunsul mai adecvat la cerintele si nevoile specifice diferitelor tari in care sunt
implantate".
Politica guvernamentala a statelor de origine sau a tarilor gazda influenteaza activitatea
firmelor prin optiuni in domenii ca: stimulente, facilitati si garantii pentru investitii, politica
tarifara, prevederi legale referitoare la gradul de integrare locala a productiei, cerinte privind
angajarea fortei de munca din tara gazda, transferul de tehnologie, desfacerea unei anumite cote
din productia locala la export, cerinte legate de combaterea poluarii, pastrarea controlului
national in anumite sectoare economice din tara de localizare, etc.
Daca ne referim la factorii corporationali, acestia sunt factori care tin de experienta firmei,
strategia corporationala, cultura corporationala si nationalitatea firmei.
Un rol, am putea spune capital, in desfasurarea unor afaceri pe plan international il are
cunoasterea particularitatilor culturale a tarilor gazda si a tarilor de origine. In incercarea de a
cunoaste cat mai bine posibil mediul international, trebuie intreprinse studii extrem de
aprofundate in care resursele financiare si umane implicate sunt destul de insemnate.

18

In analiza actului economic, un element esential este reprezentat de raportul dintre

national si international. Este bine cunoscut faptul ca rationalitatea actului economic apare ca o
consecinta a tendintei de complementaritate pe care o manifesta diferitele economii nationale, ca
urmare a gamei variate de forme de combinare a factorilor de productie. Se mai poate spune ca
este absolut necesara corelarea cadrului economic national cu cel international din perspectiva
cerintelor de optimizare a raportului dintre resurse si nevoi, prin imbunatatirea si completarea
existentului national de factori de productie cu cei ce se atrag din exterior.
In acest sens, avand in vedere situatia Romaniei, aceasta abordare se impune cu
necesitate, nu numai date fiind implicatiilor pe termen lung , dar si ca urmarea particularitatilor
tranzitiei pe care o traverseaza de la o economie centralizata pe plan intern si prioritar
regionalizata pe plan extern, la o economie de piata pe plan intern si prioritar de asociere si
parteneriat pe plan extern.
Mediul in care actioneaza in prezent economia romaneasca ne obliga sa intelegem
circuitul economic international atat ca un flux de factori de productie dar si ca un flux de factori
de stabilitate si garantii internationale.
Procesul actual de incadrare a Romaniei in circuitul economic international se poate
caracteriza prin: deschiderea continua spre exterior a economiei si diversificarea directiilor si
structurilor fluxurilor de marfuri si servicii; orientarea spre partenerii ce pot determina, prin
intermediul relatiilor economice, accelerarea procesului de integrare a Romaniei in structurile
europene; refacerea si consolidarea relatiilor si fluxurilor economice traditionale, etc.
La momentul actual tranzitia si reforma economica au determinat schimbari importante
in ceea ce priveste eliminarea contradictiilor conceptuale si institutionale intre economia
nationale si mediul economic extern.
Trecerea de la sistemul economic centralizat la cel de tip liber, transformarile radicale ce
au loc ca urmare a acestui amplu proces de tranzitie, au reprezentat pentru agentii economici din
Romania supunerea la o serie de forte de schimbare discontinue, extrem de puternice, care au
ridicat serioase probleme de adaptare si nu in putine cazuri, chiar de supravietuire.
Activitatea intreprinderilor romanesti in actuala perioada de tranzitie, se confrunta cu
numeroase influente negative sau pozitive din partea mediului extern si intern. In urma unor
analize, la nivelul mai multor firme, s-a desprins concluzia ca cei mai importanti factori care au o
actiune favorabila asupra firmei sunt: privatizarea, restructurarea si cererea externa.
Alaturi de acesti factori benefici au aparut o multitudine de factori care au actionat asupra
activitatii firmelor romanesti, in proportii diferite, in mod negativ. Cu incidenta cea mai mare in
cadrul acestor factori se inscriu urmatorii: blocajul financiar, insuficienta resurselor financiare,
fiscalitatea ridicata, creditul scump, inflatia si instabilitatea cursului de schimb. Cu o intensitate
mai mica in franarea activitatii intreprinderilor, putem mentiona: insuficienta pregatire a
resurselor umane, conflictele de munca si managementul neperformant si organizarea inadecvata
a firmelor.

19

Nu putem omite faptul ca in perioada actuala, intreprinderile au fost supuse unor presiuni
externe puternice, care in unele cazuri au depasit capacitatea si posibilitatile lor interne de a le
contracara. Acest aspect apare ca raspuns la situatia indicatorilor economici ce reflecta
performantele economico-financiare si la dificultatile cu care se confrunta firmele in realizarea
obiectivelor strategice propuse.
Evolutia firmelor romanesti a fost influentata atat de amplele schimbari ce au avut loc in
mediul international (dezmembrarea CAER-ului, criza din Golf si din fosta Iugoslavie), dar mai
ales de dinamica modificarilor din cadrul mediului extern. Acesta din urma, cu implicatii majore
asupra unitatilor economice si a economiei in ansamblul sau, a fost determinat de procesul de
tranzitie si de felul in care a fost conceputa si implementata reforma, de caracterul neadecvat, de
cele mai multe ori, a masurilor de politica economica care nu au raspuns exigentelor si
specificitatii tranzitiei, dificultatilor aparute la nivel microeconomic.

20

Capitolul IV : Componentele macromediului ntreprinderii

1.1.

Factorii economici

ntre factorii economici ai mediului ambiant extern pot fi mentionati: piata, puterea
de cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice, potentialul financiar.Piata interna si
externa influenteaza ntreprinderea productiva pentru ca pe bazastudiului cererii aceasta si va
stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate, ct va produce,pentru cine, calitatea, pretul
produselor, precum si elemente ale strategiei acesteia.Dezvoltarea activitatii de marketing
presupune o schimbare de optica n sensulorientarii productiei firmei catre ceea ce se cere pe
piata. Prin intermediul pietei interne siexterne ntreprinderea influenteaza si ea mediul n sensul
schimbarii exigentelor consumatorilor ca urmare a lansarii pe piata a unor noi produse care
satisfac unele nevoi.
Potentialul financiar al unei tari influenteaza activitatea unei ntreprinderi n sensulca un
potential ridicat va favoriza activitatea ntreprinderilor si invers. Ridicarea activitatiicolective,
nvatamntului, culturii, a sanatatii ocrotive influenteaza activitatea firmelor.Pe de alta parte o
activitate eficienta desfasurata n cadrul ntreprinderilor, ainstitutiilor de nvatamnt, n cercetare,
contribuie la cresterea potentialului financiar almediului national respectiv.Prin intermediul
factorilor economici se realizeaza un schimb permanent organizatie firma mediu; aceasta
interdependenta trebuie cunoscuta, analizata si influentata n mod favorabil de managementul
firmei, organizatiei.
1.2.

Factorii tehnici i tehnologici

Factorii tehnici si tehnologici sunt reprezentati n principal de nivelul tehnic

alechipamentelor, masinilor, utilajelor, instalatiilor furnizate ntreprinderilor din tara sau
dinstrainatate, nivelul tehnologiilor folosite, numarul si nivelul licentelor si brevetelor
nregistrate, capacitatea de documentare si inovare s.a.Mediul ambiant tehnic, tehnologic prin
ansamblul factorilor specifici influenteazanivelul productivitatii, costului de productie, calitatea
productiei, nivelul profitului; ngeneral rezultatele economice finale ale ntreprinderii.n
conditiile impactului rezultatelor cercetarii stiintifice, acesti factori au oinfluenta crescnda ca
urmare a accelerarii uzurii morale a tehnologiilor, a reduceriiduratei de aplicare a cunostintelor n
toate domenii de activitate.Analiznd dotarea tehnica si tehnologica utilizata de ntreprindere n
comparatie cualte ntreprinderi din tara si din strainatate, cu obiect de activitate similar, se
poateconstata ca aceasta se afla la un nivel egal, peste sau sub nivelul acestora.Decalajele
tehnice, tehnologice care apar n astfel de situatii genereaza decalajeeconomice ntre
ntreprinderi, care la rndul lor genereaza decalaje economice ntre tari.
Rolul managementului este luarea unor decizii care sa vizeze eliminareadecalajelor
nefavorabile ntreprinderii n scopul cresterii competitivitatii acesteia.

21

1.3 Factorii de management

O ntreprindere poate avea un nivel de dotare tehnica, tehnologica superior fata dealte
ntreprinderi din mediul ambiant extern si intern si totusi sa realizeze o eficienta si
ocompetitivitate redusa n cazul n care dispune de un management neperformant.Factorii de
management exprima gradul de prevedere, organizare, coordonare,evaluare a mediului ambiant
n masura n care n cadrul organizatoric si de gestiune creatstimuleaza personalul din
ntreprindere sa foloseasca posibilitatile respectivului mediu.Functionarea firmelor este
influentata puternic de sistemul de management practicat la nivelul si n cadrul mediului
national, international n care ntreprinderea functioneaza. (Ex: managementul la nivel
guvernamental influenteaza autonomia ntreprinderilor, sistemul de creditare al acestora ,
volumul de investitii, ritmul de dezvoltare al fiecarei ntreprinderi n parte si a fiecarei economii
n ansamblu - implicit)
Activitatea firmei este influentata si de managementul ntreprinderii pe plan mondial.
Astfel, daca la nivel mondialse practica o serie de tehnici performante de management, pot face
obiectul transferului de cunostinte si implicitpot fi folosite si organizate ntreprinderile la nivel
international.
1.4 Factorii socio-culturali

raportul dintre populatia urbana si cea rurala;

nivelul de dezvoltare al nvatamntului;

nivelul de ocrotire al sanatatii;

ponderea si calitatea activitatilor cultural artistice;

mentalitatea

n cadrul societatilor n care ponderea cea mai mare o detine populatia rurala, ngeneral cu un
nivel de calificare redus, activitatea ntreprinderii este influentata negative sub aspectul calitatii
productiei, nivelul productivitatii muncii, n general prin prismaeficientei economice si invers.
Nivelul de dezvoltare al nvatamntului favorizeaza pregatirea fortei de munca si implicit
eficienta activitatii unei ntreprinderi. (Ex: un nvatamnt tehnic nalt calitativreprezinta premisa
favorabila cresterii numarului de inventii, inovatii si aplicarea acestoran activitati productive si
invers).
Un rol decisiv l joaca nvatamntul, care contribuie att la mbunatatirea structuri socioprofesionale a populatiei, ct si, mai ales, la amplificarea nivelului cultural alacesteia, la
formarea unei mentalitati specifice economiei de piata. n acest domeniutrebuie actionat gradual,
n sensul ca, pe de o parte, se impune pregatirea de specialisti decatre firmele romnesti pentru
rezolvarea unor probleme realmente noi, derivate dintranzitia la economia de piata si, pe de alta
parte, amplificarea ponderii populatiei custudii superioare, prin sporirea corespunzatoare a cifrei
de scolarizare n nvatamntulsuperior, cu deosebire economic si juridic.Asemenea transformari,
corelate cu altele din sfera stiintei, culturii si ocrotiriisanatatii vor da noi dimensiuni rolului
22

factorilor socio-culturali n functionarea firmei si managementului sau.Mentinerea capacitatii

fortei de munca prin actiuni de ocrotire a fortei de munca printr-un sistem sanitar bine dotat,
structurat contribuie la buna desfasurare a activitatii ncadrul firmei si invers.Activitatile cultural
- artistice pentru cei fara nici o legatura cu activitatea firmei contribuie la stimularea creative a
personalului, favorizeaza eficacitatea activitatii desfasurate de respectivul personal care a
participat la astfel de activitati.Mentaliatea, ca ansamblu de concepte, convingeri care determina
gndirea si comportamentul influenteaza activitatea desfasurata de persoanlul din ntreprindere.
(Ex:n contextul national n care predomina conceptia ca timpul se masoara n zile, luni, ani
utilizarea timpului de personalul unei firme este mult inferioara fata de contextele nationale n
care predomina conceptia ca timpul se masoara n minute, secunde - "timpul costa bani"
Relatia ntre firme si mediu poate fi exemplificata si n sensul influentei prinaceleasi grupe de
factori a firmei asupra mediului. De exemplu:- O buna functionare a ntreprinderilor productive
din cadrul unui mediu nationalreprezinta premisa favorabila pentru ca acestea sa contribuie cu o
cota mai mare ladezvoltarea nvatamntului, a sustinerii activitatilor socialculturale, de ocrotire asanatatii.- Buna functionare a ntreprinderilor conduce la cresterea
veniturilor salariatilor siimplicit a capacitatii acestora de a participa la diferite actiuni socialculturale, la ridicareanivelului si calitatii pregatirii de specialite si n domeniul managementului.
1.5. Factorii naturali . Ecologici
Factorii naturali ecologici sunt reprezentati de componentele mediului nconjurator
omului: relief, clima, flora, fauna, resursele subsolului, n general cadrulnatural de desfasurare a
vietii materiale.nca din faza de proiecatre a unei ntreprinderi si apoi n faza de constructie se
tineseama de conditiile de relief, clima, de necesitatea amplasarii n apropierea surselor dematerii
prime, functionarea ntreprinderii depinznd n primul rnd de resursele de materii prime.Astfel,
existent unor materii prime indigene reprezinta conditiile favorabile dezvoltarii unei ntreprinderi
dintr-un anumit domeniu prin influenta favorabila asupra eficientei.De asemenea, alegerea
mijlocelor de transport care se vor utiliza ntr-o anumitazona geografica va depinde de conditiile
de relief, de clima.
Dintre factorii ecologici, resursele naturale n special, apele au cea mai mare influenta
asupra ntreprinderii.Caracterul practic neregenerabil al unor resurse, combinat cu cresterea
galopanta a preturilor nfluenteaza costul productiei, rentabilitatea si pretul de vnzare.
Prin activitatea desfasurata firma influenteaza si ea mediul nconjurator n
sensulmentinerii si protectiei mediului nconjurator sau prin degradarea si poluarea lui.
Astfel,se impune o crestere a preocuparilor pentru actiuni pe termen mediu si lung n
vederea cunoasterii si protejarii mediului nconjurator: folosirea unor tehnologii care reduc
poluare, mentinerea echilibrului ecologic, elaborarea de strategii bazate pe resurse regenerabile.

1.6 Factori politici

23

n aceasta grupa pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri,

optiunile privind ponderea proprietatii private si publice, politicile de creditare, de sustinere aimp
ort-exportului, impozitarea. Cu ct ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu attactivitatea
ntreprinderii va fi influentata favorabil si invers.O activitate eficienta desfasurata de catre
ntreprinderile productive favorizeazaritmuri nalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte
acestea si invers.Important este ca managerii firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia
deciziilecare se impun.
1.7 Factori demografici
Mediul demografic reprezinta totalitatea elementelor demografice ce actioneazaasupra
firmei, direct sau indirect.Indicatori specifici care definesc mediul demografic sunt: numarul
populatiei,stratificarea populatiei pe vrste si sexe, stratificarea socio-profesionala, populatia
activa si ocupata, ponderea acesteia n populatia totala, repartizarea teritoriala a populatiei
pemediul urban - rural.Analiza acestor indicatori permite o evaluare corecta a dimensiunii cererii
potentiale, a pietei ntreprinderii.
1.8 Factori juridici
Factorii juridici reprezinta ansamblul reglementarilor de natura juridica prin careeste vizata
direct sau indirect activitatea ntreprinderii.Cei mai semnificativi factori juridici sunt: legile,
decretele, hotarrile guvernamentale, ordonantele, ordinele ministrilor, deciziile prefecturii ce
cuprind o seriede norme de drept de a caror realizare raspund agentii economici.Influenta
factorilor juridici se manifesta att n ceea ce priveste constituirea firmelor ct si functionarea si
dezvoltarea lor (Legea nr.31/1990)

24

Concluzi
ntr-o lume din ce n ce mai globalizat, n care consumatorii dein o putere tot mai mare
i i schimb preferinele tot mai frecvent, n care concurena se desfoar n termeni tot mai
agresivi, n care legislaia, cultura, mediul economic i social sunt tot mai complexe i mai
dinamice, n care angajaii s-au emancipat i au dobndit o mare putere de negociere pe piaa
fortei de munc, orice organizaie trebuie s contientizeze aceste schimbri pentru a putea
supravieui i a avea succes. ntr-un fel sau altul, aceste tendine influeneaz activitatea absolut a
oricrei organizaii, astfel c interdependena dintre organizaii, vzute ca sisteme aflate n
permanent schimb de resurse i informaii cu mediul, respectiv mediul cu care acestea
interacioneaz este decisiv pentru succesul organizaiilor.
n consecin, orice organizaie contemporan trebuie s cerceteze, s cunoasc i s
valorifice condiiile pe care le regsete n mediu, ncercnd s se integreze ct mai eficient n
acesta. Dac asupra mediului intern organizaia poate exercita o influen aproape deplin, n
sensul construirii unui avantaj competitiv viabil pe baza resurselor din acets mediu, factorii de
mediu extern pot fi i ei influenai ntr-o oarecare msur, dar oricum, ei trebuie luai n calcul
de ctre manageri la stabilirea strategiei organizaiilor pe care le conduc. Pe de alt parte, orice
organizaie trebuie s fie contient c, de fapt, mediul extern este parte component a existenei
sale, fiind furnizor al input-urilor care intr n sistem, precum i cadrul n care sunt lansate
output-urile activitii sale. Ca atare, absena unei raportri permanente la condiiile de mediu,
att cele interne, ct i cele externe, poate fi fatal pentru orice organizaie, indiferent de
dimensiunea acesteia, de domeniul de activitate sau de puterea sau succesul acesteia.

25

Bibliografie
http://www.google.ro
http://www.wikipedia.com
http://www.devilstrike.ro
https://www.scribd.com

26