Studenti: I vorciuc Sergiu

Mandalac Alex

Profesor univ.:Bejinaru Ruxandra

Intr-un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi
definita ca fiind procesul deosebit de dinamic al cresterii
interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si
adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale
vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept
implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat
nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat
nationala.
Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la
mijlocul anilor '80, a capatat noi valente si adepti in deceniul '90 si
continua in prezent sa se manifeste cu putere desi are de infruntat
conceptii regionaliste si nationaliste.


Globalizarea este definita prin interdependenta economiei
dintre state, ca urmare a cresterii coeficientului de dependenta fata
de economia mondiala.
Globalizarea este conceputa ca proces al diminuarii taxelor
vamale, al renuntarii la politica vamala si la restrictiile de
circulatie a marfurilor, serviciilor, tehnologiilor si capitalurilor, pe
masura dezvoltarii schimburilor economice internationale.
Globalizarea este considerata ca factor ce determina
diminuarea rolului guvernului national ca urmare a extinderii
actiunii capitalului investitional international si a societatilor
transnationale.
Globalizarea este apreciata drept proces de administrare a
lumii catre forte transnationale.
Procesul de globalizare a economiei mondiale, a nceput la
mijlocul anilor '80, a cptat noi valene i adepi n deceniul '90 i
continu n prezent s se manifeste cu putere dei are de nfruntat
concepii regionaliste i naionaliste.


ntr-un sens larg, procesul de globalizare economic, poate
fi definit ca fiind procesul dinamic al creterii interdependenelor
dintre statele naionale, ca urmare a extinderii i adncirii
legturilor dintre acestea i variate sfere ale vieii economice,
politice, sociale i culturale.
Abordat din punct de vedere economic i financiar,
globalizarea poate fi definit drept ntrirea i lrgirea legturilor
dintre economiile naionale pe piaa global a bunurilor, serviciilor
i mai ales a capitalurilor.
Globalizarea a devenit un proces obiectiv, implacabil, care
se desfoar cu o vitez adeseori ameitoare, cuprinznd n sfera
sa cvasitotalitatea statelor lumii. Sub aspect strict economic, al
eficienei alocrii i utilizrii resurselor, globalizarea economic
apare ca un fenomen raional, de natur s furnizeze un volum mai
mare de bunuri i servicii cu resurse tot mai puine.
Globalizarea economic presupune, aadar, n esen,
globalizarea procesului de creare a produciei interne brute ale
statelor lumii.



Opinii asupra fenomenului de globalizare economica

Susintorii globalizrii

reducerea costurilor
accelerarea tranzaciilor
creterea vitezei de derulare a operaiunilor comerciale,
financiare i tehnologice;
extinderea puternic a pieelor i crearea de noi piee
n consecin are loc o cretere a eficienei ntregii activiti
economice la nivel planetar ca urmare a micrii libere a
capitalurilor, investiiilor, tehnologiilor i forei de munc spre
domeniile i zonele mai profitabile.
Oponenii globalizrii invoc i uneori absolutizeaz consecinele
negative:
desfiinarea naiunii i statului naional;
reducerea locurilor de munc n rile n curs de dezvoltare
sau cu un nivel mai redus al productivitii muncii;
specializarea unor state n activiti de producie generatoare
de poluare i care necesit un consum mare de munc, materii
prime i energie;
adncirea decalajelor economice ( n prezent 258 de persoane
dein o bogie egal cu cea posedat de 2,5 miliarde de oameni
aproape din populaia Terrei).

De asemenea, se menioneaz pericolele privind desfiinarea
unor ramuri, falimentarea unor bnci, destabilizarea vieii
economice, inclusiv a unor state.




Factorii determinanti ai globalizarii economiei

Factorii economico-comerciali care au influenat adncirea
procesului de globalizare a economiei mondiale sunt:
Liberalizarea comerului
Liberalizarea pieelor de capital
Liberalizarea investiiilor strine directe



Srcia

Srcia la nivel mondial, cunoate urmtoarele
coordonate:
numrul persoanelor ce supravieuiesc n condiii de
srcie extrem a crescut cu 200 de milioane n ultimii cinci
ani, n special n Africa Sud-Saharian, Asia Central,
Europa Estic i Asia de Sud-Est ;
850 de milioane de persoane ctig sub salariul ce
asigur pragul minim de subzisten ;
peste 250 de milioane de copii sunt atrai pe piaa
muncii ;
tot mai muli copii triesc n gospodrii cu o singur
surs de venit ;
ponderea n PIB a fondurilor alocate securitii sociale a
sczut dup 1992 chiar i n rile dezvoltate din America de
Nord i Europa .

Migrarea

Fluxurile migratoare internaionale se mpart, la rndul lor,
n mai multe categorii : 66
din rile n dezvoltare ctre rile dezvoltate (de exemplu
din Africa i Asia ctre
Europa, SUA, Canada) ;
din Centrul i Estul Europei ctre Europa de Vest i de Nord,
SUA, Canada i
Australia ;
din Sudul Europei ctre Vestul i Nordul Europei ;
din ri n dezvoltare n ri tot n dezvoltare (de exemplu
migraia spre rile
exportatoare de petrol Arabia Saudit, Kuweit) .
Avnd n vedere acest fenomen se observ structurarea lui n
jurul unor anumite

Caracteristici:
caracterul de flux i reflux datorit fie expirrii contractelor de
munc pe durat
limitat, fie din cauza recesiunii economice cnd sunt constrni s
se ntoarc n ar;
dei iniial era reprezentat de muncitori necalificai, ulterior s-a
observat o nou
prezen i anume emigrani supercalificai ;
vrsta emigranilor ntre 20 i 40 de ani ;
ponderea emigranilor n structura populaiei active este cuprins
ntre 3-10%, iar n
cadrul rilor arabe chiar 50% ;
salariile oferite sunt inferioare fa de cele ale cetenilor rilor
respective ;
ostilitate manifestat din partea populaiei locale mpotriva
fenomenului .

Circulaia forei de munc este analizat clar ntro anex a
GATS numit Anex privind circulaia. Se observ existena unor
avantaje, dar i dezavantaje ale normelor GATS.

La capitolul avantaje menionm :
regimul nediscriminatoriu reliefat de modalitatea
tratamentului naional aplicat
furnizorilor externi i autohtoni i de prezena clauzei
naiunii celei mai favorizate ;
angajamentele asumate trebuiesc aplicate rezonabil,
obiectiv i imparial ;
nu se impune recunoaterea de ctre state a calificrilor
strinilor ;
msurile luate de un stat la frontier nu trebuie s anuleze
avantajele oferite prin
ratificarea acordurilor ncheiate .



La capitolul dezavantaje avem n vedere :

nu se explic clar aplicarea normelor strinilor care lucreaz ca
angajai ai firmelor locale;

regimul de vize ce discrimineaz circulaia strinilor datorit
birocraiei i corupiei ;

nu se interzice guvernelor statelor strine s nu ia msuri severe
de control asupra intrrii strinilor pe propriu teritoriu, facilitnd
discriminarea n funcie de proveniena emigranilor .




Intrebari:

1. Cum poate fi definita globalizarea, si cand anume a inceput?
2. Care sunt sustinatorii globalizarii?
3. Ce invoca si absolutizeaza oponentii globalizarii in consecintele
negative?
4. Care sunt factorii determinanti ai globalizarii?
5. Ce coordonate cunoaste saracia la ordin mondial?
6. Care sunt caracteristicile migrarii.