Olanda

Proiect realizat de

Localizare

Evolutia umana

Olanda are o populaie estimat la 16.491.852 persoane .

Este a 11-a cea mai populat ar din Europa i a 61-a cea mai populat ar din
lume.
ntre 1900 i 1950 populaia rii aproape s-a dublat, de la 5,1 la 10,0 milionane de
locuitori.
Din 1950 pn la 2000 populaia a crescut n continuare de la 10,0 la 15,9 milioane
de locuitori, dar creterea populaiei a sczut comparativ cu cei 50 de ani preceden i .

Rata de cretere
estimat este n
prezent 0,436%
(ncepnd din 2008).

Indici demografici

Rata fertilitii n Olanda este de 1,66 copii la o femeie (ncepnd cu 2008),

care este mare n comparaie cu multe alte ri europene, dar cu mult sub
rata de 2,1, necesar pentru nlocuirea natural a populaiei

Sperana de via este mare: 82 de ani pentru femei i 77 pentru brbai.

ara are o rat de migraie de 2,55 migraii la 1.000 locuitori.
Majoritatea populaiei din Olanda este de etnie olandez. La estimarea din
2005 populaia numra: 80,9% olandezi, 2,4% indonezieni(indo-olandezi,
sud molucani) 2,4% germani, 2,2% turci, 2,0% surimanezi, 1,9% marocani,
0,8% antilieni i arubani i 6,0% alii.
Olanda este a 25-a cea mai dens populat ar din lume, cu 395 de
locuitori pe kilometru ptrat (1.023/km ptrat) sau 484 de persoane pe
kilometru ptrat (1.254/km ptrat) doar dac terenul este luat n calcul. Este
cea mai dens populat ar din Europa.

Religie

Olanda este una din rile cele mai laice din Europa de Vest, doar 39%
fiind afiliai religios( 31% pentru cei sub 35 de ani) i mai puin de 20%
viziteaz biserica regulat. n prezent, romano-catolicismul este religia
cea mai rspndit din Olanda, formnd originea religioas a 26,3%
dintre persoanele olandeze, n scdere de la 40% n 1970. Biserica
Reformat din Olanda urmeaz cu 11,4% din populaie.
n 2006 au fost 850.000 de musulmani (5% din populaia total
olandez). Olanda are o valoare estimativ de 250.000 de buditi sau
oameni care se simt puternic atrai de aceast religie, n mare masur,
de culoare alb olandez. Exist aproximativ 95.000 de hindu i dintre
care 85% provin din Surinam. Sikhsi sunt o alt minoritate religioas
numrnd n jur de 12.000, localizat n principal n sau n jurul
Amsterdamului.

Principalele areale culturale

Se disting patru regiuni: de Vest, de Nord, de Sud, de Est.

Regiunea Nordic
se remarc prin producia de gaze naturale (exploatarea pe uscat i din
platforma continental), pe baza crora se dezvolt industria
chimic, a aluminiului etc. Prezent este i industria energetic
(termoenergie). Agricultura (creterea animalelor) ocup un loc
important n structura economiei regiunii. Principalele centre sunt:
Groningen, Leeuwarden, Delfzijl.
Regiunea Vestic
Conurbaia Randstad Holland (peste 5,9 mil. loc.) se prezint sub
forma unui inel incomplet, desfurat ntre gurile Rhinului i vechiul
golf Zuidersee.

Cuprinde mai multe centre urbane: Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht,

Haarlem, Dodrecht, Leiden, Hilversum. Au fost separate trei regiuni
industriale: 1. Amsterdam (pe rul Amstel) Ijmuiden Haarlem: industrie
constructoare de nave, avioane, autovehicule, industrie petrochimic,
chimic, industrie siderurgic, electronic. 2. Rotterdam Dodrecht
Haga: industrie petrochimic, chimic, energetic, construcii de nave. 3.
Utrecht: electronic, metalurgie.
Regiunea Estic, cu principala grupare industrial Arnhem Nijmegen
(industria textil, metalurgic, electronic, exploatarea gazelor naturale).

Regiunea Sudic se distinge prin dezvoltarea industriei siderurgice,

chimice, petrochimice, constructoare de maini, industriei textile. Terenurile
sunt cultivate cu secar, ovz, cartofi, plante furajere etc. Regiuni
industriale importante: 1. Tilburg Breda; 2. Eindhoven; 3. Maastricht
Haarlem

Arhitectura olandeza
Olanda a nascut conceptul modern de arhitectura func ional. In
acest tinut scufundat, Holl-land, dupa cum ii arata si numele,
pamantul este cel mai pretios capital. A construi inseamna pentru
olandez a-si aplica geniul pragmatismului si inventivitatea asupra
orizontului care abia se inalta la 200 m si asupra inaintarii apelor.
Intre canale, diguri si varsarea Meusei in Atlantic, Rotterdamul este,
intr-adevar, o sfidare pe verticala a arhitecturii contemporane. In
acest moment el reprezinta cel mai mare port al lumii, iar printre
celelalte mari orase ale Olandei, Rotterdamul este rezervatia prin
excelenta de realizari in arhitectura ultimilor 50 de ani. Metropola a
fost reconstruita dupa bombardamentele devastatoare din cel de-al
doilea razboi mondial si ofera astazi un spectacol extraordinar al
creativitatii in arhitectura si urbanism.

Palatul Noordeinde

Palatul Noordeinde este unul dintre cele patru palate oficiale

familiei regale olandeze.
La nceput, palatul era o ferm medieval, transformat apoi ntr-o
reedin spaioas de ctre, Willem van de Goudt n 1533. Pilonii
fermei originale nc pot fi vzui n actuala pivni a palatului.

Paleis op de Dam

Paleis op de Dam este un palat regal situat n piaa Dam din centrul
oraului Amsterdam din Olanda.
a fost cldit n epoca de aur n anii 1648 - 1665, cnd regatul
Olandei se afla n perioada apogeului.
Palatul a fost construit ca primrie n stilul clasic al rilor de Jos
dup planul arhitectului Jacob van Campen. Sculpturile au fost
efectuate de Artus Quellijn.
in anul 1808 cldirea a fost folosit pentru prima oar ca re edin
regal a casei de Orania.
din 1939 este reedin regal permanent, aici fiind primii trimiii
diplomai strini. ntre anii 2005 - 2009 din cauza lucrrilor de
renovare a fost nchis, iar din anul 2009 este redeschis din nou
vizitatorilor.

Muzeul Van Gogh

Muzeul Van Gogh este n mare
parte un muzeu al postimpresionismului;
Van Gogh aparinea acestui
curent artistic.
Muzeul deine peste 200 de
picturi, peste 1.000 de desene,
zeci de stampe, 4 albume i
aproximativ 750 de scrisori trimise
sau primite de marele artist.
Foarte multe opere ale lui Van
Gogh reprezint munca de la ar.
Natur moart cu floareasoarelui

Casele cubice din Rotterdam

Gastronomie

Mancarea traditionala olandeza este mai degraba grosolana si

consistenta, decat eleganta.
Un mic dejun olandez consta in general din paine proaspata,
branza, carne gatita sau carnati, unt, un ou fiert si dulceata sau
miere.
La vremea ceaiului sunt preferate clatitele cu unt si zahar.
Olanda este o tara faimoasa pentru sortimentele de branza
Goudse, Edammer si Leidse, care pot avea aroma de chimion. La
micul dejun se bea suc de fructe, cafea sau ceai.
Bautura spirtoasa locala se numeste jenever si este disponibil in
mai multe arome.
Cele mai populare marci de bere sunt Amsel si Heineken.

Cultura olandeza

Cultura olandeza este unica, la fel ca oricare alta, dar cu multe

contradictii. Olandezii sunt moderni si progresivi, insain acelasi timp
isi conserva si pastreaza standardele si valorile.
Ca sa ii poti intelege, trebuie sa stii cateva lucruri despre ei. Fiind
cunoscuti pentru profesionalismul lor, sunt genul deoameni care
atunci cand vine vorba de afaceri le place sa treaca direct la
acestea si sa nu se incurce cu prostii.
Parcul Keukenhof din Olanda, cea mai mare grdin de flori din
lume, cu peste 7 milioane de plante nflorite.
Roii, mov, galbene, portocalii, violete i albe, numeroase lalele din
peste 1.000 de varieti i de toate culorile au fost plantate n acest
parc de 32 de hectare. Ele sunt nconjurate de brndue, gladiole,
narcise i frezii.

Bibliografie

http://www.indexmundi.com/netherlands/demographics_profile.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Olandei
http://www.norocolanda.nl/ce-unde-cand/arta-si-arhitectura/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Cl%C4%83diri_%C8%99i_structuri_
%C3%AEn_Olanda