Suedia

Cuprins:
1. Poziţia geografică

2. Caracteristici ale cadrului natural

2.1. Geologie
2.2. Relief
2.3. Clima
2.4. Hidrografia
2.5. Elemente biopedogeografice
2.6. Arii naturale protejate

3. Populaţia şi aşezările umane

3.1. Vechimea populării, evoluţia numărului de locuitori, densitatea populaţiei
3.2. Mişcarea naturală şi mişcarea migratorie a populaţiei
3.3. Structuri demografice şi socio-economice (structura populaţiei pe grupe de
vârstă şi sexe, structura populaţiei pe medii de viaţă, structura etnică şi
religioasă a populaţiei, structura socio-economică a populaţiei).
3.4. Aşezările urbane
https://minunileplanetei.com/wp-
content/uploads/2018/06/tinutul-lacurilor-din-
suedia.jpg
4. Economia
4.1. Resursele naturale
4.2. Agricultura
4.3. Industria
4.4. Transporturile
4.5. Comerţul
4.6. Turismul

https://i1.wp.com/womanadvice.ru/sites/defa
ult/files/49/nacionalnyy_park_sarek.jpg
 1. Pozitia Geografica
Suedia (suedeza Sverige) sau Regatul Suediei
este un stat in Europa de Nord, situat in partea
estica a peninsulei Scandinave, la țarmurile
Marii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde și
numeroase insule din Marea Baltica (Gotland,
Öland ș.a.).

Are frontiera comuna cu:

• Norvegia la nord-vest (1619 km de
lungime),
• Finlanda (586 km) la nord-est,
• Marea Nordului impreuna cu stramtorile
daneze la sud-vest
• Marea Baltica la est.

Suedia ocupă mai mult de jumătate

din Peninsula Scandinavă, fiind axată pe
jumătatea estică a acesteia si aree o suprafața
de 449.964 km².
 Coasta Suediei are 2400 km lungime.In
nordul extrem,soarele verii nu apune vreme
de doua luni.Noaptea polara din timpul
iernii este corespondentul acestei zile
polare,cu o perioada egala de intuneric.

https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?
q=tbn:ANd9GcSweF26O8sWmhqaBhgBfG7jLNrPHa_EGfjgrQ&
usqp=CAU
 2. Caracteristici ale cadrului natural
2.1 Geologie

Suedia face parte din Scutul Fenoscandian, o zonă de vechi roci cristaline și metamorfice,
consolidată pe parcursul a sute de milioane de ani. Rocile obișnuite sunt gnais, granit,
granodiorit, gresie și marmură. Suprasolicitarea este formată în principal din numeroase perioade
de glaciație și deglaciație. Cel mai comun tip de sol este argila, acoperind aproximativ 75% din
peisaj.

https://www.sgu.se/globalassets/om-
sgu/nyheter/toppbilder/ostersjonstrategin2020_
627.jpg
https://upload.wi
kimedia.org/wik
• Cele mai vechi roci din Suedia datează din
ipedia/commons Arhean , acum mai bine de 2,5 miliarde de
/thumb/0/08/Ov
erview_Baltic_s ani. Rocile subterane cristaline arheene sunt
hield.png/450px limitate la câteva zone din nordul îndepărtat
-
Overview_Baltic și sunt în principal migmatită
_shield.png

• Nordul Suediei are centuri de piatră verde ,

formate din roci vulcanice mafice cu
intercalații de komatiit , cuarțit , șist de
grafit și marmură lapponiană .

• În șase zone din sudul central al Suediei,

rocile paleozoice timpurii se întind
neconform pe vârful scutului fenoscandian,
format din arenită de cuarț marină
cambriană de 200 metri grosime , precum și
șisturi negre din Ordovician și calcar
silurian , gresie și șist. Gresia cambriană
timpurie este păstrată în unele locuri în
fracturi în roca de bază precambriană. Roca
de bază a Gotlandului este aproape exclusiv
calcar și șist silurian.
 2.2 Relieful
Ca parte din Fennoscandia (Scutul Baltic), Suedia are unul din cele mai vechi teritorii din
Europa.Tara s-a conturat inca din Pleistocen,perioada care a inceput acum doua milioane de ani
si s-a sfarsit cam acum 10 000 de ani.In tot acest timp,a fost acoperita in mai multe randuri de
calote imense de gheata. Pe masura ce acesti ghetari inaintau catre Europa Centrala,solul Suediei
se modela si se transforma. Numeroasele lacuri ale Suediei isi datoreaza existenta inaintarii sau
retragerii acestor ghetari. In zilele noastre,apa umple bazinele si depresiunile sapate de masele de
gheata.Un fenomen de luat in seama este si inaltarea continua a terenului,inceputa din momentul
topirii unor mase mari de gheata.

https://
www.pr
ofudeg
eogra.e
u/wp-
content
/upload
s/2013/
01/Hart
a-
Suedia.
gif
Relief Suediei este predominant de platou și de campie, cu urmatoarele particularitați:
• in vestul și nord-vestul țarii se intind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf.
Kebnekajse: (alt. 2111 m).
Alte varfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).
Kebnekaise este cel mai înalt munte din Suedia . Masivul Kebnekaise, care face parte din
Munții Scandinavi , are două vârfuri principale. Vârful sudic glaciar a fost cel mai înalt la 2.120
metri deasupra nivelului mării, dar s-a micșorat cu 24 metri în ultimii 50 de ani, la 2.096,8 metri,
cel mai înalt. Kebnekaise se află în Laponia suedeză , la aproximativ 150 de kilometri nord de
Cercul Polar Arctic și la vest deKiruna lângă traseul de drumeție Kungsleden între Abisko și
Hemavan .

https://upload.
wikimedia.org
/wikipedia/co
mmons/thumb
/4/45/Kebneka
ise_viewed_fr
om_Tarfala_v
alley_-
_narrower_cro
p.jpg/405px-
Kebnekaise_vi
ewed_from_Ta
rfala_valley_-
_narrower_cro
p.jpg
• Spre est munții sunt marginiți de un podiș, care coboara in trepte spre litoralul cu fiorduri al
Marii Baltice, unde se afla Golful Botnic.
Golful Botnic este cel mai nordic braț al Mării Baltice. Este situat între coasta de vest a
Finlandei și coasta de est a Suediei. În partea de sud a golfului se află Insulele Åland, între
Marea Åland și Marea Arhipelagului. Coasta sudică a Golfului Botnic este un tip de țărm cu
ridicături de teren alungite și netezite de alunecarea ghețarilor (numite roche moutonnée),
formațiuni specifice regiunilor afectate de glaciațiune. Golful Botnic, cea mai nordică parte a
Mării Baltice, este asociat cu zona rece, în care domnesc nopțile polare. Cu toate acestea, coasta
sa estică este una dintre cele mai însorite regiuni ale Europei de Nord.
https://maps.wikimedia.org/img/osm-
intl,4,64.95,25.5,290x536.png?
lang=ro&domain=ro.wikipedia.org&title=Golful+
Botnic&groups=_ae8a933f6566ae3e63235506a22
7f32131045e62

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commo
ns/c/ce/Solis_Occasus_in_Sino_Bothnico.jpg
• In partea sudica a țarii se intind campii care inconjoara o mica regiune deluroasa, podișul
Smaland (alt. 377 m) și campia valurita Skania, cu soluri fertile și peisaje asemanatoare
Danemarcei invencinate.
Podisul Småland:
 fundament precambrian acoperit de depozite
 glaciare şi argile postglaciare
altitudine peste 300m (bombarea scutului precambrian)
 şesuri fluvio-glaciare şi depresiuni
https://upload.wikimedia.org/wi
kipedia/commons/7/7a/Svpmap_
sm_land.png

Skåne (Scania)
 situată în sudul podişului Småland
 fundament Precambrian
 relief de câmpie cu altitudini de 150-250m
 cea mai redusă unitate a Suediei (peninsulă)
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/com
mons/thumb/f/f9/Sverigekarta-
Landskap_Sk%C3%A5ne.svg/1200px-
Sverigekarta-Landskap_Sk
%C3%A5ne.svg.png
• Exista foarte multe lacuri de origine tectono-glaciara, mai ales in campia central-sudica a
țarii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) și
Mälaren (1140 km²). Zonele mlaștinoase acopera peste 10% din suprafața țarii.

 Lacul Vänern este un lac situat între regiunile regiunilor istorice Dalsland, Värmland și
Västergötland, în sud-vestul Suediei. Lacul este amplasat la altitudinea de 44 m deasupra
n.m., are adâncimea maximă de 106 m și se întinde pe o suprafață de 5.648 km², fiind cel mai
mare lac în Suedia. Lacul are un volum de 153 km3, el fiind cel mai mare rezervor de apă
dulce din Europa.
Insulele mai mari ale lacului sunt: Torsö, (61 km²), Kållandsö, (57 km²) și Hammarö (47
km²). În total lacul are ca. 22.000 de insule. Lacul Vänern împreună cu canalele Trollhätte și
Göta, formează o cale nautică care travesează Suedia, făcând legătura între orașele Göteborg și
Stockholm. Conform cercetărilor geologice lacul s-a format în ultima perioadă de glaciațiune,

https://upload.wikimedia.
org/wikipedia/commons/t
humb/3/31/Lake_V
%C3%A4nern_details.png
/330px-Lake_V
%C3%A4nern_details.png
 Lacul Vättern este cel de-al doilea lac ca mărime al Suediei (după Vänern) și al șaselea din
Europa. Lacul are o formă alungită, semănând cu un deget. Este situat în partea central-sudică
a Suediei, la sud-est de lacul Vänern.
Suprafața totală a lacului este de aproximativ 1,912km2, cu un bazin hidrografic un pic peste
dublul acesteia – 4,503 km2. Adâncimea maximă a lacului este de 128 metri, cel mai adânc punct
fiind situat în sudul insulei Visingsö. Adâncimea medie este de 41 metri. Lacul are un perimetru
de 642km și un volum de 77km3. Aceste numere tind să rămână fixe deoarece nivelul lacului este
reglementat. Situat în Götaland, lacul este drenat de râul Motala ström, care își are izvorul în
Motala și care se varsă printr-un canal în Marea Baltică. Pe lacul Vättern se află pitoreasca insulă
Visingsö, situată în dreptul orașului Gränna.

https://upload.wikimedia.o
rg/wikipedia/commons/0/0
f/Lake_V
%C3%A4ttern.png
 2.3 Clima
Suedia are o climă în mare parte temperată, în ciuda poziției sale nordice. În munții din nordul
țării predomină clima sub-arctică.

Clima este mai aspra in regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter
continental, și mai blanda in partea sudica, unde influența marina este puternica, iar precipitațiile
depașesc 500 mm/an (temperat-maritima). Curentul Golfului, curentul cald al Golfului din
Atlantic, imprima Suediei un climat mai bland decat cel al altor regiuni situate tot in indepartatul
nord.

Stockholm, capitala țarii, se situeaza aproape la aceeași latitudine ca și sudul Groenlandei, dar
in iulie beneficiaza de o temperatura medie de +18° C, cu maxime de peste +28 – +30° C anual.
Iarna, temperatura medie se situeaza ușor sub zero, iar caderile de zapada sunt moderate. Mai
spre nord insa, Suedia are ierni lungi si friguroase, cu caderi abundente de zapada. Stratul de
zapada poate sa se mențina, in anumite locuri, precum in rezervația Abisko din nord-vestul țarii,
pana la 10 luni pe an, la inalțimi de peste 500 m netopindu-se niciodata.
https://www.globi.ro/assets/240314/clima-
suedia.png
 La nord de cercul polar (in län-ul Norrbotten și in nordul län-ului Västerbotten), soarele nu
apune in lunile iunie și iulie. Mai la sud, in aceleași luni, deși soarele se situeaza pentru cateva
zeci de minute sub linia orizontului, este suficienta lumina la orice ora pentru a depune activitați
diurne fara iluminat adițional (așa-numitele nopți albe). In Stockholm, in luna iunie, noaptea
dureaza cateva ore.)
O caracteristică importantă a climei Suediei este diferența semnificativă între orele de zi și de
noapte de-a lungul anilor. În timpul verii, nopțile sunt restrânse la câteva ore de semi-întuneric, în
timp ce iarna, zilele durează doar câteva ore destul de încețoșate.

https://cdn.pix
abay.com/phot
o/2017/06/30/
21/24/sweden
-
2459840_960
_720.jpg
 2.4 Hidrografia
Hidrografia este reprezentata de numeroase rauri in general scurte (Ume 465 km, Lule 450
km), dar cu debite bogate și un potențial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) și de
cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri și rauri sunt legate intre ele
prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traverseaza partea de sud a Suediei
și face legatura intre lacuri si rauri pe o distanța de 560 de kilometri, de la Göteborg la
Stockholm.

https://www.scrigroup.com/fi
les/turism/264_poze/image00
1.png
 2.5 Elemende biopedogeografice
Jumătate din suprafața țării este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid). Mai puțin de 10%
este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). În partea nordică și
centrală a țării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate, iar în extremitatea sudică
pădure de fag și stejar. În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetația de tundră montană. În
faună se remarcă ursul (protejat de lege), elanul, nevăstuica, hermelina, păsările de apă. Există 16
parcuri naturale și 753 de rezervații de stat și alte rezervații care protejează flora tipică de tundră
sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată.

https://upload.wikimedia.org/
wikipedia/commons/thumb/c/
c9/Moose-Gustav.jpg/250px-
Moose-Gustav.jpg
 2.6 Arii naturale protejate
Suedia are 29 de parcuri naționale, care sunt deținute de stat și gestionate de Agenția Suedeză
pentru Protecția Mediului.

• Parcul Național Padjelanta

Parcul Național Padjelanta funcționează încă de
la 1962 și ocupă o suprafață de 198,400 hectare
(490,257 acri) în Norrbotten County. Parcul
face parte din zona Laponiană, un centru al
patrimoniului mondial UNESCO și găzduiește
trei sate tradiționale din Laponia. Geografia
parcului este caracterizată de câmpii deschise și
lacurile mari din Virihávrre și Vastenjávrre.
Parcul Național Padjelanta sprijină populațiile
de ren, vulpi arctici, wolverine, lemmings,
precum și avifauna și florile alpine.
https://photos.wikimapia.org/p/00/02/99/23/75_big.jpg
• Parcul Național Sarek
Parcul Național Sarek se află, de asemenea, în județul Norrbotten și se întinde pe o suprafață de
197,000 hectare (486,798 acri). Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Europa, fiind stabilit
în 1909. Este renumit pentru că are unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din Suedia cu
forme de relief, cum ar fi munții, ghețarii, văi și platouri. Cele mai notabile dintre aceste forme
de relief includ văile Rapa și Kukkesvagge, Podișul Ivarlako și Munții Sarektjaaka și
Piellorieppe.
Fauna prezentă în parc include râsul, elanul, wolverinele, reni, vulpea arctică, ursul brun,
lemming și moose, precum și populațiile de păsări montane. Oamenii indigeni Sami au locuit de
secole în zona Sarek, iar regiunea este inclusă și în zona mai mare a Laponiei.

https://upload.
wikimedia.or
g/wikipedia/c
ommons/8/89
/Sarek_Natio
nal_Park.jpg
 3.1. Vechimea populării, evoluţia numărului de
locuitori, densitatea populaţiei

Factorii istorici si impactul asupra populatiei

Epoca vikingă a Suediei a cuprins secolele VIII - XI. La începutul secolului XII s-a creat un
stat suedez independent. În 1397, delegaţii ale Danemarcei, Norvegiei şi Suediei au realizat
Uniunea de la Kalmar, ce prevedea reunirea celor trei regate sub aceeaşi coroană. Statul suedez
modern a fost fondat în 1523, prin destrămarea Uniunii de la Kalmar şi alegerea primului rege
al Suediei, Gustav Vasa. Expansiunea teritorială din secolul XVII a condus la formarea
Imperiului Suediei. Finlanda, ca şi alte teritorii din afara Peninsulei Scandinave, s-au desprins
treptat în secolele XVIII şi XIX. În urma războaielor napoleoniene, Norvegia a fost cedată
Suediei, iar tentativa de păstrare a suveranităţii s-a soldat cu campania militară a Regelui
Suediei împotriva Norvegiei (1814), încheiată prin Convenția de la Moss, care a obligat
Norvegia să intre într-o uniune personală cu Suedia sub coroana suedeză, situație care a durat
până în 1905. Această campanie militară a fost ultimul război în care a fost angrenată Suedia.
Din 1814, a fost adoptată politica de nealiniere pe timp de pace şi de neutralitate în timp de
război, în vigoare şi astăzi. Suedia a rămas o ţară neutră în timpul celor două războaie
mondiale. A continuat să fie nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este, în prezent, membră
a niciunei alianţe militare
Hartă veche care ilustrează Suedia în perioada de apogeu a Imperiului Suedez (1648-1721). Harta Homann a Scandinaviei,
Norvegiei, Suediei, Finlandei, Estoniei și Livoniei, din 1730, de Johann Baptist Homann (1664–1724);
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi
%C8%99ier:1730_Homann_Map_of_Scandinavia,_Norway,_Sweden,_Denmark,_Finland_and_the_Baltics_-
Caracteristici demografice:

Historical populations

Year Pop. ±%
• Populatie: 10,099,265 (locul 91 in lume)
1570 900,000 —

1650 1,225,000 +36.1%

1700 1,485,000 +21.2%

1750 1,780,700 +19.9%

• Densitatea populației în Suedia este de 25
1800 2,347,300 +31.8% pe Km2.
1850 3,482,500 +48.4%

1900 5,136,400 +47.5%

1950 7,041,900 +37.1%

• 88,2% din populație este urbană (8.904.762
1970 8,081,300 +14.8%
de persoane în 2020)
1980 8,318,000 +2.9%

1990 8,590,600 +3.3%

• Vârsta medie în Suedia este de 41,1 ani.
2000 8,882,800 +3.4%

2010 9,415,600 +6.0%

2019 10,327,600 +9.7%

Source: Historical figures – Sveriges land

och folk,[4] Modern figures – Statistics
Sweden [1] As of:[5] Dec. 2019[6]
 3.2. Mişcarea naturală şi mişcarea
migratorie a populaţiei
Rata Rata Sporul Fertilitate Mortalitate
natalității mortalitatii Natural infantilă
Perioada (‰) (‰) (‰) nr.copii/femeie

• Mişcarea naturală n‰ - m‰
(‰)

1950-1955 15,4 9,7 5,6 2,24 19

Evoluția
1955-1960 14,8 9,7 4,7 2,25 17
principalilor
1960-1965 14,8 10 4,8 2,31 15
indicatori
1965-1970 13,5 10,3 4,5 2,17 12 geodemografici
1970-1975 11,7 10,5 3,0 1,91 10 în intervalul 1950
1975-1980 11,3 11 0,7 1,66 8
- 2020
și în perspectiva
1980-1985 13,0 11 0,3 1,64 7
anului 2050
1985-1990 13,5 11,2 1,8 1,91 6

1990-1995 10,4 11 2,6 2,01 5

1995-2000 10,8 10,7 -0,3 1,56 4

2000-2005 10,8 10,5 0,3 1,67 3

2005-2010 11,9 9,9 1,9 1,89 3

2010-2015 12 9,5 2,5 1,90 2

2015-2020 11,9 9,2 2,7 1,85 2

2045-2050 10,9 10,1 0,8 1,83 1

Evolutia miscarii naturale a populatiei in
Suedia (1950-2020 ;2050)
 • mişcarea migratorie a populaţiei

Un recensământ din 2007 a arătat că 13,4% (1,23 milioane) din cetățenii suedezi s-au născut în
altă țară. Acest fapt reflectă migrațiile între țările nordice, precum și perioade de imigrație pentru
căutarea unui loc de muncă, iar, în ultimele decenii, imigrația refugiaților și a unor membri a
familiilor deja stabilite în Suedia. Astfel, Suedia s-a transformat dintr-o țară de emigranți (până la
primul război mondial), într-o țară care primește imigranți (începând cu al doilea război
mondial). În 2007, imigrația a atins cota maximă, 99.485 de persoane stabilindu-se în Suedia.
Dintre imigranți, cel mai mare grup etnic din 2007 l-au reprezentat finlandezii, urmați de
persoane născute în fosta Iugoslavie, în Irak, Polonia, Iran, Danemarca, Germania, Norvegia,
Turcia, Chile, Liban, Tailanda, Somalia, Regatul Unit, Siria, China și Statele Unite. În ultimul
deceniu, cei mai mulți imigranți au provenit din Irak, Polonia, Tailanda, Somalia și China.
 Evolutia migratiei in Suedia, in perioada
1990/2020
1990 2000 2010 2019/2020
Stocul de emigranti (nr) 788,8 1003,8 1384,9 2005,2
Stocul de emigranti (%) 9,2 11,3 14,7 20,0
Rata migratiei nete (‰) 3,6 1,3 5,3 2,9
Ritmul anual de creștere a 3,4 1,4 3,8 4,5
stocului de emigranți
Stocul de refugiati (nr.) 19581 47693 52733 75705

Evolutia stocului de
emigranti (nr.) in Suedia, in
perioada 1990/2020
Evolutia rata migratiei nete (‰)
in Suedia, in perioada
1990/2020

Evolutia ritmul anual de

creștere a stocului de emigranți
in Suedia, in perioada
1990/2020
 3.3. Structuri demografice şi socio-economice

• structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe

Structura
populației pe
grupe mici de
vârste și sexe
2019
• structura etnică şi religioasă a populaţiei

Nr.crt Etnia (nationalitatea) Nr. % din totalul

populatiei
Total populatie: 10.175.214 100
-din care
1 Suedezi 8.246.050 80.9%
2 Sirieni 191,530 1.8%,
3 Iraq 146,048 1.4%
4 Finlandezi 144,561 1.4%
5 Polonezi 93,722 0.9%
6 Alte nationalitati 1.353.303 13.3%

In Suedia cea mai mare pondere a populatiei o reprezinta suedezii cu un procent de

80,90% din totalul de 10.175.214 locuitori. Din totalul de 100% al populatiei Suediei
aproximativ 20% este alcatuit din minoritati: sirieni 1,80% si iraqieni 1,40% care s-au
stabilit in Suedia din pricina razboiului din tarile natale. Un procent de 1,40% este
reprezentat de finlandezi iar polonezii se gasesc in 0,90% din populatia totala a Suediei.
13,30% din populatie este reprezentata de alte nationalitati precum: iranieni, somalezi,
romani, norvegieni, turci, indieni, chinezi, somalezi, libanezi, brazilieni, turci, croati,
francezi, marocani etc.
Structura națională a populației (2019)
 Suedezii sunt printre cei mai puțin religioși oameni, doar 2% din cetățeni ducându-se în mod
regulat sau semi-regulat la un serviciu religios. Mai puțin de 24% din cetățenii Suediei cred în
existența unei divinități, între 17 și 83% fiind clasați ca atei. Majoritatea populației religioase
este creștină, de rit protestant, luteran (evanghelic).
• structura socio-economică a populaţiei

Populaţia activă reprezintă populaţia ocupată precum şi populaţia neocupată (şomerii). Din
totalul populatiei Suediei de 10.175.214 , doar 53% reprezinta o populatie activa adica un numar
de 5.445.159, iar 47% reprezinta o populatie inactiva cu un numar de 4.730.055, o valoare relativ
egala prin care putem deduce ca forta de munca in Suedia este una relativ scazuta.

In Suedia Sectorul primar dispune de 32% din totalul populatie active, sectorul secundar de
41% iar sectorul tertial reprezinta cea mai mica valoare a populatiei actve cu doar 27% din
populatia activa.
Rata somajului reprezinta raportul între numărul şomerilor şi numărul total al activilor iar in
Suedia aceasta rata este de 8,20%.
 3.4. Aşezările urbane

În prezent Suedia este împărțită în 21 de comitate (län). În fiecare comitat există un birou
administrativ (länsstyrelse) numit de guvern și un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este
mai departe divizat în comune (kommuner), în total, în 2004 existând un număr de 290 pe tot
teritoriul Suediei.

https://upload.wikimedia.org/wikiped
ia/commons/1/14/Sweden_counties.p
ng
În mod tradițional Suedia este împărțită în trei regiuni istorice (landsdelar):

• Götaland - Suedia de Sud, incluzând Scania, fost teritoriu danez și Västergötland cu orașul
Göteborg.
• Svealand - Suedia Centrală, partea cea mai veche a țării, cuprinzând și orașul Stockholm
• Norrland - jumătatea nordică a țării, cuprinzând 59% din suprafața Suediei, dar doar 12% din
populația țării, cuprinzând și o parte importantă din Laponia, locuită de populația Sami.
Cea de a patra regiune istorică a Suediei a fost până în 1809 Österland, actuala Finlandă.
Până la reforma administrativă întreprinsă în anul 1634 de Axel Oxenstierna, Suedia era divizată
în 25 de regiuni (landskap).

Orașe principale:
• Stockholm
• Göteborg
• Malmo
• Uppsala
• Linköping
• Norrköping
• Jönköping
• Helsingborg
• Östersund
 Stockholm este capitala și cel mai mare oraș din Suedia. Orașul este totodată reședința regiunii
administrative Stockholms län. Stockholmul avea în anul 2009 o populație de 829.417 locuitori
(2.019.182 în zona metropolitană).
Fiind capitala Suediei, Stockholm este sediul Guvernului și al Parlamentului. Este de asemenea
orașul de reședință al șefului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf.
Prima atestare documentară a orașului datează din 1252, când era o piață importantă în comerțul
cu fier din minele de la Bergslagen. Se spune că orașul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a
proteja Suedia de invazia maritimă a forțelor străine și pentru a împiedica jefuirea unor cetăți ca
Sigtuna pe lacul Mälaren.

https://www.democracywithoutborders.org/files
/View_of_Stockholm-1200-1024x403.jpg
 4. Economia
Suedia este cea de-a șaisprezecea țară cea mai bogată din lume din punct de vedere al PIB
(produs intern brut) pe cap de locuitor, iar cetățenii săi au un nivel ridicat de viață. Suedia este o
economie mixtă orientată către export. Lemnul, energia hidroenergetică și minereul de fier
constituie baza de resurse ale unei economii cu un accent puternic pe comerțul exterior. Sectorul
ingineriei din Suedia reprezintă 50% din producție și exporturi, în timp ce telecomunicațiile,
industria auto și industria farmaceutică au, de asemenea, o importanță deosebită. Suedia este al
nouălea mare exportator de arme din lume. Agricultura reprezintă 2% din PIB și din ocuparea
forței de muncă. Țara se situează printre cele mai mari pentru conexiunea la telefon și internet.

Suedia este a patra cea mai competitivă economie din lume, potrivit Forumului Economic
Mondial din Global Competitiveness Report 2012–2013. Suedia este cea mai performantă țară
din Indicele Global Green Economy 2014 (GGEI). Suedia este pe locul patru în IMD World
Competitiveness Yearbook 2013. Conform cărții The Flight of the Creative Class de către
economistul american, profesorul Richard Florida, de la Universitatea din Toronto, Suedia este
clasată ca fiind cea mai bună creativitate din Europa pentru afaceri și se prevede că va deveni un
magnet de talent pentru cei mai destoinici lucrători din lume. Cartea a întocmit un index pentru a
măsura tipul de creativitate pe care îl pretinde este cel mai util pentru afaceri - talent, tehnologie
și toleranță.
• Produsul Intern Brut: 4,6 (trimestrul al treilea 2011)
• Inflatie: 2,3%(decembrie 2011)
• Somaj: 7,1% (decembrie 2011)
• Principalele ramuri industriale: industriile forestiera, miniera, productia de inalta tehnologie,
telecomunicatii
• Principalii parteneri comerciali: Germania, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Finlanda,
Regatul Tarilor de Jos, SUA.

Produsul intern brut (PIB) din Suedia a fost în valoare de 575 miliarde de dolari americani în
2019, conform datelor oficiale ale Băncii Mondiale și proiecțiile din Trading Economics.
Valoarea PIB a Suediei reprezintă 0,47 la sută din economia mondială.

http
s://tr
adin
gec
ono
mic
s.co
m/s
wed
en/g
dp
 4.1. Resursele naturale
Cuprul, aurul și fierul au fost exploatate în Suedia
încă din Evul Mediu. De exemplu, mina de cupru Falun
din districtul Bergslagen a fost exploatată de peste 700
de ani în momentul închiderii sale în anii '90. Din punct
de vedere istoric, zona Bergslagen a avut cea mai
extinsă exploatare minieră - cu peste 3000 de lucrări de
minereu în secolele XVIII și XIX. De la începutul
secolului al XX-lea, descoperirea rocilor centurii
metasupracrustrale și a pietrelor verzi din nordul
Suediei a deschis noi resurse, precum minereul de fier
Kiruna, zăcământul de cupru Viscaria și zăcământul
Aitik de aur și argint. Districtul Skellefte este cunoscut
pentru un depozit masiv de sulfuri găzduit în roci
metavolcanice, împreună cu mineralizarea aurului în
venele de cuarț. Caledonidele suedeze găzduiesc, de
Harta resurselor naturale - metalele sunt în asemenea, depozite masive de sulfuri. În 1997, erau
albastru ( Fe , Cu , Zn , As (semi-metal), Ag , active doar 17 mine de metal
W , Au , Pb , U ; PY - pirită ), combustibilii
fosili sunt în roșu (C - cărbune , OS - șist
uleios )
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Natural_resour
ces_of_Sweden.png/330px-Natural_resources_of_Sweden.png
 4.2. Agricultura

Agricultură specializată în creșterea animalelor pentru lapte și carne (bovine, ovine, porcine,
păsări) și producția de cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Se mai cultivă cartofi, sfeclă de zahar,
legume, plante furajere.

Sectorul agricol suedez (industria forestieră și alimentară nu este inclusă) are 177.600 de
angajați, ceea ce reprezintă 1,5% din forța de muncă suedeză. Există 72.000 de ferme și alte
activități agricole, ceea ce reprezintă jumătate din numărul din 1970. Ferma medie are 36 de
hectare (89 de acri) de câmpuri.

Agricultura lactată este cel mai mare sector din punct de vedere economic și este responsabilă
pentru 20% din valoarea producției agricole suedeze. Producția de carne de porc și de pasăre
este, de asemenea, relativ mare, în timp ce producția de oaie și miel este destul de mică.
https://citygrownurbanagri
cultureinsweden.files.word
press.com/2013/03/farmin
g-in-sweden.jpg
 4.3. Industria

Suedia are o industrie de producție eficientă orientată spre export, care contribuie semnificativ
la economia țării. Există puțini angajați în industria prelucrătoare privată în comparație cu
angajații din industria prelucrătoare publică. Companiile private din țară reprezintă aproximativ
nouă zecimi din producția industrială. Automobilismul este cel mai mare sector din industria
prelucrătoare, care reprezintă aproape jumătate din valoarea adăugată industrială. Uzinele de
producție aerospațială și auto sunt situate în partea de sud a țării, iar producătorii de automobile
precum Saab și Volvo sunt recunoscuți la nivel mondial. Instalațiile electronice și electrice sunt
situate în principal în Västerås și Stockholm. Orașul Stockholm este cel mai mare producător de
echipamente de comunicații din țară, în timp ce fabricile mici de prelucrare a plasticului și
metalelor se găsesc în partea de sud a țării. Stenungsund, care este situat pe coasta de vest a țării,
este renumit pentru industria petrochimică. Biotehnologia și produsele farmaceutice sunt unele
dintre subsectorul cu cea mai rapidă creștere din țară și sunt situate în apropierea centrelor de
cercetare medicală de top din țară.
https://image.slidesharecdn.com/geo
gpresentationnortherneurope-
090302191916-phpapp02/95/geog-
presentation-northern-europe-31-
728.jpg?cb=1236021624
 4.5. Comerţul

Exporturile din țară contribuie cu aproximativ o treime din PIB, iar în prezent, țara exportă
produse finite care sunt dominate de produse de inginerie, cum ar fi echipamentele de
telecomunicații, mașinile și echipamentele hidrocentrale. De asemenea, țara exportă echipamente
chimice și biotehnologice și de înaltă tehnologie. Majoritatea acestor produse au exportat în
principal în Regatul Unit Germania, Danemarca, Finlanda și Norvegia, care reprezintă
aproximativ două treimi din piața de export a țării. Importurile țării sunt în general diversificate în
comparație cu exporturile. Inițial, petrolul a fost cel mai important import, mai ales înainte de anii
1980, când a reprezentat aproape 1/4 din valoarea totală. Țara importă majoritatea produselor sale
din Norvegia, Olanda , Danemarca și Marea Britanie.
 4.6. Turismul

Turismul din Suedia reprezintă o porțiune relativ mică a economiei țării, iar în 2011 au contribuit
cu 2,9% din PIB și au câștigat țării aproximativ 264 milioane de coroane suedeze și din aceasta
aproximativ 928 miliarde au fost rezultatul cheltuielilor de la vizitatori străini. În Suedia, 7,1%
din veniturile gospodăriilor sunt cheltuite pentru turismul local. Majoritatea turiștilor care
vizitează Suedia provin în principal din țări vecine, cum ar fi Norvegia , Danemarca și Finlanda .
Alte țări cu o sursă semnificativă de turiști către țară includ Regatul Unit și Germania. Unele
dintre atracțiile din țară, inclusiv Muzeul Vasa și Teatrul Palatului Drottningholm. Alte atracții
includ literatura, arta suedeză, muzică și modernism. Țara are 13 situri ale Patrimoniului Mondial
UNESCO . Majoritatea turiștilor vizitează țara, în special vara, când temperaturile sunt relativ
ridicate, sunt destinate Skåne și coasta centrală și sudică a țării, care au plaje frumoase de nisip.
Gotland este o altă regiune renumită pentru vizitatori, în special în perioada de vară. În 2006, țara
a primit 7,6 milioane de vizitatori și până în 2016, țara a primit aproximativ 13,9 milioane de
vizitatori.
Suedia are o serie de situri ale Patrimoniului Mondial , care sunt populare ca destinații turistice.
Acestea includ:

• Peisajul agricol al insulei Öland , vizitat pentru caracteristicile sale geologice și geografice
• Birka și Hovgården pe insulele Björkö și Adelsö din Mälaren lângă Stockholm
• Satul bisericesc Gammelstad , Luleå , în nordul Suediei
• Palatul Drottningholm , Teatrul și domeniul regal
• Fierăria Engelsberg
• Hanseatic orașul Visby
• „ Coasta înaltă ” din Ångermanland
• Zona laponiană , Laponia suedeză , în nordul Suediei
• Zona minieră a Marelui Munte de Cupru din Falun
• Portul naval Karlskrona
• Sculpturi în stâncă în Tanumshede
• Skogskyrkogården din Stockholm
https://lh3.googleusercontent.com/proxy/at03nmfdE0gzQk7HzqZpMs7
2PbH2fYF4aFkKDVr9-2HEoub891exNZmYAeKQKv72pS-4j-
0R0asBWwbpayp8_HTdCBq0Qk44NkykOxJ_
 Bibliografie:
• https://www.worldatlas.com/articles/what-are-the-biggest-industries-in-sweden.html
• https://ro.ripleybelieves.com/how-many-national-parks-does-sweden-have-8471
• https://www.slideshare.net/LigiaDuciuc/85181073-suediaprezentare
• https://en.wikipedia.org/wiki/Geology_of_Sweden
• https://www.sgu.se/en/geology-of-sweden/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Botnic
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_V%C3%A4ttern
• http://www.mae.ro/node/1743
• https://
www.referatele.com/referate/geografie/online10/Stat-puternic-industrializat-in-nordul-Europei
-Suedia-referatele-com.php