Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Transilvania , Facultatea de tiine Economice Economia Comerului,Turismului i Serviciilor

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

Prof. ndrumtor:Blescu Marius

Studenti:Burcea Ioan Alexandru Buzatu Katy Isabela ECTS 8281

Brasov,2011

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

CUPRINS

CAPITOLUL 1
1. Caracterizarea firmei 1.1 Date de identificare : sediu, obiect de activitate, organigrama.3 1.2 Oferta firmei..6 1.3 Analiza mediului n care acioneaza firma....7 CAPITOLUL 2 2. Analiza i evaluarea operaiunilor logistice 2.1 Procesul de cumprare.14 2.2 Analiza activitailor de transport..15 2.3 Evaluarea procesului de stocare...18 2.4 Depozitarea mrfurilor.19 2.5 Organizarea activitailor logistice la nivelul firmei ( organigrama activitailor logistice )....21 CAPITOLUL 3 3. Program de cretere sau de mbuntaire a eficienei activitailor logistice ( dezvoltarea activitailor la nivelul firmei )..22 CAPITOLUL 4 4. Concluzii...24 5. Bibliografie...25

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

I.1 Date de identificare


Kaufland Romania SCS este o societate n comandit cu sediul n Bucuresti, soseaua Colentina, nr. 6, sector 2, societate care se supune dreptului romanesc. Societatea este inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub numarul J40/ 17052/ 2003, cod unic de inregistrare R15991149. Kaufland Romania SCS este reprezentata legal de domnul Viman Adrian, Director General. Kaufland Romania SCS Soseaua Colentina Nr. 6 RO-021173 Bucuresti, Sector 2 Tel: +40 / 21 / 3057070 e-mail: office@kaufland.ro

I.2. Scurt istoric


1930 Josef Schwarz debuteaz ca asociat al firmei Sdfrchte Grohandlung Lidl & Co din Heilbronn. Numele firmei se schimb devenind Lidl & Schwarz KG i firma se transform ntr-un en-gross de produse alimentare. Expansiunea firmei este ntrerupt de izbucnirea celui de al doilea rzboi mondial. Dup terminarea celui de al doilea rzboi mondial se continu extinderea firmei. 1954 Extinderea firmei, construcia unui sediu propriu la Heilbronn i intrarea n lanul de magazine A&O. 1960 Deschiderea primului depozit C+C(Cash&Carry) n Nordwrttemberg n cadrul firmei Handels- und Fruchthof Heilbronn GmbH. 1964 Se deschide primul raion de carne n Handels- und Fruchthof Heilbronn care a reprezentat startul pentru hala de carne Kaufland avnd sedii de producie i de distribuie n Neckarsulm, Mckmhl (n Heilbronn), Offenburg und Unterkaka (n Zeitz n SachsenAnhalt). 1968 Deschiderea primului magazin la Backnang cu numele de "Handelshof". 1972 Sediul central al firmei se mut la Neckarsulm. 1977 Deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Backnang cu numele de "Handelshof".

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Josef Schwarz moare la vrst de 74 de ani. Dup moartea lui Josef Schwarz firma este condus de fiul su Dieter Schwarz. 1984 Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Neckarsulm cu o suprafa total de 15.000 mp. Numeroi concesionari completeaz oferta. 1990 Dup reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland n Meissen n noile landuri. n acelai an urmeaz deschideri de magazine pentru satisfacerea necesitilor consumatorilor n Hoyerswerda, Pirna, Freiberg, Weienfels, Berlin-Eiche i Senftenberg. 1994 Se deschid primele brutrii n magazinele Kaufland din Dessau i Leipzig, pentru a optimiza oferta de produse proaspete. 1998 Deschiderea primului magazin Kaufland n Cehia n oraul Ostrava. 2000 Deschiderea primului magazin Kaufland n Slovacia n oraul Poprad. 2001 n Germania de Est Kaufland este de departe lider de pia. n Croaia s-a deschis primul magazin Kaufland n Karlovac, urmeaz Polonia cu deschiderea primului magazin Kaufland n Stargard Szczecinski. 2002 Lanul se extinde n continuare pe plan naional i internaional. 2005 Lanul se extinde n continuare pe plan naional i internaional i aniverseaz 75 de ani de existen. Forma juridica de constituire Concernul Kaufland este una dintre firmele de retail de succes din Germania. Concernul Kaufland este reprezentat de 600 de magazine n Germania, Cehia, Slovacia, precum i n Polonia i Croaia. Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafa total de vnzare cuprins ntre 2500 mp i 12.000 mp i sunt cunoscute sub denumirea de Kaufland, "KaufMarkt i Handelshof. Oferta cuprinde de la marci proprii, care conine produse de calitate la preuri convenabile mici, pn la produse oferite de productorii regionali i produse de marc. Un punct forte pentru Kaufland l reprezint departamentul de produse proaspete: Kaufland garanteaz zilnic clienilor si calitatea i prospeimea absolut la preuri de top pentru carne, mezeluri, brnzeturi i produse lactate pn la legume i fructe. n afar de oferta bogat de alimente Kaufland ofer produse atractive la preuri convenabile din domeniile menaj, sticlrie, porelan, textile, electrice, papetrie, jucrii, articole de sezon i pentru petrecerea timpului liber, i multe altele, la care se adaug oferte speciale sptmnale. Magazine de renume i de specialitate completeaz oferta fiecrui hipermarket Kaufland. 5

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Conducerea si personalul firmei Firma S.C. Kaufland S.C.S. este reprezentat legal de domnul Viman Adrian, Director General. Magazinele din toat ara avnd la rndul lor ali directori de magazin. Structura este urmatoarea: - departamentul gestiune; - departamentul food; - departamentul non food; - departament produse proaspete; - marchendiserii; - lucrtori comerciali. Pe lng acetia n magazin mai lucreaz un numar mare de oameni asigurnd paza i protecia clienilor, oameni de servici care asigur curenia magazinului, oameni care se ocup de parcarea acestuia. Directorul de magazine are funcia de a ine ntr-un strns liant legturile dintre magazin i sediul central prin ceilali directori de zona. Departamentul de gestiune este format din gestionari i manipulani care au atribuia de a recepiona marfa, de a o gestiona pe departamente n funcie de tipul lor, de a verifica stocurile permanent i de a verifica cum se fac transporturile. Departamentul de case este alcatuit din casiere care au in atribuie facturarea corecta a produselor, ncasarea banilor i buna comunicare cu clienii. Celelalte departamente sunt conduse de cte un director de departament mpreuna cu asistenii de vnzri i lucrtori comerciali care au n atribuie buna informare a clienilor despre produsele din fiecare departament. Grupul Schwarz, proprietarul lanurilor de retail Kaufland i Lidl, respinge acuzaiile sindicatelor referitor la nclcarea legislaiei i a dreptului muncii. Unul dintre principiile dup care acionm este acceptarea i respectarea 100% a prevederilor legale din fiecare ar. n acest sens, am ntocmit regulamente de ordine interioar i reglementri privind desfurarea activitii, precum i contracte colective de munc, a declarat pentru Capital Andrea Kbler, responsabil pentru relaii cu presa al grupului Schwarz. n momentul de fa, avem peste 4.000 de angajai. Nu putem nelege acuzaiile ce ni se aduc. Am propus sindicatelor din Romnia un dialog, i n urmtoarele zile vor avea loc primele discuii, a precizat oficialul companiei. Federaia Sindicatelor Libere din Comer (FSLC) s-a raliat la protestul sindicatului german Ver.di, considernd c mprumutul BERD pentru extinderea Kaufland Romnia nu ar trebui 6

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. acordat. n opinia reprezentanilor FSLC, dezvoltarea susinut a lanurilor de magazine cu produse ieftine prin intermediul banilor internaionali va avea un efect negativ asupra relaiilor de munc din comerul romnesc i din firmele furnizoare ale acestuia. Oferta societatii (produse/servicii) Reeta succesului la Kaufland este una dintre firmele comerciale de succes din Germania. i acest succes nu este deloc ntmpltor. Amestecul de "totul pentru necesitile zilnice" de la ap mineral pn la lmie i mai mult, de la forma de cozonac pan la pasta de dini, conceptul "totul sub un singur acoperi" convinge. Hypermarket-urile cu autoservire Kaufland ofer produse att n domeniul alimentar ct i multe alte articole n domeniile: Menaj, Timp liber i Gradin, ntotdeauna un record de preuri mici. i exact asta este ceea ce face Kaufland - combinaia dintre diversitatea ofertelor si preurile zilnice mici. V rog la mas! - produse alimentare de la KAUFLAND Alegerea este fcut. Azi avei chef de lucruri simple, mine de delicatese iar poimine de buctrie rapid? Cu alimente de la Kaufland fantezia nu are limite. Kaufland ofer pentru fiecare produsele corespunztoare. Proaspt pe mas - spune un principiu Kaufland. De la Fructe si Legume, Carne si Mezeluri pan la Produse lactate si Brnzeturi primeaz prospeimea. i prospeimea la Kaufland este unic n felul ei si invariabil. Kaufland v garanteaz acest lucru n scris. n plus buturile de la Kaufland sunt savoare pur. Kaufland se ghideaza dupa principiul "totul sub acelasi acoperis", oferind produse variate, care acopera tot necesarul zilnic. Oferta cuprinde de la marca proprie K-Classic, pna la produse oferite de producatorii regionali si produse de marca. Un punct forte pentru Kaufland il reprezinta departamentul de produse proaspete: Kaufland garanteaza zilnic clientilor sai calitatea si prospetimea absoluta, la preturi mici, pentru carne, mezeluri, brnzeturi si produse lactate, pna la legume si fructe. In afara de oferta bogata de alimente, Kaufland ofera produse atractive la preturi convenabile din domeniile menaj, sticlarie, portelan, textile, electrice, papetarie, jucarii, articole de sezon si pentru petrecerea timpului liber, la care se adauga oferte speciale saptamnale.

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Aproximativ 80% din produse sunt produse romanesti, restul de 20% reprezentnd produsele de import, mai ales produse non-food. Marca proprie Kaufland, K-Classic, va fi n curnd introdusa si pe piata din Romnia. n momentul de fata comercializam produse sub alte branduri proprii, cum ar fi Best Farm pentru carnea de pui, Vita Star pentru pine, Stilla pentru msli sau Grande pentru cafea. Aceste branduri nu sunt nca foarte cunoscute publicului romn, nsa ncercam sa aducem n special produse pentru alimente de baza (faina, zahar, orez, bauturi, lactate, mezeluri), dar si produse non-food. Comercializarea marcilor proprii ofera comerciantului libertatea n ceea ce priveste strategia de pret, nsa aduce cu sine si responsabilitatea directa pentru calitatea produsului, acesta purtnd "semnatura" Kaufland.

1.3 Analiza mediului n care acioneaza firma


Elementele macromediului sunt clasificate n ase mari categorii: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul natural, mediul cultural i cel politico-legislativ. Problema fundamental a analizei mediului nconjurtor este de a nelege modul n care acesta influeneaz organizaia i, lucru mai dificil, modul n care o va face n viitor. a) Mediul demografic Mediul demografic este reprezentat de populaie i structurile sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor i trend-urilor n structura populaiei este posibil anticiparea comportrii consumatorilor de pe o anumit pia, n msura n care numrul mare de nevoi i dorine ale acestora sunt exprimate de trsturi demografice precum: vrsta, sexul, starea civil, ocupaia. Obiceiuri i comportamente de achiziie a bunurilor de larg consum. Trei din patru persoane care obinuiesc s fac cumprturile n gospodrie achiziioneaz doar strictul necesar de produse att ct s acopere nevoile curente. Acest lucru este valabil att pentru produsele alimentare (75.8%), ct i pentru cele nealimentare -ntreinerea casei, cosmetice, igiena personal (76.1%). O analiz a structurii dup venituri i educaie, conduce la ideea c acest mod de consumatorilor achiziie este specific mai degrab categoriilor de persoane cu venituri mici i educaie mai redus. Pe masur ce crete nivelul de educaie sauPiee nivelul de venit personal, se observ o
Supermarket Chiocuri En-gros Cash&carry Mag.univ. Mag.alim Ponderea magazinelor n preferinele

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. cretere semnificativ a procentului de persoane care obinuiesc s cumpere produse n cantiti mai mari, care s ajung pentru o perioad mai ndelungat de timp. Brbaii i femeile au un comportament de achiziie similar din acest punct de vedere. 71.9% din persoane cumpr n general o gam restrns de produse (1-9 produse diferite), n timp ce 22.8% dintre acetia obisnuiesc s cumpere o gam medie de produse (10 -19 produse diferite) atunci cnd ies la cumprturi; exist de asemenea un procent redus de persoane (5.1%) care achiziioneaz o gam larg de produse (20 de produse diferite sau mai multe). Persoanele cu venituri mai sczute sau educaie redus au o nclinaie mai mare de a achiziiona din piee/tarabe (63.4% respectiv 64.5%) i chiocuri (37.3% respectiv 40.1%) n timp ce persoanele cu venituri mari i educaie nalt cumpr mai degrab din supermarketuri (65.6% respectiv 60.9%), hypermarket/cash&carry (37.0% res-pectiv 26.8%) i magazine universale /mall shopping centers(15.0% respectiv 12.4%). b)Mediul economic Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influeneaz capacitatea ntreprinderii de a concura n domeniul su de activitate, dar i posibilitatea i disponibilitatea consumatorilor de a cumpra diverse bunuri i servicii. Creterea preurilor rezult att din majorarea produselor nealimentare, ct i a serviciilor oferite populaiei. Aceast cretere nu trebuie considerat ngrijortoare pentru c n stabilirea preurilor un rol important l are inflaia i devalorizarea monedei. O caracteristic la fel de important n analiza mediului economic este reprezentat de structura cheltuielilor de consum pe categorii de produse. Modul n care populaia i distribuie i aloc veniturile deine un un rol important n analiza propriilor produse i previzionarea cererii pentru acestea. Tendina populaiei, este de a aloca resursele cele mai nsemnate produselor alimentare i timpului liber, iar cu un procent destul de inferior, pentru mbrcminte i buturi alcoolice. n acest caz, firma urmeaz s acorde o importan deosebit segmentelor de produse cele mai solicitate, dar i produselor complementare, pentru petrecerea timpului liber. c) Mediul tehnologic Aceast component a macromediului implic firma att ca beneficiar, ct i ca furnizor, n principal, prin intermediul pieei. Considerat, de regul, factorul cu cel mai puternic impact asupra activitilor umane, cunoaterea mediului tehnologic prezint o importan deosebit pentru firm, deoarece creeaz modaliti noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajut la descoperirea unor noi 9

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. segmente de consumatori, modific modelele cererii i stilul de via, poate modifica natura concurenei ntr-o industrie i amplific eficiena activitilor de marketing, utiliznd tehnici avansate. d) Mediul natural Resursele nu numai c nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice i sociale, ci au nceput s fie luate n considerare la dimensiunile lor reale i integrate ntr-un sistem mpreun cu alte subsisteme, ca populaia, investiia de capital, poluarea, producia de alimente, calitatea vieii, toate fiind privite n evoluia lor pe termen lung i n intercondiionarea lor reciproc1. Mediul natural deine un rol din ce n ce mai important n perioada actual n proiectarea i desfurarea activitilor economice. Condiiile naturale determin modul de localizare, de distribuie n spaiu a activitilor unitii economice, influennd n mod nemijlocit obiectivul activitii. i n cadrul mediului natural se nregistreaz o serie de tendine, puse n eviden prin criza materiilor prime, creterea costului energiei i implicaiile legate de influena reliefului, a climei. e) Mediul cultural Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiiile, credinele i normele care guverneaz statutul oamenilor n societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formeaz comportamentul de cumprare i consum, delimiteaz segmentele de pia i delimiteaz tipologiiile specifice ale cumprtorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenei unei anumite piee, condiionnd att felul produselor i maniera distribuirii lor, ct i coninutul i forma comunicaiilor firmei cu piaa, ale mesajelor transmise. Religia i naionalitatea constituie elemente importante n conturarea profilului consumatorului, aspecte ce trebuie luate n considerare de ctre firm. Obiceiurile de consum i personalitatea indivizilor este influenat de tipul de religie, srbtorile i tradiiile fiecrei etnii. Populaia vizat de firm este constituit, n general de romni, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodox. O alt caracteristic luat n considerare se refer la modul de gestionare a timpului liber. Pe fondul general al creterii duratei medii de via, sporirea timpului liber cunoate o dinamic tot mai accentuat n zonele dezvoltate economic. Astfel, populaia vizat are
1

Nicolescu, O. - Fundamentele managementului organizaiei Bucureti, 2001, Ed. Tribuna economic, pag.60

10

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. tendina ce a peterce timpul liber, n special n perioada weekend-ului, n zonele montane situate n apropierea oraului (48%), n zonele rustice(20%), sli de fitness sau parcuri(15%) sau alte tipuri de activiti(18%). f) Mediul politico-legislativ Mediul politic este format de structurile sociale ale societii, forele politice ce acioneaz i de raporturile stabilite ntre acestea. Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice i actelor normative care reglementeaz desfurarea activitilor comerciale ale ntreprinderilor. Mediul juridic i instituional cuprinde i reglementrile stabilite de organismele internaionale abilitate. Pornind de la premisa i de la situaia actual, caracterizat printr-o grav lips de credibilitate pe plan internaional, la care au contribuit instabilitatea legislativ, birocraia i corupia, Administraia local i propune ca obiectiv prioritar creterea semnificativ a volumului investiiilor strine n Braov, prin asigurarea unui climat investiional de natur a ncuraja i atrage investitorii strini. Principalii furnizori Furnizorii sunt o veriga importanta din sistemul global al firmei de furnizare a valorii pentru client. Furnizorii sunt cei ce asigura resursele de care are nevoie firma pentru a-si produce bunurile si serviciile. Problemele cu furnizorii pot sa afecteze grav activitatea de marketing astfel incat, managerii de marketing trebuie sa supravegheze gradul de disponibilitate al resurselor aprovizionate situatiile de penurie sau de intarziere in livrare, grevele si alte elemente negative pot sa diminueze vanzarile pe termen scurt iar pe termen lung pot sa prejudicieze satisfactia clientului. Managerii de marketing trebuie sa tina sub observatie si tendintele in materie de preturi ale resurselor principale de aprovizionare. Cresterea costurilor la materiale oate obliga firma sa-si majoreze preturile ceea ce risca sa afecteze volumul vanzarilor. In ziua de azi majoritatea marketerilor isi trateaza furnizoriia pe parteneri in procesul de creare si furnizare a valorii pentru client. Lucram cu distribuitori locali n special pe partea de produse lactate, carne, mezeluri si produse de brutarie. Astfel, ncercam sa ne mulam pe cerintele clientilor din diferitele zone prin introducerea n sortiment a unor produse regionale. Totodata, n zonele din Ardeal am introdus si conceptul bilingv roman-maghiar n panotajul magazinelor. Clienii 11

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Criteriile utilizate de consumatori pentru a aprecia un serviciu sunt urmatoarele: accesibilitatea, credibilitatea, gradul de cunoastere, increderea, siguranta, competenta, comunicarea, amabilitatea, disponibilitatea si aspectele fizice. Primii cinci determinani se refera la calitatea rezultatului serviciului n vreme ce ultimii cinci se refer la calitatea prestaiei propriu-zise. Pentru a obine un serviciu de calitate superioar, firma trebuie sa se concentreze asupra ansamblului celor zece factori determinani. Clientii apreciaza credibilitatea dupa ncheierea procesului de prestare. Dac credibilitatea este cea mai important dimensiune n privina satisfacerii nevoilor consumatorilor, dimensiunile care in de procesul de prestare al serviciului sunt importante pentru depirea acestor ateptri. Firmele de excepie depesc pragul competenei , chiar al serviciului performant i creeaza legturi prefereniale, emoionale cu consumatorii. Ele i propun mai mult dect satisfacerea consumatorilor, ele surprind consumatorul i construiesc relaii de fidelitate, reuesc n ceea ce i propun utiliznd orice ocazie de a impresiona n timpul procesului de prestare. Firma trebuie s studieze ndeaproape cinci tipuri de piee de clienti. Pieele de consum se compun din indivizi i gospodrii sau familii care cumpr bunuri i servicii pentru consum personal. Pieele de afaceri sau organizaionale cumpr bunuri i servicii pentru a le prelucra mai departe sau pt a le utiliza n cadrul procesului lor de producie, n timp ce pieele de revnzare cumpr bunuri i servicii pe care sa le revnd cu profit. Pieele guvernamentale se compun din agenii guvernamentale care cumpr bunuri i servicii pentru a produce servicii publice sau pentru a transfera bunuri i servicii ctre tere pri care au nevoie de ele. In sfrit pieele internationale constau din toate aceste categorii de cumprtori , consumatori, produc! tori, revnztori i agenii guvernamentale, dar aflate n alte ri. Fiecare tip de pia are caracteristici speciale, care trebuie sa fie atent studiate de ctre vanztor. Concurentii Concurentii sunt firmele care satisfac aceleasi nevoi ale clientului. Pentru a-si pregati o strategie eficace de marketing, o firma trebuie sa-si studieze atat concurentii cat si clientii. Firmele trebuie sa identifice strategiile, obiectivele,atuurile, slabiciunile si tiparele de reactie ale concurentilor. Un lider de piata detine cea mai mare cota din piata produsului respectiv. Pentru a-si pastra pozitia dominanta, liderul cauta metode de extindere a cererii de pe piata totala, incearca sa-si apere cota curenta de piata, si eventual incearca sa-si majoreze cota de piata. 12

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Cota relativa de piata se imparte in cote inalte si cote scazute, iar firma trebuie sa-si apere in permanenta pozitia curenta de atacurile rivalilor. De exemplu, Kaufland trebuie sa se fereasca tot timpul de celelalte magazine care il inconjoara : Carrefour, Selgros, Metro, Bila, Plus. Conceptia de marketing spune ca, pentru a se bucura de succes o firma trebuie sa furnizeze valoare si satisfactie pentru client la un nivel superior celui asigurat de concurentii ei. Prin urmare marketerii nu trebuie sa se rezume doar la a se adapta, pur si simplu, nevoilor consumatorilorvizati. Ei trebuie sa si obtina avantaj concurential, pozitionandu-si elocvent oferta in perceptia consumatorul, comparativ cu ofertele concurentilor. Nu exista nici o strategie concurentiala de marketing care sa fie optima pentru toti concurentii. Fiecare firma trebuie sa-si analizeze marimea si pozitia in ramura, prin comparatie cu cele ale concurentilor. Firmele mari cu pozitii dominante intr-un sector, pot sa utilizeze anumite strategii pe care firmele mai mici nu si le pot permite. Dar nui destul sa fii mare. Exista strategii victorioase pentru firmele mari , dar exista si strategii perdante. Iar firmele mici pot sa-si conceapa strategii care sa le asigure rate mai bune ale rentabilitatii decat cele pe care le obtin firmele mari. Piata efectiva si piata potentiala Reteaua de hipermarketuri Kaufland ajunge la investitii de 345 milioane de euro in Romania odata cu deschiderea, din 30 august, a celui de-al 30-lea magazin al retelei, la Iasi. Suma reprezinta peste 40% din totalul investitiilor facute de companiile internationale pe segmentul hipermarketurilor care se ridica la circa 850 mil. euro. Kaufland ramane lider in privinta acestui indicator, secondat de Carrefour, cu 225 milioane de euro aduse pentru cele opt magazine. Aflat pe locul trei, Real Hypermarket, parte a grupului Metro, a investit pana in prezent in cele noua magazine deschise aproximativ 140 milioane de euro, Cora circa 100 milioane de euro in cele trei centre comerciale, iar ultimul intrat pe piata, Auchan, a investit 40 milioane de euro in singurul magazin deschis. Nivelul ridicat al investitiilor Kaufland este generat de ritmul accentuat al expansiunii, fiind singura retea de hipermarketuri care in 2007 va avea un numar aproape dublu de magazine fata de anul anterior. Reteaua numara, la sfarsitul lui 2006, 18 unitati.

Cota de piata si cota relativa de piata a firmei. Cifra de afaceri insumata a celor cinci retele de hipermarketuri din Romania a fost anul trecut 13

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. de 1,2 miliarde euro, dublu fata de 2005, totalul investitiilor acestora fiind la finele lui 2006 de aproximativ 700 milioane de euro. In decembrie 2006, reteaua Kaufland avea cea mai mare suprafata de vanzare, de 104.000 metri patrati, urmata de Real, cu 80.000, si de Carrefour, cu 61.000. Planurile Kaufland pe termen mediu prevad deschiderea a circa 50 de unitati, in principal in orasele mici si mijlocii. Anul trecut, compania a initiat un proiect in parteneriat cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care presupune investitii de 300 milioane de euro, pe termen lung, in Romania. Kaufland a intrat pe piata romaneasca in 13 octombrie 2005, cand a deschis un magazin in zona Bucur-Obor din Bucuresti. Reteaua Kaufland asigura in prezent 5.800 locuri de munca in cele 30 de magazine pe care le opereaza. Pe plan international, retailerul german are peste 800 de magazine, in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia, Bulgaria si in Romania. Grupul Lidl&Schwarz are peste 166.000 de angajati si a avut in 2005 o cifra de afaceri de peste 44 miliarde euro. Piata de comert cu bunuri de larg consum din Romania este estimata anul acesta la 40 miliarde euro, in crestere cu 17% fata de 2006, conform companiei de consultanta Deloitte Romania. Comertul cu produse alimentare a atins anul trecut nivelul de 14,7 miliarde euro. Potrivit jucatorilor din piata, 29% din vanzarile de bunuri alimentare din Romania au fost facute anul trecut prin intermediul retelelor organizate de comert, iar pentru acest an estimarile situeaza ponderea la 33%. In cadrul acestui segment de comert, principalul canal de distributie au fost retelele cash&carry, cu o pondere de 45,2% din vanzari, pe locul doi au fost hipermarketurile, cu 23,5%, iar pe trei, supermarketurile, cu 18,1%, potrivit unui studiu Planet Retail. Procentajul vanzarilor prin lanturile de comert modern este inca mic, piata fiind dominata de afacerile de familie, chioscuri, piete si tonete. Conform aceluiasi studiu, vanzarile realizate prin lanturile de magazine ar putea depasi 50% din totalul vanzarilor din Romania in 2010. In Polonia, unde ascensiunea super si hipermarketurilor a inceput mai devreme, 45% din vanzarile de bunuri de larg consum se realizau prin astfel de retele inca din 2002.

2. Analiza i evaluarea operaiunilor logistice


2.1 Procesul de cumprare

14

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Sistemele logistice se dedic concilierii distanelor spaiale i temporale ntre alctuirea i luarea n considerare a performanelor ntreprinderii. Obiectivele legate de mprirea fizic a mrfii pot fi desemnate simplist prin urmtoarea paradigm.Un sistem logistic are: - produsul potrivit - n cantitatea potrivit - la locul potrivit - la timpul potrivit - cu calitatea potrivit Toate acestea pentru a pune la dispoziie costuri logistice minimale. n ziua de astzi majoritatea companiilor ncearc s scurteze durata ciclului comand achitare, adic timpul scurs ntre primirea comenzii i achitarea mrfii livrate. Acest ciclu de operaiuni cuprinde numeroase etape: transmiterea comenzii de ctre reprezentantul de vnzare, nregistrarea comenzii i verificarea solvabilitii clientului, planificarea stocurilor i a produciei, expedierea comenzii i a facturilor i ncasarea contravalorii comenzii. Activitatea logistic ncepe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Agenii de vnzri preiau comenzile de la clieni, pe care apoi le dau operatoarei firmei care le introduce n calculator i ntocmete facturile pentru fiecare comand n parte. n etapa urmtoare operatoarea trimite informaiile referitoare la comanda ctre cei ce au nevoie de ele. Depozitele vor primi instruciuni legate de ambalarea i expedierea mrfurilor solicitate. Atunci cnd se constat o lips a produselor din stoc, acestea vor fi resolicitate. Mrfurile expediate vor fi nsoite de documente de transport i de factur. Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mrfurilor i de ntocmire a documentelor, Kaufland utilizeaz un sistem computerizat de nregistrare a comenzilor. Astfel, comanda ctre furnizor se face pe baza comenzii optime fcute de calculator. Calculatorul face aceast comand n urma analizei vnzrilor pe fiecare produs n parte din ultimele 3 luni i estimeaz un stoc optim necesar pentru urmtoarea perioad stabilit, de regul de 25 zile. Pentru a putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul Kaufland incerca sa negocieze cele mai bune contracte la furnizori. Dup primirea comenzii Kaufland are dreptul la o inspecie adiional a calitii mrfii, iar n cazul n care descoper defecte sau nereguli are dreptul s returneze comanda, iar furnizorul este obligat la rambursarea valorii acesteia. Marfa poate fi achizitionata din alte ri, nu numai din Romnia. 15

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Faptul c se pot aproviziona din Olanda, Grecia, Turcia sau Italia, nu mai conteaz de fapt, este doar o problem de timp: marfa vine cu o zi sau dou mai trziu. In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri: - direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de transport; dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrari in depozit in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta cale economii la cheltuielile cu transportul final; - dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor la depozit efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit la comparator, frecvent si in cantitati mici. In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi, amenajarea unui depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea importanta a cheltuielilor de transport.

2.2 Analiza activitailor de transport Transportul mrfurilor reprezint una dintre activitaile eseniale ale distributiei fizice, considerat cea mai important component a mixului logistic, ea deinand, de obicei, n arile dezvoltate, aproape jumtate din costurile aferente tuturor activitatilor logistice. Printre cele mai importante domenii decizionale vizand transportul mrfurilor pot fi menionate: alegerea modalitaii de transport, alegerea rutelor de transport i programarea operativ a vehiculelor pentru transportul mrfurilor. n expediarea mrfurilor ctre depozite, distribuitori i clienti, firmele pot alege cinci modalitai de transport: pe osea, pe calea ferat, pe ap, pe calea aerului sau prin conducte. Marketerii trebuie s se ocupe de deciziile privind modalitile de trasport alese, deoarece sunt lucruri care influeneaz stabilirea preurilor, performana n materie de livrare la timp i starea n care ajung mrfurile la destinaie, iar toate acestea influeneaz satisfacia clientului. Transportul produselor se face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate i igienizate. Fiecare lot de livrare trebuie sa fie nsoit de documentele de certificare a calitii, ntocmite conform dispoziiilor legale n vigoare. Produsele sunt crate n cutii de carton, nscripionate cu sigla productorului.

16

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Ca i activitate logistic, transportul este una dintre componentele majore. Aceast micare presupune i respectarea ctorva condiii, pentru a asigura satisfacerea cerinelor clienilor i profilul firmei. Marfa transportat trebuie nsoit cu documentele necesare completate n totalitate. Notele de livrare, facturile sau alte documente nsoitoare trebuie s conina: identificarea, numrul produselor, greutatea total i separat a fiecrui produs, numrul comenzii firmei, numrul pachetelor, tipul pachetelor, punctul de destinaie sau locaia depozitului. Marfa este adusa in containere din China n portul Constana, inainte, se aprovizionau prin portul Hamburg. Acum, transportul se face direct spre Constanta, pentru c este mai rapid si mai ieftin pentru hypermarket. Din China, se importa numeroase produse din mase plastice, din lemn, electronice si electrocasnice, jucrii, tinnd cont de raportul calitate pret, putem spune c sunt produse bune. Kaufland pe langa masinile din dotare cu care isi transporta marfa, ei lucreaza foarte mult cu distribuitori si chiar posta (curier) care livreaza marfa in hypermarketuri, in asa fel incat, fiecare furnizor livreaza marfa in hypermarket si asteapta pana se face receptia in asa fel incat totul sa fie in ordine din punct de vedere calitativ si cantitativ. Componente de baza ale unitizarii sunt si pachetizarea si paletizarea marfurilor. Pachetul de transport reprezinta o unitate de incarcatura care include mai multe marfuri, sau marfuri de acelasi fel, grupate cu ajutorul mijloacelor de impachetat universale sau speciale. Transportul marfurilor pachetizate asigura cresterea productivitatii muncii in operatiunile de incarcare-descarcare, stivuire si depozitare, reducerea de doua-trei ori a timpului de imobilizare a mijloacelor de transport sub operatiuni de incarcare descarcare, utilizarea mai eficienta a capacitatii mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor de pastrare a integritatii marfurilor; reducerea primelor de asigurare pe parcursul transportului s.a. De multe ori transporturile pachetizate se dovedesc mai eficiente decat cele containerizate intrucat necesita un volum de investitii mai mic (pachetele se formeaza si se manipuleaza cu mijloace tehnice universale), termenele de recuperare a investitiilor sunt mai mici, iar investitia specifica este mult mai mica. Pachetizarea prezinta si alte avantaje: ea se preteaza la o gama larga de marfuri: bauturi, conserve, marfuri industriale de larg consum, cherestea s.a. Eficienta pachetizarii creste substantial daca pachetele sunt stivuite si fixate pe palete in scopul manipularii mecanizate a acestora. In acest sens, Organizatia Internationala de Standardizare (I.S.O.) recomanda utilizarea paletelor de 800 x 1200 mm; 800 x 1000 mm; 17

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. 1000 x 1200 mm. De asemenea, trebuie mentionat ca eficienta pachetizarii este de cateva ori mai mare daca pachetele se formeaza la furnizorii de marfa si nu pe parcursul lantului de transport. Furnizorii sunt deci aceia care trebuie sa dispuna de mijloacele tehnice necesare impachetarii marfurilor. Elementele pe care trebuie s le conin CMR: numele i adresa expeditorului; locul i data ntocmirii scrisorii de trsur; numele i adresa transportatorului; locul i data primirii mrfii pentru transport; locul prevzut pentru eliberarea mrfii; numele i adresa destinatarului; denumirea mrfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscut pentru mrfurile periculoase; numrul coletelor, marcajele; cantitatea; instruciuni privind formalitile vamale; meniunea c transportul este supus regimului stabilit prin CMR; termenul de efectuare; valoarea declarat a mrfii; instruciunile expeditorului cu privire la conservare i manipulare; documentele privitoare la rspunderea transportatorului cu privire la rcirea mf

meniunea expres de interzicere a transbordrii mrfii. Factorii care influeneaz preul: Pentru transporturile interne exist tarife de transport publicate. Pentru cele externe nu exist tarife publicate se formeaz n funcie de cerere i ofert. distana de transport; tipul de autocamion folosit; specificul oselelor; felul mrfii; posibilitatea folosirii camionului i n cursa de retur; nivelul de pre al combustibilului n rile de parcurs;

18

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. garantarea sau nu a duratei transportului; nivelul taxelor / posibilitatea de a beneficia de autorizaii de transport cu scutire de plat a taxelor de drumuri; autorizaiile de transport; sezon i clim. 2.3 Evaluarea procesului de stocare Nivelul stocurilor influeneaz, de asemenea, satisfacia clientului. Problema de baz const n gsirea unei cai de mijloc, cu alte cuvinte, nici stocuri prea mari, dar nici prea mici. n luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei trebuie s pun n balan costurile necesare meninerii unor stocuri mai mari cu vnzrile i cu profiturile care vor rezulta din aceste stocuri. n sistemul logistic al firmei, depozitarea mrfurilor include un ansamblu de activiti de susinere, care ajut la ndeplinirea obiectivelor de servire a clienilor. n cadrul firmei organizarea depozitului este orientat spre pia ntruct se urmrete n principal reducerea costurilor de livrare i o livrare prompt ctre clieni. Alegerea acestui mod de organizare a depozitului a avut la baz i aspecte precum: caracterul cererii pentru produse, modul de evoluie al cererii viitoare, costurile de transport i depozitare, gradul de dezvoltare al infrastructurii. O alt problem important privind depozitarea mrfurilor o constituie asigurarea condiiilor de depozitare. Acestea sunt determinate de specificul produselor, ele necesitnd o umiditate sczut i o temperatur de minim 5 grade celsius. Aranjarea mrfurilor pe palei se face n funcie de natura lor, forma geometric i rezistena mecanic la stivuirea ambalajelor. Astfel produsele alimentare vor fi depozitate separat de produsele nealimentare. Stivuirea mrfurilor pe palei se face pe un singur rnd pentru a nu se ngreuna manipularea mrfurilor. Depozitul dispune i de lzi frigorifice pentru produsele ce au nevoie a fi pstrate la temperaturi sczute. Stocurile determin nivelul serviciului logistic oferit clienilor i continuarea desfurrii propriei activiti. Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mrfurilor i de ntocmire a documentelor, utilizeaz un sistem computerizat de nregistrare a comenzilor. Astfel, comanda ctre furnizor se face pe baza comenzii optime fcute de calculator.

19

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Calculatorul face aceast comand n urma analizei vnzrilor pe fiecare produs n parte din ultimele 3 luni i estimeaz un stoc optim necesar pentru urmtoarea perioad stabilit, de regul de 25 zile. Pentru controlul stocurilor compania folosete metoda JIT, al crei scop este meninerea cantitii necesare de material n locul potrivit, la momentul potrivit, pentru a realiza cantitatea potrivit de produse. Principalele caracteristici ale acestei metode sunt urmtoarele: - Relaii strnse cu un numr mic de furnizori i transportatori - Utilizarea n comun a informaiilor de ctre clieni i furnizori - Frecvena mare a cumprrii i transportului unor cantiti mici, ceea ce conduce la niveluri minime ale stocurilor - nlturarea incertitudinii n canalul de aprovizionare/livrare, ori de cte ori este posibil - Obiectivele privind calitatea nalt. Firma de asemenea i planific sosirea mrfurilor la timp astfel nct s se reduc la minim operaiunile de manipulare i stoc rmas. 2.4 Depozitarea marfurilor Un element important al investitiei Kaufland in Romania il reprezinta depozitul central Kaufland, inaugurat miercuri, 7 decembrie 2005, pe DN 72, Ploiesti-Targoviste, la km 8, in Parcul Industrial Ploiesti, pe un teren de 200.000 metri patrati. Suprafata construita in prima etapa este de 10.000 metri patrati, din care suprafata utila, 9.750 metri patrati, volumul total construit amplasate fiind pe o de suprafata 158.400 de metri 21.000 cubi. metri patrati. Depozitul dispune de circa 400 de locuri de parcare pentru autoturisme si pentru camioane, Pentru aprovizionarea cu marfa sunt prevazute deocamdata 30 de rampe de incarcare. In total sunt depozitate in momentul de fata aproximativ 1.400 de articole food si non-food. Cum un punct deosebit de atractie in magazinele Kaufland este departamentul de legume si fructe, si in depozit este prevazut un spatiu special de depozitare pentru circa 100 de feluri de legume si fructe. Acestea sunt pastrate la o temperatura optima de 8 - 12 grade Celsius, pe o suprafata de aproximativ 1.200 metri patrati. n sistemul logistic al firmei, depozitarea mrfurilor include un ansamblu de activiti de susinere, care ajut la ndeplinirea obiectivelor de servire a clienilor.

20

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Depozitul, n cel mai simplu sens al cuvntului, este un spaiu de pstrare. Depozitul, n literatura de specialitate, este definit ca un loc special destinat pentru adpostirea mrfurilor n condiii optime. Pentru pastrarea salatei, exista o incapere separata de 200 metri patrati, racita la o temperatura de 2 - 4 grade Celsius, pentru a asigura prospetimea produselor. Si bananele au o incapere separata de depozitare, de 200 metri patrati in care este asigurata o temperatura de 14 -16 grade Celsius. Pentru deservirea depozitului, au fost realizate birouri si vestiare in suprafata totala de 200 metri patrati. In momentul de fata isi desfasoara activitatea in depozit si in cadrul birourilor aproximativ 50 de persoane. In etapa finala, depozitul va avea o suprafata totala de 52.000 metri patrati, echivalentul a zece terenuri de fotbal, urmand a fi deservit de aproximativ 300 de angajati. Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare descarcare, depozitare etc. Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente. Verificarea condiiilor de depozitare i expunere la comercializare a produselor alimentare I. Nerespectarea temperaturilor de depozitare i expunere impuse de productori: 1.1.Depozitarea i expunerea spre comercializare a produselor alimentare la temperaturi mai mari dect cele impuse de productori prin etichetare, cu efectul deteriorrii calitii alimentelor; 1.2. Neasigurarea condiiilor de depozitare i expunere a produselor alimentare prin lipsa i/sau funcionarea defectuoas a dispozitivelor frigorifice sau neurmrirea modului de funcionare a acestora.

21

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. II. Comercializarea de produse alimentare ce prezentau caracteristici organoleptice neconforme cu cele impuse prin acte normative sau declarate de productori determinate, n principal, de condiiile improprii de depozitare i expunere. III. Comercializarea de produselor alimentare n afara datei durabilitii minimale, respectiv a datei limit de consum stabilite de productori. IV. Produse alimentare comercializate care nu ofereau consumatorilor informaiile obligatorii, care s permit alegerea sortimentului dorit. Dei exist o comunicare ntre firm i clieni, aceasta ar putea fi mbuntit prin implementarea unor noi soluii. Informatizarea lucrrilor de contabilitate constituie o activitate complex, care presupune mbinarea strns a cunoaterii economice de specialitate cu cele privind programarea i utilizarea calculatoarelor electronice Iat cteva propuneri n vederea creterii eficacitii firmei: creterea nivelului de pregtire profesional a utilizare a PC-urilor; reducerea la minim a nregistrrilor eronate a datelor, propagarea erorilor; mrirea numrului de oferi pentru zonele unde au mai multe contacte incheiate.

2.5 Organizarea activitatilor logistice la nivelul firmei

22

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

DIRECTOR GENERAL

DEPARTAMENT TEHNIC

DEPARTAMENT PERSONAL

DEPARTAMENT ADMINISTRATIV

DEPARTAMENT CERCETARE

DEPARTAMENT APROVIZIONARE

DEPARTAMENT LOGISTIC

DEPARTAMENT MARKETING

DEPARTAMENT PRODUCTIE

ACHIZITII

PLANIFICAREA PRODUCTIEI

DISTRIBUTIE

DEPOZIT PRODUSE

DEPOZIT MATERII PRIME

TRANSPORT

LOGISTICA RETAIL: Kaufland a inceput constructia unui centru logistic in care investeste 40 de milioane de euro Avalansa investitiilor din retail are o noua poteca: centrele logistice pentru care se cheltuiesc zeci si zeci de milioane de euro. Efort care are un tel clar: pretul mai mic al produselor la raft, care-i totuna cu arma de baza in batalia contra competitiei. Aproape toti marii retaileri par a se fi trezit din somn. Centrul logistic e la ordinea zilei in planurile de dezvoltare a mai tuturor retelelor comerciale. Cine n-are deja se gandeste tot mai serios ca un centru logistic i-ar fi de ajutor. Dar ce este un centru logistic? Pentru un retailer, centrul logistic este, de fapt, o inima care asigura alimentarea magazinelor la timp, cu o cantitate exacta de marfa, de calitate controlata. Reteaua de hypermarketuri Kaufland, detinuta de grupul german Schwartz, a ales o alta strategie: isi face centrul logistic inainte chiar de a deschide primul magazin. Constructia depozitului a inceput deja, iar investitia este evaluata la 40 de milioane de euro. De fapt, logistica este elementul cheie in strategia de dezvoltare a retelei de magazine Kaufland, germanii urmand sa aplice si in Romania, la fel ca in Cehia sau Polonia, un ritm foarte rapid si agresiv de dezvoltare. 23

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Kaufland are in acest moment in constructie mai multe magazine in Bucuresti si in tara, planurile germanilor vizand deschiderea a 10 hipermarketuri pe an. Extinderea din Romania are loc in paralel cu cea din Bulgaria, unde grupul german a demarat activitatile tot prin constructia unui centru logistic in sudul tarii. Apoi, un astfel de depozit gestioneaza stocurile de marfa de la toti furnizorii, centralizeaza si coordoneaza intreaga logistica. Mai mult, la depozit sunt pregatite cantitatile exacte care apoi sunt livrate catre fiecare magazin. Tot prin intermediul depozitului se reduce riscul pierderilor. De exemplu, marfurile nevandute dintr-un magazin pot fi trimise catre un altul apartinand aceleiasi retele. Dar poate cel mai important avantaj este cel al pretului, pentru ca negocierea se face pentru cantitati mari de marfuri, pentru care se pot face discounturi. Preturile mai bune se regasesc la raft, explica Exel. Livrarile spre magazinele se vor face numai cu flota proprie de camioane, care vor fi sigilate pe timpul transportului, astfel incat incarcatura finala sa fie complet controlata. O alta functie a depozitelor este aceea de a colecta si sorta deseurile (hartie, plastic, carton) rezultate de la magazine. Ulterior, deseurile sunt presate si trimise la reciclare. Dar de ce a luat amploare tocmai acum moda centrelor logistice? Fenomenul este direct legat de explozia investitiilor in retail. Mai precis, daca retaileri par a-si fi finalizat planurile de expansiune, altii sunt in plina dezvoltare sau abia isi iau elan. Deci loc de dezvoltare este suficient. Iar comertul modern cere si unelte moderne. La moda, acum, sunt centrele logistice.

CONCLUZII

24

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Conceptul de distributie are de depit diferena de spaiu i de timp dintre producia i consumul de bunuri. De fapt, logistica este orientat spre a pune de acord spaiul i timpul ce separ producia de consum, prin transport i depozitare. Pe lng aceste dou funcii, se mai adaug realizarea comenzilor i livrarea acestora. Circuitele de distribuie prezint anumite trsturi definitorii, valabile pentru ntreaga lume a mrfurilor care formeaz obiectul tranzaciilor comerciale, ct i o serie de caracteristici prin care se particularizeaz circuitul fiecrei categorii de produse. Acest fenomen a determinat specialitii s abordeze distinct circuitele de distribuie pentru bunurile de consum individual, circuitele de distribuie pentru produse de utilizare productiv, circuitele de distribuie pentru produse agricole i circuitele de distribuie pentru servicii. Pentru orientarea activitii de distribuie a mrfurilor dintr-o anumit ar este absolut necesar s se cunoasc n permanen, pe lng conceptele de baz privind procesul de distribuie, i modul n care evolueaz sistemele de distribuie din diverse ri ale lumii. Aceasta, pentru a se putea alinia respectivul proces la preocuprile de modernizare a distribuiei din diverse zone ale globului, ct i pentru a asigura o integrare funcional a acestuia n circuitul mondial de valori. n acest sens, analizele efectuate au scos n eviden faptul c economia contemporan, prin complexitatea fenomenelor pe care le genereaz, face ca metodele de distribuie si implicit logistica s evolueze permanent. Asistm astfel, n mod continuu, la apariia unor noi forme de vnzare i la conturarea unor noi sisteme de distribuie. In cazul de fata, se poate observa intentia firmei de distributie de a se alinia la noile norme in ceea ce priveste logistica marfurilor. Mai precis firma urmrete respectarea unor anumite criterii: costurile transporturilor, durata acestora, elasticitatea si flexibilitatea varientlor de transport, conditii moderne de transport si livrare, toate acestea avand loc sub emblema caliatii pe care firma o promite. Pentru imbunatatirea permanenta a sortimentatiei n magazine exista cartonase pe care clientii nostrii pot scrie ce anume le lipseste din sortiment, ce produse le plac sau nu, ce si-ar dori sa gaseasca la noi. Aceste informatii sunt prelucrate de departamentul Marketing Clienti si sunt transmise departamentului de achizitii pentru a ncerca introducerea de noi produse n sortimentul Kaufland. Kaufland estimeaza vanzari de 500 milioane euro in urmatorii cinci ani. Kaufland Romania doreste ca in urmatorii cinci ani sa devina lider pe piata hipermarketurilor, cu o cota situata intre 15% si 20% si estimeaza ca va avea vanzari de jumatate de miliard de euro, a declarat directorul filialei romanesti a companiei germane, 25

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S. Gunter Grieb. "Speram ca in urmatorii cinci ani sa deschidem 50 de magazine si sa avem vanzari de 500 de milioane de euro", a declarat Grieb. El a afirmat ca principalele obstacole pe care le-a intalnit in Romania au fost reglementarile excesive si schimbarea frecventa a legislatiei. "De asemenea este destul de dificil sa gasim oamenii potriviti, iar atunci cand ii gasim, sa reusim sa-i pastram. Inca nu avem cunostinte suficiente despre consumatorul roman: cum ii place sa faca cumparaturi, care este comportamentul sau si de aceea trebuie sa investim in aceasta directie", a precizat Grieb. Directorul Kaufland Romania a oferit si o descriere a principalilor competitori ai Kaufland: "Metro a oprit pentru moment investitiile, Billa se dezvolta lent, Selgros va continua sa investeasca, dar principalii jucatori sunt Carrefour si foarte probabil Auchan". Kaufland a intrat pe piata din Romania in anul 2005 si pana in prezent a deschis 12 magazine si un centru logistic in Ploiesti, cu un numar total de 3.000 de angajati. Divizia Kaufland face parte din concernul german Lidl&Schwarz Co&KG. Grupul Lidl&Schwarz are peste 166.000 de angajati in intreaga Europa si este specializat in vanzarea bunurilor de larg consum la preturi reduse, inregistrand anul trecut o cifra de afaceri de peste 40 de miliarde de euro. Concernul Kaufland are peste 730 de magazine in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia si Romania. In luna martie a anului 2010, Kaufland a deschis si primul sau magazin in Bulgaria. Divizia Kaufland face parte din concernul Lidl & Schwarz Co&KG, cu peste 200.000 de angajati in intreaga Europa. Concernul Kaufland detine peste 800 de magazine in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia, Bulgaria si Romania. Kaufland Romania a creat pana in momentul actual aproximativ 5.650 de noi locuri de munca, la sediul central, in cele douazecisinoua de magazine deschise pana acum, precum si la sediul logistic situat in Parcul Industrial Ploiesti. Pana in prezent, investitia totala in Romania a ajuns la aproximativ 338 de milioane de Euro. Kaufland se ghideaza dupa principiul 'totul sub acelasi acoperis', oferind produse variate, care acopera necesarul zilnic al clientului. Produsele sunt marca proprie, cum ar fi K-Classic, Best Farm, Vitastar, Vitae Doro, Grande, Sun Gold, Stilla etc., oferite de producatorii regionali, precum si produse de marca.

BIBLIOGRAFIE
26

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

1. Nicolescu, O. - Fundamentele managementului organizaiei Bucureti, 2001, Ed. Tribuna economic, pag.60 2. Ziarul Capital si Revista Financiar 3. www. kaufland romania.ro

27