14

Analiza diagnostic a întreprinderii

din punct de vedere Economic, Tehnic și Tehnologic

Modelul de diagnosticare CEMATT

Modelul de analiză diagnostic CEMATT este conceput ca un instrument de diagnosticare

multicriterială a stării unei societăţi comerciale, în vederea fundamentării opţiunilor privind soluţiile de
restructurare şi planurile strategice pentru orientarea ei în ambianţa actualei perioade.
Totodată, din analizele pe criterii şi pe direcţii de analiză rezultă o serie de praguri de alarmă
şi direcţii de analiză critice, care pot constitui baza pentru elaborarea unor sugestii şi propuneri de
strategie şi restructurare care să orienteze managementul societăţii în stabilirea obiectivelor celor mai
importante pe termen scurt şi mediu.

Criteriile
Criteriile adoptate trebuie să permită obţinerea unei imagini complete a stării întreprinderii, cu
evidenţierea în primul rând a punctelor critice, acelea care vor determina principalele schimbări de
adus pentru eliminarea difuncţionalităţilor.
Pentru efectuarea analizei diagnostic a fost stabilit un set de mai multe criterii considerate
suficiente pentru a permite evaluarea stării întreprinderii şi, totodată, pentru a evalua punctele critice
sus menţionate. Sistemul de criterii trebuie considerat ca având un caracter deschis, în raport cu
anumite particularităţi ale societăţii analizate, el putând fi completat cu alte criterii considerate,
relevante, sau se poate renunţa la altele considerate nerelevante.
Deosebit de importantă este stabilirea acelor criterii la care se înregistrează un prag de
alarmă, sub care apare riscul major ca, din acest unic motiv, starea societăţii să se deterioreze,
indiferent de calificativele obţinute la restul criteriilor sau pe ansamblul societăţii.

Direcţiile de analiză
Pentru o mai bună sistemetizare a investigaţiilor, criteriile au fost grupate în şase direcţii de
analiză (DAD). Această grupare nu face decât să orienteze examinarea în cadrul analizei diagnostic
asupra principalelor activităţi manageriale din întreprindere, caracterizate prin funcţiuni sau tehnici de
lucru specifice.
Fiecare direcţie de analiză poate fi considerată ca un subsistem a sistemului general de
management al societăţii, subsistem caracterizat prin intrări şi ieşiri specifice. O astfel de abordare
sistemică a analizei diagnostic este facilitată practic de faptul că direcţiile de analiză corespund fiecare
uneia (sau unora) dintre principalele autorităţi funcţionale care fac parte din conducerea unei societăţi
comerciale şi implicit a unui grup de persoane având competenţe şi autorităţi înrudite.
Abordarea analizei diagnostic pe subsisteme astfel constituite permite menţinerea unei priviri
globale asupra obiectivului analizei.
Direcţiile de analiză adoptate în cadrul modelului sunt următoarele:

Tab. 7.1. Direcţiile de analiză

Direcţii de analiză Funcţiuni sau subsisteme
DAD1 Managementul financiar
DAD2 Adaptare la cerinţele pieţei
DAD3 Managementul tehnic şi de producţie
DAD4 Managementul calităţii
DAD5 Managementul general
DAD6 Managementul resurselor umane
 15

Direcţia de analiză diagnostic 1 (DAD-1 situaţia financiară)

Scopul: DAD-1 Financiar, are drept scop evaluarea echilibrului dintre resursele financiare şi utilizările
tehnice la nivelul întregii întreprinderi. Se au în vedere atât resursele interne, cât şi resursele externe,
precum şi totalitatea utilizării acestora în ciclul de schimb. La baza evaluării stă evoluţia în timp (minim
3 ani) a unui set de raporturi caracteristice echilibrului financiar.

Criteriile DAD-1

1. Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri

C.Î. Total datorii ale întreprinderii

= (7.1)
C.A. Cifra de afaceri

Mod de calcul:
 Total datorii ale întreprinderii = Datorii (total);
 Cifra de afaceri = Cifra de afaceri.

Semnificaţia criteriului: raportul măsoară ponderea în cifra de afaceri a tuturor datoriilor

întreprinderii. Cu alte cuvinte, cât din cifra de afaceri anuală ar fi destinată acoperirii datoriilor dacă
acestea ar trebui plătite «pe loc». Evident, este de dorit un raport cât mai mic. Nu se poate indica o
limită oarecare! Criteriul este considerat de importanţă medie şi i se poate atribui coeficientul de
importanţă K = 2.

2. Evoluţia fondului de rulment net global

Fondul de rulment net global

EFRN =  360 (7.2)
Cifra de afaceri

Mod de calcul:
 Fondul de rulment net global = Capitaluri proprii - Fondul de participare a salariaţilor la
profit + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli + Datorii financiare şi asimilate - Active
imobilizate(total);
 Cifra de afaceri = Cifra de afaceri.

Semnificaţia criteriului: raportul măsoară câte zile din cifra de afaceri sunt acoperite de
fondul de rulment net global. Mărimea în sine nu spune nimic, dacă nu îi este evaluat trendul. O
creştere continuă este de dorit. Sursele sunt evidente din chiar modul de calcul. Criteriul este de
maximă importanţă şi i se poate atribui coeficientul de importanţă K = 5.

3. Rentabilitatea activităţii

Capacitatea de autofinantare
RA = (7.3)
Cifra de afaceri
 16

Mod de calcul:
 Capacitatea de autofinanţare = Rezultatul net al exerciţiului - Participarea salariaţilor la
profit + Amortizări şi provizioane;
 Cifra de afaceri = Cifra de afaceri.

Semnificaţia criteriului : raportul măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi crea resurse

proprii pentru finanţare din activitatea financiară şi comercială. Capacitatea de autofinanţare exprimă o
potenţialitate, o garanţie de viitor, poate fi o sursă de mărire şi dezvoltare a patrimoniului. Evoluţiile
favorabile sunt în sens crescător. Nu se pot da limite de alarmă dar un RA sub 0,1 este de neacceptat.
Criteriul este de importanţă medie şi i se poate atribui coeficientul de importanţă K = 2.

4. Rentabilitatea financiară

Profitul brut
RF = (7.4)
Total venituri ale întreprinderi

Mod de calcul:
 Profitul brut = Rezultatul net al exerciţiului + Impozitul pe profit;
 Total venituri ale întreprinderi = Venituri din exploatare (total) +
Venituri financiare (total) +
Venituri excepţionale (total).

Semnificaţia criteriului: raportul măsoară excedentul (sau deficitul) de resurse financiare

creat de funcţionarea întreprinderii, indiferent cine sunt beneficiarii lui: aducătorii de capital,
întreprinderea însăşi, salariaţii sau statul. Nu este influenţat notabil de reevaluări şi nici de inflaţie. Dă
starea de sănătate globală a afacerii, fără a lua în calcul amploarea capitalului antrenat. Criteriul este
de importanţă maximă şi i se atribuie deci coeficientul de importanţă K = 5.

5. Productivitatea capitalului investit

Cifra de afaceri
PCI = (7.5)
Active imobilizat e nete

Mod de calcul:
 Cifra de afaceri = cifra de afaceri;
 Active imobilizate nete = Active imobilizate (total) +
Stocuri imobilizate.

Semnificaţia criteriului: raportul măsoară capacitatea imobilizărilor de a crea produse şi

servicii vandabile. El evidenţiază eficacitatea folosirii capitalului investit în imobilizări şi estimează
atractivitatea afacerii pentru un investitor (real sau potenţial). Trendul favorabil este cel crescător, dar
totuşi excesul de imobilizări faţă de cifra de afaceri realizată înseamnă risipă de capital. Criteriul
primeşte coeficientul de importanţă K = 1.

6. Evoluţia îndatoririi nete

Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt

N= (7.6)
Valori realizabil e pe termen scurt
 17

Mod de calcul:
 Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt = Total datorii + Amortizări şi provizioane +
Participare la profit;
 Valori realizabile pe termen scurt = Active circulante (total) – Stocuri imobilizate.

Semnificaţia criteriului : raportul măsoară echilibrul dintre exigibilitate şi lichiditate la nivelul

tuturor capitalurilor financiare şi tehnice. El dă informaţii despre capacitatea de plată pe termen scurt
(sub un an) şi despre riscul falimentului. De asemenea, indică dacă întreprinderea poate efectiv să-şi
utilizeze amortizarea fără a apela la credite. Criteriul este de importanţă maximă, prin urmare
coeficientul de importanţă pe care îl acordăm este K = 5.

7. Remunerarea factorului uman

Total cheltuieli cu salariile

RFM = (7.7)
Cifra de afaceri

Mod de calcul:
 Total cheltuieli cu salariile = Cheltuieli cu personalul + Participarea salariaţilor la profit;
 Cifra de afaceri = Cifra de afaceri.

Semnificaţia criteriului: Experienţa analizelor diagnostic şi a analizelor financiare de

gestiune ne îndreptăţeşte să afirmăm că trendul ratei este extrem de semnificativ pentru o predicţie pe
termen scurt. Evoluţiile puternic ascendente indică totdeauna mari dificultăţi finaciare pe termen scurt.
Limita superioară admisibilă este de 0,32 - 0,35, depăşirea acestui prag implică riscuri mari, inclusiv
sociale. Pe de altă parte, nici valori sub 0,15 - 0,20 nu sunt admisibile. Criteriul este de importanţă
medie şi prin urmare K = 2.

8. Rata autonomiei financiare

Capitaluri proprii
RAF = (7.8)
Capitaluri proprii + Total credite bancare

Mod de calcul:
 Capitaluri proprii = Capitaluri proprii - Fonduri de participare la profit + Provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli;
 Total credite bancare = Împrumuturi şi credite bancare.

Semnificaţia criteriului: Raportul măsoară independenţa (sau dependenţa) întreprinderii faţă

de bănci. Sensul favorabil de evoluţie este crescător, dar o autonomie foarte mare (peste 0,8) indică
însă nefolosirea sursei bancare de finanţare. Criteriul este de importanţă medie fiind depunctat din
cauza influenţelor puternice a reevaluărilor de active şi astfel coeficientul de importanţă obţinut de el
este K = 2.

9. Lichiditatea patrimonială

Active circulante nete

LP = (7.9)
Obligatii curente
 18

Mod de calcul:
 Active circulante nete = Active circulante (total) - Stocuri imobilizate;
 Obligaţii curente = Alte împrumuturi şi datorii financiare + Total alte datorii.

Semnificaţia criteriului: Lichiditatea patrimonială măsoară gradul de acoperire a datoriilor pe

termen scurt cu active având lichiditate mare. Este, deci, o garanţie pentru creditori, sensul favorabil
de evoluţie fiind cel crescător. Criteriul este de importanţă marginală şi are valoarea K = 1.

10. Viteza de rotaţie a stocurilor de produse şi de facturi neîncasate

Stocuri de produse finite

VRSP =  360 (7.10)
Cifra de afaceri

Stocuri de facturi neîncasate

VRSF =  360 (7.11)
Cifra de afaceri
Mod de calcul:
 Stocuri de produse finite = Stocuri de produse;
 Cifra de afaceri = cifra de afaceri;
 Stocuri de facturi neîncasate = Clienţi şi conturi asimilate.

Semnificaţia criteriului: Rata evidenţiază (tratată separat sau prin însumare) în câte zile
poate fi recuperată contravaloarea produselor finite pentru reluarea ciclului de schimb. Sensul
favorabil de evoluţie este cel descrescător. Trendul vorbeşte şi despre realismul politicii de marketing,
despre corelarea acesteia cu programarea producţiei. Criteriul este de importanţă marginală în
evaluarea financiară şi prin urmare coeficientul de importanţă pe care i-l acordăm este K = 1.

Direcţia de analiză diagnostic 3 (DAD-3 tehnologie)

Ţinta acestei direcţii de analiză constă în evaluarea potenţialului tehnic de concepţie al

întreprinderii, atât sub aspectul nivelului la care se află în prezent, cât şi al capacităţii de a face faţă
cerinţelor de schimbare în viitor.

Criteriile DAD-3

1. Cercetarea şi proiectarea de produse noi

Obiectul analizei acestui criteriu îl constituie evaluarea posibilităţilor pe care le are

întreprinderea de a-şi adapta (completa, moderniza, înnoi) oferta de produse în raport cu cererile
pieţei. Un indicator deosebit de important, care ne ajută să stabilim nota acordată acestui criteriu este
nivelul cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, care tabelar se prezintă mai jos, având un coeficient
de importanţă K = 3.
Tab. 7.7. Trepte de evaluare

Calificativ Trepte de evaluare

Cheltuieli de C-D raportate la cifra de afaceri (media pe 2 ani trecuti) se situează

1 sub 0,20 %, capacităţile de C-D disponibile sunt foarte reduse şi nu oferă
perspective de redresare în termen scurt şi mediu.
Indicele cheltuieli C-D/CA între 0,20 … 0,50 %, capacităţile de C-D disponibile
2
sunt sub nivelul cerinţelor, oferind unele perspective de redresare.
 19

Indicele cheltuieli C-D/CA între 0,50 … 3 %, capacităţile de C-D disponibile se

3
prezintă la un nivel corespunzător cerinţelor profilului actual de produse.
Indicele cheltuieli C-D/CA între 3…5 %, intreprinderea are un bun potenţial de C-D
4 care poate fi angajat înrezolvarea unor obiective privind dezvoltarea profilului cu
noi grupe de produse.
Indicele cheltuieli C-D/CA peste 50 %, capacităţile de C-D se situează la un nivel
5
superior, comparabil cu al întreprinderilor concurente de pe piaţă mondială.

2. Cercetarea şi proiectarea metodelor de fabricaţie

Obiectul acestui criteriu îl constituie evaluarea posibilităţilor întreprinderii de a concepe şi

dezvolta noi metode şi procese de fabricaţie, precum şi de-a elabora proiecte de inginerie a
proceselor de fabricaţie necesare adaptării firmei la cerinţele pieţei şi asigurării unei eficienţe
economice corespunzătoare. Coeficient de importanţă K = 5.
Tab. 7.8. Trepte de evaluare

Calificativ Trepte de evaluare

Potenţialul de cercetare-proiectare de metode de fabricaţie este foarte scăzut şi

1
nu oferă perspective de redresare pe termen scurt.
Potenţialul de cercetare-proiectare de metode de fabricaţie este sub nivelul
2 cerinţelor, dar oferă unele perspective de îmbunătăţire pentru tehnologii
convenţionale.
3 Potenţialul de concepţie tehnologică se prezintă la nivelul cerinţelor actuale.
Potenţialul de concepţie tehnologică poate fi angajat în elaborarea de proiecte
4 pentru însuşirea de noi procese tehnologice, la nivele superioare de productivitate
şi de exigenţe de calitate.
Potenţialul de concepţie tehnologică se situează la un nivel superior, putând
5
asigura proiectarea şi aplicarea unor planuri avansate de retehnologizare.

3. Dotarea cu echipamente tehnologice.

În cadrul acestui criteriu evaluarea bazei materiale şi a dotării cu echipamente tehnologice se

face în funcţie de trei parametrii principali :
• nivelul de performanţă şi posibilităţile de exploatare în condiţii de competitivitate;
• nivelul de poluare al mediului;
Coeficientul de importanţă K = 5.

Tab. 7.9. Trepte de evaluare

Calificativ Trepte de evaluare

1 Dotarea actuală nu permite decât lucrări de tehnică inferioară.

Dotarea se bazează pe echipamente convenţionale, cu performanţe medii, în
2
stare de uzură accentuată. Coeficient ridicat de uzura fizică şi morală.
Echipamntele tehnologice sunt de performanţă medie. Coeficienţii de uzură fizică
3 şi morală sunt ridicaţi, dar o parte din utilaje au fost ţinute la zi ori adaptări şi
modernizări.
Echipamentele tehnologice reprezentative sunt de performanţă superioară sub
4 aspectul automatizării, manipulării, a introducerii comenzilor numerice şi
comenzilor asistate de calculator, etc.
Echiparea tehnologică se situează la un nivel ridicat de performanţă, similar
5
întreprinderilor competitive pe plan internaţional.
 20

4. Întreţinerea echipamentului. Consumurilor de energie.

Obiectul analizei îl constituie eficienţa activităţii compartimentului mecano-energetic, sub

aspectele:
• asigurării bunei funcţionări a echipamentelor din dotare;
• ţinerii sub control a consumurilor de energie.
Acest criteriu este considerat de importanţă medie şi, prin urmare, coeficientul de importanţă acordat
este K = 2.

Tab. 7.10. Trepte de evaluare

Calificativ Trepte de evaluare

Intreţinerea se face la avarie. Nu există o precizare clară a responsabilităţilor. Nu

1 există o evidenţă a indisponibilităţilor accidentale. Utilajele prezinta un grad
avansat de deteriorare. Consumurile de energie nu se urmăresc.
Intreţinerea este programată în cadrul unui sistem de întreţinere preventivă care
funcţionează defectuos. Nivel general al calităţii lucrărilor de întreţinere
2 nesatisfăcător. Frecvenţa ridicată de întreruperi de funcţionare accidentale.
Consumurile energetice se urmăresc, dar nu se consemnează măsuri
semnificative pentru reducerea lor.
Sistem de întreţinere preventivă, funcţionând fără neajunsuri majore, dar cu
durate relativ lungi de indisponibilitate a echipamentelor. Nivelul general al calităţii
3 lucrărilor de întreţinere satisfăcător. Frecvenţa redusă a întreruperilor accidentale.
Există reglamentări organizatorice şi măsuri tehnice privind reducerea
consumurilor de energie.
Sistem de întreţinere preventivă, cu posibilităţi de înlocuire rapidă a pieselor sau
moduleleor cu frecvenţa mare de defectare. Nivelul general al calităţii lucrărilor de
întreţinere este bun. Nu se produc întreruperi accidentale la echipamente a caror
4
oprire are consecinţe negative asupra procesului de producţie. Reglamentările
organizatorice şi măsuri tehnice privind reducerea consumurilor de energie sunt
eficiente, cu rezultate apreciabile.
Sistem avansat de întreţinere asistat de calculator, asigurant disponibilitate
ridicată a echipamentelor cheie şi un grad înalt de funcţionalitate a echipamentelor
5
de producţie. Consumurile energetice corespund nivelurilor uzuale pe plan
internaţional.

5. Organizarea producţiei. Productivitatea

Criteriul evaluează productivitatea muncii, în principal, prin factorii care condiţionează indirect
productivitatea: organizarea conducerii producţiei şi nivelul diferitelor forme de «pierderi» înregistrate
în proces. Criteriul este de importanţă medie, prin urmare K = 2.

Tab. 7.11. Trepte de evaluare

Calificativ Trepte de evaluare
Aspectul general este dominat de murdarie şi dezordine. Sunt evidente pierderi
1
importante prin aşteptări şi deplasări inutile.
Curăţenia şi ordinea sunt satisfăcătoare. Locurile de lucru prezintă un nivel
modest de organizare. Pierderi prin aşteptări şi mişcări inutile, consecinţe ale
2
neajunsurilor organizatorice şi a itinerariilor tehnologice complicate, sunt vizibile.
Nu există o evidenţă a productivităţii realizate la produsele de bază.
Fluxurile tehnologice sunt ordonate, aceasta ordine fiind în general respectată.
3
Exista un sistem de programare şi urmărire, bazat pe evidenţe scriptice şi şedinte
 21

operative de lungă durată. Există evidenţa privind productivitatea realizată la

unele produse, dar datele nu sunt relevante.
Fluxurile tehnologice sunt raţionalizate, fiind structurate în mod preponderent pe
principii de specializare produs, comportând insule autonome şi linii tehnologice.
Sistemul de programare şi urmărire a producţiei este descentralizat şi asistat de
4
calculator. Se asigură o bună transparentă a procesului de producţie.
Productivitatea realizată la produsele reprezentative este la un nivel comparabil cu
cel al concurenţei.
Programarea şi urmărirea producţiei este integral asistată de calculator şi
descentralizată la nivelul centrelor de producţie. In general, procesul de fabricaţie
5 este bine ţinut în mâna, la toate nivelurile de management. Transparenţa
procesului este asigurată, cu o activitate birocratică minimală. Priductivitatea
realizată la produsele reprezentative se află la nivel concurenţial.

6. Sistemul logistic

Sistemele logistice, care fac obiectul analizei la acest criteriu, reprezintă un ansamblu de
funcţiuni şi de resurse umane şi materiale, a căror sarcină constă în efectuarea tuturor operaţiilor de
transport, manipulare şi depozitare a materialelor, semifabricatelor, sculelor şi dispozitivelor etc.
La baza analizei stau schemele, organigramele şi reglementările privind structura şi funcţiunile
sistemelor de transport şi depozitare. Se verifică dacă aceste sisteme sunt constituite ca atare, dacă
au funcţiuni clar reglementate, cu precizarea atribuţiilor la punctele de legătură ale sistemului logistic
intern, cu personalul care lucrează direct în producţie. Importanţa criteriului este marginală şi, prin
urmare, coeficientul de importanţă K = 1.

Tab. 7.12. Trepte de evaluare

Calificativ Trepte de evaluare

Logistica internă neorganizată. Transporturi manuale, depozitări la sol

1
neordonate.
Transporturi interne parţial (sub 50 %) mecanizate, pe trasee aleatorii. Depozitări
2
la sol în locuri marcate ca atare. Paletizare şi containerizare sub 30 %.
Transporturi interne aproape integral mecanizate pe trasee marcate. Paletizare şi
3 containerizare între 30 si 60 %. Depozitări în magazii ordonate cu deservire
manuală.
Transporturi interne integral mecanizate pe trasee marcate şi bine întreţinute,
4
parţial programate. Automatizări locale. Magazii multietajate mecanizate.
Transporturi interne telecomandate sau automatizate, la nivelul funcţiunilor
5
repetitive. Magazii multietajate mecanizate şi automatizate, asistate de calculator.

Cuantificarea şi procesarea informaţiilor

Structura de principiu a algoritmului utilizat implică, întâi de toate, la nivelul celor 41 de criterii,
grupate în cele 6 direcţii de analiză, o raportare a evaluării la o scară de raportare cu 5 trepte.
Operaţia de raportare presupune evaluarea, pe baza întregului volum de informaţii disponibile,
a intensităţii criteriului în raport cu unitatea de măsură specifică adoptată pentru criteriul respectiv.
Mecanismul de evaluare este următorul:
a) Pentru fiecare criteriu sunt stabilite câte 5 trepte de evaluare, furnizând calificativele Ni, în
scara 1-5 puncte. Intervalul de măsurare reprezintă, de regulă, ecartul dintre o situaţie de inadaptare
totală (sau aproape totală), şi o situaţie de satisfacere a unor cerinţe de nivel ridicat - internaţional - (5
puncte)
 22

b) Pentru fiecare criteriu este stabilit un grad de importanţă, căruia îi corespunde un coeficient
de importanţă (Ki), după cum urmează:

Tab. 7.25. Coeficienţi de importanţă

Grad de
Valoarea
importanţă Consecinţele neîndeplinirii criteriului
Ki
a criteriului
Foarte Extrem de grave, la nivelul întregii firme 5
important
Major Grave, însă numai la nivelul unor secţii sau compartimente 2
Secundar Efecte izolate 1
c) Pentru criteriile foarte importante şi majore, se defineşte suplimentar şi un ,,prag de
alarmă”, sub care apare riscul major ca, din acest unic motiv, starea firmei să se deterioreze rapid
(independent de calificativele obţinute la restul criteriilor). Acest prag de alarmă este declarat atunci
când sunt îndeplinite concomitent următoarele două condiţii:
1) un criteriu foarte important (Ki = 5) a evaluat cu calificativul Ni  2 sau un criteriu major (Ki = 2)
cu Ni = 1;
2) suplimentar, luând în considerare situaţia şi specificul firmei, precum şi interdependenţa
criteriilor de evaluare, se apreciază că s-a creat un risc major (deci nu toate situaţiile care
satisfac condiţia (1) sunt considerate ca aflându-se sub pragul de alarmă).
În cadrul strategiilor de restructurare, respectiv a programelor de acţiuni corective, ,,verigile
slabe” relevate de pragurile de alarmă, necesită, de regulă, intervenţii corective prioritare.
d) În baza celor nj - calificative Ni şi a coeficienţilor de importanţă se calculează nota agregată
pentru direcţia analizată (DADj) cu relaţia:

nj nj
NDADj= ( Ki * Ni)/(  Ki) (7.13)
1 1

Ni = calificativul criteriului I din cadru DADj;

Ki = coeficientul de importanţă al criteriului respectiv;
nj = numărul total de criterii din cadrul DADj.

e) Pe baza notelor agregate, obţinute pentru fiecare direcţie de analiză diagnostic, se

calculează performanţa globală cu relaţia:

n
S=  NDADj * Pj
1
(7.14)

unde:
Pj = coeficienţii de ponderare ai DADj, adoptaţi astfel încât să fie satisfăcută relaţia:

 Pj = 1
1
(7.15)

Atât rezultatele furnizate prin relaţia (1) cât şi relaţia (2) se utilizează rotunjite prin diferenţă
sau exces, potrivit normelor uzuale de rotunjire.
În tabelul următor sunt prezentate ponderile pentru fiecare direcţie de analiză.
 23

Tab. 7.26.Ponderea direcţiilor de analiză

DAD Pj (exemplul 1) Pj (exemplul 2) Pj (exemplul 3)
1. Financiar 0,38 0,62 0,50
3. Tehnologie 0,62 0,38 0,50

Exemplele din tabelul anterior fac referire la:

- Ex. 1 – activitate principală este producția
- Ex. 2 – activitate principală distribuție și logistică
- Ex. 3 – activitate mixtă

Nivelul sintezei globale

Procedând în continuare la agregarea calificativelor obţinute pe direcţiile de analiză,

întreprinderea va fi situată pe una din cele 5 trepte ale scării de restructurare industrială, pe scara
celor 5 stele.
Fiecare treaptă de pe această scară corespunde cu un anumit «portret - robot» de
întreprindere caracterizat succint în tabelul următor. Fiecărei caracterizări i se asociază o sugestie de
strategie, prezentată în acelaşi tabel.

Tab. 7.27. Stare-strategii

Clasificarea S Calificativul Strategii recomandate
tip / restructurare
* Faliment mascat Salvare parţială
1. determinare centre de profit
2. secesiune
3. conservare, pază
4. vânzare, fuziune
** Situaţie critică (faliment Strategie de supravieţuire
după aproximativ 1 an) 1. restructurare radicală
2. restrângeri importante de activitate
3. schimbări importante de profil şi pieţe
4. influx de capital sau transfer tehnologic
*** Echilibru Strategie defensivă
1. restructurări importante
2. management activ
3. perfecţionare management
4. regim sever de economii
5. influx de capital şi know-how
**** Adaptare Corespunzătoare Strategie ofensivă
1. noi obiective strategice
2. restructurare la nevoie
3. oprirea activităţilor nerentabile
4. influx moderat de capital şi know-how
***** Viabilitate în medii Strategie ofensivă
concurenţiale 1. dezvoltarea strategiilor ofensive de firmă
2. dezvoltarea strategiilor funcţionale ofensive
3. eventuale restructurări minore de adaptare