- Consta in remiterea posesiunii reale, efective asupra

unui bun de catre un tradens in favoarea unui accipiens,

fara satisfacerea unor exigente formaliste, ci doar ca o
consecinta a negotium-ului.
- Dobandirea proprietatii quiritare avea loc doar asupra
bunurilor ec mancipi; proprietatea fiind protejata prin rei
vindicatio.
- Transferul propr. pretoriene se realiza cu privire la
bunurile mancipi; protectia se asigura prin act. publicana.
- Circulatia proprietatilor peregrine si provinciale era
permisa pentru bunurile neromane (bunurile imobile
neaflate pe terioriul italic), iar aceste proprietati erau
garantate prin act. utile.
- Conditiile traditiunii:
a. Prima conditie viza capacitatea de instrainare care
trebuia satisfacuta de cedens (ex: prodigul, nebunul,
impuberul etc nu erau apti)
b. Incheierea formalitatilor cu prezenta partilor si a bunului
tradit.
c. Plata pretului convenit
d. Existenta unei juste cauze, care sa justifice transferul
proprietatii prin traditio.
- La inceput, intelesul notiunii de traditio era unul restrictiv,
care se limita la actil simplu.
- Traditio longa manu - forma a traditiunii care permitea
transferul unui bun aflat la distanta (cheile unui imobil)
- Traditio brevi manu - trasferul propr. de la tradens la
accipiens, este considerat realizat prin schimbarea justului
titlu.
- Constitutul posesor: traditiune brevi privita in oglinda.
- Rezerva uzufructului: similara cu constitutul posesor,
doar ca, instrainatorul nu-si rezerva simpla detentie
precara a bunului, ci uzufructul acestuia