Fructele unui bun frugifer sunt rezultate palpabile sau

conventionale pe care acesta le produce fie in mod

independent, fie in urma unei manopere care sa stimuleze
obtinerea unui rezultat benefic.
Se impart in:
- bunuri frugifere propriu-zise ale caror fructe sunt produse
periodic si nu saracesc substanta bunului frugifer
- bunuri simplu productive, ale caror produse prin
perceptie neregulata aduc atingere integritatii lor
Dupa statutul lor juridic si criteriul pozitiei lor in raport cu
bunul:
- fructele neseparate (unite cu bunul frugifer)
- fructele separate (detasate material de bun)
- fructele apropiate (separate si apropriate printr-un act
distinct de dobandire de proprietate)
Cui i se cuvin fructele unui bun frugifer?
a. Regula generala : fructele i se cuvin de plin drept,
proprietarului bunului frugifer, in virtutea dr. de ascensiune
Exceptii:
b. Emfiteotul = titular al unui drept real in virtutea caruia
putea folosi si culege fructele pe o perioada indelungata
(18-99 ani); devenea proprietarul fructelor numai prin
separarea lor
c. Uzufructuarul nu dobandea fructele decat in urma
perceperii lor
d. Fermierul - locatar: dobandeste fructele in mod
subsecvent, derivat
e. Posesorul de buna - credinta; dobandste fructele prn
simplul fapt al separarii lor -> cand inceteaza buna -
credinta nu mai are acest drept; el pastreaza fructele
dobandite pana la acel moment
f. Posesorul de rea- credinta: trebuie sa restituie si
valoarea fructelor consumate