Mod originar de dobandire a proprietatii care are loc in

urma absorbtiei unui bun considerat accesoriu intr-un alt

bun considerat bun principal.
De regula, dr. roman refuza propr. bunului accesoriu dr.
de a-l pretinde de la propr. bunului principal cand:
- ca urmare a desprinderii bunului accesoriu s-ar
putea aduce atingere integritatii, calitatii bunului principal
- ca urmare a accesiunii, bunul accesoriu ar fi devenit
neidentificabil
Forme particulare:
$ Aluviunea si avulsiunea
Materialele transportate de apele curgatoare si suprafetele
de teren desprinse deveneau ob. al propr. fondului de
atasare, din momentul alipirii acestoria
$ Albia abandonata si insula aparuta in mijlocul fluviului:
In ambele cazuri propr. asupra bunurilor imobile se
cuvenea propr. fondurilor riverane, in mod direct
proportional cu intinderea fondurilor lor. demarcatia fiind
linia transversala trasata pe albie sau insula
$ Semanatura si plantatiile
Apartin propr. fondului principal, dr. acestuia se nastea in
momentul inradacinarii.
$ Constructia pe teren strain sau cu materiale straine:
Superficiarul care cu buna stiinta, ridica un edificiu pe
terenul altuia si pierde dr. de propr. atat asupra edificiului,
cat si asupra materialelor.
Superficiarul care s-a aflat in eroare cu privire la prop.
terenului pe care si-a ridicat constructia va putea
revendica materialele, dar numai odata cu demolarea
virtuala a constr.
Daca superficiarul foloseste materialele altuia (chiar si pe
terenul acestuia), Justinian ii recunoaste propr.
materialelor dr de a alege intre actiuni: plata dubla a valorii
materialelor sau daca superficiarul refuza, poate cere
demolarea.
Posesorii de buna-credinta si chiriasii care au construit cu
acordul prop. puteau cere restituirea materialelor in
integralitatea lor.