Sunteți pe pagina 1din 32

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic i Comercial

PIATA TURISTICA
A GRECIEI

Student: Gisca Raisa-Daniela


Grupa: IV

Cuprins

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

I.Elemente de cadru general.......................................................................................................... 3


II.Istoria Germaniei........................................................................................................................ 4
III.Situatia economica..................................................................................................................... 6
IV.Populatia si demografia............................................................................................................. 8
V.Mediul politic............................................................................................................................11
VI.Mediul cultural.........................................................................................................................13
VII.Mediul natural........................................................................................................................16
VIII.Resurse turistice antropice.................................................................................................... 18
IX.Baza tehnico-materiala.............................................................................................................23
X.Activitatea turistica....................................................................................................................25
XI.Organizarea activitatii de turism in Grecia...............................................................................26
XII. Relatiile turistice ale Greciei cu Romania..............................................................................27
Harta Greciei..................................................................................................................................30
Bibliografie....................................................................................................................................31

I.ELEMENTE DE CADRU GENERAL

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Nume oficial : Republica Elena


Nume oficial scurt: Grecia
Nume local lung: Elliniki Dhimokratia
Nume local scurt: Ellas or Ellada
Forma de guvernare: republica parlamentara
Capitala: Atena
Situarea : in S Europei, in Peninsula Balcanica si o parte din insulele adiacente
Vecini :Albania, Macedonia, Bulgaria, Turcia, M.Egee, M.Mediterana, M.Ionica
Suprafata :

total: 131,940 km2

pamant: 130,8002

apa: 1,1402

Populatia : 10,737,428 loc. (estimat pentru iulie 2009)


Densitatea populatiei : 80,3 loc./km
Sarbatoarea nationala : 25 martie (aniversarea proclamarii independentei1821)
Limba oficiala : greaca
Moneda : 1 Drahme ( din 2001 - Euro )
PIB : 373.5 mld. $
PIB/loc. : 32,000$
Orase principale: Salonic, Patras, Iraklion, Larissa.
Porturi principale: Eleusis, Pireu, Thessaloniki, Megara, Volos.
Aeroport principal: Atena
Drapelul:Drapelul Greciei este format din fasii de dimensiuni egale, pe care alterneaza culorile
albastru si alb, care inseamna ELEFTERIA/ libertate, (fiecare fasie reprezinta o litera). Totodata cele 9
linii reprezinta grupuri de litere ce formeaza expresia: elefterie i thanatos, ceea ce inseamna
libertate sau moar

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

II.Istoria Greciei

Grecia a fost primul teritoriu din Europa unde au aprut


civilizaiile timpurii, ncepnd cu civilizaia Minoic n
Creta, apoi civilizaia Micenian pe continent. Mai trziu, au aprut orae-state n peninsula
greac i s-au rspndit pe rmurile Mrii Negre, a Italiei Sudice, a Asiei Mici ajungnd la
prosperitate ceea ce a avut drept rezultat un boom cultural fr precedent, exprimat n
arhitectur, dram, tiin i filozofie, i care a crescut i s-a dezvoltat n Atena ntr-un climat
democratic.

Atena i Sparta au fost n fruntea respingerii Imperiului Persan ntr-o serie de btlii. Ambele au
fost ns umbrite de Teba i n cele din urm de Macedonia, care sub ndrumarea lui Alexandru
cel Mare a unit i a condus lumea greac la victorie mpotriva Persanilor, la prevestirea perioadei
(erei) Elenistice, iar dou secole mai trziu s-a stabilit dominaia Roman asupra Greciei n 146
.Ch.. Amestecul ulterior al culturilor Roman i Elen a prins form n ntemeierea, n jurul
Constantinopolului, a Imperiului Bizantin n 330 A.D., care timp de 1123 de ani a fost o putere
cultural i militar, pn la cderea lui n minile Otomanilor n 1453. n ajunul erei Otomane
intelectualitatea greac a migrat spre vestul Europei, jucnd un rol important n Renaterea
Europei Vestice prin transferul operelor grecilor antici n Europa Vestic. Cu toate acestea,
sistemul otoman a contribuit la coeziunea grecilor Ortodoci, jucnd un rol important n
formarea identitii Greciei moderne.

Dup Rzboiul Grec de Independen mpotriva Imperiului Otoman (1821-1829), se


cristalizeaz statul grec recunoscut prin Protocolul Londrei. n 1827, Ioannis Kapodistrias, un
nobil grec din Insulele Ionice, a fost ales primul guvernator al noii Republici. Totui, dup
asasinarea lui, Marile Puteri au instalat o monarhie sub Otto, a Casei Bavareze Wittelsbach. n
1843, o rscoal l-a obligat pe rege s admit o constituie i o adunare reprezentativ. Regele a
4

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

fost detronat n 1863 i nlocuit cu Prinul Vilhelm al Danemarcei, care i-a luat numele de
George I i a adus cu el Insulele Ionice ca dar de ncoronare din partea Britaniei. n 1877,
Charialos Trikoupis, o figur dominant a scenei politice greceti care a fost nditruit cu
mbuntirea infrastructurii rii, a inut n fru puterea monarhiei de a se amesteca n adunare
emind regula votului de ncredere oricrui prim ministru potenial.

Grecia i-a extins teritoriul i populaia ca rezultat al Rzboaielor Balcanice. n anii ce au urmat,
lupta dintre regele Constantin I i prim-ministru charismatic Eleftherios Venizelos cu privire la
politica extern a rii n ajunul Primului Rzboi Mondial, a dominat scena politic a rii i a
mprit ara n dou grupri opuse.Ca o consecin a Primului Rzboi Mondial, Grecia a luptat
mpotriva naionalitilor turci condui de Mustafa Kemal, rzboi care a avut drept rezultat o
schimbare masiv de populaie ntre cele dou ri conform Tratatului de la Lausanne.
Urmtoarea perioad a fost marcat de instabilitate i de problema ncorporrii n societatea
greac a 1,5 milioane de refugiai greci din Asia Mic. La 28 octombrie 1940 Italia fascist a
cerut capitularea Greciei, dar dictatorul grec Ioannis Metaxas a refuzat i n rzboiul GrecoItalian ce a urmat, Grecia a respins forele italiene pn n Albania, dnd Aliailor prima lor
victorie asupra forelor Axei. ara a lichidat repede forele germane n timpul Btliei
Greciei.Ocupanii germani s-au confruntat cu provocri serioase din partea Rezistenei greceti.

Dup eliberare, Grecia a trecut printr-un rzboi civil ntre forele comuniste i regaliste, ceea ce a
dus la distrugerea economiei i la tensiuni sociale severe ntr Regaliti i Comunitii de stnga
timp de 30 de ani.Urmtorii 20 de ani au fost caracterizai de marginalizarea stngii n sferele
politic i social, de o cretere semnificativ a economiei, sprijinit n parte de Planul Marshall.

n 1965, o perioad de turbulene politice a dus la lovitura de stat, la 21 aprilie 1967. n


noiembrie 1973 Rscoala Politehnicii din Atena a fost un adevrat oc pentru regim i o contralovitur l-a stabilit pe Brigadier Dimitrios Ioannides ca dictator. n iulie 1974, Turcia a invadat
insula Cipru iar regimul s-a prbuit.
Fostul premier Constantine Karamanlis a fost invitat s revin de la Paris unde tria ntr-un autoexil din 1963, acest fapt marcnd nceputul erei Metapolitefsi.
5

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

La 14 august 1974 forele greceti s-au retras din structura militar NATO ca protest la ocuparea
nordului Ciprului de ctre turci.n 1975 s-a activizat o constituie republican democratic i s-a
abolit monarhia prin referendumul inut n acelai an. ntre timp, Andreas Papandreou a fondat
Partidul Socialist Panhellenic, sau PASOK, ca replic Partidului Noii Democraii a lui
Constantine Karamanlis: astfel cele dou partied au dominat afacerile politice greceti n
urmtoarele decenii. Grecia a intrat din nou n NATO n 1980. Relaiile cu vecinii turci s-au
mbuntit n ultima decad, cnd ambele naiuni au fost lovite de cutremure n vara lui 1999.
Azi, Atena este un susintor al aderrii Turciei ca membru al U.E.

Grecia a devenit cea de a 10-a membr a Uniunii Europene la 1 ianuarie 1981, i de atunci
naiunea a experimentat o dezvoltare economic susinut. Investiiile majore n intreprinderi
industriale i infrastructur, precum i fondurile de la U.E., beneficiile crescnde din turism,
transportul maritime i o cretere rapid a sectorului servicii au dus ara la un nivel de trai
ridicat. Grecia a adoptat moneda Euro n 2001 i a organizat cu succes Jocurile Olimpice din
2004 la Atena.
III. Situatia economica
Economia greceasc este una cu orientare spre pia i intervenie minim din partea statului.
Incepnd cu jumtatea anilor 90 scena financiar elen este caracterizat de un nou dinamism.
Convergena nominal a economiei greceti cu economiile partenerilor si din UE a fost decisiv
i bine pus la punct; ns indicatorii macroeconomici continu s creasc. Creterea economic
nregistrat n Grecia ncepnd cu 1994 a manifestat o accelerere de 3,2 % anual i depete rata
medie realizat de UE, mbuntindu-i exponenial potenialul de cretere. In 2008, ritmul de
dezvoltare al PIB era 2,8 %. omajul era n cel de-al treilea trimestru de 8%.
Rata de angajare Somajul : in mii

Anul

2004

2005

2006

2007

2008

Forta de munca

4.823,2

4.854,3

4.891,2

4.915,6

4.946,3

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Angajati- % din 4.330,5


totalul fortei de
munca
Someri%

din

4.383,4

4.462,1

4.519,1

4.553,6

89,78%

90.29%

91.22%

91.93%

92%

492,7

470,9

429,1

396,5

392,7

9.71%

8.78%

8.07%

8%

totalul 10.22%

fortei de munca

Grecia are o economie capitalista in care sectorul public asigura aproximativ 40% din PIB.
Turismul asigura 15% din PIB. Imigrantii compenseaza aproape o cincime din forta de munca, in
principal in agricutura. Grecia beneficiaza de ajutorul Uniunii Europene, care este in jur de 3,3%
din PIB-ul anual.
Economia greceasca a crescut cu aproape 4% pe an, intre 2003 si 2007, multumita
cheltuielilor pentru infrastructura Jocurilor Olimpice de la Atena din 2004, pe de o parte, dar si
multumita unui acces crescut la credite, lucru ce a condus la un record al chelutilelilor
consumatorilor. Dar cresterea s-a oprit la 2,8% in 2008, datorita creizei financiare mondiale si a
inaspririi conditiilor pentru credite.
Datoria publica, inflatia si somajul sunt peste media zonei euro, dar sunt in scadere.
Guvernul Greciei continua sa lupte cu reducerea sectorului public, scaderea cheltuilelilor
guvernamentale si reforma sistemelor de munca si pensii, in fata opozitiei, a sindicatelor si al
publicului.
Economia ramane o problema politica importanta in Grecia. In timp ce guvernul Noii
Democratii a avut numeroase succese in imbunatatirea cresterii economie si in reducerea
deficitului bugetar, Atena infrunta probleme pe termen lung in efortul sau de a continua
reformele economice, in special in securitatea sociala si in privatizare.
Comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime
si semifabricate si import: bunuri de capitasl, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti,
materii prime. Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import:
Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

IV.Populatia si demografia
n 2001, 16.71% din populaie era de 65 de ani i peste, 68.12%, cu vrste cuprinse ntre 15 i 64
de ani, iar 15.18% au fost de 14 ani i mai tineri
Rata natalitatii: 9.21 nasteri/1.000 locuitori (estimare 2011)
Rata mortalitatii: 10.7 decese/1.000 locuitori (estimare iulie 2011)
Populatia urbana: 61%
Cele mai mari orase: Atena(capitala) 3.252 milioane loc., Thessaloniki 834.000 loc.
Rata mortalitatii infantile: 5 decese/1.000 nasteri
Speranta de viata la nastere: total: 79.92 ani, barbati: 77.36 ani, femei: 82.65 ani
Grupuri etnice: greci 93%, altele (cetateni straini) 7% (recensamant 2001)
Religii: greco-ortodocsi 98%, musulmani 1.3%, altele 0.7%
Populatia in principalele orase si zone:
Atena,capitala tarii din 1833. In Atena Mare, care include si portul Pireu, se gaseste aproape o
treime din populatia totala si 60% din capacitatea de prelucrare industriala. Salonic (740.000
locuitori) este singurul centru industrial important in afara de capitala. Patras (172.750 locuitori)
se remarca prin produsele sale agricole

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Salonic este al doilea ora ca mrime din Grecia i principalul ora din regiunea greac
Macedonia. Salonic are o populaie de aproximativ 800.764 locuitori incluznd
suburbiile, fiind astfel cel de-al doilea ora ca mrime din Grecia i cel mai mare din
nordul rii. Este un ora universitar.

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Patras este al treilea ora ca mrime din Grecia i este capitala jude ului Ahaia, ce se afl
n nordul peninsulei Peloponez, la 215 kilometri vest de Atena. Oraul se afl la poalele
muntelui Panachaikon, cu deschidere la Golful Patras.
Patras este o motropol ce adpostete un sfert de milion de locuitori [1]. Istoria
Patrasului se ntinde pe o perioad de 4 milenii. Sub dominaia Imperiului Roman,
Patrasul a devenit un centru cosmopolit din estul bazinului mediteranean n timp ce,
conform tradiiei cretine, a fost locul martiriului Sfntului Apostol Andrei.

Religie
Constituia Greciei recunoate credina ortodox greac ca fiind predominant; religie a rii,
garantnd n acelai timp libertatea de credin religioas pentru toi.Guvernul elen nu ine
statistici privind grupuri religioase i recensmintele nu cer afiliere religioasa. Potrivit
Departamentului de Stat, o valoare estimat de 97% dintre cetenii greci se identific ca
Ortodoxi Greci
Iudaismul a existat n Grecia pentru mai mult de 2.000 de ani. Evreii sefarzi utilizau pentru a
avea o prezen mare n oraul Salonic (n 1900, 80.000, sau mai mult de jumtate din popula ie,
erau evrei), dar in zilele noastre, comunitatea greco-evreiasca care a supravieuit ocupa iei

10

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

germane i la Holocaust, n timpul celui de al doilea rzboi mondial, este estimat la numrul de
circa 5.500 de oameni
V.Mediul politic
Grecia este o republic parlamentar. eful de stat este preedintele Greciei care este ales de
ctre Parlamentul Greciei pentru un mandat de 5 ani. ] Actuala constituie a fost redactat i
adoptat de al Cincilea Parlament Revizionar al Elenilor i a intrat n vigoare n 1975 dup
cderea juntei militare din 19671974.Ea a fost revizuit de atunci de trei ori, n 1986, 2001
i2008. Constituia, format din 120 de articole, stipuleaz separarea puterilor n stat ntre
ramurile executiv, legislativ i judectoreasc acordnd garanii extinse (ntrite n 2001)
pentru drepturile ceteneti i sociale. Dreptul de vot pentru femei este garantat printr-un
amendament la Constituia din 1952.
Conform Constituiei, puterea executiv este exercitat de preedinte i de guvern. De la
amendamentul din 1986, rolul preedintelui a fost redus semnificativ la unul n mare parte
ceremonial; puterea politic se afl astfel n principal n minile primului ministru.Postul de prim
ministru, eful guvernului Greciei, aparine actualului lider al partidului politic ce poate ob ine
un vot de ncredere n Parlament. Preedintele numete formal primul ministru i, la
recomandarea sa, numete i concediaz ali membri ai guvernului.

Parlamentul Elen in centrul Atenei

11

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Contele Ioannis Kapodistrias(17761831), primul ef al statului,


guvernator al Greciei independente i fondator al statului
Puterea legislativ este exercitat de un parlament unicameral cu 300 de membri. [ Legile
adoptate de Parlament sunt promulgate de preedinte.La fiecare patru ani se in alegeri
parlamentare, dar preedintele este obligat s dizolve parlamentul mai devreme, la propunerea
guvernului, n condiiile unor probleme naionale de importan excepional. Preedintele este
obligat s dizolve parlamentul i n cazul n care opoziia adopt o moiune de nencredere.
Partide politice

Prokopis Pavlopoulos, preedintele Republicii Elene din 2015.


De la restaurarea democraiei, sistemul bipartid grecesc a fost dominat de partidul liberalconservator Noua Democraie(ND) i de cel social-democrat Micarea Socialist Panelen) (PASOK). Alte partide importante sunt Partidul Comunist al Greciei) (KKE), Coaliia
12

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

pentru o Stng Radical (SYRIZA), Adunarea Popular Ortodox(LAOS) i Asociaia Popular


Zorii de Aur
n 2010, din ND i din SYRIZA s-au mai desprins dou partide, Aliana Democrat(DS) centristliberal, i Stnga Democrat(DA) de centru-stnga. Georgios Papandreou. preedintele PASOK,
a ctigat alegerile legislative din octombrie 2009 cu o majoritate n Parlament de 160 de locuri
din 300. Noul guvern a depus jurmntul la 20 iunie 2011, i a primit un vot de ncredere la
limit la 22 iunie, cu 155 de voturi pentru, 143 mpotriv, i dou absene.
De la nceputul crizei datoriilor publice, n 2009, cele dou partide majore, Noua Democraie i
PASOK, au suferit o abrupt scdere n sondaje, cele mai recente artnd o susinere ntre 34% i
48% pentru cele dou..Sondajele arat susinerea pentru PASOK ntre 8%[i 18%, n timp ce
Noua Democraie se afl ntre 18% i 30%.
n noiembrie 2011, cele dou partide mari, mpreun cu Adunarea Popular Ortodox) au format
o coaliie larg, angajndu-se s susin unguvern de uniune naional condus de fostul
vicepreedinte al Bncii Centrale Europene Lucas Papademos.
Guvernul de coaliie a dus ara n alegerile legislative din mai 2012. Puterea partidelor politice
greceti tradiionale, PASOK i Noua Democraie, a sczut de la 43% la 13%, respectiv de la
33% la 18%, din cauza susinerii de ctre ele a politicilor Mnimonio i a msurilor de austeritate.
Partidul stngist SYRIZA a devenit al doilea partid mare, crescnd de la 4% la 16%. Niciun
partid nu a putut forma un guvern, ceea ce a dus larepetarea alegerilor n iunie. Rezultatul a fost
formarea unui guvern de coaliie format din Noua Democraie (29%), PASOK (12%) i Stnga
Democrat (6%).

VI.Mediul Cultural
Cultura Greciei a evoluat de-a lungul a mii de ani, avnd rdcini puternice n civilizaiile sale
precursoare miceene i minoene, continund cu aa-zisa civilizaie a "Greciei clasice",
influenat i puternic influennd cultural Imperiul Roman, respectiv penetrnd pn n

13

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

vremurile Renaterii prin Imperiul Bizantin, pentru ca s renasc dup perioada dominaiei
Imperiului Otoman prin rzboiul purtat pentru cucerirea independenei i crearea statului modern
grec.
Mai jos va prezint cateva evenimente :
-Iulie-septembrie: Festivalul cultural de la Heraklion, pe insula Creta, n timpul cruia au loc
spectacole de oper, balet, muzic clasic, cntece populare, precum i expoziii i simpozioane.
-Iulie: Srbtoarea culesului viilor n localitatea cretan Rethymnon - n ultimele dou sptmni
ale lunii are loc culesul viilor, nsoit de dansuri, muzic i degustri de vinuri locale de pe insula
Creta.
-August: Festivalul de muzic - "august muzical" n Chania pe insula Creta, cu numeroase
expoziii

concerte

-August-septembrie: Festivalul Verii cretane la Palaiochora, n timpul cruia se desfoar


concerte

de

muzic

clasic

spectacole

de

dans

teatru

de

ppui

Grecii srbtoresc evenimentele importante mai ales prin muzic i dans. Dansurile tradiionale
sunt rezervate mai ales brbailor, dei adesea danseaz i femeile. De obicei se danseaz n cerc,
ritmul i tempo-ul variind n funcie de regiune. Sigalos este un dans lent, n timp ce sirtos este
dansul originar din Creta, n care se prind brbaile i femeile mpreun, inndu-se dup umeri.
Un alt dans grecesc este susta, singurul care se danseaz n perechi.
Festivalul plcintelor
Festivalul plcintelor are loc in Loustri, pe 1 septemprie. Brutarul de aici i multi dintre localnici
doneaz placinte urase, sau Pittas, dup cum le denumesc localnicii. Toata lumea este invitata
la acest festival sa asculte muzic live, sa danseze si sa bea vin traditional.
Festivalul de la Lycabette exist din 1964 i are loc ntr-un cadru creat de arhitectul inovator T.
Zenetos, pe colina cu acelai nume. La nceput, festivalul se axa n special pe reprezentaii din
teatrul grec antic. Dup restaurarea sa n 1977, auditorium a primit diverse reprezentaii teatrale
i de dans, dar totodat spectacole de muzic, cutnd n mod special rock, muzic pop, jazz i
muzic etnic.
14

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Festivalul de la Halandri se concentreaz pe spectacole de teatru i de muzic. Teatrul Veakeio,


din Pireu se consacr n principal dansului. De asemenea, pe colina de la Philopapou, n faa
Acropolei, se gsete un teatru n aer liber care, din mai i pn n septembrie, primete
spectacole de dans grecesc n costum tradiional, propuse de cntrei i dansatori de la Dora
Stratou. Toamna, Atena primete o Panoram a Cinematografului european, organizat de ziarul
Eleftherotypia, ct i un festival de cinema organizat de revista Cinema.
Festivalul de Cricket are loc in fiecare vara, in piata Esplanade din orasul Corfu. Devenit
celebru in Marea Britanie, evenimentul aduna numeroase echipe de greci si englezi care se lupta
pentru marele premiu.
Sarbatoarea lui Sf. Spiridon are loc pe 11 august, zi in care patronul insulei este comemorat
prin slujbe frumoase. Sarbatoarea este cunoscuta sub numele de Varkarola si este celebrat printro batalie nautica, care aminteste de miracolul facut de Sf. Spiridon pentru a salva insula Corfu de
invazia otomana. Pe langa muzica traditionala si show-urile de dans, cerul este luminat de
artificii.
La Salonic se gsete sediul Festivalului Internaional de film, care este cel mai mare
eveniment cinematografic al anului, n Grecia. A fost inaugurat n 1960, sub numele de Festivalul
filmului grec, i seciunea sa internaional dateaz din 1966. Dup o serie de factori politici i
sociali, acest festival, care are loc n fiecare toamn, s-a impus pe scena internaional ncepnd
cu 1992.

Sptmna pnzei Malueia din Hydra este un alt exemplu. Acest eveniment este dedicat
amiralului Miaoulis i prezint n general spectacole de dans tradiional ct i o reconstituire a
exploziei Armadei turce declanat de Miaoulis n timpul rzboiului de Independen.
Carnavalul Corfu este cel mai faimos eveniment al insulei. Evenimentul are radacinile in
antichitate, cand venetienii au adus pe insula Carnavalul de la Venetia. Astazi, Carnavalul din
Corfu seamana foarte bine cu cel din Italia si se desfasoara in fiecare an, la sfarsitul lunii

15

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

februarie, inceputul lunii martie. Cel mai spectaculos moment al festivalului este Marea Parada
care are loc in pietele Liston si Spianada din orasul Corfu.

VII.Mediul natural
Clima Greciei se mparte n trei categorii:
clim mediteranean, cu ierni blnde, umede, i veri clduroase, secetoase. Temperaturile
depesc rareori extremele, dei uneori au loc ninsori chiar i n Atena sau Creta n timpul
iernii.
clim alpin n special n Grecia occidental (Epir, Grecia Central, Tesalia, Macedonia
occidental precum i n prile centrale ale Peloponezului, cum ar fi Ahaia, Arcadia i
pri din Lakonia pe unde trece lanul muntos).
clim temperat n Macedonia central i estic, precum i n Tracia, n locuri precum
Komotini, Xanthi i Evrosul de nord, cu ierni umede i geroase i veri secetoase i
clduroase.
Suburbiile sudice ale Atenei se afl n zona mediteranean, iar cele nordice n cea alpin.
Relieful: n general muntos, lanurile muntoase se continu n mare sub form de peninsule sau
lanuri de insule
Vegetaia mediteranean, verde tot anul, este format din lauri, smochini, stejari verzi, cedri,
masquis. Grecia are puine pduri. Ele au fost tiate pentru construirea corbiilor i pentru mrirea
terenurilor agricole, Terenurile agricole sunt mprite n mici ferme lucrate de rani i familiile lor,
care, n perioada recoltei, angajeaz muncitori sezioneri. Se cultiv: gru, bumbac (locul I n Europa),
tutun, legume. Avei dreptate, culturile sunt bine irigate. Irigaiile se folosesc i pe pante, pentru
cultivarea viei-de-vie, a mslinilor (locul III pe Glob pentru ulei), a portocaliilor, a lmilor
Hidrografia
16

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Principalele ruri care strbat Grecia se vars n nordul Mrii Egee i provin din exteriorul
teritoriului: Struma, Axious i Nestos.
Rauri din Grecia:Stryman,Axios,Aliakmon care au o deosebita importanta.
Iata care sunt cateva dintre parcurile si ariile protejate ale Greciei, fiecare unica in felul ei:
Parcul National Parnitha , Attica. ( suprafata de 3.800 ha., infiintat n 1961).
Parcul National Parnasssos , Grecia Centrala ( suprafata de 3.600 ha., infiintat n 1983 ).
Parcul National Iti , Grecia Centrala ( sudul vaii raului Sperchios, infiintat in 1966).
Parcul National Vikos Aoos , Epir. ( suprafata de 12.600 ha., infiintat n 1973; include
Stramtoarea Vikos si Ravena Aoos)
Parcul National Olympos , Tesalia.
Primul Parc National al Greciei (1937), cu suprafata de 5.000 ha., este unul dintre cele mai
lungi din lume, iar din 1982 a devenit Rezervatie a Biosferei. Cuprinde aproximativ 1700 de
specii de plante, incluzand cateva specii rare si exemplare unice de flori salbatice.
Parcul National de pe Muntele Ainos , Insula Kefallinia ( Marea Ionica ) - singurul loc din
Grecia unde puteti observa cai , care traiesc in salbaticie
Padurea Dadia , Evros Tracia

VIII. Resurse turistice antropice


Teatrul lui Dionisos

Teatrul lui Dionisos, construit in scobitura naturala in sudul Acropolelor, a fost primul teatru din
lume construit din piatra si reprezinta nasterea tragediei grecesti.

17

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Original locul unde era venerat zeul Dionisos, zeul vinului si al fertilitatii, in dans si cantec in sec
al V-lea, piese ca Aeschylus, Sofocles, Euripides si Aristofan au fost jucate aici. Teatrul a fost
construit in mai mute etape, fiecare contribuind la dezvoltarea dramei, in sec al IV-lea d. Ch fiind
refacut cu scaune de marmura. Ceea ce s-a pastrat pana astazi, dateaza din vremea Imperiului
Roman are o capacitate de 17.000 de spectatori, asezate initial in 64 de randuri de scaune dintre
care doar 20 au mai supravietuit.

Teatrul lui Dionisos din Atena

METEORA
Manastirea cunoscuta sub numele de Manastirea Marea Meteora este situata pe o
stanca aflata la marginea padurii de stanci la o inaltime de 613 m deasupra nivelului marii, 115
trepte neregulate conducandu-ne spre intrarea manastirii.Aceasta Sfanta manastire a fost
construita prin munca si pe cheltuiala binecuvantatilor

Athanasius si Ioasaph in anul

1388.Inainte vreme neexistand cai de acces in manastire, aprovizionarea se facea cu ajutorul unui
scripete , cu funii si cosuri pe care calugarii le coborau pentru a fi umplute cu cele necesare de
catre negustorii care se aflau la poalele stancilor.
In interiorul manastirii se afla mormimtele celor doi fondatori precum si o pictura cu
acestia tinand pe maini biserica. Biserica din interiorul manastirii are peretii acoperiti cu icoane
18

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

ortodoxe, expresive, in culori vii.Din pacate nu se cunosc autorii, insa expertii considera ca ar fi
vorba de ultimul, dar si cel mai cunoscut pictor cretan, Theophanis.
Manastirea mai cuprinde inca doua mici biserici construite la date diferite: biserica
Sfantul Ion Baptistul, construita in secolul XVI si acoperita cu superbe picturi murale si biserica
Sfintilor Constantin si Elena construita in anul 1789.
In momentul in care numarul calugarilor a cescut s-a pus problema infiintarii unui loc
pentru luat masa, loc devenit astazi muzeu.Aici se afla minunate icoane precum icoana Fecioarei
Maria aflata intre ingerii Mihail si Gabriel, vesminte, manuscrise,etc.

MUZEUL ACROPOLE
Muzeul din Acropole conine pe lng statui i fragmente de marmur ce aparineau
templelor de odinioar, drmate de peri n anul 480 naintea erei noastre, i cteva capodopere
datorite lui Fidias i elevilor si, lucruri descoperite printre ruinele Partenonului i ale
Erechteionului.
De asemenea muzeul pstreaz i reliefurile balustradei templului Athenei Nik.
19

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

n acest mic muzeu se poate urmri succint evoluia sculpturii greceti; de la arhaici i
pn la Fidias i epoca sa. ncepnd cu acele impasibile Coree", care amintesc de idolii de lemn
primitivi (Xoana), trecem la altele mai expresive pn ce ajungem la frizele Partenonului,
cioplite de Fidias, i la cele ale templului Athena Nik, dltuite de elevii si.
Cu acetia se substituie pe nesimite cultul frumosului n art, sentimentului hieratic i
astfel sculptura se desctueaz de rigiditile ascete, sugernd viaa, printr-o micare a formelor
i printr-un sentiment al figurilor. Cu aceeai metod cronologic a fost organizat marele i
bogatul muzeu naional din str. Patissia, unde s-a adunat tot ce s-a putut descoperi n Grecia, n
ultimele decade ale secolului trecut.
Acolo, n sli spaioase i luminoase, se poate urmri treptat dezvoltarea sculpturii greceti,
ncepnd de la arta mycenian.
ncercnd expresiviti mai timide, aceasta a pregtit libertile de micare ale unui
Polictet, contorsiunile i dinamismul Discobolului lui Miron, apoi stilul i viziunea lui Fidias i
astfel sculptura s-a ridicat la acea noblee i euritmie, la un ideal, ce nu s-a mai putut depi.
Seninul Praxiteles i elevii si, n cutarea sentimentului i a unui fior mai senzual, au cobort
divinitile de pe Olimpul lui Fidias n cercul muritorilor de rnd.

20

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Muntele Athos este un munte (2.033 m) i o peninsul (cu lungimea de 60 km i o lime ce


variaz ntre 8 i 12 km, aria total fiind de 360 km ptrai) n nord-estul Greciei. In regiunea
greceasc Macedonia Central unde i au locul 20 de mnstiri, 12 schituri i o mulime de chilii
clugreti ortodoxe,

care

triesc

mai

mult

de

1500

de monahi ortodoci(datele

recensmntului grec din 2011 indic o populaie de 1830 clugri. Aproximativ jumtate dintre
mnstiri sunt conservatoare, urmnd un regulament strict n privina disciplinei i postului.
(comunitatea monastic de la muntele Athos se mparte n dou tipuri de mnstiri: mnstiri
cenobite (numite i "comuniste" sau "conservatoare", proprietatea tuturor obiectelor fiind
comun, i mnstiri idioritmice (numite i "liberale" sau "individualiste, unde proprietatea
personal asupra unor obiecte este permis)) De-a lungul istoriei clugrii mnstirilor de la
muntele Athos au trit n schituri, chilii, "kalive" (chilii mai mici, unde c iva clugri triesc ca
intr-o familie) sau ermitaje (numite i "isihasterion", ele fiind nite chilii retrase, adesea doar
mici grote sau scobituri n stnc, n care triete ntotdeauna numai un singur clugr (sihastru,
pustnic sau anahoret); ce definete ns ermitajul este n primul rnd localizarea lui retras, cci

21

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

exist la Athos i un tip de locuine n care triete un singur clugr, dar care nu-s izolate i
retrase, ele fiind numite "kathisme"
CRETA
Creta, cea mai mare si mai sudica insula a Greciei, denumita "Insula Miracolelor", este leaganul
civilizatiei mediteraneene, fiind incarcata de istorie si numeroase locuri arheologice. Legenda spune ca
este locul unde s-a nascut Zeus. Clima mereu insorita, peisajul abundand in plante si flori, istoria si
traditiile, plantatiile de maslini si portocali, cafenelele, restaurantele, barurile si traditionalele taverne fac
din Creta o legenda vie, o bucata de paradis.
Creta, insula lui Dedal si Icar, a renumitelor fresce si a vaselor cu efigia regelui Minos, desparte Marea
Egee de Marea Libiei, marcand astfel granita dintre Europa si Africa.
HALKIDIKI
Cea mai frumoasa zona din nordul Greciei, peninsula Halkidiki si-a pastrat dintotdeauna
acelasi farmec. Padurile, plajele cu nisipul fin, golfuletele ascunse, orasele istorice si satucurile
pitoresti fac deliciul turistilor. Peninsula este compusa din trei fisii de pamant ce patrund in
Marea Egee precum 'tridentul' mitic al Zeului Poseidon: Kassandra, Sithonia si Athos.
Kassandra, cea mai populara dintre cele trei si deopotriva cea mai pitoreasca, aflata in
sudul peninsulei, ofera o mare varietate de posibilitati de petrecere a vacantei: peisajele deosebite
cu nesfarsite paduri de pini ce strajuiesc plajele, traditionalele taverne, baruri, discoteci si o mare
densitate de monumente istorice fac din aceasta regiune un loc ideal atat pentru relaxare cat si
pentru cei care prefera o vacanta activa. Excursiile cu iahtul de-a lungul coastei ofera cele mai
inedite panorame.
Templul lui Zeus din Atena
Templul lui Zeus din Olimp, cunoscut si sub denumirea de Oplympeion, este localizat pe strada
Amalias, la 500 de metri sud-est de Acropole si 700 de emtri sud de Piata Syntagma. Fundatia
apartine unui templu ce era inchinat tiranului Pisistratus in anul 515 i. Ch. dar lucrarile au fost
abandonate cand fiul lui Pisistratus, Hippias, a fost indepartat de la tron in anul 510 i. Ch.

22

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Lucrarile de constructie a templului lui Zeus au fost desfasurate in sec III d. Ch., in timpul
dominatiei macedonienilor care l-au angajat arhitectul roman Cossutius sa proiecteze templul.
Templul a fost terminat in anul 129 d. Ch. cand un admirator al culturii grecesti, Hadrian, a
preluat conducerea lucrarilor.

CORFU
Corfu este o etapa de tranzitie intre Italia si Grecia. De la cea dintai a preluat strazile
drepte din orasul vechi, casele inalte, iar de la cea de-a doua, marea de un albastru intens care
scalda malurile stancoase si colinele insorite pline de maslini, lamai si chiparosi. Abundenta
vegetatiei si nenumaratele caderi de apa fac sa paleasca celelalte insule din arhipelagul ionian.
Mai mult, insula se afla la doar cateva ore cu feribotul de Brindisi (Italia), asa ca este o alegere
buna pentru turistii care vor sa vada si altceva in afara de Grecia.
Corfu (Kerkira), insula mpdurit unde Ulysse a avut ultima oprire n lungul su drum ctre
Itaca, este cea mai cunoscut dintre insulele Ioniene. Aici aveti posibilitatea de a mbina
relaxarea cu buna dispoziie si odihna, Corfu fiind un centru turistic care poate satisface cerintele
celui mai pretentios vizitator.
INSULA THASSOS
23

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Insula Thassos, situata in nordul Marii Egee, este denumita Insula de smarald, datorita
vegetatiei bogate, padurilor nesfarsite de pin si maslin. Mai putin vizitata si mai linistita, Thassos
era odata refugiul preferat de turistii nemti, care veneau aici cu masina pe vremea cand in
Iugoslavia nu erau probleme. Acum este preferata de familiile cu copii.
IX.Baza tehnico-materiala
Capacitatea de cazare este elementul cel mai caracteristic bazei tehnico-materiale a turismului
condiionnd activitatea turistic i participnd cu o pondere oscilant la ncasrile provenite din
activitatea turistic.
n general prin activiti de cazare se neleg acele dotri de baz material care asigur
nnoptarea i odihna turitilor pe o anumit durat de timp, n baza unor tarife determinate,
difereniate n funcie de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) n care sunt solicitate
serviciile de cazare. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare: hoteluri,
moteluri, hanuri, cabane, campinguri, care n vederea asigurrii unui sejur ct mai atractiv, ofer
turitilor condiii optime de nnoptare, ndeplinind, dup caz, i alte funcii caractristice de
domiciliu temporar.
Structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic pe tipuri de structuri i numr de
nnoptare n Grecia

Tipuri de uniti

2011

2012

2013

2014

2015

Total uniti cazare

102503

100786

102077

101907

104937

Hoteluri

8342

8329

8689

8899

9036

Uniti camping

341

337

333

331

341

Uniti individuale

93820

92120

93055

92677

95560

Nopi petrecute (mii) 56268

54466

54502

52554

55264

Greci

13513

14094

13758

14529

40408

38796

40735

13774

Strini
42494
40953
Sursa: - Organizaia naional greac de turism
Camera elen a hotelelor
24

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Datele ilustrate in tabelul permit conturarea unei imagini a modului in care a evoluat in perioada
2011-2015, reteaua unitatilor de cazare.
Capacitate hoteluri
9200
9000
8800
8600
8400
8200
8000
7800
Unitati Hotel

La sfritul anului 2015, numrul total al


unitilor de cazare n Grecia a fost estimat la circa 104937 de uniti n cretere fa de ani
precedeni, respectiv n 2011 exista un numr de 102503 uniti de cazare.

Agrementul este definit ca ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor i formelor


oferite de uniti, zone turistice, capabile s asigure individului sau grupului social o stare de bun
dispoziie, de plcere, s dea senzaia unei satisfacii, unei mpliniri, s lase o impresie i o
amintire favorabil.
25

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

X.Activitate turistica
Turismul s-a dezvoltat incepand cu anii `60. Catre sfarsitul anilor `80 aducea tot atat de multi
bani ca toate celelalte industrii la un loc(incepand cu cea a uleiului de masline pana la industria
de ultilaje).
Cei mai multi turisti provin din Marea Britanie si Germania, precum si din Italia, Franta si Olanda.
Din cele aproape 2.700 de insule grecesti, doar 1.400 ofera conditii bune de trai, iar dintre
acestea, doar 370 sunt locuite. Daca in timpul verii temperatura urca pana la 40 de grade, in mai iunie si septembrie - octombrie sunt 26-28 de grade Celsius in aer si in jur de 20 de grade in apa.
In plus, sunt preturi mai mici si turisti mai putini
Fluxul de turisti a sporit de 10 ori in ultimul sfert de secol, incasarile marindu-se in acelasi interval
de 30 ori. Peste 10 milioane de turisti aduc venit anual de intre 2.5-6 miliarde de dolari.
Numarul de turisti in Grecia ar putea sa scada in 2008, dupa trei ani de crestere, dar veniturile
vor continua sa avanseze, fiind sustinute de cheltuielile mari realizate de vizitatori, a declarat
ministrul elen al turismului, Aris Spiliotopoulos, citat de Reuters
Turismul reprezinta aproximativ 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei, iar unul din cinci
locuri de muncasunt in acest sector
Dupa Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, numarul turistilor care au vizitat Grecia a urcat de
la 11 milioane de oameni la peste 15 milioane de persoane in 2007, in contextul in care s-au
observat efectele cresterii investitiilor si intensificarii publicitatii internationale, inainte si pe
parcursul evenimentului sportiv.

XI.Organizarea activitatii de turism


26

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Organizatia Greaca Nationala de Turism (GNTO)


Presedintele GNTO: Ioannis Kofinis
Organizatia Greaca Nationala de Turism (GNTO) este un organism de drept public (PE),
supravegheata de catre Ministerul Turismului.
GNTO a fost infiintata pentru prima data in 1927 si re-infiintata in 1950 de urgenta Legea
1565/50, ratificat prin Legea 1624/51), in timp, turismul a cazut sub competenta diferitelor
ministere.
Din anul 1950, GNTO constituie agentia de guvernamant de stat pentru sectorul turistic.
Conform legii 3270/04 ( Monitorul Guvernul 187/?/11.10.2004), GNTO are sediului social situat
in Atena si departamentele regionale de Turism (din 01.01.2005). Structura de servicii de GNTO
si a competentelor fiecarei unitati sunt incluse in Decretul prezidential 343/2001 (Monitorul Gov
nr 231 A).
Alte institutii care sunt supravegheate de catre Ministerul Turismului, in conformitate cu legea
3270/04 (Guvernul Monitorul 187/?/11.10.2004), sunt:
Organizatia de Turism Educatie si formare profesionala (OTEK)
Turism Development Co (ex-elene turistice Properties SA)
Camera Elena de Hoteluri entitati publice care, in conformitate cu legislatia in vigoare sunt
supervizate de catre Ministerul Turismului Companiile si tot felul de intreprinderi, in care mai
sus-mentionate entitati publice sunt exclusive sau actionari majoritari.

27

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

XII. Relatiile turistice ale Greciei cu Romania


Grecia

este

un

partener

comercial

tradiional

important

al

Romniei.

Conform ultimelor date statistice, n primele , volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost
de 907 milioane euro, din care 473 milioane euro export (n cretere cu 8,37% fa de aceeai
perioad a anului trecut si 434 milioane euro import (n cretere cu 29,4% fa

de anul

precedent). Soldul este favorabil Romniei, de 39 milioane euro. Exporturile romneti ctre
Grecia au o pondere de 2% din totalul exporturilor iar importurile au o pondere de 1,2%.
Structura schimburilor bilaterale nu este foarte diversificat, mbuntirea acesteia fiind
o preocupare pentru partea romn . Astfel exporturile romneti pe piaa elen constau n
principal n produse metalurgice, produse minerale, maini i echipamente electrice i lemn, in
timp ce importurile efectuate din Grecia se compun din produse metalurgice, maini i
echipamente electrice, materiale plastice.
Conform unor statistici neoficiale elene, investiiile in Romnia sunt de aproximativ 3
miliarde de euro, dar s-au realizat prin companii din alte ri (Cipru, Luxemburg). n Romnia
sunt nregistrate 3569 de companii cu capital elen.
Principalele domenii n care au investitorii greci au realizat investiii n ara noastr:
telecomunicaii, sectorul bancar (principalele 6 bnci elene sunt prezente in Romnia),
echipamente electronice, industria alimentar, metalurgia neferoas, construcii etc.
Romnia este interesat s dezvolte n continuare relaiile economice cu Grecia. Ambele
pri i-au manifestat n timp interesul pentru crearea unui parteneriat economic strategic
romano-elen, avnd obiectiv prioritar realizarea unei puternice baze de producie cu capital elen
n Romnia, care n timp sa joace un rol important n exportul pe pieele din Europa de Est.
Aceasta idee are la baz experiena pozitiv a investitorilor greci n Romnia i
potenialul unor oameni de afaceri din Grecia care nu s-au orientat nc pe piaa din ara noastr.
Atragerea companiilor elene la aciuni de cooperare cu firme romneti i la programe de
privatizare, ndeosebi n sectoarele: construcii si reparaii navale, industria alimentar,
prelucrarea aluminiului, prelucrarea maselor plastice, industria ambalajelor, industria
nclmintei, agricultur, energie, servicii

(asigurri, servicii bancare, turism).


28

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Atragerea bncilor elene din Romnia n promovarea si realizarea unor proiecte


economice viabile n ara noastr cu participarea de investitori greci si atragerea de surse de
finanare internaionale tere sunt de asemenea obiective de interes pentru ambele pri.
Implicarea companiilor elene la aciuni de cooperare cu firme romneti inclusiv participarea la
programe de privatizare, cu precdere n sectoarele: construcii si reparaii navale, industria
alimentar, prelucrarea aluminiului, prelucrarea maselor plastice, industria ambalajelor, industria
nclmintei, agricultura, energie, servicii (asigurri, servicii bancare, turism).
Romnia ateapt de asemenea cu interes nceperea implementrii Planului Elen pentru
Reconstrucia Economic a Balcanilor, dat fiind ca s-au selectat de ctre autoritile elene 2
proiecte propuse de partea romn, n valoare de 8,2 milioane euro i sunt n curs de evaluare de
ctre experii greci alte 2 proiecte, n valoare de 15,1 milioane euro.
Sinaia se afla aproximativ in centrul tarii, pe valea raului Prahova, la cca. 120 km de Bucuresti si
la 45 km de Brasov. Orasul se intinde la poalele muntilor Bucegi, la cota 800 m. La adapost de
vanturi, zona se bucura de o clima placuta, nu foarte calda vara si nici foarte rece iarna.
Frumusetea peisajului, racoarea verii si abundenta zapezii din iarna (cu straturi de pana la 1 m
grosime) au facut ca Sinaia sa devina cea mai insemnata dintre statiunile de munte din Romania,
fiind supranumita si Perla Carpatilor.
Castelul Pele din Sinaia, resedinta de vara a regilor Romaniei, a fost construit la dorina regelui
Carol I al Romniei. Peleul a avut o importan deosebit pentru istoria rii noastre. Aici s-a
nascut, n 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei nscut pe
pmnt romnesc i al doilea botezat n religia ortodox. n 1921, la Foior, s-a nscut fiul su,
regele Mihai I. n 1921, are loc la Pele, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al
II-lea, la care particip o mulime de personaliti ale vremii, inclusiv primul ministru de atunci,
Nicolae Iorga.
Manastirea Sinaia, "Catedrala Carpatilor", situata intr-un cadru natural feeric, dateaza din secolul
al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului, fiind prima constructie pe acest teritoriu.
Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care impreuna cu mama sa, Elena
si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungand cu
aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat in Manastirea "Sfanta Ecaterina". Impresionat de
29

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

cea ce a vazut, s-a hotarat ca la intoarcerea in Tara Romaneasca, sa construiasca in muntii


romanesti si sa inchine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai
si aceasta este Manastirea "Sinaia". Importanta Muntelui Sinai tine de istorie si traditia biblica,
aici Moise primind tablele legii cu cele "zece porunci".
Perspective de dezvoltare a turismului in Grecia
Grecia este soluia pentru investitorii internaionali, oferind oportuniti de afaceri n una
dintre primele destinaii de turism din lume. Oportuniti de investiii: Resurse integrate, terenuri
de golf, marine n numeroase insule, centre favorabile i spas - Grecia are peste 700 de izvoare
cu ap termal, centre de convenii, proiecte agro i ecoturismul pe inuturi spectaculoase sau pe
insule.
Johann P. Bachmann, investitor de golf CEO a investit n Grecia deoarece consider c va fi
cea mai important pia de golf din zona mediteranean n urmtorii 10 ani. Proiectul lui include
dou terenuri de golf cu 18 guri, 5 hoteluri de lux, bungalouri, un centru de conferin, centru de
spa i marin.
Separat Starwood Hotels & Resorts Worldwide Inc a anunat ieri semnarea unui contract pe
termen lung cu TEMES SA pentru operaia a dou noi staiuni de lux n Messina, Peloponezul de
sudvest: Staiunea de Dune Romanos Navarino Colecia de Lux( Romanos Navarino Dunes
Resort The Luxury Collection) i Westin Navarino Dunes Resort. Sunt situate la circa 30 de
minute de aeroportul Kalamata.
Federaia Hoteliera Elena (POX) i-a exprimat ngrijorarea despre impactele asupra
turismului grecesc n acest i n viitorul sezon din cauza nesiguranei globale economice care
apare. Federaia s-a referit ntr-o declaraie la pierderile considerabile pe pieele mondiale nc
de la nceputul anului, mpreun cu creterile preurilor la petrol i aprecierea monedei euro n
faa dolarului, care sunt lucruri negative pentru turismul rii.
Pox cere msuri imediate pentru mbuntirea competitivitii turismului care este
ateptat s absoarb cel mai mult din impactul aprecierii euro-ului. Cere de asemenea
promovarea mai intensiv a Greciei, mai ales pe pieele n dezvoltare din Estul Europei, i o
soluie dreapt pentru problema structurii conceptuale operaionale a facilitilor de acomodare.

30

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Harta Greciei

31

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir


Facultatea de Management Turistic i Comercial

Bibliografie
1. Baltaretu A., Neacsu N., Neacsu M., Economia turismului studiu de cazstatistici- legislatie, Editura Uranus, Bucuresti, 2008
2. Cucu V., Stefan M., Romania. Ghid atlas al monumentelor istorice, Editura
Sport-Turism, Bucuresti, 1979

3.
4.
5.
6.
7.

www.harti.hartagrecia.ro
www.insse.ro
Dinu M., Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

www.statistics.gr
www.wikipedia.ro

32

S-ar putea să vă placă și