Prin natura lor (apa, aer, energie solara etc) sau prin vointa legiuitorului nu pot face obiectul improprietaririi private sau comune. 1. Res nullius divini juris: Bunurile nimanui cu izvor jur de drept "divin" -> masa de bunuri improprii folosintei omenesti. a. res sacrae Doar cele consacrate ca atare in urma unei "hotarari" a poporului (temple, altare+accesorii, statuile zeilor, sanctuare) ceremonia prin care bunurile primeau acest statut se numea consecratio iar procesul revers, profanatio b. Res religioasae: Fiecare familie avea un cult propriu al casei prin care isi venerau stramosii, ei erau denumiti "dii mani" (umbrele mortilor) sau "dii inferi" (zeii de sub pamant) Erau res religioasae mormintele si semnele lor particulare, indiferent de statutul celui inmormantat. c. Res sanctae: Portile si zidurile cetatii sau pietrele de frontiera au fost scoase din circuitul civil si considerate sacrosancte, pentru a fi protejate Regimul juridic identic cu rei nullius divini juris 2. Res nullius humani juris Bunurile nimanui, consacrate de dr profan, laic a. Res communes: aerul, apa potabila, marea+malurile etc Nu pot fi transformate in proprietatea cuiva b. Res publicae Statul roman avea dr. de a-si rezerva propriile bunuri-> sclavii, pamantul in proprietatea statului, succesiunile vacante, porturile, alte domenii publice Statul exercita nestingherit toate atributele dr. de proprietate prin repr sai cu functii magistrale c. Res universitatum: Forma particulara a bunurilor publice aflate in proprietatea unor importante pers. jur. precum cetatile, municipiile, orasele italice Teatre, arene, circuri, stadioane amenajate pt locuitori Nu pot face ob. de dr. real individual