Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PIATA TURISTICA
A GRECIEI
Cuprins
pamant: 130,8002
apa: 1,1402
II.Istoria Greciei
Atena i Sparta au fost n fruntea respingerii Imperiului Persan ntr-o serie de btlii. Ambele au
fost ns umbrite de Teba i n cele din urm de Macedonia, care sub ndrumarea lui Alexandru
cel Mare a unit i a condus lumea greac la victorie mpotriva Persanilor, la prevestirea perioadei
(erei) Elenistice, iar dou secole mai trziu s-a stabilit dominaia Roman asupra Greciei n 146
.Ch.. Amestecul ulterior al culturilor Roman i Elen a prins form n ntemeierea, n jurul
Constantinopolului, a Imperiului Bizantin n 330 A.D., care timp de 1123 de ani a fost o putere
cultural i militar, pn la cderea lui n minile Otomanilor n 1453. n ajunul erei Otomane
intelectualitatea greac a migrat spre vestul Europei, jucnd un rol important n Renaterea
Europei Vestice prin transferul operelor grecilor antici n Europa Vestic. Cu toate acestea,
sistemul otoman a contribuit la coeziunea grecilor Ortodoci, jucnd un rol important n
formarea identitii Greciei moderne.
fost detronat n 1863 i nlocuit cu Prinul Vilhelm al Danemarcei, care i-a luat numele de
George I i a adus cu el Insulele Ionice ca dar de ncoronare din partea Britaniei. n 1877,
Charialos Trikoupis, o figur dominant a scenei politice greceti care a fost nditruit cu
mbuntirea infrastructurii rii, a inut n fru puterea monarhiei de a se amesteca n adunare
emind regula votului de ncredere oricrui prim ministru potenial.
Grecia i-a extins teritoriul i populaia ca rezultat al Rzboaielor Balcanice. n anii ce au urmat,
lupta dintre regele Constantin I i prim-ministru charismatic Eleftherios Venizelos cu privire la
politica extern a rii n ajunul Primului Rzboi Mondial, a dominat scena politic a rii i a
mprit ara n dou grupri opuse.Ca o consecin a Primului Rzboi Mondial, Grecia a luptat
mpotriva naionalitilor turci condui de Mustafa Kemal, rzboi care a avut drept rezultat o
schimbare masiv de populaie ntre cele dou ri conform Tratatului de la Lausanne.
Urmtoarea perioad a fost marcat de instabilitate i de problema ncorporrii n societatea
greac a 1,5 milioane de refugiai greci din Asia Mic. La 28 octombrie 1940 Italia fascist a
cerut capitularea Greciei, dar dictatorul grec Ioannis Metaxas a refuzat i n rzboiul GrecoItalian ce a urmat, Grecia a respins forele italiene pn n Albania, dnd Aliailor prima lor
victorie asupra forelor Axei. ara a lichidat repede forele germane n timpul Btliei
Greciei.Ocupanii germani s-au confruntat cu provocri serioase din partea Rezistenei greceti.
Dup eliberare, Grecia a trecut printr-un rzboi civil ntre forele comuniste i regaliste, ceea ce a
dus la distrugerea economiei i la tensiuni sociale severe ntr Regaliti i Comunitii de stnga
timp de 30 de ani.Urmtorii 20 de ani au fost caracterizai de marginalizarea stngii n sferele
politic i social, de o cretere semnificativ a economiei, sprijinit n parte de Planul Marshall.
La 14 august 1974 forele greceti s-au retras din structura militar NATO ca protest la ocuparea
nordului Ciprului de ctre turci.n 1975 s-a activizat o constituie republican democratic i s-a
abolit monarhia prin referendumul inut n acelai an. ntre timp, Andreas Papandreou a fondat
Partidul Socialist Panhellenic, sau PASOK, ca replic Partidului Noii Democraii a lui
Constantine Karamanlis: astfel cele dou partied au dominat afacerile politice greceti n
urmtoarele decenii. Grecia a intrat din nou n NATO n 1980. Relaiile cu vecinii turci s-au
mbuntit n ultima decad, cnd ambele naiuni au fost lovite de cutremure n vara lui 1999.
Azi, Atena este un susintor al aderrii Turciei ca membru al U.E.
Grecia a devenit cea de a 10-a membr a Uniunii Europene la 1 ianuarie 1981, i de atunci
naiunea a experimentat o dezvoltare economic susinut. Investiiile majore n intreprinderi
industriale i infrastructur, precum i fondurile de la U.E., beneficiile crescnde din turism,
transportul maritime i o cretere rapid a sectorului servicii au dus ara la un nivel de trai
ridicat. Grecia a adoptat moneda Euro n 2001 i a organizat cu succes Jocurile Olimpice din
2004 la Atena.
III. Situatia economica
Economia greceasc este una cu orientare spre pia i intervenie minim din partea statului.
Incepnd cu jumtatea anilor 90 scena financiar elen este caracterizat de un nou dinamism.
Convergena nominal a economiei greceti cu economiile partenerilor si din UE a fost decisiv
i bine pus la punct; ns indicatorii macroeconomici continu s creasc. Creterea economic
nregistrat n Grecia ncepnd cu 1994 a manifestat o accelerere de 3,2 % anual i depete rata
medie realizat de UE, mbuntindu-i exponenial potenialul de cretere. In 2008, ritmul de
dezvoltare al PIB era 2,8 %. omajul era n cel de-al treilea trimestru de 8%.
Rata de angajare Somajul : in mii
Anul
2004
2005
2006
2007
2008
Forta de munca
4.823,2
4.854,3
4.891,2
4.915,6
4.946,3
din
4.383,4
4.462,1
4.519,1
4.553,6
89,78%
90.29%
91.22%
91.93%
92%
492,7
470,9
429,1
396,5
392,7
9.71%
8.78%
8.07%
8%
totalul 10.22%
fortei de munca
Grecia are o economie capitalista in care sectorul public asigura aproximativ 40% din PIB.
Turismul asigura 15% din PIB. Imigrantii compenseaza aproape o cincime din forta de munca, in
principal in agricutura. Grecia beneficiaza de ajutorul Uniunii Europene, care este in jur de 3,3%
din PIB-ul anual.
Economia greceasca a crescut cu aproape 4% pe an, intre 2003 si 2007, multumita
cheltuielilor pentru infrastructura Jocurilor Olimpice de la Atena din 2004, pe de o parte, dar si
multumita unui acces crescut la credite, lucru ce a condus la un record al chelutilelilor
consumatorilor. Dar cresterea s-a oprit la 2,8% in 2008, datorita creizei financiare mondiale si a
inaspririi conditiilor pentru credite.
Datoria publica, inflatia si somajul sunt peste media zonei euro, dar sunt in scadere.
Guvernul Greciei continua sa lupte cu reducerea sectorului public, scaderea cheltuilelilor
guvernamentale si reforma sistemelor de munca si pensii, in fata opozitiei, a sindicatelor si al
publicului.
Economia ramane o problema politica importanta in Grecia. In timp ce guvernul Noii
Democratii a avut numeroase succese in imbunatatirea cresterii economie si in reducerea
deficitului bugetar, Atena infrunta probleme pe termen lung in efortul sau de a continua
reformele economice, in special in securitatea sociala si in privatizare.
Comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime
si semifabricate si import: bunuri de capitasl, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti,
materii prime. Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import:
Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.
IV.Populatia si demografia
n 2001, 16.71% din populaie era de 65 de ani i peste, 68.12%, cu vrste cuprinse ntre 15 i 64
de ani, iar 15.18% au fost de 14 ani i mai tineri
Rata natalitatii: 9.21 nasteri/1.000 locuitori (estimare 2011)
Rata mortalitatii: 10.7 decese/1.000 locuitori (estimare iulie 2011)
Populatia urbana: 61%
Cele mai mari orase: Atena(capitala) 3.252 milioane loc., Thessaloniki 834.000 loc.
Rata mortalitatii infantile: 5 decese/1.000 nasteri
Speranta de viata la nastere: total: 79.92 ani, barbati: 77.36 ani, femei: 82.65 ani
Grupuri etnice: greci 93%, altele (cetateni straini) 7% (recensamant 2001)
Religii: greco-ortodocsi 98%, musulmani 1.3%, altele 0.7%
Populatia in principalele orase si zone:
Atena,capitala tarii din 1833. In Atena Mare, care include si portul Pireu, se gaseste aproape o
treime din populatia totala si 60% din capacitatea de prelucrare industriala. Salonic (740.000
locuitori) este singurul centru industrial important in afara de capitala. Patras (172.750 locuitori)
se remarca prin produsele sale agricole
Salonic este al doilea ora ca mrime din Grecia i principalul ora din regiunea greac
Macedonia. Salonic are o populaie de aproximativ 800.764 locuitori incluznd
suburbiile, fiind astfel cel de-al doilea ora ca mrime din Grecia i cel mai mare din
nordul rii. Este un ora universitar.
Patras este al treilea ora ca mrime din Grecia i este capitala jude ului Ahaia, ce se afl
n nordul peninsulei Peloponez, la 215 kilometri vest de Atena. Oraul se afl la poalele
muntelui Panachaikon, cu deschidere la Golful Patras.
Patras este o motropol ce adpostete un sfert de milion de locuitori [1]. Istoria
Patrasului se ntinde pe o perioad de 4 milenii. Sub dominaia Imperiului Roman,
Patrasul a devenit un centru cosmopolit din estul bazinului mediteranean n timp ce,
conform tradiiei cretine, a fost locul martiriului Sfntului Apostol Andrei.
Religie
Constituia Greciei recunoate credina ortodox greac ca fiind predominant; religie a rii,
garantnd n acelai timp libertatea de credin religioas pentru toi.Guvernul elen nu ine
statistici privind grupuri religioase i recensmintele nu cer afiliere religioasa. Potrivit
Departamentului de Stat, o valoare estimat de 97% dintre cetenii greci se identific ca
Ortodoxi Greci
Iudaismul a existat n Grecia pentru mai mult de 2.000 de ani. Evreii sefarzi utilizau pentru a
avea o prezen mare n oraul Salonic (n 1900, 80.000, sau mai mult de jumtate din popula ie,
erau evrei), dar in zilele noastre, comunitatea greco-evreiasca care a supravieuit ocupa iei
10
germane i la Holocaust, n timpul celui de al doilea rzboi mondial, este estimat la numrul de
circa 5.500 de oameni
V.Mediul politic
Grecia este o republic parlamentar. eful de stat este preedintele Greciei care este ales de
ctre Parlamentul Greciei pentru un mandat de 5 ani. ] Actuala constituie a fost redactat i
adoptat de al Cincilea Parlament Revizionar al Elenilor i a intrat n vigoare n 1975 dup
cderea juntei militare din 19671974.Ea a fost revizuit de atunci de trei ori, n 1986, 2001
i2008. Constituia, format din 120 de articole, stipuleaz separarea puterilor n stat ntre
ramurile executiv, legislativ i judectoreasc acordnd garanii extinse (ntrite n 2001)
pentru drepturile ceteneti i sociale. Dreptul de vot pentru femei este garantat printr-un
amendament la Constituia din 1952.
Conform Constituiei, puterea executiv este exercitat de preedinte i de guvern. De la
amendamentul din 1986, rolul preedintelui a fost redus semnificativ la unul n mare parte
ceremonial; puterea politic se afl astfel n principal n minile primului ministru.Postul de prim
ministru, eful guvernului Greciei, aparine actualului lider al partidului politic ce poate ob ine
un vot de ncredere n Parlament. Preedintele numete formal primul ministru i, la
recomandarea sa, numete i concediaz ali membri ai guvernului.
11
VI.Mediul Cultural
Cultura Greciei a evoluat de-a lungul a mii de ani, avnd rdcini puternice n civilizaiile sale
precursoare miceene i minoene, continund cu aa-zisa civilizaie a "Greciei clasice",
influenat i puternic influennd cultural Imperiul Roman, respectiv penetrnd pn n
13
vremurile Renaterii prin Imperiul Bizantin, pentru ca s renasc dup perioada dominaiei
Imperiului Otoman prin rzboiul purtat pentru cucerirea independenei i crearea statului modern
grec.
Mai jos va prezint cateva evenimente :
-Iulie-septembrie: Festivalul cultural de la Heraklion, pe insula Creta, n timpul cruia au loc
spectacole de oper, balet, muzic clasic, cntece populare, precum i expoziii i simpozioane.
-Iulie: Srbtoarea culesului viilor n localitatea cretan Rethymnon - n ultimele dou sptmni
ale lunii are loc culesul viilor, nsoit de dansuri, muzic i degustri de vinuri locale de pe insula
Creta.
-August: Festivalul de muzic - "august muzical" n Chania pe insula Creta, cu numeroase
expoziii
concerte
de
muzic
clasic
spectacole
de
dans
teatru
de
ppui
Grecii srbtoresc evenimentele importante mai ales prin muzic i dans. Dansurile tradiionale
sunt rezervate mai ales brbailor, dei adesea danseaz i femeile. De obicei se danseaz n cerc,
ritmul i tempo-ul variind n funcie de regiune. Sigalos este un dans lent, n timp ce sirtos este
dansul originar din Creta, n care se prind brbaile i femeile mpreun, inndu-se dup umeri.
Un alt dans grecesc este susta, singurul care se danseaz n perechi.
Festivalul plcintelor
Festivalul plcintelor are loc in Loustri, pe 1 septemprie. Brutarul de aici i multi dintre localnici
doneaz placinte urase, sau Pittas, dup cum le denumesc localnicii. Toata lumea este invitata
la acest festival sa asculte muzic live, sa danseze si sa bea vin traditional.
Festivalul de la Lycabette exist din 1964 i are loc ntr-un cadru creat de arhitectul inovator T.
Zenetos, pe colina cu acelai nume. La nceput, festivalul se axa n special pe reprezentaii din
teatrul grec antic. Dup restaurarea sa n 1977, auditorium a primit diverse reprezentaii teatrale
i de dans, dar totodat spectacole de muzic, cutnd n mod special rock, muzic pop, jazz i
muzic etnic.
14
Sptmna pnzei Malueia din Hydra este un alt exemplu. Acest eveniment este dedicat
amiralului Miaoulis i prezint n general spectacole de dans tradiional ct i o reconstituire a
exploziei Armadei turce declanat de Miaoulis n timpul rzboiului de Independen.
Carnavalul Corfu este cel mai faimos eveniment al insulei. Evenimentul are radacinile in
antichitate, cand venetienii au adus pe insula Carnavalul de la Venetia. Astazi, Carnavalul din
Corfu seamana foarte bine cu cel din Italia si se desfasoara in fiecare an, la sfarsitul lunii
15
februarie, inceputul lunii martie. Cel mai spectaculos moment al festivalului este Marea Parada
care are loc in pietele Liston si Spianada din orasul Corfu.
VII.Mediul natural
Clima Greciei se mparte n trei categorii:
clim mediteranean, cu ierni blnde, umede, i veri clduroase, secetoase. Temperaturile
depesc rareori extremele, dei uneori au loc ninsori chiar i n Atena sau Creta n timpul
iernii.
clim alpin n special n Grecia occidental (Epir, Grecia Central, Tesalia, Macedonia
occidental precum i n prile centrale ale Peloponezului, cum ar fi Ahaia, Arcadia i
pri din Lakonia pe unde trece lanul muntos).
clim temperat n Macedonia central i estic, precum i n Tracia, n locuri precum
Komotini, Xanthi i Evrosul de nord, cu ierni umede i geroase i veri secetoase i
clduroase.
Suburbiile sudice ale Atenei se afl n zona mediteranean, iar cele nordice n cea alpin.
Relieful: n general muntos, lanurile muntoase se continu n mare sub form de peninsule sau
lanuri de insule
Vegetaia mediteranean, verde tot anul, este format din lauri, smochini, stejari verzi, cedri,
masquis. Grecia are puine pduri. Ele au fost tiate pentru construirea corbiilor i pentru mrirea
terenurilor agricole, Terenurile agricole sunt mprite n mici ferme lucrate de rani i familiile lor,
care, n perioada recoltei, angajeaz muncitori sezioneri. Se cultiv: gru, bumbac (locul I n Europa),
tutun, legume. Avei dreptate, culturile sunt bine irigate. Irigaiile se folosesc i pe pante, pentru
cultivarea viei-de-vie, a mslinilor (locul III pe Glob pentru ulei), a portocaliilor, a lmilor
Hidrografia
16
Principalele ruri care strbat Grecia se vars n nordul Mrii Egee i provin din exteriorul
teritoriului: Struma, Axious i Nestos.
Rauri din Grecia:Stryman,Axios,Aliakmon care au o deosebita importanta.
Iata care sunt cateva dintre parcurile si ariile protejate ale Greciei, fiecare unica in felul ei:
Parcul National Parnitha , Attica. ( suprafata de 3.800 ha., infiintat n 1961).
Parcul National Parnasssos , Grecia Centrala ( suprafata de 3.600 ha., infiintat n 1983 ).
Parcul National Iti , Grecia Centrala ( sudul vaii raului Sperchios, infiintat in 1966).
Parcul National Vikos Aoos , Epir. ( suprafata de 12.600 ha., infiintat n 1973; include
Stramtoarea Vikos si Ravena Aoos)
Parcul National Olympos , Tesalia.
Primul Parc National al Greciei (1937), cu suprafata de 5.000 ha., este unul dintre cele mai
lungi din lume, iar din 1982 a devenit Rezervatie a Biosferei. Cuprinde aproximativ 1700 de
specii de plante, incluzand cateva specii rare si exemplare unice de flori salbatice.
Parcul National de pe Muntele Ainos , Insula Kefallinia ( Marea Ionica ) - singurul loc din
Grecia unde puteti observa cai , care traiesc in salbaticie
Padurea Dadia , Evros Tracia
Teatrul lui Dionisos, construit in scobitura naturala in sudul Acropolelor, a fost primul teatru din
lume construit din piatra si reprezinta nasterea tragediei grecesti.
17
Original locul unde era venerat zeul Dionisos, zeul vinului si al fertilitatii, in dans si cantec in sec
al V-lea, piese ca Aeschylus, Sofocles, Euripides si Aristofan au fost jucate aici. Teatrul a fost
construit in mai mute etape, fiecare contribuind la dezvoltarea dramei, in sec al IV-lea d. Ch fiind
refacut cu scaune de marmura. Ceea ce s-a pastrat pana astazi, dateaza din vremea Imperiului
Roman are o capacitate de 17.000 de spectatori, asezate initial in 64 de randuri de scaune dintre
care doar 20 au mai supravietuit.
METEORA
Manastirea cunoscuta sub numele de Manastirea Marea Meteora este situata pe o
stanca aflata la marginea padurii de stanci la o inaltime de 613 m deasupra nivelului marii, 115
trepte neregulate conducandu-ne spre intrarea manastirii.Aceasta Sfanta manastire a fost
construita prin munca si pe cheltuiala binecuvantatilor
1388.Inainte vreme neexistand cai de acces in manastire, aprovizionarea se facea cu ajutorul unui
scripete , cu funii si cosuri pe care calugarii le coborau pentru a fi umplute cu cele necesare de
catre negustorii care se aflau la poalele stancilor.
In interiorul manastirii se afla mormimtele celor doi fondatori precum si o pictura cu
acestia tinand pe maini biserica. Biserica din interiorul manastirii are peretii acoperiti cu icoane
18
ortodoxe, expresive, in culori vii.Din pacate nu se cunosc autorii, insa expertii considera ca ar fi
vorba de ultimul, dar si cel mai cunoscut pictor cretan, Theophanis.
Manastirea mai cuprinde inca doua mici biserici construite la date diferite: biserica
Sfantul Ion Baptistul, construita in secolul XVI si acoperita cu superbe picturi murale si biserica
Sfintilor Constantin si Elena construita in anul 1789.
In momentul in care numarul calugarilor a cescut s-a pus problema infiintarii unui loc
pentru luat masa, loc devenit astazi muzeu.Aici se afla minunate icoane precum icoana Fecioarei
Maria aflata intre ingerii Mihail si Gabriel, vesminte, manuscrise,etc.
MUZEUL ACROPOLE
Muzeul din Acropole conine pe lng statui i fragmente de marmur ce aparineau
templelor de odinioar, drmate de peri n anul 480 naintea erei noastre, i cteva capodopere
datorite lui Fidias i elevilor si, lucruri descoperite printre ruinele Partenonului i ale
Erechteionului.
De asemenea muzeul pstreaz i reliefurile balustradei templului Athenei Nik.
19
n acest mic muzeu se poate urmri succint evoluia sculpturii greceti; de la arhaici i
pn la Fidias i epoca sa. ncepnd cu acele impasibile Coree", care amintesc de idolii de lemn
primitivi (Xoana), trecem la altele mai expresive pn ce ajungem la frizele Partenonului,
cioplite de Fidias, i la cele ale templului Athena Nik, dltuite de elevii si.
Cu acetia se substituie pe nesimite cultul frumosului n art, sentimentului hieratic i
astfel sculptura se desctueaz de rigiditile ascete, sugernd viaa, printr-o micare a formelor
i printr-un sentiment al figurilor. Cu aceeai metod cronologic a fost organizat marele i
bogatul muzeu naional din str. Patissia, unde s-a adunat tot ce s-a putut descoperi n Grecia, n
ultimele decade ale secolului trecut.
Acolo, n sli spaioase i luminoase, se poate urmri treptat dezvoltarea sculpturii greceti,
ncepnd de la arta mycenian.
ncercnd expresiviti mai timide, aceasta a pregtit libertile de micare ale unui
Polictet, contorsiunile i dinamismul Discobolului lui Miron, apoi stilul i viziunea lui Fidias i
astfel sculptura s-a ridicat la acea noblee i euritmie, la un ideal, ce nu s-a mai putut depi.
Seninul Praxiteles i elevii si, n cutarea sentimentului i a unui fior mai senzual, au cobort
divinitile de pe Olimpul lui Fidias n cercul muritorilor de rnd.
20
care
triesc
mai
mult
de
1500
de monahi ortodoci(datele
recensmntului grec din 2011 indic o populaie de 1830 clugri. Aproximativ jumtate dintre
mnstiri sunt conservatoare, urmnd un regulament strict n privina disciplinei i postului.
(comunitatea monastic de la muntele Athos se mparte n dou tipuri de mnstiri: mnstiri
cenobite (numite i "comuniste" sau "conservatoare", proprietatea tuturor obiectelor fiind
comun, i mnstiri idioritmice (numite i "liberale" sau "individualiste, unde proprietatea
personal asupra unor obiecte este permis)) De-a lungul istoriei clugrii mnstirilor de la
muntele Athos au trit n schituri, chilii, "kalive" (chilii mai mici, unde c iva clugri triesc ca
intr-o familie) sau ermitaje (numite i "isihasterion", ele fiind nite chilii retrase, adesea doar
mici grote sau scobituri n stnc, n care triete ntotdeauna numai un singur clugr (sihastru,
pustnic sau anahoret); ce definete ns ermitajul este n primul rnd localizarea lui retras, cci
21
exist la Athos i un tip de locuine n care triete un singur clugr, dar care nu-s izolate i
retrase, ele fiind numite "kathisme"
CRETA
Creta, cea mai mare si mai sudica insula a Greciei, denumita "Insula Miracolelor", este leaganul
civilizatiei mediteraneene, fiind incarcata de istorie si numeroase locuri arheologice. Legenda spune ca
este locul unde s-a nascut Zeus. Clima mereu insorita, peisajul abundand in plante si flori, istoria si
traditiile, plantatiile de maslini si portocali, cafenelele, restaurantele, barurile si traditionalele taverne fac
din Creta o legenda vie, o bucata de paradis.
Creta, insula lui Dedal si Icar, a renumitelor fresce si a vaselor cu efigia regelui Minos, desparte Marea
Egee de Marea Libiei, marcand astfel granita dintre Europa si Africa.
HALKIDIKI
Cea mai frumoasa zona din nordul Greciei, peninsula Halkidiki si-a pastrat dintotdeauna
acelasi farmec. Padurile, plajele cu nisipul fin, golfuletele ascunse, orasele istorice si satucurile
pitoresti fac deliciul turistilor. Peninsula este compusa din trei fisii de pamant ce patrund in
Marea Egee precum 'tridentul' mitic al Zeului Poseidon: Kassandra, Sithonia si Athos.
Kassandra, cea mai populara dintre cele trei si deopotriva cea mai pitoreasca, aflata in
sudul peninsulei, ofera o mare varietate de posibilitati de petrecere a vacantei: peisajele deosebite
cu nesfarsite paduri de pini ce strajuiesc plajele, traditionalele taverne, baruri, discoteci si o mare
densitate de monumente istorice fac din aceasta regiune un loc ideal atat pentru relaxare cat si
pentru cei care prefera o vacanta activa. Excursiile cu iahtul de-a lungul coastei ofera cele mai
inedite panorame.
Templul lui Zeus din Atena
Templul lui Zeus din Olimp, cunoscut si sub denumirea de Oplympeion, este localizat pe strada
Amalias, la 500 de metri sud-est de Acropole si 700 de emtri sud de Piata Syntagma. Fundatia
apartine unui templu ce era inchinat tiranului Pisistratus in anul 515 i. Ch. dar lucrarile au fost
abandonate cand fiul lui Pisistratus, Hippias, a fost indepartat de la tron in anul 510 i. Ch.
22
Lucrarile de constructie a templului lui Zeus au fost desfasurate in sec III d. Ch., in timpul
dominatiei macedonienilor care l-au angajat arhitectul roman Cossutius sa proiecteze templul.
Templul a fost terminat in anul 129 d. Ch. cand un admirator al culturii grecesti, Hadrian, a
preluat conducerea lucrarilor.
CORFU
Corfu este o etapa de tranzitie intre Italia si Grecia. De la cea dintai a preluat strazile
drepte din orasul vechi, casele inalte, iar de la cea de-a doua, marea de un albastru intens care
scalda malurile stancoase si colinele insorite pline de maslini, lamai si chiparosi. Abundenta
vegetatiei si nenumaratele caderi de apa fac sa paleasca celelalte insule din arhipelagul ionian.
Mai mult, insula se afla la doar cateva ore cu feribotul de Brindisi (Italia), asa ca este o alegere
buna pentru turistii care vor sa vada si altceva in afara de Grecia.
Corfu (Kerkira), insula mpdurit unde Ulysse a avut ultima oprire n lungul su drum ctre
Itaca, este cea mai cunoscut dintre insulele Ioniene. Aici aveti posibilitatea de a mbina
relaxarea cu buna dispoziie si odihna, Corfu fiind un centru turistic care poate satisface cerintele
celui mai pretentios vizitator.
INSULA THASSOS
23
Insula Thassos, situata in nordul Marii Egee, este denumita Insula de smarald, datorita
vegetatiei bogate, padurilor nesfarsite de pin si maslin. Mai putin vizitata si mai linistita, Thassos
era odata refugiul preferat de turistii nemti, care veneau aici cu masina pe vremea cand in
Iugoslavia nu erau probleme. Acum este preferata de familiile cu copii.
IX.Baza tehnico-materiala
Capacitatea de cazare este elementul cel mai caracteristic bazei tehnico-materiale a turismului
condiionnd activitatea turistic i participnd cu o pondere oscilant la ncasrile provenite din
activitatea turistic.
n general prin activiti de cazare se neleg acele dotri de baz material care asigur
nnoptarea i odihna turitilor pe o anumit durat de timp, n baza unor tarife determinate,
difereniate n funcie de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) n care sunt solicitate
serviciile de cazare. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare: hoteluri,
moteluri, hanuri, cabane, campinguri, care n vederea asigurrii unui sejur ct mai atractiv, ofer
turitilor condiii optime de nnoptare, ndeplinind, dup caz, i alte funcii caractristice de
domiciliu temporar.
Structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic pe tipuri de structuri i numr de
nnoptare n Grecia
Tipuri de uniti
2011
2012
2013
2014
2015
102503
100786
102077
101907
104937
Hoteluri
8342
8329
8689
8899
9036
Uniti camping
341
337
333
331
341
Uniti individuale
93820
92120
93055
92677
95560
54466
54502
52554
55264
Greci
13513
14094
13758
14529
40408
38796
40735
13774
Strini
42494
40953
Sursa: - Organizaia naional greac de turism
Camera elen a hotelelor
24
Datele ilustrate in tabelul permit conturarea unei imagini a modului in care a evoluat in perioada
2011-2015, reteaua unitatilor de cazare.
Capacitate hoteluri
9200
9000
8800
8600
8400
8200
8000
7800
Unitati Hotel
X.Activitate turistica
Turismul s-a dezvoltat incepand cu anii `60. Catre sfarsitul anilor `80 aducea tot atat de multi
bani ca toate celelalte industrii la un loc(incepand cu cea a uleiului de masline pana la industria
de ultilaje).
Cei mai multi turisti provin din Marea Britanie si Germania, precum si din Italia, Franta si Olanda.
Din cele aproape 2.700 de insule grecesti, doar 1.400 ofera conditii bune de trai, iar dintre
acestea, doar 370 sunt locuite. Daca in timpul verii temperatura urca pana la 40 de grade, in mai iunie si septembrie - octombrie sunt 26-28 de grade Celsius in aer si in jur de 20 de grade in apa.
In plus, sunt preturi mai mici si turisti mai putini
Fluxul de turisti a sporit de 10 ori in ultimul sfert de secol, incasarile marindu-se in acelasi interval
de 30 ori. Peste 10 milioane de turisti aduc venit anual de intre 2.5-6 miliarde de dolari.
Numarul de turisti in Grecia ar putea sa scada in 2008, dupa trei ani de crestere, dar veniturile
vor continua sa avanseze, fiind sustinute de cheltuielile mari realizate de vizitatori, a declarat
ministrul elen al turismului, Aris Spiliotopoulos, citat de Reuters
Turismul reprezinta aproximativ 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei, iar unul din cinci
locuri de muncasunt in acest sector
Dupa Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, numarul turistilor care au vizitat Grecia a urcat de
la 11 milioane de oameni la peste 15 milioane de persoane in 2007, in contextul in care s-au
observat efectele cresterii investitiilor si intensificarii publicitatii internationale, inainte si pe
parcursul evenimentului sportiv.
27
este
un
partener
comercial
tradiional
important
al
Romniei.
Conform ultimelor date statistice, n primele , volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost
de 907 milioane euro, din care 473 milioane euro export (n cretere cu 8,37% fa de aceeai
perioad a anului trecut si 434 milioane euro import (n cretere cu 29,4% fa
de anul
precedent). Soldul este favorabil Romniei, de 39 milioane euro. Exporturile romneti ctre
Grecia au o pondere de 2% din totalul exporturilor iar importurile au o pondere de 1,2%.
Structura schimburilor bilaterale nu este foarte diversificat, mbuntirea acesteia fiind
o preocupare pentru partea romn . Astfel exporturile romneti pe piaa elen constau n
principal n produse metalurgice, produse minerale, maini i echipamente electrice i lemn, in
timp ce importurile efectuate din Grecia se compun din produse metalurgice, maini i
echipamente electrice, materiale plastice.
Conform unor statistici neoficiale elene, investiiile in Romnia sunt de aproximativ 3
miliarde de euro, dar s-au realizat prin companii din alte ri (Cipru, Luxemburg). n Romnia
sunt nregistrate 3569 de companii cu capital elen.
Principalele domenii n care au investitorii greci au realizat investiii n ara noastr:
telecomunicaii, sectorul bancar (principalele 6 bnci elene sunt prezente in Romnia),
echipamente electronice, industria alimentar, metalurgia neferoas, construcii etc.
Romnia este interesat s dezvolte n continuare relaiile economice cu Grecia. Ambele
pri i-au manifestat n timp interesul pentru crearea unui parteneriat economic strategic
romano-elen, avnd obiectiv prioritar realizarea unei puternice baze de producie cu capital elen
n Romnia, care n timp sa joace un rol important n exportul pe pieele din Europa de Est.
Aceasta idee are la baz experiena pozitiv a investitorilor greci n Romnia i
potenialul unor oameni de afaceri din Grecia care nu s-au orientat nc pe piaa din ara noastr.
Atragerea companiilor elene la aciuni de cooperare cu firme romneti i la programe de
privatizare, ndeosebi n sectoarele: construcii si reparaii navale, industria alimentar,
prelucrarea aluminiului, prelucrarea maselor plastice, industria ambalajelor, industria
nclmintei, agricultur, energie, servicii
30
Harta Greciei
31
Bibliografie
1. Baltaretu A., Neacsu N., Neacsu M., Economia turismului studiu de cazstatistici- legislatie, Editura Uranus, Bucuresti, 2008
2. Cucu V., Stefan M., Romania. Ghid atlas al monumentelor istorice, Editura
Sport-Turism, Bucuresti, 1979
3.
4.
5.
6.
7.
www.harti.hartagrecia.ro
www.insse.ro
Dinu M., Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
www.statistics.gr
www.wikipedia.ro
32