Mo d u l ul 1 4 – An a li z
e c o n o mico - fin a n cia r

14
MODULUL 14: ANALIZA ECHILIBRULUI
FINANCIAR SI A RISCULUI DE FALIMENT
Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaĠionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenĠe úi
aptitudini:
- însuúirea modului de calcul úi a semnificaĠiei principalilor indicatori
utilizaĠi în analiza echilibrului financiar
- deprinderea utilizării funcĠiilor scor în analiza riscului de faliment
- identificarea cauzelor care au generat o situaĠie financiară favorabilă
sau nefavorabilă a întreprinderii úi a măsurilor de corecĠie ce se
impun.

Cuvinte cheie:
echilibru financiar, fond de rulment, nevoie de fond de rulment, trezorerie
netă, risc de faliment, funcĠii scor

Cuprinsul Modulului:
Modulul 14: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR SI A
RISCULUI DE FALIMENT 207
Obiective educaĠionale 207
Cuvinte cheie 207
Cuprinsul Modulului 207
14.1. Analiza echilibrului financiar 208
14.2. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor 214
Întrebări de autoevaluare 217
Întrebări de evaluare 219
Rezumatul acestui Modul 219
Bibliografie obligatorie 219
Bibliografie disponibilă on-line 220


Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

UNITATEA DE ÎNVĂ‫܉‬ARE NR. 14

14.1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Analiza echilibrului financiar se fundamentează pe structura
utilizărilor úi resurselor financiare, pe principiul adecvării lor úi presupune
următoarea normă de echilibru: resursele financiare disponibile la nivelul
întreprinderii pe termen lung, resursele stabile, trebuie să acopere utilizările,
nevoile financiare stabile. Indicatorii utilizaĠi în naliză sunt fondul de
rulment, nevoia de fond de rulment úi trezoreria netă.

1. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezintă valoarea absolută a surselor
permanente utilizate pentru finanĠarea activelor ciclice.
Prin prisma gestiunii financiare fondul de rulment reprezintă: marja
de securitate sau de siguranĠă privind finanĠarea activelor circulante; cota de
autonomie financiară.

ModalităĠi de calcul
Pe baza bilanĠului financiar
Fondul de rulment financiar (FRF) arată surplusul de capital
permanent peste valoarea activelor imobilizate, folosit pentru finanĠarea
activelor circulante.
FRF = Cpm –Ai
unde:
Cpm –capitaluri permanente

Ai –active imobilizate nete.

În acest caz fondul de rulment financiar arată surplusul de capital
permanent peste valoarea activelor imobilizate folosit pentru finanĠarea
activelor circulante.

Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

În funcĠie de mărimea celor două mase bilanĠiere din partea de sus a

bilanĠului financiar, se întâlnesc următoarele situaĠii:
Ɣ FRF>0. Această situaĠie reflectă fondul de rulment financiar ca
expresie a realizării echilibrului financiar pe termen lung úi a
contribuĠiei acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen
scurt, capitalurile permanente asigurând finanĠarea unei părĠi a
activelor circulante.
Ɣ FRF<0. SituaĠia reflectă absorbirea unei părĠi din datoriile pe termen
scurt pentru finanĠarea unei părĠii a activelor imobilizate, contrar
principiului de finanĠare conform căruia resursele permanente se alocă
nevoilor permanente. Această situaĠie generează un dezechilibru
financiar care, în cazul întreprinderilor industriale, poate deveni o
situaĠie critică atât sub aspectul nevoii de rambursare a datoriilor pe
termen scurt care au finanĠat imobilizările, cât úi sub aspectul costului
ridicat de procurare a creditelor pe termen scurt renegociate în mod
constant.

Factori care influenĠează nivelul úi evoluĠia fondului de rulment sunt:

Factori de creútere a fondului de rulment:
- creúterea capitalurilor permanente, dar nu prin apelarea la credite
pe termen mediu úi lung care vor duce la creúterea cheltuielilor
financiare , ci prin creúterea capitalurilor proprii;
- scăderea valorii activelor imobilizate prin amortizare sau vânzări
de active imobilizate.
Factori de diminuare a fondului de rulment:

- scăderea capitalurilor permanente prin scăderea capitalurilor proprii

sau prin restituirea împrumuturilor pe termen mediu úi lung;
- creúterea de active imobilizate prin investiĠii sau prin reevaluare.


Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

InfluenĠa factorilor va determina modificări ale fondului de rulment

care se pot sintetiza în următoarele situaĠii:
a) Fondul de rulment creúte. Este o situaĠie pozitivă deoarece o parte
tot mai mare a activelor circulante este finanĠată din capitalul permanent. În
cazul în care creúterea fondului de rulment se realizează pe seama creúterii
capitalurilor proprii situaĠia financiară se îmbunătăĠeúte.
b) Fondul de rulment scade. SituaĠia este considerată negativă,
deoarece activele circulante sunt acoperite într-o mai mică măsură de
resurse permanente. Dacă scăderea fondului de rulment se datorează
creúterii activelor imobilizate atunci situaĠia financiară a întreprinderii pe
termen lung se îmbunătăĠeúte datorită rezultatelor exploatării degajate de
investiĠii. De asemenea scăderea fondului de rulment poate fi compensată úi
printr-o gestionare mai eficientă a activelor circulante.
Reducerea fondului de rulment se manifestă negativ atunci când se
micúorează pe seama reducerii capitalului social.

Pe baza bilanĠului funcĠional

În optica funcĠională fondul de rulment, cunoscut sub denumirea de
fond de rulment net global (FRNG) este partea din resursele durabile
afectată finanĠării ciclului de exploatare, adică resursele stabile ce acoperă o
parte din nevoia de fond de rulment de exploatare.

FRNG = Resurse stabile (RS) – Utilizări stabile (US)

Se consideră că mărimea minimă necesară a fondului de rulment este

dată de nivelul mediu al fluctuaĠiilor nevoii de fond de rulment, iar mărimea
optimă este cea care menĠine echilibrul financiar la cel mai scăzut cost al
procurării capitalurilor.
Pentru analiza úi aprecierea corectă a echilibrului financiar, pe lângă
mărimea fondul de rulment trebuie luate în considerare gradul de lichiditate

 
Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

a activelor úi cel de exigibilitate a pasivelor, precum úi gradul de risc privind

realizarea activelor circulante.

2. Analiza nevoii de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment reprezintă activele ciclice ce trebuiesc
finanĠate din fondul de rulment, respectiv activele cu lichiditate sub un an
care urmează să fie finanĠate din surse cu exigibilitate mai mare de un an.
Nevoia de fond de rulment se determină ca diferenĠă dintre
necesităĠile de finanĠare temporare úi resursele temporare. RelaĠia de calcul
este:
Ɣ pe baza bilanĠului financiar:

NFR = Active curente – Pasive curente

sau

NFR = [Active circulante – DisponibilităĠi băneúti] – [Datorii pe termen

scurt – Credite bancare pe termen scurt].

Ɣ Pe baza bilanĠului funcĠional:

NFR = Utilizări (Active) ciclice – Resurse (Pasive) ciclice

Nevoia de fond de rulment poate fi analizată pe două componente:

Nevoia de fond de rulment de exploatare (NFRE) trebuie să fie
corelată cu obiectul de activitate, modul de organizare a activităĠii, evoluĠia
cifrei de afaceri úi contextul economic în cadrul căruia îúi desfăúoară
activitatea agentul economic.
Analiza NFRE poate evidenĠia următoarele situaĠii:
a) NFRE > 0
Nevoia de fond de rulment de exploatare pozitivă semnifică un
surplus de nevoi temporare în raport cu surse temporare posibile de
mobilizat. O asemenea situaĠie poate fi judecată ca fiind normală dacă este


Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

rezultatul unei politici de investiĠii privind creúterea nevoii de finanĠare a

ciclului de exploatare sau dacă este determinată de creúterea vânzărilor úi de
mărirea duratei ciclului de fabricaĠie ca urmare a introducerii în fabricaĠie a
unor produse mai complexe.
În caz contrar, nevoia de fond de rulment de exploatare poate
evidenĠia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor úi creanĠelor pe
de o parte, úi exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de altă parte, precum
úi existenĠa unor stocuri fără miúcare sau cu miúcare lentă.
b) NFRE < 0
Nevoia de fond de rulment de exploatare negativă semnifică un
surplus de surse temporare ciclice, în raport cu nevoile corespunzătoare de
capitaluri circulante aferente exploatării.
Asemenea situaĠie poate fi apreciată pozitiv dacă este rezultatul
accelerării rotaĠiei activelor circulante úi al angajării de datorii cu scadenĠe
mai mari. În caz contrar, nevoia de fond de rulment negativă evidenĠiază o
situaĠie nefavorabilă determinată de restrângeri ale nivelului de activitate,
întreruperi temporare în aprovizionarea úi reînnoirea stocurilor, sau în
activitatea de producĠie.
Nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE)
Constituită din elemente aciclice úi în general marginale, NFRAE nu
are semnificaĠie economică, în mod obiúnuit utilizările în afara exploatării
fiind inferioare resurselor din această categorie.

3. Analiza trezoreriei
Trezoreria reflectă imaginea disponibilităĠilor monetare úi a
investiĠiilor financiare pe termen scurt, apărute din evoluĠia curentă a
încasărilor úi plăĠilor. Încasările sunt de fapt operaĠiuni de intrare de
trezorerie iar plăĠile sunt operaĠiuni de ieúire de trezorerie. Este expresia cea
mai concludentă a desfăúurării unei activităĠi eficiente.

 
Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

Trezoreria (T) se poate determina în două moduri: ca diferenĠă între

fondul de rulment (FR) úi nevoia de fond de rulment (NFR), sau ca
diferenĠă între disponibilităĠile băneúti (Db) úi creditele bancare pe termen
scurt (Cbts):
T = FRF – NFR sau T = Db – Cbts

Soldul trezoreriei poate avea interpretări diverse:

Ɣ O trezorerie pozitivă dă posibilitatea efectuării de plasamente úi deĠinerii
de disponibilităĠi băneúti. Înregistrarea unei trezorerii pozitive poate
demonstra o rentabilitate economică ridicată úi posibilitatea plasării
rentabile a disponibilităĠilor băneúti pentru întărirea poziĠiei întreprinderii pe
piaĠă, însă pe termen lung abundenĠa resurselor stabile ar putea fi semnul
utilizării lor ineficiente, putând antrena costuri de oportunitate ale
nevalorificării capitalurilor disponibile, cu efecte negative în remunerarea
capitalului úi rambursarea împrumuturilor.
Ɣ O trezorerie structurală negativă evidenĠiază în general un dezechilibru
financiar, putând fi rezultatul unor grave probleme care necesită o
examinare aprofundată; în unele cazuri poate fi rezultatul unei gestiuni
dorite în funcĠie de condiĠiile bancare pe termen scurt. O trezorerie
deficitară influenĠează rentabilitatea întreprinderii prin cheltuielile
financiare pe care le generează úi poate pune în pericol lichiditatea úi
autonomia în decizii a întreprinderii. Adevărata problemă ridicată de o
trezorerie negativă nu se pune în termeni de solvabilitate, ci în termeni de
dependenĠă faĠă de bănci úi în primul rând e vorba de riscul nereînnoirii
creditelor úi riscul de creútere a ratei dobânzii la creditele bancare curente.
Ɣ O trezorerie medie nulă reprezintă o bună gestiune a structurii financiare a
bilanĠului. Veniturile generate de plasamentele excedentelor tind să
compenseze cheltuielile financiare aferente perioadelor de trezorerie
negativă. MenĠinerea unei trezorerii în apropiere de zero poate apare ca
expresie a unei logici de gestiune financiară care apără întreprinderea contra
riscurilor simetrice constituite pe de-o parte de ineficienĠa resurselor stabile

Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

excedentare úi pe de altă parte de dependenĠa faĠă de creditori pe termen

scurt.
Dac ai în eles paragrafele parcurse pân aici, atunci te rog
s rspunzi la urmtoarea întrebare:
Ceare este regula de bază a asigurării echilibrului
financiar?
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

Dac ai terminat de rspuns, verific-te mai jos.

Rspunsul corect la întrebarea anterioar este:

Regula adecvării utilizărilor la resursele financiare
disponibile: pe termen lung, resursele stabile, trebuie
să acopere utilizările, nevoile financiare stabile.

Dac ai rspuns corect, te felicit!

Dac nu, atunci trebuie s revii asupra paragrafelor parcurse
pân acum, pentru a le aprofunda.

14.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN

METODA SCORURILOR

Datorită efectelor falimentului asupra activităĠii economice,

majoritatea organizaĠiilor financiare sunt preocupate de elaborarea unei
metode ce are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru
evaluarea riscului de faliment al unei întreprinderi.
Scorul “Z” atribuit fiecărei întreprinderi se determină cu ajutorul
funcĠiei:
ܼ ൌ ܽ ൈ ܴ ൅ ܽ ൈ ܴ ൅ ‫ ڮ‬൅ ܽ ൈ ܴ
unde:

R - reprezintă ratele implicate în analiză;

a – coeficientul de ponderare al fiecărei rate.

 
Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

În teoria úi practica economică au fost elaborate o serie de astfel de

modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care cele mai cunoscute pe plan
internaĠional sunt: modelul Altman, modelul Conan úi Holder, iar pentru
România modelul Anghel úi modelul Băileúteanu

Modelul Altman – aplicabil mai ales în condiĠiile existenĠei bursei

de valori, a fost elaborat în anul 1968 în Statele Unite de către profesorul
E.I. Altman, pe baza informaĠiilor obĠinute în urma studierii unui larg
eúantion de companii. Modelul a permis prevederea a 75% din falimente cu
doi ani înainte de producerea acestora.
Are la bază următoarea funcĠie:

ܼ ൌ ͵ǡ͵ ൈ ܴ ൅ ͳǡͲ ൈ ܴ ൅ Ͳǡ͸ ൈ ܴ ൅ ͳǡͶ ൈ ܴ ൅ ͳǡʹ ൈ ܴ

unde:
Profit brut Cifra de afaceri
ܴ ൌ Activ total; ܴ ൌ Activ total
;
Capital permanent Profit reinvestit
ܴ ൌ Ǣ ܴ ൌ
Datorii totale Activ total
Active circulante
ܴ ൌ Ǥ
Activ total

Din conĠinutul informaĠional al indicatorilor, rezultă că nivelurile lor

sunt cu atât mai bune cu cât înregistrează o valoare absolută mai mare. De
aceea, scorul “Z” este înregistrat astfel:
- când Z este mai mic sau egal cu 1,8 starea de faliment este
iminentă;
- când Z aste mai mare decât 2,9 situaĠia financiară este bună úi
bancherul poate avea încredere în întreprinderea respectivă.
Aceasta este solvabilă;
- când Z este cuprins între 1,8 úi 2,9 situaĠia financiară este
dificilă, cu performanĠe vizibil diminuate úi apropiate de pragul
stării de faliment. Aflată în această situaĠie, întreprinderea îúi

 
Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

poate relansa activitatea dacă adoptă o strategie financiară

corespunzătoare.

Modelul I. Anghel s-a fundamentat pe analiza informaĠiilor

financiare ale 276 întreprinderi distribuite în 12 ramuri ale economiei
româneúti, în perioada 1994 – 1998 úi are următoarea formă:

‫ ܣ‬ൌ ͷǡ͸͸͹ ൅ ͸ǡ͵͹ͳͺ ‫ ܴ ڄ‬൅ ͷǡ͵ͻ͵ʹ ‫ ܴ ڄ‬െ ͷǡͳͶʹ͹ ‫ ܴ ڄ‬െ ͲǡͲͳͲͷ ‫ܴ ڄ‬
unde:
Profit net Cash-flow
ܴ ൌ Venituri
ܴ ൌ Active
Datorii totale Datorii
ܴ ൌ ܴ ൌ Cifra de afaceri ൈ ͵͸Ͳ
Active totale

Interpretarea valorilor funcĠiei scor este următoarea:

- A< 0: falimentul întreprinderii este iminent;
- 0<A<2,05: întreprinderea se află într-o situaĠie de
incertitudine, impunându-se o analiză suplimentară;
- A>2,05: riscul de faliment este improbabil, întreprinderea
având o situaĠie financiară bună.

Cu toate că folosirea ratelor constituie un mijloc de analiză

tradiĠional, această metodă a cunoscut o actualizare úi o aprofundare a
condiĠiilor de aplicare datorită acĠiunii unor factori precum: îmbunătăĠirea
surselor de informaĠii contabile úi financiare; dezvoltarea aplicaĠiilor
informaticii; dezvoltarea metodelor statistice evoluate, care permit o
exploatare mai eficace a acestor date úi o analiză sistematică a bateriilor de
rate.

 
Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

Dac ai îneles paragrafele parcurse pân aici, atunci te rog

s rspunzi la urmtoarea întrebare:
Care sunt cele mai cunoscute funcĠii scor utilizate ăn
evaluarea riscului de faliment?
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

Dac ai terminat de rspuns, verific-te mai jos.

Rspunsul corect la întrebarea anterioar este:

Cele mai cunoscute funcĠii scor pe plan internaĠional
sunt: modelul Altman, modelul Conan úi Holder, iar
pentru România modelul Anghel úi modelul Băileúteanu.

Dac ai rspuns corect, te felicit!

Dac nu, atunci trebuie s revii asupra paragrafelor parcurse
pân acum, pentru a le aprofunda.

Întrebări de autoevaluare

1. Care sunt factorii care influenĠează nivelul úi evoluĠia fondului de

rulment?

Scrie răspunsul tău aici:

..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
.....................................................................................................................
Răspuns corect: Factori de creútere a fondului de rulment: creúterea
capitalurilor permanente; scăderea valorii activelor imobilizate. Factori de
diminuare a fondului de rulment: scăderea capitalurilor permanente;
creúterea valorii activelor imobilizate.


Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

2. Ce semnifică nevoia de fond de rulment?

Scrie răspunsul tău aici:
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
.....................................................................................................................
Răspuns corect: Nevoia de fond de rulment reprezintă activele cu lichiditate
sub un an ce necesită finanĠare din surse cu exigibilitate mai mare de un an.

3. Ce conĠine o funcĠie scor?

Scrie răspunsul tău aici:

..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..................................................................................................................
Răspuns corect: O funcĠie scor conĠine ratele implicate în analiză (Ri) úi
coeficienĠi de ponderare pentru fiecare rată (ai), fiind de forma: 

         ⋯  !  ! .

Dac" a#i terminat de r"spuns la întreb"rile de mai sus, verifica#i-v" r"spunsurile date
confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în acest Modul.
Nu a$i rspuns corect la toate întrebrile? Nu fii dezamgii,
cci v recomandm s reparcurgei materialul teoretic %i cu
siguran vei putea rspunde acestor întrebri. E simplu! Putei
de asemenea, s v notai eventualele nelmuriri, pentru a le
clarifica în cadrul Activit&'ii tutoriale (AT).
A$i rspuns corect la toate întrebrile? FELICIT(RI!!!
Continuai parcurgerea acestui Modul pentru a v pregti
corespunztor în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru
acest Modul.


Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

Întrebări de evaluare
1. PrezentaĠi semnificaĠia úi modul de calcul a fondului de rulment.
2. ExplicaĠi modificările fondului de rulment în sensul creúterii sau
scăderii.
3. PrezentaĠi semnificaĠia, modul de calcul úi factorii care determină
mărimea úi evoluĠia nevoii de fond de rulment de exploatare.
4. Ce semnificaĠie are trezoreria úi cum interpretaĠi soldul acesteia?
5. Pe baza informaĠiilor din situaĠiile financiare ale unei firme, calculaĠi
indicatorii de echilibru financiar úi interpretaĠi evoluĠia acestora.
6. În ce constă analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor?
7. Pe baza informaĠiilor din situaĠiile financiare ale unei firme, apreciaĠi
riscul de faliment pe baza modelului Anghel.

Rezumatul acestui Modul

Echilibrul financiar presupune adecvarea resurselor la nevoile de
finanĠare úi se analizezază pe baza indicatorilor fond de ruloment, nevoie de
fond de rulment úi trezorerie netă.
Pentru analiza riscului de faliment în teoria úi practica economică au
fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care cele
mai cunoscute pe plan internaĠional sunt: modelul Altman, modelul Conan
úi Holder, iar pentru România modelul Anghel úi modelul Băileúteanu

Bibliografie obligatorie
1. Popa D., Meúter C. – Analiză economico-financiară: elemente teoretice
úi aplicaĠii practice, Editura UniversităĠii din Oradea, 2006
)
Mo d u l ul 1 4 – An a li z  e c o n o mico - fin a n cia r 

2. Niculescu M. – Diagnostic economic, Ed. Economică, Bucureúti, 2003.

3. Robu V., Anghel I., ‫܇‬erban E.C., Analiza economico-financiară a
firmei, Editura Economică, Bucureúti, 2014.

Bibliografie disponibilă on-line

1. https://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=75
2. http://www.amac.md/Biblioteca/data/22/8/VI/13.pdf

*