Sectie An NUME Ș I Prenume

COPERTĂ

1
Sectie An NUME Ș I Prenume

CUPRINS

2
 Sectie An NUME Ș I Prenume

Capitolul 1. Consideraţii Generale

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi
a activelor totale ale societăţii

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care

reprezintă cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi
pierdere, unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul
financiar şi în bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune
analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale
societăţii vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: ______ şi _______.
Societatea comercială SC _________________ S.A. a fost înfiinţată în anul
________şi are ca principalul obiect de activitate _________________________. Datorită
numărului de angajaţi:____ şi a valorii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul
societăţilor ______. Principalii clienţi sunt __________________________.

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC_____________________

S.A. pentru anii 2018 şi 2019 sunt:

Indicator 2018 2019 Δ Δ%

Cifra de Afaceri
Rezultatul Net
Active totale

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a
principalilor indicatori financiari, creștere accentuată și de evoluția producției vândute.

400,000,000

350,000,000

300,000,000

250,000,000

200,000,000

Cifra de afaceri Rezultatul net

150,000,000

100,000,000 Active totale

50,000,000

0
2015 2016

3
 Sectie An NUME Ș I Prenume

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

2018 2019
Denumire indicator valoric procentual valoric Procentual Δ Δ%
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Imobilizări financiare
Active imobilizate
Stocuri
Creanţe
Investiţii financiare pe TS
Casa și Conturi în bănci
Active circulante
Cheltuieli in avans
TOTAL ACTIV

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de

specialitate sunt:

TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT

Nr. Indicator Simbol Perioada analizată

Crt
2018 2019

1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100

2 Rata imobilizărilor necorporale RIN=In/At* 100

3 Rata imobilizărilor corporale RIC=Ic/At*100

4 Rata imobilizărilor financiare RIF=If/At* 100

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale

aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a
activului.

Active imobilizate
×100
RAI= Activ total

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul

activităţii. Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La

4
 Sectie An NUME Ș I Prenume

societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori de _____ % din totalul
activelor imobilizate în 2018 și de _____ % din totalul activelor imobilizate în 2019.

100%

90%
80%
70%
60%

50% Rata activelor imobilizate

40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%

0%
2015 2016

a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN)

Imobilizãri necorporale
×100
RIN = Activ total

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse datorită

obiectului de activitate al societății.

100%

90%

80%
70%

60%
50% Rata activelor imobilizate

40%
30%

20%

10% 0.00% 0.00%

0%
2015 2016

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de

caracteristicile tehnice ale acesteia.

Imobilizãri corporale
×100
RIC = Activ total

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de

_______________ de la _____% în 2018 la _____% în 2019, ca urmare a
____________________________________. Valorile înregistrate variază de la o ramură de
activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care solicită echipamente importante ca
volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică slabă rata
imobilizărilor corporale este relativ redusă.

5
 Sectie An NUME Ș I Prenume

100%

80%

60%
Rata activelor corporale
40%

20% 0.00% 0.00%

0%
2015 2016

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei,

precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul
social.
Imobilizãri financiare
×100
RIF = Activ total

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară,
având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor
financiare este ____________________.

100%

80%

60%
Rata activelor financiare
40%

20% 0.00% 0.00%

0%
2015 2016

TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr. Perioada analizată

Crt Indicator Simbol
2018 2019

1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100

2 Rata stocurilor RST=St/At x100

3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100

4 Rata inv. tr. scurt RITS=Its/At x100

5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100

6
 Sectie An NUME Ș I Prenume

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu

caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
Active circulante
×100
RAC= Activ total

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

În dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod
asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de
afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o
accelerare a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind
activele circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie
(disponibilităţi, valori mobiliare de plasament etc.).
Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de
______________ de la __________ în 2018 la ____________ faţă de 2019, Situaţia poate fi
apreciată _____________ prin ___________________________ şi _______________ prin
_______________________________________________________________________.

100%

80%

60% Rata activelor

circulante
40%

20% 0.00% 0.00%

0%
2015 2016

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

Stocuri
×100
RSt = Activ total
Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului
de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi
distribuţiei de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a
stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata
stocurilor înregistrează valori ___________________, respectiv ______% în 2018 și ______
% în 2019.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este

influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.
Creante
×100
RCr = Activ total
Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact
direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de
servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
7
 Sectie An NUME Ș I Prenume

– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)

– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);
– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să
prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori
______________ cu tendinţă de _______________în 2019.

c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a

valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
Disponibilitati banesti si plasamente
×100
RDb = Activ total

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria

echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar,
întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de
exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor
disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de
5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul
optim al ratei disponibilităţilor este de 10%.
La societatea analizată, rata disponibilităţilor prezintă ponderea _______________ din
totalul activelor circulante respectiv _______% în 2019 din totalul activelor.

8
 Sectie An NUME Ș I Prenume

Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

2018 2019 Δ Δ%
Denumire indicator Procentua
Valoric Procentual Valoric
l
Capital social
Prime de capital
Rezerve
Rezerve din reevaluare
Acţiuni proprii(-)
Rezultatul reportat
Profit net
Repartizarea profitului
Capital Propriu
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
Provizioane
Subvenții din investiții
Venituri in avans
Datorii totale
Capital permanent
PASIV TOTAL

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Perioada analizată
Nr. crt. Indicator Simbol
2018 2019
Rata stabilitatii financiare
1 RSF= CPMx100/Pt
RSF

Rata autonomiei financiare

2 RAFG= CPRx 100/Pt
globale RAFG

Rata autonomiei financiare

3 RAFT= CPRx100/CPM
la termen RAFT

4 Rata îndatorarii globale RIG RÎG=Dtx100/Pt

Rata de îndatorare la
5 RîG=Dtlx100/Cpm
termen RÎT

9
 Sectie An NUME Ș I Prenume

1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
Capital permanent
×100
RSF 2018 = Pasiv total =
Capital permanent
×100
RSF 2019 = Pasiv total =
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de
siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă
industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de
creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este
consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe
termen mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie
pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără
însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil.

100%
90%
80%
70%
60%
Rata stabilitatii
50% financiare
40%
30%
20%
10%
0%
2015 2016

Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în
jur de 66 %.
În 2018 şi 2019 se situează peste această valoare, însă prezintă situație ____________
de __________ în 2019 faţă de perioada precedentă, reprezentând ______% din totalul
surselor de finanţare, ca urmare a ponderii _______________________________________.

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este
finanţat pe seama resurselor proprii.
Capital propriu
×100
RAFG 2018 = Pasiv total =
Capital propriu
×100
RAFG 2019 = Pasiv total =

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei

financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea
minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net
10
 Sectie An NUME Ș I Prenume

(capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la
finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel
puţin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând
garanţii aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.

100%
90%
80%
70%
60%
Rata autonomiei
50% financiare globale
40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de

_________________ de la _______% cât înregistra în 2018 la ______% în 2019 reflectând
___________________________________________________________________________
________________________________. Pragul minim de 30% a fost _________ în întreaga
perioadă analizată și chiar dacă înregistrează ___________________ se află ________ pragul
minim.

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât

precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii
capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.
Capital propriu
×100
RAFT 2018= Capital permanent =
Capital propriu
×100=
RAFT 2019 = Capital permanent

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea

capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să
reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.

11
 Sectie An NUME Ș I Prenume

100%
90%
80%
70%
60%
Rata autonomiei
50% financiare la termen
40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016

În ambele perioade de analiză, 2018 și respectiv 2019, rata autonomiei financiare la

termen înregistrează valori _____________________________, care este valoare
recomandată, respectiv _____% în anul 2018 şi ____% în anul 2019. Rata autonomiei
financiare este în ____________________________________________________________.

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul

întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
Datorii totale
×100
RÎG 2018= Pasiv total =
Datorii totale
×100
RÎG 2019= Pasiv total =

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă
fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea
se reduce, respectiv autonomia financiară creşte.
100%
90%
80%
70%
60%
50% Rata de indatorare globala
40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016

Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În

perioada vizată acestă rată înregistrează o tendinţă ________________ de ____________ de
la _____% cât înregistra în 2018 la o pondere _____% în 2019. Această evoluție evidențiază
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________.

5)Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu

şi lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală
dacă este mai mică decât 50 %.

12
 Sectie An NUME Ș I Prenume

Datorii pe termen mediu si lung

×100
RÎT 2018 = Capital permanent =
Datorii pe termen mediu si lung
×100
RÎT 2019 = Capital permanent =

100%
90%
80%
70%
60%
50% Rata de indatorare la termen
40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016

În perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori _______________ și

____________, de _____% atât în 2018 cât și în 2019, acestă pondere fiind considerată ca
fiind normală deoarece se află _____ pragul de _____%.

13
 Sectie An NUME Ș I Prenume

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR C10

2.3.1 Situaţia neta (SN)

SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate (26) + Active Circulante (44) + Ch. în avans (45)
Datorii totale = Datorii pe termen scurt (57) +Datorii pe termen mediu si lung (69)
+Venituri in avans (74+77+80) + Subventii din investitii (75+78+81)
+Provizioane (72)

AT0=
AT1=

DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans + Subvenții din investiții

DTS= datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung

DT0=
DT1=

SN0=AT0-DT0=
SN1=AT1-DT1=
ΔSN=SN1-SN0=

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale

a societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.
Situația netă pozitivă reflectă:
- buna gestiune financiară a societății
- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:

- slaba gestiune financiară a societății
- scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice slabe.
14
 Sectie An NUME Ș I Prenume

In ambele perioade analizate, situația neta este _____________. Se

observă o tendință de ______________ de la o perioada la alta, aspect economic
______________ pentru societate.

OBS: Acest indicator este întotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul
societății.

2.3.2 Fondul de rulment(FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu (113) + Datorii pe termen

mediu si lung(69) +Provizioane(72)+Subventii din investititii (75+78+81)

Nevoi permanente =Active imobilizate nete (26)

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 =

Surse permanente1 = Capital permanent 1 =

FR 0 =
FR1 =
∆FR=

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung;

adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o
protejeze de anumite evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății
pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de
potențialele evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv reprezintă un surplus
de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de
acoperit(active imobilizate). Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi
permanente se alocă surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe
termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze
de potențialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune
financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.
In perioada analizată, fondul de rulment este _____________ în ambii ani de
analiză. Se manifestă o tendință de ______________, aspect ______________ pentru
societatea analizată.

Fondul de rulment se împarte in:

15
 Sectie An NUME Ș I Prenume

 Fond de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

FRP0 =
FRP1 =
∆FRP =

FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigură prin capitalul propriu, ceea ce

reflectă gradul de autonomie financiară.
In ambele perioade analizate, FRP este _____________ ceea ce reflectă echilibrul
financiar, dar și faptul că societatea _____________ de o marja de securitate, care o
protejază de anumite evenimente neprevăzute. Se manifestă o tendință de
_____________, de la o perioadă la alta, aspect ____________ pentru societate.
 Fond de rulment împrumutat (FRI)

FRI = FR-FRP
FRI0 =
FRI1 =
∆FRP =

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe

termen scurt.
In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori ______________ dar are
o tendință pozitivă _________________.

2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri (32)+ Creanțe (41)+ Investitii fin. pe termen scurt (42)
+Ch. in avans (45)

Surse temporare = Datorii de exploatare (57) + Venituri in avans (74+77+80)

Nevoi temporare 0 =
Nevoi temporare1 =

Surse temporare 0 =
Surse temporare1 =

NFR0 =
NFR1=
16
 Sectie An NUME Ș I Prenume

ΔNFR=NFR1-NFR0=

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar

pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment este _____________ în ambele perioade, fiind un
aspect economic ________________ pentru societate.
Se manifestă o tendință de ______________, aspect economic _____________ pentru
societate.

2.3.4 Trezoreria neta(TN)

TN=FR-NFR

TN0=FR0-NFR0=
TN1=FR1-NFR1=
ΔTN=TN1-TN0=

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente
Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății,
adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de
finanțare a investițiilor.
Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al
societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.
Trezoreria netă este ________________ în ambele perioade analizate. Se
manifesta o tendință de ___________, aspect ____________ pentru societate.

17
 Sectie An NUME Ș I Prenume

Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune C20

a)Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (3-4) – Ch. privind mărfurile (23-24)

MC0=
MC1=
∆MC=

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic

din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de
la furnizor.
In ambele perioade analizate, MC este _____________, fiind un aspect
______________ pentru societate; se manifestă o tendință _____________de
_____________ a marjei comerciale.

b) Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvândută (2) ± Qstocată (6 sau -7) + Qimobilizată (9+10+11+12+13+14)

Qex0 =

Qex1 =

∆ Qex=
Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de
societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.
Producția exercițiului este __________ și înregistrează o tendință de
_____________, fiind un aspect ____________ pentru societate.

c) Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale (20+21) + Ch cu serviciile executate de
terți (22+36)

Consumuri ext de la terți 0 =

Consumuri ext de la terți 1 =

18
 Sectie An NUME Ș I Prenume

VA0 =
VA1 =
∆ VA=

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate,

rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și
serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări
bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către
salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru
autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori
____________, fiind un aspect _____________ pentru societatea analizată. Se
manifestă o tendință ____________ de _____________.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare (5+15) –Ch cu personalul (25) - Ch cu alte

impozite și taxe (37)

EBE0 =
EBE1 =
∆EBE=

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de

autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și
de remunerare a acționarilor.
EBE înregistrează valori ___________, aspect _____________ pentru
societate. Se observă o tendință _____________ de _____________.

e) Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652-
658) (38+39+40+41+42+43+44) + Reluări asupra provizioanelor din expl.
(31+34+47)– Ch. cu amortizări si provizioane din expl. (29+33+46)

RE0=
RE1=
∆RE=

19
 Sectie An NUME Ș I Prenume

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a

rentabilității activității de exploatare.
Rezultatul din exploatare înregistrează valori ____________,
manifestându-se o tendință ____________ de __________ în perioada analizată.

f) Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare (62) - Ch financiare (72)

RC0=
RC1=
∆RC=

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de

rezultatul financiar.
În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori _________,
manifestându-se o tendință de _______________.

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare + Venituri din impozitul pe

profit amânat (81) - Impozitul pe profit curent (79) – Impozit pe profit amanat (80)
-Alte impozite neprezentate (ct. 695+698) (82+83)

RN0=
RN1=
∆RN=
Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea
din profitul brut a impozitului pe profit.
In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori __________,
manifestându-se o tendință ____________ de ____________.

20