Analiza sistemului logistic in cadrul companiei S.C. KAUFLAND ROMNIA S.C.

1. Scurta prezentare S.C. Kaufland S.C.S este o societate comercial n comandit simpl, cu sediul n Bucureti ( os. Colentina, nr. 6, sector 2), care deine n jur de 69 puncte de lucru (magazine). Societatea este nscris la Registrul Comerului Bucureti sub numrul J40/17052/2003, cod unic de nregistrare: 24817746. Kaufland, una dintre cele mai cunoscute i de succes firme de retail, ce are drept obiect de activitate comerul cu amnuntul n magazine nespecializate, cu vnzare predominant de produse alimentare, buturi i tutun, a luat fiin pentru prima dat n Germania n 1984. Prima filial n afar a fost deschis n Cehia, n oraul Ostrava. n prezent are deschise n jur de 1000 de magazine i n Slovacia, Polonia, Croaia, Bulgaria i Romnia. Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafa total de vnzare cuprins ntre 2500 mp i 12.000 mp i sunt cunoscute sub denumirea de "Kaufland", "KaufMarkt", "Handelshof". Oferta cuprinde de la mrci proprii, care conine produse de calitate la preuri convenabile, mici, pn la produse oferite de productorii regionali i produse de marc. Un punct forte pentru Kaufland l reprezint departamentul de produse proaspete. Kaufland garanteaz zilnic clienilor si calitatea i prospeimea absolut la preuri de top pentru carne, mezeluri, brnzeturi i produse lactate, pn la legume i fructe. Kaufland ofer i produse atractive la preuri convenabile din domeniile menaj, sticlrie, portelan, textile, electrice, papetrie, jucrii, articole de sezon i pentru petrecerea timpului liber, si multe altele. Scurt istoric: 1930: Joseph Schwarz debuteaz ca asociat al firmei Sudfruchte Grobhandlung Lidl & Co din Heilbronn. Apoi numele se schimb devenind Lidl & Schwarz, firma devenind en-gros de produse alimentare. Expansiunea firmei va continua dup cel de-al doilea Rzboi Mondial 1954: Firma i construiete propriul sediu la Heilbronn

1960: Se deschide primul depozit Cash& Carry n Nordwurttemberg, n cadrul firmei Handels 1964: Se deschide primul raion de carne n Handels- und Fruchthof Heilbronn. Acesta a reprezentat primul pas pentru hala de carne Kaufland, avnd secii de producie i de distribuie n Neckarsulm.Mockmuhl, Offenburg. 1968: Are loc deschiderea primul magazin la Backnang cu numele Handleshof 1972: Sediul central se mut la Neckarsulm. 1977: Deschiderea primului magazin cu autoservire la Backnang cu numele de Handleshof. Joseph moare la 74 de ani, iar dup moartea acestuia firma rmne la conducerea fiului su: Dieter Schwarz. 1984: Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Nackarsulm, cu o suprafa total de 15 000 mp. Numeroi concesionari completeaz oferta. 1990: Dup reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland n Meissen. n acelai an urmeaz deschiderea altor magazine pentru satisfacerea necesitilor consumatorilor n Hoyerswarda,Pirna,Freiberg,Berlin-Eiche,Senftenberg. 1994: Se deschid primele brutrii n magazinele Kaufland din Dessau, Leipzig pentru a optimiza oferta de produse proaspete. 1998: Se deschide primul magazin n afara Germaniei i anume n Cehia- Ostrava. 2000: Deschiderea primului magazin n Slovacia Poprad. 2001: Kaufland devine lider de pia n Germania de Est. n Croaia se deschide primul magazin de acest tip n Karlovac. Urmeaz Polonia, unde Kaufland vine in oraul Stargard Szczecinski. 2005: Lanul se extinde n continuare i ptrunde i pe piaa romneasc. Pe 13.10.2005 ajunge n Bucureti. Tot n acelai an Kaufland i deschide sedii i n Ploieti i Rmnicu-Vlcea. 2006: Deschiderea primului magazine Kaufland in Bulgaria. 2009: Deschiderea celui de-al 44-lea magazine Kaufland in Romania 2011: Deschiderea celui de-al 1000-lea magazine Kaufland din Europa, la Berlin. 2012: Kaufland Romania a ajuns la un numar de 78 de magazine in Romania.

Romnia s-a dovedit a fi una dintre cele mai profitabile piee. Dac n Germania 20% din veniturile populaiei se ndreapt spre achiziionarea de bunuri alimentare, n Romnia ponderea este de 70%. Studiile recente au artat c piaa de retail romneasc este n plin ascensiune (ponderea supermarketurilor i a hipermarketurilor a ajuns la aproximativ 70%), ceea ce denot c romnii sunt mult mai deschii la tot ceea ce este nou i mai ales internaional. Potrivit Ziarului Financiar , Kaufland Romnia a nregistrat vnzri de 778 milioane euro, deine o cifr de afaceri de 4,670,911,828 lei i un profit de 172,115,193 lei. Kaufland se afl pe locul 9 n topul celor mai mari angajatori cu aproximativ 10 000 angajai. Misiunea firmei Kaufland este aceea de a oferi produse de calitate la preturi ct mai mici, fat de concurent, iar unul dintre obiectivele acesteia a fost acela de a se extinde ct mai mult pe piata romneasc. nc de la bun nceput aria de interes a firmei a fost zona urban, mai ales acele zone unde ceilalti investitori au avut succes. Kaufland a avut ns o idee foarte bun: nainte de a deschide primul magazin n Romnia, a decis s construiasc un centru de logistic la Ploieti. Acesta asigur aprovizionarea la timp a magazinelor, cu o cantitate de marf exact, de calitate. Acest depozit gestioneaz stocurile de marf de la toi furnizorii, centralizeaz i coordoneaz ntreaga logistic. Cel mai mare avantaj ns, este cel al preului, deoarece se negociaz pentru cantiti mari de marf, pentru care se obin discounturi substaniale. De aceea, logistica este elementul cheie n strategia de dezvoltare a reelei de magazine Kaufland.

Figura nr.1- Localizarea punctelor de lucru Kaufland n Romnia 2009

Arad, Alba Iulia, Baia Mare, Bistria, Braov, Brila, Bucureti (4), Buzu,Cluj-Napoca (2), Constana, Craiova (2), Focani, Galai (2), Hunedoara,Iai (4), Piatra Neam, Piteti (2), Ploieti (3), Rmnicu Vlcea, Roman, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Suceava, Trgu Jiu, Trgu Mure,Trgovite, Timioara (2), Turda, Zalu. Sursa: www.scribd.com

2. IDENTIFICAREA ACTIVITTILOR LOGISTICE Care sunt atributiile departamentului logistica? Ce fel de procese desfasoara si cum ajunge marfa din deposit la raft? Toate aceste le flati in cele prezentate mai jos. Zi de zi, peste 200 de autocamioane parasesc centrele logistice ale firmei Kaufland, incarcate cu nenumarati paleti cu marfa de cea mai buna calitate! De la aprovizionarea depozitelor cu marfa si pana la livrerea marfurrilor in magazine, toate sarcinile sunt preluate de departamantul Logistica. Un element important al investitiei Kaufland n Romania l reprezint depozitul central Kaufland, inaugurat pe 7 decembrie 2005, pe DN 72, n cadrul Parcului Industrial Ploiesti, pe un teren de 200.000 metri ptrati. Depozitul dispune de circa 400 de locuri de

parcare pentru autoturisme si pentru camioane, construite pe o suprafat de 21.000 metrii ptrati. In domeniul de specialitate logistica, totul este legat de transportul, depozitarea si punerea la dispozitie a marfurilor, de achizitionarea si repartizarea resurselor, precum si de controlul si optimizarea proceselor. Procesele esentiale ale activitatii din Logistica: Intrarea marfurilor si depozitare Marfurile ajung de la producator in centrele logistice prin intermediul firmelor de transport. In momentul cand marfa ajunge in centrele de distributie, aceasta este controlata si administrate printr-un system de prelucrare electronica a datelor. Astfel ca, de la sosirea marfii cu cu autocamionul si pana la livrerea ei catre magazine, se poate stabilii cu precizie, in orice moment, unde se afla aceasta. Marfa este intotdeauadepozitata in ordinea sosirii la depozint, iar produsele descarcate sunt introduce in sistemul de gestiune a marfurilor dupa numarul de articol, cantitate, volm, data expirarii si termenul de valabilitate. Ulterior, ele vor fi aranjate de catre anagajati in sistemele de rafturi, beneficiind de suportul sistemului. Comisionare La comisionare, articolele solicitate de magazine vor fi grupate pe paleti corespunzator sortimentelor si cantitatilor. Si aceasta activitate se desfasoara cu sustinerea sistemului de prelucrare electronica a datelor SAP. Paletii pregatiti vor fi amplasati la iesirea marfurilor, ordonati conform destinatiilor de livrare. Comisionarea in cadrul depozitelor din Romania se realizeaza conventional, in acest caz comisionarul deplasandu-se cu transpaletele sau motostivuitoarele pana la articolele si la paletii de la iesirea marfurilor. In mod special pentru comisionarea in depozitul frigorific este de notat faptul ca, datorita temperaturilor scazute de circa -24 C, aceasta trebuie executata cu imbracaminte speciala de protective. Iesirea marfurilor In zona de iesire a marfurilor vor fi colectati toti paletii destinati livrarilor catre magazine. Documentele de livrare vor fi intacmite

corespunzator

reglementarilor

definite

si

marfurile

vor

fi

predate

conducatorilor autocamioanelor. Odata cu incarcarea marfurilor, fiecare palet va fi scanat si se intocmeste un raport de incarcare. Vor fi intocmite de asemenea documentele de incarcare si comanda de transport si ele vor fi predate, impreuna cu marfa, soferilor firmei de trasnporturi. Livrare pe baza unui plan de livrari, angajatii departamentului logistica vor comanda capacitatea de livrare la firmele de transporturi cu care exista relatii contractuale. Acestea preiau transportul marfurilor catre magazin. Reciclare mijloacele auxiliare folosite la reincarcare (de ex. Paleti si lazi) si care nu mai sunt necesare, trebuie returnate de catre magazine centrelor de distributie. Aici se efectueaza sortarea acestora si ele vor fi restituite furnizorilor. Depozitarea intermediara se face in depozitul de ambalaje returnabile. Stocurile sunt inregistrate in permanenta in sistemul de prelucrare electronica a datelor si sunt monitorizate. Deseurile acumulate sunt sortate pe tipuri si colectate in containere adecvate. Evacuarea deseurilor se efectueaza cu firmele locale de salubrizare.

2.1. Sistemul de aprovizionare n esent, activitatea de aprovizionare include cumprarea resurselor materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, ap, piese de schimb, servicii ) si gestionarea stocurilor. Pe fondul n care ciclurile de viat ale produselor devin din ce n ce mai scurte, iar globalizarea si face simtit efectele n noile structuri ale companiei, modalitatea de gestionare a elementelor de logistic devine esential pentru obtinerea succesului unei ntreprinderi. Pentru a putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul K a u f l a n d n c e a r c s negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii. Dup primirea comenzii Kaufland are dreptul la o inspecie adiional a calitii mrfii, iar n

cazul n care descoper defecte sau nereguli are dreptul s returneze comanda, iar furnizorul este obligat la rambursarea valorii acesteia. Furnizorii principali provin att din Romnia, dar si din Olanda, Grecia, Turcia, Italia, singura diferent fiind aceea de ntrziere a comenzii cu numai o zi. 2.2. Analiza activittilor de transport Transportul mrfurilor reprezint pentru firme una dintre activitile eseniale ale distributiei fizice. Acesta poate fi considerat cea mai important component a mixului logistic, deinnd, de obicei, n rile dezvoltate, aproape jumtate din costurile aferente tuturor activittilor de acest fel. n orice firm trebuie s existe un responsabil, care s se ocupe de deciziile privind modalitile de transport alese, deoarece pot fi lucruri care influeneaz stabilirea preurilor, performana n materie de livrare la timp i starea n care ajung mrfurile la destinaie, iar toate acestea influeneaz satisfacia clientului. Fiecare lot de livrare trebuie s fie nsoit de documentele de certificare a calitii, ntocmite conform dispoziiilor legale n vigoare. Produsele sunt crate n cutii de carton, nscripionate cu sigla productorului si nsotite de avize de expeditie. n general, marfa pentru Kaufland Romnia este adus n containere din China n portul Constanta, fiind depozitat la centrul logistic din Ploiesti. Aprovizionrile se fceau nainte prin portul Hamburg. Acum, transportul se face direct spre Constanta, pentru c este mai rapid si mai ieftin pentru hypermarket. Din China, se import numeroase produse din mase plastice, din lemn, electronice si electrocasnice, jucrii. Avnd n vedere provenienta lor se subntelege un pret mult mai redus de achizitie. Kaufland pe lng masinile din dotare cu care si transport marfa, lucreaz foarte mult cu distribuitori si chiar firme de curierat care livreaz marfa n hypermarketuri. Se obtine astfel o eficientizare si o crestere n domeniul livrrilor rapide. Furnizorii sunt deci aceia care trebuie s dispun de mijloacele tehnice necesare livrrii. Unul dintre acestea este CMR-ul (document). El trebuie s contin mai multe elemente de identificare precum: numele si adresa

expeditorului,

numele

si

adresa

transportatorului,

locul

si

data

primirii/descrcrii mrfurilor, denumirea mrfii, felul ambalajului etc. 2.3. Analiza procesului de stocare Stocurile servesc ca o rezerv ntre: - aprovizionare si cerere; - cererea clientilor si produsele finite; - ntre produsele finite si disponibilitatea componentelor - cererea pentru o operatie si iesirea din operatia precedent; - materialele si componentele pentru a ncepe productia si pentru furnizorii de materiale. Nivelul stocurilor influeneaz, de asemenea, satisfacia clientului. Problema de baz const n gsirea unei ci de echilibru, cu alte cuvinte, o decizie de mijloc care s fie echilibrat. n luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei trebuie s pun n balan costurile necesare meninerii unor stocuri mai mari cu vnzrile i cu profiturile care vor rezulta din acestea. Comanda ctre furnizor se face automatizat, deoarece n calculator se regsesc nregistrate toate comenzile existente. n urma analizrii vnzrilor pentru fiecare produs n parte n ultimele 3 luni, el va genera un stoc optim necesar pentru urmtoarele 25 zile. Pentru controlul stocurilor Kaufland Buzu foloseste metoda JIT, al crei scop este mentinerea cantittii necesare de material n locul potrivit, la momentul potrivit, pentru a realiza cantitatea potrivit de produse. Principalele caracteristici ale acestei metode sunt urmtoarele: - relaii strnse cu un numr mic de furnizori i transportatori - frecventa mare a cumprrii si transportului unor cantitti mici ceea ce genereaz stocuri minime - nlturarea incertitudinii n canalul de aprovizionare Firma de asemenea i planific sosirea mrfurilor la timp astfel nct s se reduc la minim operaiunile de manipulare i stoc rmas.

2.4. Analiza depozitrii mrfurilor Depozitarea mrfurilor, respectiv stocarea acestora, este strns legat de procesele de transport. Activittile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfsoar, de regul, n localitti diferite, situate la anumite distante unele de altele. n plus, exis t de regul un anumit interval de timp ntre terminarea unui proces de productie s i nceputul altuia. O parte din acest timp este alocat transportului, iar cealalt este consumat cu operatiuni pregtitoare: expediere, ntocmire a documentelor de transport, ncrcare descrcare, depozitare etc. Descarcarea la timp a marfii Timpii lungi de de asteptare la descarcare sunt istorie. Alocarea camioanelor la descarcare se face intr-o ordine bine stabilita pentru ca livrearea si descarcarea marfii sa se faca la timp. Depasirea piedicilor legate de necunoastere timpului de sosire In fata portilor de intrare a marfurilor de la centrele noastre de distributie s-a ajuns uneori la timpi mai lungi de asteptare, care au insemnat costuri mari, atat pentru kaufland cat si pentru transportatori. Motivul pentru blocajele la ramp ail constituie, inainte de toate, necunoasterea orelor de sosire, lucru care duce in plus la ingreunarea considerabila a receptionarii cat si la planificarea activitatii personalului. Solutia ca atare intr-o etapa urmatoare pana la mijlocul anului 2012, va fi implementat un nou system de management al timpilor de livrare in Romania, ducand astfel la o mai buna gestionare a procesului de livrare. Temperatura din depozit Temperatura de pastrare este diferita in cazul multora dintre articole. Ca atare, de acest lucru trebuie sa se tina seama si in cazul depozitelor, pentru a nu avea pierderi in privinta prospetimii. In functie de categoria din care fac parte, produsele au specificatii diferite de temperatura, dupa cum urmeaza: Depozit legume, fructe + 9 C pana la +17 C Transport legume, fructe +13 C pana la +17

Depozit frische: 0 C pana la +4 C Transport frische: - 1,5 pana la +2 C Depozit congelate: -23C pala la -20 C Transport congelate: minim 18 C Depozit alimentare (ciocolata): din Mai pana in Noiembrie intre + 5 C pana la +23 C Depozit alimentare (altele): minim + 5 C Textile, produse de igiena, pamant pentru flori: fara specificatii

2.5. Siguranta muncii in Logistica Protectia muncii este un aspect extreme de important, iar firma Kaufland are grija de sanatatea si securitatea angajatilor ei. Avand in vedere cerintele specifice activitatii din depozite, trebuie respectate toate instructiunile de securitate si sanatate in munca prin folosirea adecvata a echpamentului individual de protective si prin respectarea tuturor prevederilor legale. Obiectivul principal este reducerea riscurilor de accidentare si a imbolnavirilor profesionale. Din acest motiv, folosirea echipamentelor special de protectie este obligatorie, iar scolarizarile pentru manevrarea corecta a transpaletilor si a substantelor periculoase reprezinta o necessitate. Bocanci de protectie parte a echipamentului individual de protectie, bocancii sunt obligatorii pentru toti lucratorii care isi desfasoara activitatea in cadrul depozitului. Acestia au bobeu metalic, protectie metalica la calcai si talpa aderenta. Angajatii au responsabilitatea de a-i pastra ingrijiti si in permanenta curati si, de asemenea, sa solicite schimbarea lor in momentul deteriorarii. Echipamentul individual de protectie trebuie sa fie oferit in mod gratuit angajatilor de catre angajator si trebuie sa fie conform cu toate normele europene in vigoare.

Veste reflectorizante Este obligatorie pentru soferii care vin la descarcare sau incarcare in depozitul Logistic. Aceasta serveste la identificarea soferilor si ii face mult mai usor de recunoscut printre angajatii interni. Imbracaminte pentru congelate Conditii de lucru: In zona congelate se lucreaza la 22 C, fapt ce impune urmatoarele restrictii: - dintr-un total de 60 de minute, angajatii doar 45. Restul de 15 minute le petrec in grupurile sociale permanent incalzite puse la dispozitie de catre companie alaturi de ceaiurile calde, cu zahar. se foloseste echipament individual de protectie, ce respecta normele legale, format din: cizme, salopeta, geaca, manusi, cagula si caciula. Alte masuri de protectie In hala destinata depozitarii la 22 C angajatii trebuie sa intre doar cate 2, astfel incat riscurile ca unei persoane sa-I devina imposibila iesirea daca I se face rau sa fie minime. La o distanta la un m de sol au fost plasate butoane de urgenta, ce pot fi actionate in astfel de situatii.

BIBLIOGRAFIE
1. www.scribd.com 2. www.kaufland.ro 3. http://mcir.doingbusiness.ro/ro/comert-cu-amanuntul/hypermarketuri/1460/kaufland 4. http://www.doingbusiness.ro/financiar/?financiar=financiar 5. http://www.firme.info/kaufland-romania-scs-cui15991149/ 6. http://www.gandul.info/news/cate-miliarde-de-euro-au-lasat-romanii-inhipermarket-in-2010-secretul-uneia-dintre-cele-mai-mari-afaceri-din-romania7892347 7. http://www.revista-piata.ro/index.php?c=search&query=kaufland