Sunteți pe pagina 1din 14

Modul ul 8 – Microeconom ie


MODULUL 8. IZOCUANTELE ùI RATA
MARGINALĂ DE SUBSTITUğIE ÎNTRE
FACTORII DE PRODUCğIE. RESTRICğIA
BUGETARĂ A PRODUCĂTORULUI

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaĠionale
• cunoaúterea úi înĠelegerea conceptelor de izocuante, rata
marginală de substituĠie
• inĠelegerea mecanismelor de derulare a activităĠii economice
• inĠelegerea modului de luare a deciziilor de catre agentii
economici
• inĠelegerea comportamentelor individuale ale agentilor
economici

Cuvinte cheie:
• Izocuante
• Rata marginală de substituĠie între factorii de producĠie
• Dreapta bugetului

 
Modulul 8 – Mic roe conom ie 

Cuprinsul Modulului:
8.1. Izocuantele úi rata marginală de substituĠie între factorii de
producĠie
8.1.1. Izocuantele
8.1.2. Rata marginală de substituĠie între factorii de
producĠie
8.2. RestricĠia bugetară a producătorului
Subiecte pentru autoevaluare
Teste grilă pentru autoevaluare
Subiecte pentru evaluare úi control
Referate propuse
Probleme propuse spre rezolvare
R ezumatul acestui M odul
Bibliografie obligatorie

 
Modul ul 8 – Microeconom ie

 
      

8.1. IZOCUANTELE ùI RATA MARGINALĂ DE


SUBSTITUğIE ÎNTRE FACTORII DE
PRODUCğIE

8.1.1. IZOCUANTELE
Izocuanta este ansamblul combinaĠiilor de factori de producĠie care
conduc la obĠinerea aceluiaúi nivel al producĠiei. Ele se mai numesc curbe
ale producĠiei egale sau curbe de izoprodus.
Pentru cazul utilizării a doi factori de producĠie în cantităĠile x1 úi x2,
izocuantele se prezintă astfel:

Figura 8.1. Izocuantele în cazul factorilor de producĠie substituibili în anumite


limite

Izocuanta este locul geometric al punctelor de coordonate (x1, x2)


care conduc la obĠinerea aceleeaúi producĠii. Datorită ipotezei divizibilităĠii
perfecte a factorilor de producĠie úi consecinĠei ei matematice - continuitatea
funcĠiei de producĠie - există un număr infinit de combinaĠii (x1, x2)
corespunzătoare unui anumit nivel al producĠiei, deci o infinitate de puncte
de-a lungul izocuantei. Într-adevăr, acelaúi volum y1 al producĠiei poate fi
obĠinut utilizând o cantitate mai mare de factor x2 úi una mai mică de factor

 
Modulul 8 – Mic roe conom ie 

x1, de exemplu în punctul B(x1B, x2B), sau utilizând o cantitate mai mică de
factor x2 úi una mai mare de factor x1, de exemplu în punctul A(x1A , x2A).
Izocuantele se caracterizează prin mai multe trăsături: în primul
rând, există o infinitate de izocuante, fiecare corespunzând unui nivel dat al
producĠiei. Folosind cantităĠi tot mai mari de factori de producĠie, producĠia
poate creúte tot mai mult.
O altă trăsătură a izocuantelor este faptul că volumul producĠiei este
cu atât mai ridicat cu cât ne îndreptăm spre nord-estul graficului, astfel spus
y3 > y2 > y1.
În afara izocuantelor convexe, care reprezintă cazul cel mai obiúnuit,
având în vedere că dificultatea substituirii creúte odată cu substituirea, există
úi alte tipuri de izocuante: liniare, tip Leontieff úi cotite (vezi figura 8.2).
Izocuantele liniare (figura 8.2 a) apar în cazul producĠiei
monofactoriale, cu factori perfect substituibili, ceea ce înseamnă că se poate
obĠine producĠie folosind numai un singur factor de producĠie: în punctul A,
producĠia y se obĠine folosind numai factorul x2, iar în punctul B aceeaúi
producĠie se poate obĠine folosind numai factorul x1. Această ipoteză este
exclusiv teoretică, în realitate neputându-se obĠine producĠie folosind doar
un singur factor de producĠie.
Izocuantele tip Leontieff (figura 8.2 b) sunt specifice proceselor de
producĠie cu factori strict complementari, în cazul cărora substituibilitatea
este nulă. CombinaĠia factorilor de producĠie x1 úi x2 pentru obĠinerea
producĠiei y este strict determinată de punctul E, trebuind să existe o
anumită proporĠie. Dacă această proporĠie nu este respectată, producĠia nu
poate creúte.
Izocuantele în unghi sau cotite (figura 8.2 c) sunt specifice situaĠiilor
de multilateralitate a proceselor de producĠie (există mai mult de o tehnică
de combinare a factorilor), situaĠie care derivă din ipoteza substituibilităĠii
limitate a factorilor de producĠie. Combinarea factorilor de producĠie trebuie
să se realizeze în acest caz păstrându-se anumite proporĠii între factorii
utilizaĠi (cele corespunzătoare punctelor E1, E2, E3 din figura 8.2 c).
Se observă că izocuantele în unghi reprezintă o extindere a

 
Modul ul 8 – Microeconom ie

izocuantelor de tip Leontieff, iar cazul general al izocuantelor convexe este


generalizarea ipotezei izocuantelor cotite pentru cazul existenĠei unei
infinităĠi de posibilităĠi de combinare a factorilor de producĠie
(substitibilitate perfectă a factorilor).

Figura 8.2. Diferite tipuri de izocuante

8.1.2. RATA MARGINALĂ DE SUBSTITUğIE ÎNTRE


FACTORII DE PRODUCğIE
Rata marginală de substituĠie (R.M.S.) între factorii de producĠie
exprimă cantitatea suplimentară dintr-un factor x2 necesară pentru a
compensa pierderea de producĠie determinată de reducerea cu o unitate a
cantităĠii x1 utilizate din celălalt factor. R.M.S. măsoară cantitatea
suplimentară de factor x2 care poate înlocui o unitate din factorul x1 astfel
încât producĠia să rămână constantă.
R.M.S. poate fi definită pornind de la panta izocuantei
corespunzătoare nivelului de producĠie dat y1 (vezi figura 8.1). Acelaúi
volum y1 al producĠiei poate fi obĠinut în punctul A cu o combinaĠie de
factori (x1A, x2A) sau în punctul B cu o combinaĠie (x1B,x2B).
Dacă combinaĠia utilizată iniĠial este cea corespunzătoare punctului
A úi producătorul trebuie să renunĠe la o cantitate mică ∆x1 din primul factor
de producĠie, el va trebui – pentru a se menĠine pe aceeaúi izocuantă – să
utilizeze o cantitate suplimentară ∆x2 din al doilea factor. Panta izocuantei

 
Modulul 8 – Mic roe conom ie 

y1 în punctul A este tangenta unghiului format de dreapta AB úi axa OX:

x 2B − x 2A x 2B − x 2A ∆x
tgα = A B
= − B A
=− 2 .
x1 − x1 x1 − x1 ∆x1

∆x 2 dx dx
Dacă ∆x1 → 0, atunci − → − 2 , iar RMS = − 2 .
∆x1 dx1 dx1
R.M.S. este egală cu opusul pantei izocuantei în punctul respectiv úi
egală cu tangenta unghiului format de dreapta AB úi axa Ox. R.M.S. între
factorii de producĠie este diferită în toate punctele izocuantei (panta
izocuantei nu este identică, ci variază de-a lungul izocuantei).
Considerând că funcĠia de producĠie este y =f(x1,x2) , prin derivarea
ei se obĠine:

∂f ∂f
dy = dx1 + dx2 , sau
∂x1 ∂x2

dy = f ' x1 dx1 + f ' x 2 dx 2 ,

unde: f’x1 úi f’x2 sunt productivităĠile marginale ale factorilor x1 úi x2.


Dar volumul producĠiei este constant de-a lungul izocuantei úi, deci,
derivata volumului producĠiei este nulă: dy=0

f ' x1 dx1 + f ' x 2 dx 2 = 0

f ' x1 dx1 = − f ' x 2 dx 2

dx 2 f ' x1
RMS = − = .
dx1 f ' x2

R.M.S. este egală cu raportul dintre productivitatea marginală a


factorului înlocuit úi productivitatea marginală a factorului care îl
înlocuieúte.

8.2. RESTRICğIA BUGETARĂ A


PRODUCĂTORULUI

În procesul de producĠie are loc consumarea unor cantităĠi diferite de

 
Modul ul 8 – Microeconom ie

factori de producĠie în scopul obĠinerii unui anumit volum al producĠiei.


Producătorul dispune însă pentru cumpărarea de factori de producĠie de
resurse limitate, de un anumit buget, iar cantitatea totală de factori de
producĠie pe care o va cumpăra úi o va utiliza în procesul de producĠie
depinde de bugetul său, pe de o parte, úi de preĠurile unitare ale factorilor de
producĠie, pe de altă parte.
Dacă producătorul dispune de un volum total al resurselor, de un
buget notat cu C (el reprezintă de fapt costul producĠiei), iar preĠurile unitare
ale celor doi factori de producĠie sunt respectiv w1 úi w2 , atunci restricĠia
care îi este impusă se poate scrie:

C=w1x1+w2x2,

unde x1 úi x2 sunt cantităĠile din cei doi factori pe care le poate cumpăra.

w2x2=C-w1x1

w1 C
x 2 = − x1 + .
w2 w2

Această relaĠie este ecuaĠia dreptei bugetului, numită úi dreapta


izocostului. Ea poate fi reprezentată grafic astfel:

Figura 8.3. Dreapta bugetului

Pentru x1=0, întregul buget C este folosit pentru cumpărarea de


factor x2 care poate fi achiziĠionat în cantitatea C/w2. Similar, pentru x2=0,
întregul buget este destinat pentru cumpărarea de factor x1, în cantitatea

 
Modulul 8 – Mic roe conom ie 

C/w1.

Subiecte pentru autoevaluare:

T este grilă pentru autoevaluare:


1. CombinaĠiile de doi factori de producĠie care conduc la obĠinerea
aceluiaúi volum al producĠiei se reprezintă grafic în plan sub forma:
a) curbei posibilităĠilor de producĠie;
b) suprafeĠei de producĠie;
c) izocuantei;
d) izocostului;
e) punctului de tangentă dintre o izocuantă úi o dreaptă a bugetului.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

2. Care dintre următoarele afirmaĠii cu privire la izocuante sunt adevărate:


a) este locul geometric al punctelor ce reflectă combinaĠiile de factori
de producĠie care permit obĠinerea aceleiaúi cantităĠi de produse;
b) volumul producĠiei creúte către nord-vestul graficului izocuantelor;
c) forma cea mai obiúnuită a izocuantelor este forma liniară úi convexă;
d) forma izocuantelor obiúnuite este concavă, reflectând creúterea
dificultăĠilor de substituire a factorilor de producĠie;
e) există o infinitate de izocuante úi o infinitate de puncte de-a lungul
unei izocuante.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

3. Forma unei funcĠii de producĠie este F ( x, y ) = x + 3 y . Care dintre


următoarele aserĠiuni sunt corecte?

 
Modul ul 8 – Microeconom ie

a) izocuanta este liniară, factorii de producĠie sunt perfect substituibili;


b) izocuanta este liniară, factorii de producĠie sunt perfect
complementari;
c) izocuanta este tip Leontieff, cu factori perfect complementari;
d) izocuanta este tip Leontieff, cu producĠie monofactorială;
e) izocuanta este liniară, cu producĠie monofactorială.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

4. FuncĠia de producĠie a unei întreprinderi este F ( x, y ) = x 2 + 5 xy , iar


producătorul utilizează o unitate din factorul X úi 2 unităĠi din factorul Y.
Valorile ratei marginale de substituĠie úi a pantei izocuantei în punctul
respectiv sunt:
12 12
a) ; − ;
5 5
9 9
b) ; − ;
10 10
5 5
c) ; ;
12 12
10 10
d) − ; ;
9 9
9 9
e) ; .
10 10

Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

5. Dacă o firmă se deplasează dintr-un punct de pe o izocuantă către un alt


punct de pe aceeaúi izocuantă, care dintre următoarele situaĠii sigur NU
se vor întâmpla?
a) modificarea nivelului producĠiei;
b) modificarea raportului dintre cantităĠile utilizate din cei doi factori
de producĠie;
c) modificarea productivităĠii marginale a celor doi factori de
producĠie;
d) modificarea ratei marginale de substituĠie;
e) modificarea profitului.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

 
Modulul 8 – Mic roe conom ie 

6. O firmă are funcĠia de producĠie f(x,y)=x1,2y0,6. Izocuanta


corespunzătoare nivelului de producĠie 800,6 are ecuaĠia:
a) y=80x -2;
b) y=80x 1,67;
c) x/y=2;
d) y=80x –0,6;
–0,4
e) x=0,6y .
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

7. Un întreprinzător dispune de o sumă de 60 u.m. pentru a cumpăra doi


factori de producĠie X úi Y, ale căror preĠuri sunt, respectiv, 2 u.m. úi 3
u.m. EcuaĠia dreptei bugetului este:
3
a) y = 20 − x;
2
3
b) y = 30 − x;
2
2
c) x = 30 − y;
3
2
d) x = 20 − y;
3
2
e) y = 20 − x.
3
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

8. Un întreprinzător dispune de o sumă de 60 u.m. pentru a cumpăra doi


factori de producĠie X úi Y, ale căror preĠuri sunt, respectiv, 2
u.m. úi 3 u.m. Panta dreptei bugetului este:
2 2 3 3
a) ; b) − ; c) ; d) − ; e) 0.
3 3 2 2

Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

 
Modul ul 8 – Microeconom ie

Dacă aĠi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaĠi-vă


răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:

Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:


1. c 5. a
2. a,c,e 6. a
3. e 7. e
4. a 8. b

Subiecte pentru evaluare úi control

R eferate propuse:
RealizaĠi un referat pe tema: Combinarea factorilor de producĠie.

Probleme propuse spre rezolvare:


1. Pamela are o livadă de piersici. L este numărul de lucrători de care se
foloseúte, iar T este numărul de hectare de pământ pe care le deĠine.
FuncĠia ei de producĠie este de forma F (L ,T ) = L1 / 2 ⋅ T 1 / 2 . ùtiind că
producĠia se măsoară în tone de piersici, să se efectueze următoarele:
a) În graficul de mai jos, punctaĠi câteva combinaĠii care-i oferă o
producĠie de 4 tone. TrasaĠi izocuanta care trece prin aceste puncte.
Punctele de pe izocuantă care-i oferă o producĠie de 4 tone de
piersici satisfac ecuaĠia T = ________________________
_______________________________________________________

 
Modulul 8 – Mic roe conom ie 

b) Această funcĠie de producĠie are randamente la scară (constante,


crescătoare, descrescătoare) ________________________________
c) Pe termen scurt, Pamela nu-úi poate modifica suprafaĠa de pământ
deĠinută. În graficul de mai sus, utilizaĠi culoarea albastră pentru a
trasa curba ce desemnează producĠia ca úi o funcĠie ce depinde de
numărul de lucrători utilizaĠi, útiind că Pamela dispune de o
suprafaĠă de pământ de 1 hectar. LocalizaĠi pe grafic punctele în care
cantitatea de muncă folosită este 0, 1, 4, 9, 16. Panta acestei curbe
este cunoscută ca úi _______________________________________
Această curbă devine mai abruptă sau mai lină pe măsură ce creúte
producĠia?______________________________________________

d) Presupunând că Pamela dispune de o unitate de pământ, cu cât va


creúte producĠia prin utilizarea unei unităĠi suplimentare de muncă

 
Modul ul 8 – Microeconom ie

dacă înainte folosea o unitate de muncă? ____________________


Dar dacă se folosea de 4 unităĠi muncă (lucrători)?
_______________________________________________________
e) Pe termen lung Pamela poate modifica atât cantitatea de muncă, cât
úi suprafaĠa de pământ pe care o foloseúte. Presupunând că ea îúi
măreúte suprafaĠa de pământ de care dispune la 4 hectare, folosiĠi
culoarea roúie pentru a trasa în graficul de mai sus o nouă curbă ce
reprezintă producĠia exprimată în funcĠie de numărul de lucrători
folosiĠi. UtilizaĠi de asemenea culoarea roúie pentru a trasa curba ce
desemnează productivitatea marginală a muncii, în condiĠiile în care
suprafaĠa de pământ utilizată este 4 hectare.

R ezumatul acestui M odul:


Izocuanta este ansamblul combinaĠiilor de factori de producĠie care
conduc la obĠinerea aceluiaúi nivel al producĠiei. Ele se mai numesc curbe
ale producĠiei egale sau curbe de izoprodus. Izocuantele se caracterizează
prin mai multe trăsături: în primul rând, există o infinitate de izocuante,
fiecare corespunzând unui nivel dat al producĠiei. Folosind cantităĠi tot mai
mari de factori de producĠie, producĠia poate creúte tot mai mult. O altă
trăsătură a izocuantelor este faptul că volumul producĠiei este cu atât mai
ridicat cu cât ne îndreptăm spre nord-estul graficului, astfel spus y3 > y2 >
y 1.
În afara izocuantelor convexe, care reprezintă cazul cel mai obiúnuit,
având în vedere că dificultatea substituirii creúte odată cu substituirea, există
úi alte tipuri de izocuante: liniare, tip Leontieff úi cotite
Rata marginală de substituĠie (R.M.S.) între factorii de producĠie
exprimă cantitatea suplimentară dintr-un factor x2 necesară pentru a
compensa pierderea de producĠie determinată de reducerea cu o unitate a
cantităĠii x1 utilizate din celălalt factor. R.M.S. măsoară cantitatea
suplimentară de factor x2 care poate înlocui o unitate din factorul x1 astfel

 
Modulul 8 – Mic roe conom ie 

încât producĠia să rămână constantă.


Dacă producătorul dispune de un volum total al resurselor, de un
buget notat cu C (el reprezintă de fapt costul producĠiei), iar preĠurile unitare
ale celor doi factori de producĠie sunt respectiv w1 úi w2 , atunci restricĠia
care îi este impusă se poate scrie C=w1x1+w2x2, unde x1 úi x2 sunt cantităĠile
din cei doi factori pe care le poate cumpăra.

Bibliografie obligatorie
1. Bădulescu, Alina - Microeconomie, Departamentul de ÎnvăĠământ la
DistanĠă, Universitatea din Oradea, 2010
2. Huidumac, C. - Microeconomie, Editura Libertas Publishing, 2008
3. Dimitriu, M. – PerformanĠele întreprinderilor din economia reală a
României în perioada 2003 – 2007, Editura Sedcom Libris, Iaúi, 2009