NUME Ș I Prenume An Sectie

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale

aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a
activului.

Active imobilizate
×100
RAI= Activ total

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. Rata
activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată, rata
activelor imobilizate înregistrează valori de ___21,94__ % din totalul activelor imobilizate în
2017 și de ___19,73__ % din totalul activelor imobilizate în 2018.

a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN)

Imobilizãri necorporale
×100
RIN = Activ total

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse datorită

obiectului de activitate al societății.

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de

caracteristicile tehnice ale acesteia.

Imobilizãri corporale
×100
RIC = Activ total

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de

_______creștere___ de la _8,4____% în 2017 la _9,72____% în 2018, ca urmare a
_____creșterii ponderii activelor circulante_______________________________. Valorile
înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele
care solicită echipamente importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în
ramurile cu dotare tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei,

precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul
social.

1
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Imobilizãri financiare
×100
RIF = Activ total

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară,
având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor
financiare este ____________________.

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu

caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
Active circulante
×100
RAC= Activ total

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

În dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod
asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de
afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o
accelerare a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind
activele circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie
(disponibilităţi, valori mobiliare de plasament etc.).
Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de
______________ de la __________ în 2017 la ____________ faţă de 2018, Situaţia poate fi
apreciată _____________ prin ___________________________ şi _______________ prin
_______________________________________________________________________.

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

Stocuri
×100
RSt = Activ total
Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului
de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi
distribuţiei de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a
stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata
stocurilor înregistrează valori ___________________, respectiv ______% în 2017 și ______
% în 2018.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este

influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.
Creante
×100
RCr = Activ total

2
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact

direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de
servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)
– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);
– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să
prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori
______________ cu tendinţă de _______________în 2018.

c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a

valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
Disponibilitati banesti si plasamente
×100
RDb = Activ total

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria

echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar,
întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de
exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor
disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de
5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul
optim al ratei disponibilităţilor este de 10%.
La societatea analizată, rata disponibilităţilor prezintă ponderea _______________ din
totalul activelor circulante respectiv _______% în 2018 din totalul activelor.

1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
Capital permanent
×100
RSF 2017 = Pasiv total =
Capital permanent
×100
RSF 2018 = Pasiv total =
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de
siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă
industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de
creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este
consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe
termen mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie
pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără
însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil.

3
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în
jur de 66 %.
În 2017 şi 2018 se situează peste această valoare, însă prezintă situație ____________
de __________ în 2018 faţă de perioada precedentă, reprezentând ______% din totalul
surselor de finanţare, ca urmare a ponderii _______________________________________.

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este
finanţat pe seama resurselor proprii.
Capital propriu
×100
RAFG 2017 = Pasiv total =
Capital propriu
×100
RAFG 2018 = Pasiv total =

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei

financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea
minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net
(capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la
finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel
puţin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând
garanţii aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de

_________________ de la _______% cât înregistra în 2017 la ______% în 2018 reflectând
___________________________________________________________________________
________________________________. Pragul minim de 30% a fost _________ în întreaga
perioadă analizată și chiar dacă înregistrează ___________________ se află ________ pragul
minim.

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât

precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii
capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.
Capital propriu
×100
RAFT 2017= Capital permanent =
Capital propriu
×100=
RAFT 2018 = Capital permanent

4
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea

capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să
reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.

În ambele perioade de analiză, 2017 și respectiv 2018, rata autonomiei financiare la

termen înregistrează valori _____________________________, care este valoare
recomandată, respectiv _____% în anul 2017 şi ____% în anul 2018. Rata autonomiei
financiare este în ____________________________________________________________.

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul

întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
Datorii totale
×100
RÎG 2017= Pasiv total =
Datorii totale
×100
RÎG 2018= Pasiv total =

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă
fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea
se reduce, respectiv autonomia financiară creşte.
Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În
perioada vizată acestă rată înregistrează o tendinţă ________________ de ____________ de
la _____% cât înregistra în 2017 la o pondere _____% în 2018. Această evoluție evidențiază
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________.

5)Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu

şi lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală
dacă este mai mică decât 50 %.

Datorii pe termen mediu si lung

×100
RÎT 2017 = Capital permanent =
Datorii pe termen mediu si lung
×100
RÎT 2018 = Capital permanent =

În perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori _______________ și

____________, de _____% atât în 2017 cât și în 2018, acestă pondere fiind considerată ca
fiind normală deoarece se află _____ pragul de _____%.

5
 NUME Ș I Prenume An Sectie

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.3.1 Situaţia neta (SN)

SN=AT-DT
SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate (25) + Active Circulante (43) + Ch. în avans (44)
Datorii totale = Datorii pe termen scurt (57) +Datorii pe termen mediu si lung (70)
+Venituri in avans (75+78+81) + Subventii din investitii (76+79+82)
+Provizioane (73)

AT0=
AT1=

DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans + Subventii din investitii

DTS= datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung

DT0=
DT1=

SN0=AT0-DT0=
SN1=AT1-DT1=
ΔSN=SN1-SN0=

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale

a societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.
Situația netă pozitivă reflectă:
- buna gestiune financiară a societății
- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:

- slaba gestiune financiară a societății
- scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
6
 NUME Ș I Prenume An Sectie

- rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei

gestiuni economice slabe.

In ambele perioade analizate, situația neta este _____________. Se

observă o tendință de ______________ de la o perioada la alta, aspect economic
______________ pentru societate.

OBS: Acest indicator este întotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul
societății.

2.3.2 Fondul de rulment(FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu (114) + Datorii pe termen

mediu si lung(70) +Provizioane(73)+Subventii din investititii (76+79+82)

Nevoi permanente =Active imobilizate nete (25)

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 =

Surse permanente1 = Capital permanent 1 =

FR 0 =
FR1 =
∆FR=

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung;

adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o
protejeze de anumite evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății
pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de
potențialele evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv reprezintă un surplus
de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de
acoperit(active imobilizate). Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi
permanente se alocă surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe
termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze
de potențialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune
financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.
In perioada analizată, fondul de rulment este _____________ în ambii ani de
analiză. Se manifestă o tendință de ______________, aspect ______________ pentru
societatea analizată.

Fondul de rulment se împarte in:

7
 NUME Ș I Prenume An Sectie

 Fond de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
FRP0 =
FRP1 =
∆FRP =

FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigură prin capitalul propriu, ceea ce

reflectă gradul de autonomie financiară.
In ambele perioade analizate, FRP este _____________ ceea ce reflectă echilibrul
financiar, dar și faptul că societatea _____________ de o marja de securitate, care o
protejază de anumite evenimente neprevăzute. Se manifestă o tendință de
_____________, de la o perioadă la alta, aspect ____________ pentru societate.
 Fond de rulment împrumutat (FRI)

FRI = FR-FRP
FRI0 =
FRI1 =
∆FRP =

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe

termen scurt.
In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori ______________ dar are
o tendință pozitivă _________________.

2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri (31)+ Creanțe (40)+ Investitii fin. pe termen scurt (41)
+Ch. in avans (44)
Surse temporare = Datorii de exploatare (57) + Venituri in avans (75+78+81)

Nevoi temporare 0 =
Nevoi temporare1 =

Surse temporare 0 =
Surse temporare1 =

NFR0 =
NFR1=
ΔNFR=NFR1-NFR0=

8
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar

pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment este _____________ în ambele perioade, fiind un
aspect economic ________________ pentru societate.
Se manifestă o tendință de ______________, aspect economic _____________ pentru
societate.

2.3.4 Trezoreria neta(TN)

TN=FR-NFR

TN0=FR0-NFR0=
TN1=FR1-NFR1=
ΔTN=TN1-TN0=

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente
Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății,
adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de
finanțare a investițiilor.
Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al
societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.
Trezoreria netă este ________________ în ambele perioade analizate. Se
manifesta o tendință de ___________, aspect ____________ pentru societate.

9
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune C20

a)Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (3-4) – Ch. privind mărfurile (23-24)

MC0=
MC1=
∆MC=

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic

din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de
la furnizor.
In ambele perioade analizate, MC este _____________, fiind un aspect
______________ pentru societate; se manifestă o tendință _____________de
_____________ a marjei comerciale.

b) Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvanduta (2) ± Qstocata (6-7) + Qimobilizata (9+10+11+12+13+14)

Qex0 =
Qex1 =
∆ Qex=
Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de
societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.
Producția exercițiului este __________ și înregistrează o tendință de
_____________, fiind un aspect ____________ pentru societate.

c) Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale (20+21) + Ch cu serviciile

executate de terți (22+35)

Consumuri ext de la terți 0 =

Consumuri ext de la terți 1 =

VA0 =
VA1 =
∆ VA=
10
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate,

rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și
serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări
bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către
salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru
autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori
____________, fiind un aspect _____________ pentru societatea analizată. Se
manifestă o tendință ____________ de _____________.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare (5+15) –Ch cu personalul (25) - Ch cu

alte impozite si taxe (36)

EBE0 =
EBE1 =
∆EBE=

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de

autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și
de remunerare a acționarilor.
EBE înregistrează valori ___________, aspect _____________ pentru
societate. Se observă o tendință _____________ de _____________.

e) Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare (ct.
652-658) (37+38+39+40+41+42+43) + Reluări asupra provizioanelor din expl.
(30+33+46)– Ch. cu amortizări si provizioane din expl. (29+32+45)

RE0=
RE1=
∆RE=

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a

rentabilității activității de exploatare.
Rezultatul din exploatare înregistrează valori ____________,
manifestându-se o tendință ____________ de __________ în perioada analizată.

11
 NUME Ș I Prenume An Sectie

f) Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare (61) - Ch financiare (70)

RC0=
RC1=
∆RC=

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de

rezultatul financiar.
În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori _________,
manifestându-se o tendință de _______________.

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare + Venituri din impozitul

pe profit amânat (79) - Impozitul pe profit curent (77) – Impozit pe profit
amanat (78) -Alte impozite neprezentate (ct. 695+698) (80+81)
RN0=
RN1=
∆RN=
Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea
din profitul brut a impozitului pe profit.
In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori __________,
manifestându-se o tendință ____________ de ____________.

12
 NUME Ș I Prenume An Sectie

2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului

2.5.1. Ratele de echilibru

a)Rata de finanțare a activelor fixe (RFR)

CapitalPermanent
RFR= Active Im obilizateNete

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu și lung +

Provizioane+Subvenții pt. investiții

RFR 0=

RFR 1=

O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică

faptul că activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea
se află în echilibru financiar pe termen lung. O rată subunitară reflectă un fond
de rulment negativ, adică societatea se află în dezechilibru financiar pe termen
lung.
În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este
_____________, fapt ce reflectă ____________________ pe termen lung.
Această rată prezintă o tendință de ____________, aspect ___________ pentru
societate.

b)Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (RNFR)

FR
RNFR= NFR

RNFR 0=

RNFR 1=

13
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Rata de finanțare a fondului de rulment evidențiază proporția

corespunzătoare din fondul de rulment ce finanțeaza NFR pozitivă. Dacă NFR
este negativă, nu are relevanță calculul acestei rate, deoarece:
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
NFR negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică
societatea nu mai are nevoie de finanțare
În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment < 1, înseamnă că
TN este negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.
Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment > 1, înseamna că TN este
pozitivă, adică se manifestă echilibru financiar.

În cazul analizat, RNFR, atât în 2017 cât și în 2018, este _________și în

___________, ceea ce reflectă _____________________________-al societății.

2.5.2. Ratele de lichiditate şi solvabilitate

a)Rata lichiditatii generale (RLG) - curentă

ActiveCirculante
RLg= DatoriiTermenScurt

Active circulante = Stocuri +Creante + Investitii pe termen scurt + Casa si

conturi la banci

RLG 0=

RLG 1=

Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al

datoriilor pe termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea
societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele
circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu
atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi
cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.
Aceasta rată este _______________ în ambele perioade, fiind un aspect
economic ___________ pentru societate și reflectă
_____________________________________.

14
 NUME Ș I Prenume An Sectie

b)Rata lichidității reduse (RLr) – Lichiditatea rapidă

Creante+ Investitii pe termen scurt +Casa ş i conturi î n b ă nci

RLr= DatoriiTermenScurt

Sau

Active Circulante−Stocuri
RLr= DatoriiTermenScurt

RLr 0=

RLr 1=

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile

scadente pe termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria
economico-financiara sugerează că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în
intervalul [0,8; 1]
În cazul analizat, societatea înregistrează valori __________ intervalul
recomandat, în ambele perioade analizate, cu tendința de _________- în 2017
față de 2014, aspect economic ___________ pentru societate.

c)Rata lichidității imediate (RLi) – Lichiditata Cash

DisponibilitatiBanesti
RLi= DatoriiTermenScurt

Sau

Active Circulante−Stocuri−Crean ţ e
RLr= DatoriiTermenScurt

RLi 0=

RLi 1=

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa

datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în

15
 NUME Ș I Prenume An Sectie

conturile bancare și casă. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rată este de
0,3.
În cazul analizat, societatea înregistrează în anul 2014 o valoare
___________valoarea recomandata, însă în anul 2017, valoarea înregistrată
____________ și este _______ valoarea recomandată. Tendința de __________
din 2017, reprezintă un aspect ____________ pentru societate.

d) Rata solvabilităţii generale (Rsv)

Active Totale
Rsv= DatoriiTotale

Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față

scadențelor pe termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de
costul îndatorării. Prin urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să
îi permită plata tuturor datoriilor, societatea este solvabilă.
Astfel, solvabilitatea urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita
obligaţiile totale din resurse totale, pe baza acestui indicator putându-se evalua
riscul incapacităţii de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau risc de
faliment).  Rata solvabilității generale reflectă gradul în care datoriile totale sunt
acoperite de către activele totale ale firmei.

În cazul analizat….

16
 NUME Ș I Prenume An Sectie

2.5.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF) C20

Metoda adițională

CAF = Rezultatul net (82) + Ch calculate cu amortizări și provizioane

(29+32+45) - Venituri calculate reluări asupra amortizărilor (30+33+46)

CAF0=

CAF1=

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere

economică a societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de
activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o
anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinantare
____________, înregistrând valori ______________, înregistrându-se o tendință
de _____________de la o perioadă la alta.

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de

exploatare(cont 652=>658) (37+38+39+40+41+42+43) + Venituri financiare
(61) - Cheltuieli financiare(70) +Venituri extraordinare - Cheltuieli
extraordinare – Impozitul pe profit curent (77) – Impozitul pe profit amânat (78)
– Alte impozite neprezentate (80+81) + Venituri din impozitul pe profit amânat
(79)

CAF0=

CAF1=
Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere
economică a societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de
activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o
anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinanțare
_____________, înregistrându-se o tendință ___________________________.

17
 NUME Ș I Prenume An Sectie

2.5.4. Ratele de indatorare

a)Rata levierului (RL)

DatoriiTotale
RL= Capital Propriu

Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri

in avans

RL 0 =

RL 1=

Rata levierului compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului

propriu. Normele bancare impun o rată a levierului < 1, pentru acordarea de
credite cu garanție sigură.
Societatea analizată înregistrează o rată a levierului __________ limita
recomandată, astfel că în general, valoarea capitalului propriu
____________________________________, aspect economic
________________ pentru societate.

b)Rata datoriilor financiare (RDF)

DatoriiTermenMediuSiLung
RDF= CapitalPermanent

RDF 0=

RDF 1=

Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul

capitalurilor permanente. Măsoară gradul de îndatorare pe termen mediu și lung
a societății. Normele bancare impun o valoare maximă de 0,5 pentru această
rată.
18
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Societatea analizată _______ încadrează în această limită, astfel că

__________ solicita un nou credit bancar pe termen mediu și lung.

c) Rata creditelor de trezorerie (RCT)

CrediteTermenScurt
RCT= NFR

RCT 0=

RCT 1=

Caracterizează gradul de îndatorare bancară a activității de exploatare.

În ambele perioade: anii 2017 respectiv 2018 rata creditelor de trezorerie
este ____________, prin urmare societatea ___________________ credit pe
termen scurt în perioada analizată pentru a-și finanța activitatea.

d)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de

autofinanțare (RCAF)

DatoriiTermenMediuSiLung
RCAF= CAF

RCAF 0=

RCAF 1=

Această rată exprimă în număr de ani capacitatea unității de a-și rambursa

datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacității de autofinanțare.
Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe
seama capacității de autofinanțare.
Societatea analizată înregistrează valori __________________, în ambele
perioade analizate, aspect ________________ pentru societate.

19
 NUME Ș I Prenume An Sectie

e) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)

ChFinanciare
=
RCF EBE

RCF 0=

RCF 1 =

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentată în special de

comisioane și dobânzi. Limita maximă stabilită de normele bancare pentru acest
indicator este de 0,6.
Societatea _____ încadrează în această limită în ambele perioade
analizate, aspect economic _____________ pentru societate.

f) Rata capacităţii de plată a dobânzilor – time interest earned (RCp)

EBITDA
RCP¿ Dob â nzi

RCP 0=

RCP 1 =

Rata capacităţii de plată a dobânzilor trebuie să fie mai mare decât o

valoare care s-a înregistrat la nivel de sector sau la nivelul unei firme fără
probleme financiare.

În cazul societăţii analizate....

2.6Analiza ratelor cinetice (de gestiune)

a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)

¿
CA
Dst= Stocuri¿ x360

Dst 0 = zile

Dst 1= zile

20
 NUME Ș I Prenume An Sectie

Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între

momentul achiziției mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către
clienți sau distribuției pe piață. În cazul societăților care desfășoară comerț,
durata de rotație a stocurilor e recomandată să fie sub 30 zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează ____________
limita recomandată însă având în vedere obiectul de activitate al societății,
capacitate de rotație a stocurilor este __________________.

b)Durata de încasare a creanțelor (Dcr)

Creante
×360
Dcr= CA

Dcr 0= zile
Dcr 1= zile

Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru

încasarea creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30
de zile.
Societatea înregistrează valori _________ limita recomandată și în
_____________ în perioada analizată.

c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)

Furnizori
×360
Dfz= CA

Dfz 0= zile
Dfz 1= zile

Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face

plata furnizorilor. Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă
nu ar fi bine să se depășească 30 zile.
În ambii ani analizați, durata de plată a furnizorilor este mai _______
decât durata de încasare a clienților, aspect economic
_______________________ pentru societate, deoarece încasarea clienților se
face _____________ decât plata furnizorilor.

2.7 Analiza rentabilității

2.7.1.Ratele de rentabilitate economice brute

21
 NUME Ș I Prenume An Sectie

a) Rata nominală a rentabilității economice brute (Rneb)

EBE
×100
Rneb= CapitalInvestit

Capital investit = Active fixe brute (formular F40) + NFR + Disponibilitati banesti

Capital investit 0=
Capital investit 1=

Rneb 0=

Rneb 1=

b) Rata reala a rentabilității economice brută (Rreb)

Rneb−Ri
,
Rreb= 1+Ri ,dacă Ri>10
Rreb=Rneb-Ri , dacă Ri≤10

Ri=rată inflație Ri0= Ri1=

Rreb 0=
Rreb 1=

Ratele de rentabilitate ec. brute măsoară gradul societății de a-și reînnoi capitalul
investit. E bine ca rezultatul obținut să fie cât mai mare pt a semnifica o perioadă de reînnoire
a capitalului cât mai scurtă.
În cazul analizat, rezultatele obținute sunt _________________ atât în anul 2014 cât și
în 2017, manifestându-se o tendință de _____________, aspect economic _______________
pentru societate.

2.7.2.Ratele rentabilității economice nete

a) Rata nominală a rentabilității economice nete (Rnen)

Re zultatul . din.exploatare
×100
Rnen= Capital .Investit

Rnen 0=
Rnen 1=

22
 NUME Ș I Prenume An Sectie

b) Rata reala a rentabilității economice nete (Rren)

Rren = Rnen - Ri

Rren 0=
Rren 1=

Rnen trebuie să fie superioară ratei inflației, pt. ca societatea să-și poată
recupera integral eforturile depuse pt. desfășurarea activității, menținându-și
astfel activul sau economic.
În cazul analizat se observă o evoluție _______________ a acestui
indicator.

2.7.3.Rata rentabilității financiare (Rf)

Pr ofitNet
×100
Rf= Capital Pr opriu

Rf 0=

Rf1=

Rata rentabilitatii financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit

în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează
acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea
rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor
societății.
S-a manifestat o tendință de_________________ a ratei rentabilității
financiare de la o perioadă la alta, aspect _________________ pentru societate.

23