Management Financiar

Cuprins
Capitolul I.Analiza generala a activitatii intreprinderii S.A.Orhei-Vit
1.1 Introducere.
1.2 Scurt istoric.
1.3 Aprecierea structurii organizatorice.
1.4 Caracteristica produselor,marfurilor sau serviciilor prestate
1.5 Caracteristica furnizorilor i zonei de materie prim
1.6 Caracteristica clienelor i pieelor de desfacere ..
1.7 Aprecierea n dinamic a principalilor indicatori economico-financiari

(Anexa 1). .
Capitolul II. Analiza profitului si rentabilitatii la intreprindere
2.1. Analiza comparativ a profitului pin la impozitare.
2.2. Analiza comparativ i factorial a profitului operaional.
2.3. Analiza comparativ i factorial a profitului brut.
2.4. Aprecierea repartizrii profitului, povara fiscal
2.5. Relevarea rezervelor de sporire a profitului
2.6. Esenta economica si rolul rentabilitatii.
2.7. Apreciere rentabilitatii productiei si produselor.
2.8. Aprecierea rentabilitatiii veniturilor totale si din diferite activitati.
2.9. Aprecierea rentabilitatii vinzarilor
Coala
Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
2.10. Analiza rentabilitatilor activelor, economica si financiara.
2.11. Analiza factoriala a rentabilitatilor
2.12. Aprecierea pragului de rentabilitate:riscul operational..
Capitolului III. Recomandarea msurilor de imbuntire
3.1. Analiza SWOT
3.2. Planul de aciuni.
Coala
Proiect de an
Capitolul I.Analiza generala a activitatii intreprinderii S.A.Orhei-Vit
1.1 Introducere
Analiza rapoartelor financiare prin aplicarea instrumentelor i procedeelor specifice ofer
managerilor, investitorilor i creditorilor un sprijin absolut necesar pentru elaborarea i
fundamentarea deciziilor corespunztoare.
Fiind un instrument absolut indispensabil a procesului managerial, analiza rapoartelor
financiare are tangene eseniale cu alte tiine economice. Astfel, corelrile analizei Rapoartelor
financiare se pot referi la trei grupe de discipline, i anume:
grupa tiinelor economice, n primul rnd, macro- i microeconomia, care ofer posibilitatea
nelegerii bazelor de funcionare a economiei n ntregime i poziiei ntreprinderii n cadrul
sistemului economic;
grupa disciplinelor economice ce se refer la obinerea informaiilor iniiale (contabilitatea,
statistica, bugetarea). n acest context cele mai strnse corelri exist ntre analiza Rapoartelor
financiare i contabilitatea financiar n cadrul creia aceste rapoarte se formeaz;
grupa disciplinelor care aplic rezultatele obinute n urma analizei Rapoartelor financiare
(managementul, gestiunea finanelor, activitatea bancar etc).
Analiza general a unei ntreprinderi este un studiu metodic al situaiei si evoluiei unei ntreprinderi
privind structura sa financiar i rentabilitatea, pornind de la bilan, contul de rezultat i de la toate
celelalte informaii oferite de ntreprindere sau care pot fi obinute referitor la ntreprindere i viitorul
su.
Parte component a analizei economico-financiare, analiza financiar este inclus n categoria
analizelor cu scop special, care a aprut i s-a dezvoltat mai ales in ultimii 20 de ani i se afla ntr-o
evoluie permanent.
Analiza economico-financiar se efectueaz n scopul cunoaterii situaiei prezente pentru obinerea
unor rezultate mai bune n viitor. Din obiectul ei face parte n primul rnd producia analizat sub
forma procesului de munc, a interaciunii elementelor acestui proces.
Sistemul de indicatori, cercetai n cadrul analizei activitii economico-financiare a activitilor de

producie concretizeaz direciile dezvoltrii, mijloacele i resursele necesare pentru ndeplinirea
obiectelor prestabilite, exprim rezultatele i eficiena ce se ateapt.
Prin studierea indicatorilor de eficien a intreprinderii, analiza activitii economico-financiare
contribuie la determinarea eficienei folosirii forei de munc, a funcionrii utilajelor, utilizrii
Coala
Proiect de an
materiilor prime i materialelor, a tehnologiei existente i deci ntr-un cuvnt a rentabilizrii
ntreprinderii.
Analiza economico-financiara ajuta la identificarea activitatii nesatisfactoare a intreprinderii si la
stabilirea masurilor care vor influenta rezultatelor in viitor.Prin cunoasterea postfaptica, curenta si
previzionala a activitatii agentilor economici a rezultatelor interne si a cauzelor care le-au
generat,analiza contribuie la cunoasterea continua a eficientei utilizarii resurselor umane,materiale si
financiare.Deoarece obiectivul principal al intreprinderii il constituie maximizarea valorii
patrimoniului,eficienta cu care a fost folosit capitalul investit constituie obiectivul central al
diagnosticului financiar.
Obiectivele de baza ale analizei economico-financiare le constituie:
1. Descoperirea si mobilizarea rezervelor interne
2. Diagnoza si reglarea activitatii intreprinderii
3. Intarirea autonomiei economico-financiare
4. Cresterea eficientei economice
5. Fundamentarea deciziilor financiare
6. Informarea intreprinderii cu cerintelor standardelor si cu nivelul concurentei pe diferite piete
Indeplinind o dubla functie de diagnoza si reglare,analiza economico-financiara constituie un

intrument indispensabil al conducerii eficiente a activitatii intreprinderii.Analiza financiara
fundamenteaza intrega politica economico- financiara viitoare a intreprinderii,constituie o
conditie cheie pentru elaborarea si aplicarea unor decizii rationale,sta la baza efectuarii de
expertize si negocieri vizind estimarea valorii intreprinderii in cazul privatizarii,reorganizarii
sau vinzarii activelor
Rolul analizei economico-financiara poate fi sistematizat astfel:
Analiza financiara reprezinta un mijloc indispensabil in elaborarea unor planuri
reale,temeinice fundamentale;
Analiza financiara in acelasi timp este un instrument operativ de cunoastere si de
reglare a procesului indeplinirii planului;
Analizei financiare ii revine rolul de a contribui la asigurarea unui echilibru permanent
la imbuntatirea rezultatelor economico-financiare.
Coala
Proiect de an
1.2.Scurt istoric
Nu este intimplator faptul ca cel mai important producator de conserve de fructe si legume
S.A.Orhei-Vit are o radacina latina in numele sau, VITA din latina inseamna Viata.
Fabrica de conserve Orhei-Vit a fost fondat n anul 1945, n structura actual Orhei-Vit S.A. s-
a stabilit la nceputul anilor 80, cnd au fost date n exploatare dou trane de producere i secia de
pstrare aseptic a semifabricatelor. ntreprinderea a fost privatizat n 1994, activitile de baz fiind
ndreptate spre dou piee principale: piaa piaa ndustrial a sucurilor concentrate de fructe i altor
semifabricate i piaa produselor finite.
Produsele fabricate au cucerit nu o singur piaia, pintre acestea se numr pitile Asiei, Europei
occidentale i altor state CSI. Cererea pentru produsele naturale pe pia este mereu n cretere i de
aceia compania i orienteaz activitatea sa spre producerea semifabricatelor si produselor finite
cerute de catre consumatorii sai. Factorii cheie dup care se conduce intreprinderea dat este
dezvoltarea mrcilor de firm, promovarea eficient i distribuirea intensiv, acestia asigur
succesul de consum, care de vine din ce n ce mai flexibil. Gama de produse oferite de companie este
una larg, cu produse finite n diverse ambalaje, ce depinde direct cu preferinele pieii spre care se
livreaza produsele date, cum poate fi: sucuri din fructe, sucuri din legume n Tetra Pack, compoturi,
legume conservate, gemuri, paste naturale din fructe, dulcea, magiunuri, paste, piureuri, sucuri de
mere concentrat, n aa mod compania poate face fa concurenei de pe ambele piei: local i cea a
rilor CSI. Un alt factor important ce contribuie la succesul i experiena ntreprinderii este folosirea
n procesul tehnologic a utilajelor performate cum ar fi: presa Bucher, Flottweg, statia de
concentratie a sucului Unipectin, linii de ambalare Alimenta, Bag-in-Box si Tetra-Pack. Sucurile
aparin unuia din cei mai mari productori de sucuri din Republica Moldova Orhei-Vit i sunt sucuri
natural direct stoarse din fruct, fr E-uri, conservani, chimicale, sau colorani. Sunt excelente i
pentru diabetici, bebelui, femei nsrcinate, pentru c exist o gama foarte larg de sucuri fr
zahr.
ntreprinderea ofer o gam larg de produse finite i semifabricate, care sunt naturale, fr arome,
colorani i aditivi sintetici.
Toi factorii enumeri de rnd cu o politic conservativ de selectare, recrutare, instruire a cadrelor i
un management eficient, ce contribuie la formarea imaginii i prestigiului excelent nu doar n
comunitatea local dar i la nivel naional, chiar i internaional.
Principalii importatori sunt: rile Baltice, Romnia, Germania, Finlanda, Cipru i rile din CSI.
ntreaga companie export producie n sum de 600-700 mii U.S.D lunar, sau circa 70 % din
producia total. Pe piaa intern livrrile lunare sunte evoluate de la 300 mii U.S.D. Marca sub care
produce fabrica sunt Naturalis, Vita si hrana pentru copii Vita Baby. SA "Orhei-Vit" - este lider
al industriei de producerea sucuri lor, nectarelor i hranei pentru copii din Republica Moldova.
Coala
Proiect de an
Compania deine cele mai populare branduri pe piaa moldoveneasc n segmentele lor: Naturalis,
Vita, Vita Premium, Gustos, Vita Baby, etc.
SA "Orhei-Vit" produce o gama larg de produse: sucuri, nectaruri, hrana pentru copii, conserve de
legume, gemuri, dulceturi, precum i produse semifabricate: sucuri concentrate, piureuri i paste din
fructe si legume, arome naturale. n total este mai mult de 145 SKU. Toate produsele sunt fabricate
exclusiv din materii prime naturale si calitative.
Capacitaile de producere fiind nzestrate cu echipamente moderne i tehnologii de ultima generaie i
de nalta performana ce permit mbutilierea a peste 75 de milioane de litri de suc i nectar, a peste 4
milioane de borcane cu conserve de fructe i legume, mai mult de 3 milioane de cutii de tinichea si
borcane cu mazare verde si peste 5 milioane de borcane de hrana pentru copii.
Produsele companiei sunt exportate n peste 25 de tari, aa ca Rusia, Romnia, Belarus, Kazahstan,
Germania, Austria, SUA, Israel, Canada, Mongolia, Polonia, Ungaria, statele Baltice, Georgia,
Suedia,Italia,etc.
Compania are mai mult de 500 de angajai. Cifra de afaceri a companiei n 2012 a depait 265
milioane de lei. n fiecare an, compania investete n dezvoltarea ntreprinderii zeci de milioane de
lei. Acest lucru ne permite sa creasca volumul de producie i gama de produse. Calitatea produselor
a fost nalt apreciat de catre consumatorii att Uniunea Europeana ct i din Statele Unite ale
Americii
Participarea la diferite expozitii prestigioase de produse alimentare i buturi, cum ar fiAlimentaria

Barcelona si SIAL Paris, ANUGA Koln si PRODEXPO Moscova a adus companiei nalte distincii.
n rezultatul auditului internaional S.A. "Orhei-Vit" i-a fost oferit certificatul, ce atest
implementarea i dezvoltarea sistemului de control al calitii n conformitate cu cerinele
standartului de management n domeniul siguranei alimentelorISO 22000.
S.A. Orhei-Vit teritoriul acopera 15,1 ha in zona pitoreasca a Orheiului- un important centru
administrativ ,turistic si cultural al Republicii Moldova.
Coala
Proiect de an
1.3 Aprecierea structurii organizatorice
Structura organizatoric a ntreprinderii este una de tip ierarhic-funcional, societatea avnd
att compartimente operationale ct si funcionale, iar executanii primesc ordine i
rspund dect fat de nivelul ierarhic. ntre posturile situate pe acelai nivel ierarhic, ce aparin
unor compartimente diferite sau ntre aceleai compartimente se manifest relaii de cooperare
(ex.: secia de baz departament aprovizionare, departament financiar departament
contabilitate .a.), iar ntre compartimente diferite se manifest relaii ierarhice (ex.: director general
director economic, director producte sectia de baz).
Conform legii Republicii Moldova despre sociatile pe aciuni, consiliul de observatori este organul
suprem de conducere i este i este format din 5 persoane (doi reprezint colectivul ntreprinderii). n
fruntea organului executiv se afl Preedintele Societii.
Societate pe aciuni este condus de urmtoarele organe de management:
Adunarea general a acionarilor

Care cuprinde totalitatea acionarilor i sentrunete n edine ordinare cel puin o dat pe an i n
edine extraordinare,ori de cte ori este nevoie. Deciziile adoptate de adunarea general
aacionarilor vizeaz modificarea bilanului, creterea capitalului social, schimbarea obiectuluoi de
activitate , modificarea formei juridivce a societii, schimbrea sediului, furnizarea cu alte societi,
modificarea contractului de societate sau statutului, etc.
Consiliul de administrae
Care cuprinde 4 administratori (director de producie, director tehnic, director economic i director
comercial) i are ca preedinte directoul general al societii.
Directorii executivi
Care asigur conducerea operativ a ntreprinderii.
Coala
Proiect de an
1.4 Caracteristica produselor,marfurilor sau serviciilor prestate
Produsele Orhei-Vit ocupa 60 % din piata Republicii Moldova.O parte importanta a activitatii
intreprinderii o constituie achizitionarea materiei prime calitative de pe piata locala.Datorita
colaborarii pe termen lung cu producatorii Republicii Moldova, ofera posibilitatea de a controla
calitatea materiei prima agricole, de a planifica volumele de recoltare a materie prime, si astfel
extinderea sortimentului de produse.Produsele agricole autohtone poseda caracteristici organoleptice
excelente.Anume acest fapt distinge sucurile noastre si produsele pentru copii,din rindurile
concurentilor, atit pe piata externa cit si pe cea externa.
Sortimentul produselor Orhei-Vit este variat, cuprinznd peste 150 de unitai:

sucuri naturale (limpezite i nectare), dulcea, gem, hran pentru copii (sucuri, nectare si
piure), legume conservate si multe alte produse gustoase si sanatoase.
S A Orhei-Vit compania cu peste 65 ani de experien, ocupnd unul din locurile de frunte, n
Republica Moldova, n ramura de producere a conservelor.
n afara de sucuri, nectare, hran pentru copii i alte produse din fructe i legume, numrul crora
depaete cifra de 150, compania mai produce i astfel de semifabricate ca pasta, piure i sucuri
concentrate din diverse fructe si legume, produse la utilaje italiene, germane i elveiene de nalt
performan.
Produsele companiei noastre, att cele finite cit si semifabricatele, sunt exportate n multe tari att din
apropiata vecinatate a Republicii Moldova ct si n cele mai ndepartate. Toate produsele companiei
noastre corespund standardelor internationale de calitate, aceasta fiind confirmat de certificatele
internationale ISO: 9001: 2000 si HACCP.
Astazi sunt disponibile urmtoarele categorii de semifabricate:

Sucuri concentrate:
Suc de mere concentrat, limpezit, Brix 70%
Suc de mere concentrat, nelimpezit, Brix 65%
Suc de visine concentrat, limpezit, Brix 65%
Suc de sfecla concentrat, limpezit, Brix 60%
Piure:
Piure de mere, Brix 10%
Piure de visine, Brix 12%
Coala
Proiect de an
Piure de visine, Brix 20-22%
Piure de prune, Brix 12%
Piure de pere, Brix 10%
Piure de piersici, Brix 12%
Piure de caise, Brix 12%
Piure de cirese, Brix 12%
Piure de gutui, Brix 10%
Piure de tomate, Brix 16%
Piure de morocovi, Brix 6%
Piure de dovleac, Brix 6%
Piure de ardei, Brix 7%
Pasta:
Pasta de prune, Brix 65%
Pata de tomate, Brix 25%
Gem si dulceata, Brix 61-62% sortiment divers.
Arome:
Aroma de mere
Aroma de visine
Sucuri concentrate:
Sucurile GUSTOS:
Sucurile de 1 L, in tetra-pak,
exista 6 tipuri de suc GUSTOS:
1. De mar
2. De visina
3. De struguri
4. De coacaza
5. De rosii
6. De legume (morcov ,rosii,ardei)
Coala
Proiect de an
Sucurile si nectarurile VITA
Sunt sucuri de 1 L si de 2 L in tetra-pak
Exista 13 tipuri de sucuri VITA Nectaruri si sucuri de 1L
1. Banane si capsuni
2. Mango
3. De mere
4. De rosii
5. De piersici
6. De mar si de struguri
7. De legume
8. De prune
9. De caise
10. De portocale
11. De ananas
12. Multifruct
13. De rodie
Coala
Proiect de an
Gemuri si dulceturi: sunt 7 tipuri de dulceturi de 370 g si 680 g, in forma de
amfora
Dulceata:
1. Din nuca greceasca
2. Din gutui
3. Din visina
4. Din cirese
5. Din pere
6. Din struguri
7. Din capsuni
Pireu pentru copii de 5 luni, de diverse arome

1. De piersici
2. De prune
3. De morocov si mere
4. Din mere si cirese
5. Din mere si caise
Coala
Proiect de an
1.5 Caracteristica furnizorilor i zonei de materie prim
La intreprinderea Orhei-Vit numarul furnizorilor de materie prima este destul de mare.In 2014 a
fost marit volumul fructelor si legumelor recoltate cu 28 %,atingind cifra de 28 mii tone.Lista
produselor agricole achizitionate de catre compania Orhei-Vit este foarte variata in industria de
prelucrare:caise,piersici ,mere,gutui,pere.prune,struguri,visine,cirese,zmeura ,capsune,coacaza
neagra,macese,nuci,tomate,bostanei,castraveti,bostani,morcovi,mazare verde,condiment.Se
consolideaza relatiile atit cu fermierii din raionul Orhei, cit si cei din Causeni.Ani la rind
intreprinderea furnizeaza fermierilor din regiune material saditor pentru cresterea mazarii verzi, a
castravetilor si tomatelor.Le furnizeaza si tehnica agricola.
Peste 500 de gospodarii de fermieri furnizeaza fructe si legume fabricilor companiei
Orhei-Vit.Avind in vedere cantitatea de prelucrare,roada din anul 2014 si productivitatea
muncii,Orhei-Vit a oferit de lucru la 50 000 de angajati din domeniul agriculturii,contribuind prin
aceasta la dezvoltarea satului moldovenesc.Este ilustrativ si faptul ca in anul 2014 au fost incehiate
de doua ori mai multe contracte decit in anul 2013.Nu doar despre contracte este vorba, ci si despre
volumele achizitionate.In anul 2015 intreprinderea Orhei-Vit a intrat fara datorii fata de furnizorii
de fructe si legume.La intrarea in companie,produsele fiecarui furnizor sint supuse unui control
riguros in laboratoarele intreprinderii.
Furnizorii Orhei-Vit sunt 1200 agenti economici.Exprimat in termini financiari- doar in 2014,
compania a achitat 365 mln. de lei furnizorilor, de materie prima, echipament si servicii.
Pentru producerea sucului de portocale intreprinderea a inceput a lucra cu furnizorii si procesatorii
de fructe brazilieni.Producatorii indieni, pe parcursul a mai multor ani furnizeaza materie prima de
calitate inalta.
Pentru a asigura intreprinderea cu materie prima de calitate, pe 690 de ha pamint arabil
propriu, sunt cultivate fructe si legume, pe baza unor tehnologii intensive.Astfel intreprinderea
Orhei-Vit a construit un centru de servicii agricole, pentru intretinerea gospodariilor private, care se
ocupa cu cultivarea legumelor si fructelor in regiunea Orheiului.Spre exemplu, in acest an pentru
producerea sucurilor si nectarelor, sucurilor concentrate si piureurilor compania a achizitionat:
Mere 39000 tone;
Prune - 1100 tone;
Piersici 380 tone;
Struguri 500 tone;
Ciresi, visine, caise 100 tone
Pere, gutui si alte fructe 79 tone.
Coala
Proiect de an
Pentru producerea gemurilor si dulcetei S.A.Orhei-Vit a prelucrat 120 tone de fructe de padure
(capsuni, zmeura, coacaza neagra).Pentru producerea sucurilor,pastei de tomate si a conservelor
compania a prelucrat:2350 tone de legume (castraveti, rosii, dovleci, mazare verde) peste 12 tone de
verdeata (marar, patrunjel, frunze de hrean si de struguri, condimente).
1.6 Caracteristica clienilor i pieelor de desfacere

In prezent , peste 75% din produsul Orhei-Vit este exportat.Piata rusa este una importanta pentru
producatorul autohton.Orhei-Vit nu este o exceptie.
Principala piata de desfacere a produselor intreprinderii Orhei-Viteste piata externa, unde
sunt exportate in peste 25 de tari:Rusia, Romania, Belarus, Kazahstan, Germania, Austria, S.U.A.,
Israel, Mongolia, Italia, etc.Consumatorii din aceaste tari cunosc calitatea exceptional a produselor
moldovenesti.Orice companie din ramura este sensibila la pierderea pietei rusesti.Cu toate acestea,
pe parcursul ultimilor 10 ani, fabrica s-a reorientat in cautarea alternativelor de vinzare in afara tarii.
Geografia exporturilor de la Canada, S.U.A. , la Suedia si Israel.Este un prilej de mindrie pentru
companie pentru ca un borcan cu dulceata sau suc VITA poate fi cumparat atit in Montreal, in
Munchen, cit si in Vilnius.Pierzind sectorul estic, compania a suportat riscuri suplimentare.Fermierii
ceruse ca sa fie marite volumul achizitiilor de fructe in urma pierderii pietii rusesti.Cu toate ca au
saczut drastic pretul la sucul concentrate.Au fost achizitionate mai multe fructe pentru dulceturi,
mazare, mere pentru suc.Acum un volum mare de produse finite si semifabricate esteconservat in
depozite si asteapta sa fie realizat.ntreaga companie export producie n sum de 600-700 mii
U.S.D lunar, sau circa 70 % din producia total.
Pe piaa intern livrrile lunare sunte evoluate de la 300 mii U.S.D. Marca sub care produce fabrica
sunt Naturalis, Vita si hrana pentru copii Vita Baby.
Managerii de vinzari a companiei sunt in permanenta in cautare de noi pieti si de marire a
cotelor existente pe piete.Anual apar noi regiuni in arealul de vinzari.In 2014, a aparut o noua gama
larga de produse ale companiei in cele mai mari retele comerciale din Estonia.In Romania, produsele
se vind in marile retele de magazine Auchan si Carreefour.Incepind cu anul trecut, se vind
produsele Orhei-Vit in reteaua de magazine pentru emigrantii, vorbitorii de limba rusa, in Israel.S-a
marit volumul de expedieri in S.U.A.Iar cel mai mare succes este ca au inceput primele exporturi cu
partenerii chinezi.
Principalii concurenti ai intreprinderii in Republica Moldova sunt: Natur Bravo S.A.(sediul
central Chisinau si unitatile de producere din Cupcini, Floresti,Ungheni zone favorabile cresterii de
legume si fructe), Fabrica de conserve Alfa-NistruS.A.,(din Soroca) I.M. Nectar-S. S.R.L.,
FORTUNA-PLUS S.R.L.,(mun.Chisinau, s.Budesti), etc.
Coala
Proiect de an
1.7 Aprecierea in dinamic a principalilor indicatori economico-financiari
2011 2012 Ritmul de
Indicatori sporire; %
Venitul di vnzri; 215481838 264748583 122.86
Lei
Costul vnzrilor; 153923130 187661561 121.9

Lei
Profitu brut 62078481 77792342 125.31
Profit operaional 1273032 14106458 1108.09
Profit net 10274987 1442927 14.04
Profit pn la impozitare 10274951 6273040 61.05
Cifra de afaceri 243026797 279504926 115.009

(VV+AVO+VAI+VAF)
Total active 334617438 380234156 113.63
Active pe termen scurt 137971486 177440058 128.6
Capital propriu 185140172 186274994 100.6
Datorii pe termen scurt 46802246 82737241 176.78
Lichiditatea general 2.94 2.14 72.78

(AC/DTS)
Rentabilitatea vnzrilor 4.22 5.04 119.43

(PN /VT*100%)
Rentabilitatea 5.54 3.36 60.6

economic
(PPI/CP*100%)
Coala
Proiect de an
Rentabilitatea 5.54 0.77 13.89
financiar
(PN/CP*100%)
Observm o cretere a venitului din vnzri cu aproximativ 23 % fa de anul

precedent, sa mai nregistrat i creterea costului vnzrilor fa de anu precedent cu
aproximativ 22 %, ceea ce se apreciaz negativ i plus la toate observm c tendina
de cretere a costurilor este mai mare dect a veniturilor, acest fapt se apreciaz negativ.
Putem spune c creterea veniturilor este influenat n mare msur de creterea
costurilor.
Vedem o tendin de cretere a profitului brut cu 25 % fa de anul precedent. Aceast

cretere se apreciaz pozitiv, cu toate c avem o rat de cretere a costurilor mai mare
dect a veniturilor, profitul brut se majoreaz, din contul majorrii veniturilor.
Dup analiza coeficientului de lichiditate putem spune c n cazul dat ntreprinderea

dispune de surse sufuciente pentru a-i onora obligaiile de plat, valoarea acestui
indicator descrete ceea ce nu este o situaie bun deoarece valoarea acestui coeficient
se apropie de valoarea optimal minim 2, ntrepriderean cazul dat trebuie s opteze
pentru a ridica nivelul acestu indicator.
Din rentabilitile studiate observm o majorare doar la rentabilitatea vnzrilor, aceasta

sa majorat cu aproximativ 19 %, ce se apreciaz pozitiv. Creterea rentabilitii
financiare are loc, cu toate c observm cretere a veniturilor i scdere a profitului
net, rentabilitatea crete, aceasta este din cauz ca veniturile nu cresc n proporii aa de
mare n comparaie cu scderea mai nceat a profitului. Rentabilitatea economic i
cea financiar scad. Rentabilitatea economic a sczut cu circa 40 % fa de anu
precedent. Aceast scdere are loc datorit micorrii profitului pn la impozitere
practic cu 38% i totodat mrirea capitalului propriu cu 1 %. Micorarea rentabilitii
financiare are loc datorit micorrii profitului net cu aproximativ 86%, ce se apreciaz
negativ.
Coala
Proiect de an
Capitolul II. Analiza profitului la intreprinderi
2.1. Analiza comparativ a profitului pin la impozitare

Profitul pn la impozitare poate fi exprimat prin expresia :
PPI = RAO RAI RAF RE
Profit (pierdere) din activitatea operaional-reprezint diferena dintre veniturile icheltuielile ob

inute de ntreprindere din activitatea de baz, determinat de statutulacesteia.
Profitul (pierderea) din activitatea de investiii-
reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile din operaiunile legate de ieirea activelor
nemateriale, materiale .i financiare pe termen lung.
Profitul (pierderea) din activitatea financiar-
reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile din operaiunile aferente modificrilor
survenite n mrimea i structura capitalului propriu i mprumutat.
Rezultatele analizei profitului sunt utilizate pentru:
Elaborarea strategiei de dezvoltare,planificarea maarimii profitului pe viitor, organizarea operativa a
activitatii curente.
Analiza comparativa a profitului pina la impozitare
Indicatori 2011 2012 Abat. Abat.

lei % lei % absolut relativ
1)Rezultatul din
activitatea 1273032 12,38 14106458 224,87 +12833426 1108,09
operationala:profit
(pierdere)
2)Rezultatul din
activitatea de 1093824 10,64 371485 5,92 -722339 33,96
investitii:profit
(pierdere)
3)Rezultatul din
activitatea 7908131 76,96 -8204903 -130,79 -16113034 103,75
financiara:profit
(pierderi)
4)Rezultatul din - - - - -
activitatea -
exceptionala:profit
(pierderi)
5)Profitul pn la
impozitare 10274987 100 6273040 100 -4001947 61,05
Coala
Proiect de an
Concluzie:
n rezultatul efectuarii analizei profitului pn la impozitare observm o micorare a acestuia
cu aproximativ 61% sau 6273040 lei. Au influenat scderea acestuia profitul financiar i profitul
investiional, ns cel mai mare rol l are profit financiar, ntruct ponderea acestuia n anul precedent
constituie 77 % si n anul current -131%, i iat c scderea profitului financiar a i preconizat
scderea profitului pn la impozitare. Majorarea profitului operaional nu a fost suficient pentru
compensarea profitului financiar sczut, cu toate c acesta s-a majorat esenial.
2.2. Analiza comparativ i factorial a profitului operaional

Analiza factorial a profitului (pierderii) din activitatea operaional presupune stabilirea i calculul
influenei factorilor, care au contribuit la modificarea n dinamic a prilor componente ale profitului
(pierderii) din activitatea operaional.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operaional poate fi
determinat conform formulei:
PO=PB+AVO-ChOP-ChGA-AchO
PO=VAO-CAO
Analiza comparativa a profitului operational

Indicatori Precedent, Curent, lei Abat. Abat.
lei absolut relativ%
Profit brut 61558708 77087022 15528314 125,22
Alte venituri 4455749 4014350 -441399 90,09

operaionale
Cheltuiei 28249846 31304492 3054646 110,81
comerciale
Ch. Generale 20588840 22547014 1958174 109,47
i
administrative
Alte cheltuieli 15902739 13143408 -2759331 82,64
Operaionale
Rezultat din 1273032 14106458 12833426 1108,09
activitatea
operationala
Coala
Proiect de an
Concluzie:
Profitul operaional sa majorat fa fa de anu precedent cu 12833426 lei. Un factor care a influenat
asupra majorrii profitului operaional este reducerea Altor cheltuieli operaionale cu 18 % sau
-2759331 lei, insa mai mare influien a avut profitul brut care a crescut 25 %, sau 15528314 lei.
Creterea cheltuielilor comerciale i a cheltuielilor general i administrative se apreciaz negativ, ns
aceste creteri sunt compensate de creterea de creterea profitului brut i scderea cheltuielilor
operaionale.
Scderea altor venituri operaionale cu 9,9% sau -441399 lei se apreciaz negativ.
Analiza factoriala a profitului operational
PO=PO*(VO/VO)=VO*(PO/VO)=VO*Rao
RAO=(PAO/VAO)*100%
Indicatori Precedent, lei Curent, lei Abaterea Abaterea
absolut relativ, %
Profit operaional 1273032 14106458 12833426 1108,09
Venit din vnzri 215481838 264748583 49266745 122,86
Alte venituri 4455749 4014350 -4441399 90,09

operaionale
Venit operaional 219937587 268762933 48825346 122,19
total
Rentabilitatea
activitii 0,57 5,248 4,678 920,7
operaionale
Calculul influentei factorilor cu ajutorul metodei abaterilor absolute:

Determinarea gradului de influenta a modificarii VO asupara modificarii PO
Povo=VO*Rn=(48825346)*0,57=27830447,22
Determinarea gradului de influenta a modificarii RAO asupra modificarii PO

POr=VO*RAO=268762933*4,678=1257273000,57
Alcatuirea balantei factorilor
PO=Povo+Por=27830447,22+1257273000,57=1285103447,79
Coala
Proiect de an
Calcularea intensitatatii influentei factorilor
Ivo= Povo / PO* 100=27830447,22 / 1285103447,79 * 100%=2,16%
Ir= Por / PO* 100=1257273000,57 / 1285103447,79 * 100%=97,83%
Concluzie:
Cresterea profitului operational a fost studiata sub influenta a doi factori: modificarea vinzarilor
operationale si modificarea rentabilitatii operationale.
Cresterea veniturilor din vinzari cu 49266745 lei conditiont majorarea profitului operational
cu 12833426 lei.Cresterea rentabilitatii operationale cu 92% a dus la sporirea profitului
operational cu 1257273000,57 lei.Cresterea totala a profitului operational de 12833426 lei e
conditionata in proportii de 2,16 % si circa 97,83 %.Situatie care se apreciaza pozitiv.
2.3. Analiza comparativ i factorial a profitului brut

Componenta cea mai important a profitului (pierderii) din activitatea operaional reprezint profitul
brut (pierderea global), de aceea n analiza formrii profitului, studiului profitului brut i se acord o
atenie deosebit.
Analiza ncepe cu aprecierea evoluiei structurii profitului brut (pierderii globale) obinut pe tipuri
de activitate operaional. De regul, mrimea profitului brut poate fi ctigat de ntreprindere din
vnzarea produselor finite, comercializarea mrfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor
de constructie.
Analiza comparativa a profitului brut
2011 2012 Abat. Abat.

Indicatori absolut Relativ
lei % lei %
Profit din 47980392 122,90
vnzarea 209491758 340,31 257472150 334,00
produselor finite
Profit din 381432 812,27
vnzarea 53551 0,08 434983 0,56
mrfurilor
Profit din 912005 115,38
prestarea servicii 5929445 9,63 6841450 8,87
Profit brut 61558708 100 77087022 100 15528314 125,22
Coala
Proiect de an
Concluzie:
Conform tabelului analizat, observm c Profitul brut a crescut fa de anul precedent
cu aproximativ 25 % sau 15528314lei . Creterea profitului brut a fost condiionat practic de
toi indicatorii.Ponderea cea mai mare aparine profitului din vnzarea produselor finite, ceea
ce se apreciaz pozitiv. Ponderea profitului din vnzarea produselor constituie 340,31 n 2011,
iar n 2012 ponderea acestuia sa micsorat pn la 334,00%, ceea ce se apreciaz
negativ.Creterea profitului din prestarea serviciilor este un fapt pozitiv, ns acesta nu are o
nsemntate chiar mare, ntruct ponderea acestuia n profitul brut este mic, de 9,63% n anul
precedent i mai scade pn la 8,87% n anul current.
Aprecierea in dinamica si analiza factoriala a profitului brut
Indicatori Precedent, Curent, lei Abaterea Rezultatul Abaterea

lei absoluta influentei realtiva, %
Venit din vinzari 215481838 264748583 +49266745 +49266745 122,86
Costul vinzarilor 153923130 187661561 +33738431 - 33738431 121,91
Profit brut 61558708 77087022 +15528314 +15528314 125,22
Analiza factoriala a PB dupa formul de descompunere: PB=VV*Rv

Abaterea absoluta
Indicatori Precedent(2011) Curent(2012) Inclusiv din modificarea
totala VV Rv
Profit brut 61558708 77087022 +49266745 9635695,8 1456117,2

Venit din vinzari 215481838 264748583 +33738431
Rentabilitatea 28,56 29,11 0,55
vinzarilor
1PBvv=VV*Rv0=33738431*0,2856=9635695,8
2PBr=VV1*Rv=264748583*0,0055=1456117,2
Coala
Proiect de an
Concluzie:
Conform tabelului analizat, putem mentiona faptul ca venitul din vinzari care constituie 49266745
+
lei a crescut intr-un ritm mai mare decit cresterea vinzarilor ce constituie +33738431 lei.Situatie
apreciata pozitiv.
2.4. Aprecierea repartizrii profitului brut, povara fiscal

Analiza repartizarii profitului brut
Precedent(2011) Curent(2012)
Indicatori lei % lei %
Profit brut+AVO 66014457 100 81101372 100
Chelt.comerciale 28249846 43 31304492 39
Chelt.generale si 20588840 31 22547014 28

administrative
Alte cheltuieili 15902739 24 13143408 16

operationale
Rezultat din 1273032 2 14106458 17

activitatea
operationala
Conform tabelului analizat, observam ca ponderea cea mai mare o inregistreaza cheltuielile
comerciale 43 % in anul 2011 dar fata de anul 2012 acestea s-au micsorat pina la 39 %, ceea ce se
apreciaza pozitiv.Nesemnificativ s-au micsorat si cheltuielile generale si administrative de la 31 % in
2011, iar in 2012 constituie 28 %.
Coala
Proiect de an
Povara fiscala constituie ponderea cheltuielilor de impozitare in PPI
Indicatori Precedent(2011) Curent(2012)

lei % lei %
Profitul pina la impozitare 10274987 100 6273040 100
Impozitul pe venit 0 0 4830114 77
Profit net 10274987 100 1442926 23
Concluzie:
Analizind tabelul, observam ca profitul pina la impozitare sa micsorat in 2012 pina la 6273040 lei,
fata de anul trecut care a inregistrat 10274987 lei, ceea ce se apreiciaza pozitiv.Observind ponderea
profitului net in 2011 si in 2012 putem spune ca sa innregistrat o crestere de la 10274987 lei pina la
1442926, cee ce se apreciaza pozitiv .Insa impozitul pe venit in anul 2011 este egal cu 0, dar in 2012
constituie 77% ce se apreciaza la fel negativ deoarece se observa presiunea sistemului fiscal asupra
rezultatelor financiare ale intreprinderii.
2.5. Relevarea rezervelor de sporire a profitului
Rezervele de crestere a profitului sint relevate din imbunatatirea tuturor factorilor ce-l
conditioneaza
Indicatori Factori Sensul
de profit modificarii Modalitati de modificare
1.PPI PO Crestere Cresterea PB, reducerea cheltuielilor de perioada
PAI Crestere Sporirea veniturilor si reducerea cheltuielilor activitatii de
investitii
PAF Crestere Sporirea veniturilor si reducerea cheltuielilor activitatii
financiare
PE Crestere Sporirea veniturilor si reducerea costului vinzarilor
2. PO PB Crestere Sporirea venitului din vinzari si reducere costului
vinzarilor
AVO Crestere Gasirea diferitor alterntive de activitati operationale ai
aporirea venitului din ele
CC Descrestere Reducerea cheltuielilor de marketing neargumentate si
neeficiente.
Reducerea surplusului de personal din activitatea
Coala
Proiect de an
comerciala
CGA Descrestere Optimizarea diferitor tipuri de cheltuieli dupa necesitate
ACO Descrestere Optimizarea diferitor tipuri de cheltuieli dupa
necesitate.Reducerea penalitatilor, amenzilor
VV Crestere Sporirea VV prin imbunatatirea caliatatii, diversificarea si
Cantitate diferentiere produselor ,iesirea pe noi piete de desfacere,
3. PB a PR majorarea pretului, crestere ponderii produselor cu
rentabilitate mai inalta
Costul Descrestere Reducerea consumului specific de resurse, preturi
vinzarilor avantajoase la resurse, utilzarea resurselor de calitate
Costul inalta, utilizarea la maxim a capacitatilor
unitar
Pretul Crestere Imbunatatirea calitatii, promovarea brand-ului
2.6. Esenta economica si rolul rentabilitatii

Intr-o economie de piata moderna, principalul obiectiv al oricarei societati comerciale este de a
maximiza averea actionarilor, respectiv de a creste valoarea de piata a unei firme, obiectiv care poate
fi realizat numai prin desfasurarea unei activitati rentabile.Astfel inca de la infiintare, grijile
conducatorilor intreprinderii sunt legate de supravietuire si asigurarea rentabilitatii
intreprinderii.Rentabilitatea oglindeste intr-o forma sintetica eficienta intregii activitati economice a
unei firme.
Coala
Proiect de an
Rentabilitatea este un indicator al eficientei , care exprima capacitatea intreprinderii de a obtine
profit.
Rentabilitatea este o forma a eficientei economice care evidentiaza capacitatea agentilor
economici de a acoperi cheltuielile efectuate pentru producerea si desfasurarea bunurilor economice
de a obtine profit.
Rentabilitatea este o notiune generala care masoara raportul dintre rezultate si mijloace.Un
anumit nivel de rentabilitate este necesar pentru mentinerea si cresterea potentialului economic al
firmei, cointeresarea actionarilor sau asociatilor, angajatilor, creditorilor.O activitate este rentabila,
daca raportul venituri/cheltuieli este mai mare decit unitatea..Cind acest raport este egal cu unu
activitatea nu va produce beneficii, dar nici pierderi.O activitate va fi in pierderi, cind cheltuielile
sunt mai mari decit veniturile.
Rentabilitatea depinde att de activitatea firmei (volumul desfacerii, calitatea ofertei, nivelul
costului unitar, activitatea de marketing, managementul propriu) ct i de factori exogeni (nivelul
preurilor pe pia, mrimea i dinamica cererii, preferinele consumatorilor, intensitatea concurenei).
Formula de baz a calculului rentabilitii este:
n practica economic, rentabilitatea poate cpta diferite forme, dup cum se schimb
prile componente ale formulei de baz. n calitate de efect economic i financiar, la calculul
rentabilitii, se utilizeaz profitul, dividende etc, iar n calitate de efort - costul vnzrilor,
activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al ntreprinderii i altele.
2.7. Apreciere rentabilitatii productiei si produselor
Rentabilitatea productiei
R=PBvpf / MF+MC * 100

R=
Coala
Proiect de an
2.8. Aprecierea rentabilitatiii veniturilor totale si din diferite activitati
Indicatori Precedent(2011) Curent(2012) Abaterea Abaterea

absoluta relativa, %
I Rentabilitatea
veniturilor
1.PAO 1273032 14106458 139833426 1108,09
2.PAI 1093824 371485 -722339 33,96
3.PAF 7908131 -8204903 -16113034 -103,75
4.PPI 10274987 6273040 -4001947 61,05
5.VAO 219937587 268762933 48825346 122,19
Coala
Proiect de an
6.VAI 1203784 643920 -559864 53,49
7.VAF 21885462 10098073 -11787389 46,14
8.VT 243026833 279504926 36478093 115
9.RAO 0,57 5,24 4,67 919,29
10.RAI 90,86 57,69 -33,17 63,49
11.RAF 36,13 -81,25 117,38 -224,88
12.RT 4,22 2,24 -1,98 53,08
1)VT=VV+AVO+VAI+VE
2)VAO=VV+AVO
3)RAO=PAO / VAO *100%

4)RAI=PAI / VAI * 100%
5)RAF=PAF / VAF * 100%
6)Rppi=PPI / VT * 100%
Concluzie:
Rentabilitatea operationala poate fi imbunatatita prin reducerea costurilor operationale si prin
majorarea venitului operational.Veniturile operationale pot fi imbunatatite prin majorarea cantitatii si
pretului dupa posibilitate.Cea mai inalta rentabilitate este din rentabilitatea din activitatea
operationala care este in crestere, dar sa micsorat considerabil rentabilitatea din activitatea
investitionala.
2.9. Aprecierea rentabilitatii vinzarilor

Abaterea Abaterea
Indicatori Precedent(2011) Curent(2012) absoluta relativa, %
II Rentabilitatea
vinzarilor
1)PB 58849626 74018957 15169331 125,77
prod.comercializata
2)PB 382136 -381432 -763568 -1
marf.comercializate
Coala
Proiect de an
3)PB servicii prest. 2701294 3068065 366771 113,57
4)PB 61558708 77087022 15528314 125,22
5)Venit din prod. 209491758 257472150 47980392 122,90

comercializata
6)Venit din marfuri 434983 53551 -381432 12,31
comercializate
7)Venit din servicii 5929445 6841450 912005 115,38
prestate
8)Venit din vinzari 215481838 264748583 49266745 122,86
9)Rvpc 28,09 28,7 0,61 102,17
10)Rvmc 87,85 -712,27 -800,12 -810,77
11)Rvsp 45,55 44,84 -0,71 98,44
12)Rvv 28,56 29,11 0,55 101,92
PB prod.comercializata 2011=Venit prod.comerc. costul prod.comerc.= 209491758-

150642132=58849626
1)Rvpc= PBpc / VPC *100%

2)Rvmc= PBvmc / VMC * 100%
3)Rvsp = PBsp/ VSP *100%
4)Rvv = PB / VV * 100
Concluzie:
Rentabilitatea medie a vinzarilor a inregistrat o crestere cu 1,92%, datorit majorrii rentabilitii
veniturilor din comercializarea produselor finite, nivel considerat mai sus de mediu.Daca sa
luampe tipuri de vinzari, cea mai inalta rentabilitate o are productia comercializata care este
in crestere, iar cea mai joasa la serviciile prestate.
Rentabilitatea productiei comercializate este in crestere de la 28,09 la 28,7 si ea
influenteaza rentabilitatea medie a vinzarilor deoarece productia comercializata detine o
ponderea insemnata din venitul din vinzari.
Coala
Proiect de an
2.10. Analiza rentabilitatilor activelor, economica si financiara
Indicatori Precedent(2011) Curent(2012) Abaterea Abaterea

absoluta relativa,%
III.Rentabilitatea
capitalului
1)PPI(profit pina 10274987 6273040 -4001947 61,05
la impozitare)
2)PN(profit net) 10274987 1442926 4154239 14,04
3)TA(total active) 334617438 380234156 45616718 113,63

4)CP(capital 10963309 1823144 -9140165 16,62
propriu)
5)RA(rentabilitate 3,07 1,64 -1,43 53,42
a activelor)
6)RE(rentabilitate 93,72 344,07 250,35 367,12
a economica)
7)RF(rentabilitatea 93,72 79,14 -14,58 84,44
finaciara)
1)Rentabilitatea activelor= PPI / TA * 100%

2)Rentabilitatea economica= PPI / CP * 100%
3)Rentabilitatea financiara=PN / CP * 100%
Concluzie:
2.11. Analiza factoriala a rentabilitatilor
1)Rvv=PB/VV*1=PB/VV * TA/TA=TA/VV * PB/TA=Rnn * Rapb
2)Rf= PN/CP *1*1=PN/CP * TA/TA * VT/VT=TA/CP * VT/TA * PN/VT=MCP * rot. activ. * VT
3)Rf=PN/CP * 1 *1=PN/TA*TA/TA *PPI/PPI =TA/CP * PPI/TA* PN/PPI=Mcp * rentab.act*P/PN
Coala
Proiect de an
Indicatori Precedent(2011) Curent(2012) Abat.absoluta Abat.relativa,%
1)PN 10274987 1442926 -8832061 14,04
2)CP 185140172 186274994 +1134822 100,61
3)TA 334617438 380234156 +45616718 113,63
4)VT 243026833 279504926 +36478093 115
5)Multiplicatorul 1,80 2,04 +0,24 113,33
cap.propriu
6)Rotatia 0,72 0,73 +0,01 101,38
TOTAL active
7)Rentab.venit 0,04 0,005 -0,035 12,5
(Marja PN)
8)Rent.financ. 5,54 0,77 -4,77 13,89
1) Multiplicatorul capitalului propriu =TA/CP
2)Rotatia TA=VT/TA curente
3)Marja PN=PN/VT
4)Rent. Finan.=PN/CP *100
Rf=Mcp * Rot. TA 0 * Marja PN 0= -19826

Rf Rot. TA= Mcp 1 * Rot.TA * M PN 0=0,00156
Rf M PN =M CP 1 * Rot. TA 1 * M PN=-13,99
Concluzie:
Analizind tabelul privind rentabilitatea financiara, situatia se apreciaza negativ, intrucit indicatorul
dat este in scadere.Cu toate c multiplicatorul capitalului propriu s-a majorat fa de anul
precedent cu aproximativ 14%, aceasta nu a fost suficient pentru a diminua scderea
rentabilitii financiare, care a fost influenat n mare parte de micorarea rentabilitii
veniturilor, care a sczut cu 88 % fa de anu precedent. O influen mai mica a avut-o i
cresterea rotaiei total active, aceasta a crescut cu 1,38% fa de anul precedent.
2.12. Aprecierea pragului de rentabilitate:riscul operational

Pragul de rentabilitate si indicatorii, derivatii lui ne permite sa apreciem riscul operational, care
consta in ce masura venitul din vinzari al intreprinderii este suficient pentru a acopero costurile
totale.Pragul de rentabilitate este venitul din vinzari minimal necesar pentru a acoperi costurile
totale.Acest venit din vinzari minimal este egal cu costul total.
Coala
Proiect de an
In situatia pragului de rentabilitate, intreprinderea genereaza nici pierderi, nici
profit(profit=0).Fiecare unitate de vinzari peste prag de rentabilitate genereaza profit, cu conditi ca
costurile fixe si rentabilitatea vinzarilor ramin neschimbate.
Prin aprecierea risculu operational se utilizeaza metoda analizei marjei de contributie, bazata pe
corelatia cost - volum profit.Esena analizei corelaiei cost - volum - profit" const n stabilirea
modului n care schimbrile n volumul vnzrilor influeneaz asupra modificrilor n consumuri,
cheltuieli i profit.
Metodele de calcul al pragului rentabilitii
Analiza i metodele de calcul a pragului rentabilitii difer n condiiile fabricrii i
comercializrii unui singur sau a ctorva tipuri de produse.
Astfel, pentru calculul i analiza pragului rentabilitii n condiiile fabricrii i comercializrii unui
singur tip de produse se utilizeaz metodele: reprezentrii grafice i marjei de contribuie.
Esena metodei reprezentrii grafice al pragului rentabilitii const n determinarea grafic a
punctului, n care volumul vnzrilor este egal cu suma consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii,
iar profitul este egal cu zero. Calculul i analiza pragului rentabilitii poate fi efectuat cu ajutorul
graficelor corelaiei:
volum-consumuri, cheltuieli";
volum-profit (pierdere)".
Graficul corelaiei volum-consumuri, cheltuieli" (vezi figura 4.1.) const din dou linii - linia, care
descrie comportamentul sumei totale a consumurilor i cheltuielilor perioadei i linia, care reflect
comportamentul veniturilor din vnzarea produselor (mrfurilor, serviciilor prestate). Pe axa
absciselor se reflect volumul vnzrilor n uniti naturale, iar pe axa ordonatelor -consumurile,
cheltuielile (cu divizarea acestora n constante i variabile) i veniturile. Punctul de intersecie a
dreptei consumurilor i cheltuielilor totale cu dreapta veniturilor din vnzri reprezint punctul critic.
Marja de contribuie constituie depirea veniturilor din vnzri asupra consumurilor i

cheltuielilor variabile aferente acestui volum al vnzrilor.Metoda necesita divizarea costurilor totale
in costuri variabile si fixe(constante).
Analiza marjei de contribuie permite:
aprecierea mai corect a influenei factorilor la devierea mrimii profitului operaional;
calcularea volumului vnzrilor, la care ntreprinderea nu va avea nici profit, nici pierderi;
determinarea indicatorului securitii;
calcularea volumului vnzrilor, necesar obinerii profitului ateptat;
argumentarea celei mai optime variante de luare a deciziilor manageriale operative etc.
Coala
Proiect de an
Riscul operational
Indicatori Precedent(2011) Curent(2012) Abat. absolut Abat.
Relativ,
%
Venit din vinzari 215481838 264748583 +49266745 122,8
Costuri variabile 153923130 187661561 +33738431 121,9
Marja de 61558708 77087022 +15528314 125,22

contribuie
Costuri 64741425 66994914 +2253489 103,48

fixe(operationale)
Costuri 218664555 254656475 +35991920 116,45
totale(operationale)
Rata marjei de 0,28 0,29 +0,01 103,57
contribuie
Pragul de 231219375 231016944 -202431 99,91
rentabilitate
Gradu de acoperire 93,19 114,60 +21,41 122,97
A.P.R.
Sigurana -15737537 33731639 49469176 214,33
financiar
Coeficientul de -7,30 12,74 20,04 174,52
siguran
financiar
1)Marja de contributie=VV-CV
2)CF=Chel. comerciale+Chel. generale si administrative+ alte chel. Operationale
3)Rmc=MC/VV
4)PR=CF/Rmc
5)Grad de acoperire PR=VV/PR *100
6)Siguranta financiara=VV-PR
7)Coeficientul de siguranta financiara=SF/VV *100
Concluzie:
Privind riscul operaional situaia se apreciaz pozitiv, deoarece pragul de rentabilitate descrete i
descreeterea acestuia este de 0,09 % fa de anu precedent, mpreun cu aceasta crete i gradul de
acoperire cu 23 %, i mai crete i coeficientul sigurantu siguranei financiare cu aproximativ 75%.
Coala
Proiect de an
Deci pentru a recuperarea toate consumurile i cheltuielile aferente fabricrii i comercializrii
produselor finite n anul precedent va trebui s obin un venit mult mai mare ca sa acopere toate
cheltuielile efectuate.
2.13. Modelul Du Pont

Modelul Du Pont este un instrument de analiz cauz-efect al eficienei afacerii. El
reprezint o repartizare schematic a dependenei indicatorului de rentabilitate de diferii factori de de
influen i relaiile dintre ei. Pentru prima dat modelul Du Pont a fost definit n anul 1919 de ctre
Donaldson Brown, un inginer de a compania american de chimicale.
Modelul generic Du Pont este o expresie logic a rentabilitii investiiei, care ine cont de
trei factori : eficiena de operare, msurat de o marj de profit, eficiena activelor, msurat prin
rotaia activelor, prghie financiar msurat prin multiplicatorul capitalului propriu.
In continuare aceti trei factori sunt descompui i ei la rndul lor de ali factori ce-i condiioneaz.
Astfel se formeaz mai multe lanuri cauz-efect purttoare de informaii din mai multe domenii
economice, cum ar fi cel comercial, de gestiune a costurilor, de gestiune a activelor i a capitalului.
Rate i indicatori utilizai la elaborarea modelului Du Pont
Abaterea Abaterea
Indicatori Precedent(2011) Curent(2012) absolut relativ,%
Venitul din vnzri 215481838 264748583 +49266745 122,8
1.Cifra de afaceri 225756825 271021623 +45264798 120,05
2.Profit global(PPI) 10274987 6273040 -4001947 61,05
3.Profit net 10274987 1442926 -101306961 14,04
4.Total active, lei 334617438 380234156 +45616718 113,63
Active pe termen lung 196645952 202794098 +614814 103,12
Stocuri de mrfuri i
materiale 93393445 127668447 +34275002 136,69
Creane pe termen
scurt 41581236 42091717 +510481 101,22
Investiii pe termen
scurt 768090 5468876 +4700786 712
Mijloace bneti 751275 1049138 +297863 139,64
Alte active curente 1477440 1161880 -315560 78,64
5.Capital propriu,lei 185140172 186274994 +873822 100,61
Capital statutar 30241035 30241035 0 100
Profit nerepartizat
10963309 1823144 -9140165 16,62
6.Rentabilitate
financiar, % 5,54 0,77 -4,77 13,89
7.Rotaia active
(VV/TA), ori 0,64 0,69 0,05 107,81
Coala
Proiect de an
8.Marja de profit net,
coeficient 0,0476 0,005 -0,035 12,5
9.Marja de profit
global, coef. 0,0476 0,0236 -0,024 49.57
10.Multiplicator
capitalului propriu,
coef(TA/CP) 1,80 2,04 0,24 113,33
11.Costuri totale 232751846 273231886 +40480040 117,39
Costul vnzrilor 153923130 187661561 +33738431 121,91
Cheltuieli comerciale 28249846 31304492 +3054646 110,81
Cheltuieli generale i
administrrtive 20588840 22547014 +1958174 109,51
Alte cheltuieli
operaionale 15902739 13143408 -2759331 82,64
Cheltuieli din
activitatea de investitii 109960 272435 +162475 247,75
Cheltuieli din
activitatea financiara 13977331 18302976 +4325645 130,94
Formule:
1)Cifra de afaceri(CA)=VAO+VAI+VAF
2)Profit global(PPI)=PO+PI+PF
3)Profit Net(PN)=PG-ChI(chelt.privind impozite)
4)Total Active=ATL+AC
5)Cost total=CV+CC+CGA+ACO+CAI+CAF
Coala
Proiect de an
Capitolului III. Recomandarea msurilor de imbuntire
3.1. Analiza SWOT

Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea si analiza pozitiei
strategice de ansamblu a afacerii si a mediului sau. Scopul cheie al acesteia este de a identifica
strategiile care vor crea un model specific afacere, care va alinia cel mai bine resursele si capacitatile
unei organizatii la cerintele mediului in care functioneaza firma. Cu alte cuvinte, aceasta este
fundamentala pentru evaluarea potentialului intern si a limitelor si oportunitatilor & amenintarilor
posibile din mediul extern. Examineaza toti factorii din interiorul si din afara firmei care influenteaza
succesul. Un studiu consecvent al mediului in care firma opereaza ajuta la previzionarea / predictia
tendintelor de schimbare si, de asemenea, ajuta la integrarea acestora in procesul de luare a deciziilor
al organizatiei.
Analiza SWOT este un instrument puternic, dar implica un mare element subiectiv.Cel mai bine este
atunci cind este folosit ca un ghid, si nu ca o prescriptive.Afacerile de success se bazeza pe punctele
tari, corectind punctele slabe si luind masuri de protective impotriva slabiciunilor interne si a
amenintarilor externe.
1)Puncte tari Punctele tari sunt calitatile care permit indeplinirea misiunii organizatiei. Acestea
reprezinta baza pe care poate fi realizat si continuat/sustinut un succes continuu. Punctele tari sunt
aspectele benefice ale organizatiei sau capacitatile unei organizatii, care includ competentele umane,
procesul de capacitate, resursele financiare, produsele si serviciile, fondul comercial clientilor si
loialitatea fata de marca. Exemple de 3puncte tari organizatorice sunt:resursele financiare uriase,
gama larga de produse, inexistenta datoriilor, angajati dedicati, asocierile cooperative cu partenerii cu
experienta sau abilitati, din care compania poate obtine anumite avantaje care ii permit ameliorarea
competitivitatii,etc
Coala
Proiect de an
2. Puncte slabe Punctele slabe sunt calitatile care ne impiedica sa indeplinim misiunea si sa
atingem potentialul nostru deplin. Aceste deficiente deterioreaza influentele asupra succesului
organizational si a cresterii. Punctele slabe sunt factori care nu indeplinesc standardele pe care ar
trebui sa le respectam. Deficientele intr-o organizatie pot fi masinile depreciate, cercetare si facilitate
de dezvoltare insuficiente, gama ingusta de produse, insuficiente in luarea deciziilor, etc. Punctele
slabe sunt controlabile. Acestea pot fi reduse la minimum si eliminate. De exemplu pentru a depasi
obstacolele legate de masinile invechite, ar trebui achizitionate noi masini. Alte exemple de puncte
slabe organizationale sunt datoriile uriase, cifra ridicata de angajati, proces complex de luare a
deciziilor, o gama ingusta de produse, risipa mare de materii prime, etc.
3. Oportunitati Oportunitatile sunt prezentate de catre mediul in care opereaza organizatia.
Acestea apar atunci cand o organizatie poate beneficia de conditii pentru a planifica si executa
strategii care sa ii permita sa devina mai profitabila. Organizatiile pot obtine un avantaj competitiv
prin valorificarea oportunitatilor. Organizatia trebuie sa fie atenta si sa recunoasca oportunitatile si sa
le valorifice ori de cate ori acestea apar. Selectarea obiectivelor care vor servi cel mai bine clientii, in
timp ce obtinerea rezultatelor dorite este o sarcina dificila. Oportunitatile pot aparea de pe piata,
precum si de la concurenta, industrie/guvern si tehnologie. Cresterea cererii pentru telecomunicatii,
insotita de liberalizare este o mare oportunitate pentru noile firme care intra in sectorul
telecomunicatiilor si concureaza cu firmele existente pentru venituri.
4. Amenintari amenintarile apar atunci cand conditiile din mediul extern periclita fiabilitatea si
profitabilitatea afacerii organizatiei. Acestea compun vulnerabilitatea atunci cand se refera la punctele
slabe. Amenintarile sunt incontrolabile. Atunci cand apare o amenintare, stabilitatea si supravietuirea
se pot afla in pericol. Amenintarile pot fi legate de:aparitia unot tehnologii mai ieftine,introducerea de
catre rivali a unor tipuri mai performante,intrarea noilor concurenti pe piata a companiei;aparitia unor
hotariri de stat care au un impact mai mare asupra comapniei decit asupra concurentilor, conditii
demografice nefavorabile, schimbarea ratelor pe pietele externe.
Pentru realizarea analizei SWOT a S.A.Orhei-Vit am efectuat un studiu referitor la punctele tari si
slabe din cadrul oragnizatiei, cit si oportunitatile si amenintarile externe care pot afecta organizatia,
tinind cont de piata pe care actioneaza intrepinderea si de mediul inconjurator.
Puncte tari
Exista titlu de proprietate asupra caldirilor si terenurilor ce deserves buna desfasurare
a activitatii;
Societatea respecta legislatia in vigoare cu privire la protejarea mediului;
Imagine favorabila societatii si produselor sale;
Experienta manageriala;
Coala
Proiect de an
Imbunatatirea profesionala a salariatilor;
Achitarea de polite de asigurare pentru bunurile societatii;
Clientii isi achita obligatiile la timp;
Are perspective de a creste export si pe alte noi piete
Puncte slabe
Intreprinderea poseda utilaje vechi, dar in numar mai mic
Insuficienta fondurilor de investitii si a fondurilor necesare achizitionarii resurselor
materiale;
Oportunitati
Cai de largire a liniei de produse pentru satisfacerea necesitatilor specifice ale
consumatorilor;
Cresterea fidelitatii clientilor;
Aparitia unor tehnologii noi de producere;
Patrunderea pe noi piete;
Gasire unor noi surse de aprovizionare
Amenintari
Concurenti cu produse similare si preturi mai avantajoase;
Dezastre si calamitati naturale;
Roada slaba din motive:de inundatii ,seceta,ploi ambundente
Baza de materie prima slab dezvoltata
Schimbarea permanenta a cerintelor clientilor fata de produs
Cresterea costurilor la materie prima,cit si la materiale.
Schimbari in politica externa, modificarea taxelor vamale si politicilor de comert.
Analiza SWOT ofera posibilitatea de a identifica masurile oportune pentru diminuarea punctelor
slabe, dar si eliminarile amenintarilor.De asemenea ofera informatii care ajuta la sincronizarea
resurselor si capacitatilor organizatiei cu mediul concurential in care opereza intreprinderea si ajuta
la identificarea competentelor de baza ale organizatiei
Coala
Proiect de an
3.2. Planul de aciuni
Analiza principalelor cai de crestere a profitului
Cresterea volumului desfacerilor reprezinta o cale importanta de crestere a rentabilitatii. Prin

cresterea volumului vanzarilor, cheltuielilor considerate fixe se vor repartiza asupra unei cantitati mai
mari de produse. Astfel se reduce costul pe unitatea de produs si, deci creste rentabilitatea activitatii
desfasurate.
Pentru cresterea volumului productiei vandute, S.A.Orhei-Vitar trebuie sa actioneze in

urmatoarele directii:
- mentinerea unor preturi accesibile la produsele pe care le desface, in comparatie cu preturile

practicate de firmele concurente;
- incheierea de contracte comerciale pe termen lung cu beneficiarii;
- patrunderea mai puternica pe piata externa cit si interna.
Un factor important care a dus la cresterea volumului productiei vandute a fost cresterea calitatii
productiei in functie de cerintele pietei. Imbunatatirea calitatii produselor duce la cresterea gradului
de utilitate si a rentabilitatii produselor pe piata interna, ceea ce are efecte pozitive asupra
producatorilor si beneficiarilor.
Realizarea unei productii de calitate inferioara are consecinte negative atat asupra intreprinderilor
producatoare, cat si a beneficiarilor.
Ridicarea calitatii produselor are loc atunci cand pretul in perioada curenta este mai mare decat in
perioada de baza, ceea ce arata o crestere a volumului sau au preturi de vanzare mai mari, cu
consecinte pozitive asupra ratelor economico-financiare ale firmei.
1)Cai privind reducerea cheltuielilor materiale
Se stie ca in economia de piata nivelul desfacerilor depinde de nivelul preturilor si ca nivelul

preturilor se formeaza pe piata in mod liber in functie de nivelul cererii si ofertei pentru produsul
respectiv. O crestere a ratei rentabilitatii se poate realiza mai ales prin reducerea costurilor pe unitatea
de produs.
Reducerea costurilor pe unitatea de produs trebuie sa fie obiectiv esential al conducerii oricarei firme,
deoarece numai asa firma poate sa fie competitiva. Realizarea acestui obiectiv cu conditia mentinerii
Coala
Proiect de an
nivelului calitativ al produselor, conduce la cresterea marjei pretului pe unitatea de produs si prin
aceasta la cresterea rentabilitatii intregii activitati desfasurate.
Ponderea principala in totalul cheltuielilor in cadrul firmei o detin cheltuielile materiale.
Pentru a reduce aceste cheltuieli intreprinderea ar trebuie sa actioneaze in urmatoarele

directii:
- aprovizionarea resurselor materiale de la cele mai avantajoase surse furnizoare;
- aprovizionarea acelor resurse care raspund cel mai bine caracteristicilor cererilor pentru consum;
- modernizarea proceselor tehnologice;
- reducerea consumurilor specifice;
- ridicarea calitatii fortei de munca;
- reducerea cheltuielilor de aprovizionare;
- aprovizionarea ritmica a materialelor, astfel incat sa evite rupturile de stoc;
- depozitarea si gestionarea adecvata a materialelor aprovizionate.
2)Cai privind reducerea cheltuielilor de personal
In conditiile economiei de piata, cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea
salariului mediu constituie o conditie de baza pentru asigurarea eficientei activitatii desfasurate.
Cresterea productivitatii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului productiei
si de crestere a rentabilitatii si competitivitatii produselor pe piata interna si externa.
Linia realizarii programului de aprovizionare, a modului de desfasurare a procesului de productie,

ceea ce are in vedere reducerea costurilor si a duratei ciclurilor de fabricatie, accelerarea ritmului
vanzarilor si incasarii contravalorii facturilor.
3)Cai privind accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante
Pentru accelerarea vitezei de rotatie,S.A.Orhei-Vitar trebuie sa actioneze in urmatoarele directii:
A. In stadiul aprovizionarii doreste sa actioneze pe doua cai principale:
- aprovizionarea cu materii prime sa se faca la timp;
- stocul de materiale, piese de schimb, obiecte de inventar sa fie redus la minimul necesar;
Coala
Proiect de an
In acest scop:
- aprovizionarea cu materiale trebuie sa se faca de la sursele cele mai apropiate cu putinta si cu

mijloacele de transport cele mai ieftine;
- trebuie sa se incheie la timp contractele de aprovizionare si sa se prevada termene precise de primire

a materiilor prime si materialelor pentru ca acestea sa asigure ritmicitatea si continuitatea procesului
de productie;
- evidenta materiilor prime si a materialelor in cadrul sectiilor, magaziilor si depozitelor trebuie sa fie
tinuta la zi, trebuie sa fie clara si sa dea posibilitatea semnalizarii situatiilor in care apar stocuri
excedentare de materiale sau a situatiilor consumarii stocurilor necesare pentru productie;
- trebuie sa se reduca pierderile de materiale prin imbunatatirea conditiilor de depozitare si pastrare a

materialelor, mecanizarea operatinilor de incarcare - descarcare, ridicarea calificarii personalului de
la magazii si depozite;
B. In stadiul productiei:
- trebuie sa actioneze pentru scurtarea ciclului de productie;
- reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale;
- mecanizarea lucrarilor cu volum mare de munca;
- perfectionarea proceselor si procedeelor tehnologice;
- organizarea rationala a aprovizionarii la locul de munca;
- imbunatatirea organizarii muncii prin folosirea completa a zilei de lucru;
- ridicarea calificarii personalului, intarirea disciplinei in munca;
- introducerea unor metode moderne de munca pentru scurtarea ciclului de fabricatie.
Aceste masuri pot contribui la reducerea ciclului de fabricatie, avand influente pozitive si in
reducerea consumurilor specifice. In acest scop mai sunt necesare si alte masuri, ca:
- reducerea la maximum a deseurilor si valorificarea superioara a acestora;
- reducerea la minimum a rebuturilor;
C. In stadiul desfacerii (vanzarii), caile principale se refera la:
Coala
Proiect de an
- cresterea ritmului desfacerii, ceea ce va determina reducerea de stocuri de produse finite;
- cresterea ritmului de desfacere presupune, pe langa o productie ritmica, si mecanizarea

transportului produselor finite la centrele de desfacere, incheierea la timp a contractelor de livrare pe
cantitati, calitati si termene precis specificate.
Accelerarea ritmului de incasare a produselor finite vandute are o importanta deosebita pentru
inceperea altui ciclu de fabricatie.
Pentru accelerarea ritmului decontarilor sunt necesare urmatoarele masuri:
- alegerea celei mai avantajoase forme de decontare;
- introducerea si tinerea de evidente clare si la zi a documentelor de decontare;
- accelerarea intocmirii documentelor;
- accelerarea predarii lor in termen la banca.
Coala
Proiect de an
3.2.1.Masuri de introducere a tehnicii noi si tehnologiilor de productie performante in procesul
de productie a intreprinderii
Peter Druker spunea caInovatia este instrumentul specific al intreprinzatorilor, mijlocul prin
care ei valorifica schimbarea ca o oportunitate pentru o alta afacere sau pentru alt serviciu.
Inovatia este considerata in general ca motorul principal al cresterii economice in economia globala
de astazi. Prin introducerea in practica a tehnicii si tehnologiilor noi se pot obtine produse cu
caracteristici de calitate de imbuntatite ,servicii de calitate superioara, procese de productie noi, mai
eficienete si mai ecologice, modele imbuntatite ale sistemului de management al afacerii, metode
moderne de management al fortei de munca.
Inovatie de proces este implemenatarea unei metode noi sau imbunatatite semnificativ de
productie(de exemplu noi procedee de fabricatie sau fluxuri tehnologice) sau unei metode noi de
livrare.Aceasta include noi schimbari semnificative in tehnici, echipamente tehnologice si/sau
software-ului.Rezultatul inovarii de proces trebuie sa fie semnificativ in ceea ce priveste:nivelul
productiei, calitatea produselor sau reducerea costului de productie si distributie.Obiectivele ale
inovarii procesului in cadrul intreprinderii sunt:
Cresterea volumului si a vitezei de productie;
Imbunatatirea procesului de productie;
Folosirea tehnologiilor noi;
Reducerea timpului de lansare pe piata;
Cresterea calitatii.
Pe parcursul ultimilor 3 ani la intreprinderea Orhei-Vitse observa un progres simtitor, pentru ca

capacitatile de productie sunt utilizate la maxim, astfel sporind volumul productie fabricate.Desi,
situatia la intreprindere este una buna, intotdeauna este o posibilitatea de extindere mult mai mare,
pentru a avea rezultate si mai bune.Dar sa nu uitam ca, utilajul vechi al industriei si lispa inlocuirii lui
cu cel noi, va face ca industria sa treaca printr-o perioada de stagnare.Dar inainte dea se lansa intr-un
nou proiect de producere orientat spre export,directia intreprinderii va fi necesar sa asigure ca
echipamentul sau corespunde exigentelor proceselor de fabricare.Spre exemplu, un utilaj care se
defecteaza foarte des, poate sa compromita in mod grav un process intreg de productie. Principalii
stimuli care provoca progresul productiei la intreprindere sunt:
Organizarea periodica a cursurilor de instruire si perfectionare a personalului atit lanivel
intern, cit si in cadrul institutiilor de invatamint specializat;
Continuarea lucrarilor de reconstructive, reutilare si montare a liniilor tehnologice a ltor sectii
de prelucrare a fructelor si legumelor.
Presiunea concurentiala obliga intreprinderile sa caute permanent solutii, care le permita o cit mai
buna pozitie pe piata, politica ce constituie conditia esentiala de existenta a intreprinderii.O privire
Coala
Proiect de an
mai atenta arata insa, ca nu toate intreprinderile promoveaza noul cu tot atita entuziasm.Astfel, la
orice intreprindere exista posibilitatea de perfectionare a procesului de productie prin implimentarea
strategiilor de productie.
In cadrul strategiilor functionale ale unei firme, strategia tehnolgica ocupa un loc major, ea a fost
chemata sa constituie suportul necesar asigurarii performantelor strategiei generice
adoptate.Strategia tehnologica are un puternic impact asupra activitatii rezultatelor obtinute de o
intreprindere, analiza acestui impact purtindu-se face sub raportul rolului si influentei asupra
activitatii intreprinderii, luata in ansamblul ei, sub raportul pozitiei concurentiale si sub raporul
structurei concurentei.Influenta strategiei tehnologice adoptate asupra ansamblului activitatii
intreprinderii se manifesta prin aceea ca in functie de felul tehnologiei si al evolutiei acesteia se
diferentiaza fazele caracteristice ale unei anumite piete de lansare, crestere, maturitate sau declin, si
in functie de acestea, nivelul performantelor tehnice si economice ale intreprinderii.O tehnologie bine
aleasa poate relansa o piata aflata in faza de maturitate sau declin, dupa cum folosirea unei tehnolgii
afecteaza pozitia concurentiala a intreprinderii.
Analistii si centrele de consultant strategica, considera tehnologia ca un factor determinant al
cresterii domeniului de activitate, al aprecierii maturitatii industriei sau al atractivitatii industriei.Un
rol important in evaluarea importantei pe care o acorda conducerea intreprinderii activitatii de
cercetare in domneniul elaborarii unor noi tehnologii si eficientei aplicarii acestora il poate avea
analiza situatiei factorilor strategico-tehnologici in cadrul intreprinderii.O astfel de analiza, propusa
de analisti, poate fi structurata pe citeva capitole mari cum sunt cele de :Investitii de cercetare si
studii, Pozitia concurentiala, Dinamica productiei, Dinamica tehnologiei, Dinamica competitivitatii si
Aprecierea generala, fiecare dintre aceste capitol
cuprinzind indicatori specifici cu aprecieri privind intensitatea, importanta pentru atingerea
succesului, existenta unor discordante strategice si prioritatea acordata indicatorului in cercetare.
Prin introducerea tehnologiilor de productie performante in procesul de productie, intreprinderea
urmareste urmatoarele scopuri:
Obtinerea pozitiei concurentiale superioare a intreprinderii pe piata;
Asigurarea rentabilitatii capitalului investit
Asigurarea satisfacerii cerintelor consumatorilor prin produse oferite la costuri cit mai
reduse;
Obtinerea unei rate mai mari a profitului;
Obtinerea unor produse mai competitive pe piata.
Asigurarea tehnologiei prin folosirea resurselor interne ale intreprinderii, presupune efectuarea de
investitii in cercetarea gasirii unor tehnologii noi sau pentru perfectionarea tehnologiilor
existente.Aceasta presupune existenta unui puternic compartiment de cercetare, capabil sa sa sigure
Coala
Proiect de an
prin rezultate obinute independent sub raport tehnologic si proprietatea asupra rezultatelor
cercetarilor.
Este cunoscut faptul ca strategia tehnologica reprezinta o component a strategii unei intreprinderi
productive sau de servicii.O dovada in favoarea lor este ca tehnologiile unor firme sunt foarte
scumpe, se schimba mai greu decit produsele care sunt oferite pe piata si de aceea achizitionarea si
valorificarae lor trebuie bine gindita.Astfel, pentru o valorificare mai buna a tehnologiilor existente
poate reprezenta un element de diferentiere foarte important si dificil de imitat in lupta concurentiala.
Este clar faptul ca odata ajunse pe piata, produsele care poseda o calitate joasa, in rezultat acestea
influenteaza negativ asupra profitabilitatii.Calitatea joasa inseamna cheltuieli in plus pentru
producator in gasirea si rectificarea defectelor.La fel, calitatea joasa poate sa aduca piederi pietei de
desfacere in legatura cu pierderea increderii din partea consumatorului.Indiferent de aceasta,
majoritatea producatorilor nu recunosc faptul ca exista alte mteode de marire a profitului, spre
exemplu lucrul sistematic asupra calitatii produsului, chiar si in cazul cind este considerata
satisfacatoare.Nivelul jos al calitatii produsului poate fi cauzat de modul de producere sau design-ul
produsului,etc.
Astfel ca, scopul principal al intreprinderii industriale producatoare in mare parte pentru export este
de a identifica necesitatile si dorintele consumatorilor straini, si numai apoi de a determina design-ul
confectionarii si livrarea produsului ce cuprinde toate aceste caracteristici.
Pentru o singura intreprindere sa constatat ca, in diferite perioade ale existentei sale actiunea de
promovare a noului este condusa cu o viteza diferita, care nu depinde neaparat cine este director in
momentul respectiv.Intre factorii principali care detrmina intreprinderea la un moment dat sa-si
diversifice productia si mai ales sa promoveze noul sunt:
Nevoia imperativa de a dezvolta sau macar pastra pozitia ocupata de intreprindere pe
piata.Aceasta este fara indoiala factorul cel mai important deoarece toate intreprinderile sunt
interesate sa-si pastreze pozitia ocupata si sa-si largeasca segmental detinut din piata.
Cererea pietei de a-si diversifica productia.Majoritatea intreprinderilor se preocupa de

diversificarea in domeniul pe care il stapinesc si doar rareori este vorba de o schimbare a
profilului.In general,intreprinderile par mai tentate sa isi diversifice produsele decit sa isi
diversifice tehnologiile de realizare a produselor.Sub aspectul cailor pe care intreprinderile le
aleg pentru diversificare, cel mai adesea se apeleaza la fortele interne pentru o diversificare a
produselor si la achizitii externe in rest, mai ales atunci cind este vorba de o schimabare a
profilului intreprinderii.
Coala
Proiect de an
Obligativitatea de a se alinia la normative impuse de guvern ,legislatie,cerinte
sociale.Normele cel mai frecvent modificate in ultii ani sunt sunt cele referitoare la protectia
mediului.Pe planul produselor oferite pe piata, normele de protectie ale mediului nu afecteaza
toate ramurile industrial
Nevoia de a face fata unei scaderi a ofertei sau scumpiri a materiilor prime.Este vorba in
primul rind de scumpirea energiei, care a obligat intreprinderile sa isi schimbe atit
tehnologiile, cit sa isi reproiecteze produsele.
Introducerea pe piata a unui produs nou este o actiune strins legata de activitate de inovare tehnica.In
faza de lansare, vinzarile sunt scazute, consumatorii fiind sceptici, ei testeaza acum noul
produs.Costurile per ansamblu fiid ridicate, firma inregistreaza pierderi financiare ale
produsului.Daca produsul prezinta un grad mare de noutate, in aceasta faza concurentii sunt putini
sau inexistenti, preturile de vinzare practicate pot fi ridicate,datorita elasticitatiiscazute a cererii in
raport cu produsul.
Un produs nou este orice bun, care prezinta elemente de noutate in oricare de elementele sale
componente.Un produs perceput din perspectiva producatorului, este nou atunci cind il lanseaza pe
o piata noua sau atunci cind inlocuieste un alt produs, iar din cea a consumatorului cind apare o
noua marca, noua prezentare sau un produs total nou, necunoscut inca.
Experienta arata ca inovatiile veritabile sunt destul de rare, cele mai multe sunt versiuni ale
produselor existente si se caracterizeaza mai putin prin noutatea lor tehnica, decit printr-o noua
forma de prezentare, conditionare sau o noua combinare a formulelor existente.Introducerea
inovatiilor in cadrul intreprinderii solicita mari cheltuieli si riscuri, dar poate fi si profitabila.
Pentru ca produsul nou sa aiba un succes remarcabil, trebuie sa ofere beneficii superioare
consumatorilor, beneficii care trebuie sa indeplineasca niste conditii:
Sa fie importante pentru consummator ;
Sa fie unice-consumatorul trebuie sa creada ca nici un alt produs nu i-l mai ofera;
Sa fie sensibile-produsul sa nu poata fi plagiat de actre concurenti;
Sa fie vandabile-produsul sa fie la un pret accesibil pentru comparator.
Respectarea lor conduce la obtinerea unui prous cu valoare superioara recunoscuta de consumator
prin cumpararea sa de pe piata, produs care este rezultatul activitatii comportamentului de cercetare
dezvoltare ce foloseste propriile resurse.
Trasatura cea mai importanta o reprezinta conditia, ca tehnologia sa permita procesului tehnologic sa
decurga in conditii economic avantajoase.Justificarea cerintei rezida in faptul ca o societate
comerciala, sediul desfasurarii oricarui proces tehnologic, functioneaza cu scopul de a produce venit,
nu doar cu acela de a consuma resurse si a oferi locuri de munca a oamenilor.Un moment important
Coala
Proiect de an
este utilitatea sociala, adica daca produsul nu este chiar atit de solicitat pe piata sau este la un pret
neavantajos pentru consumator, sau la o calitate necorespunzatoare, atunci in zadar se va vorbi despre
el in termini de proces tehnologic, si va fi necompetitiv pe piata, de aici putem concluziona faptul, ca
utilajul trebuie valorificat la maxim posibil pentru a obtine rezulatate foarte bune.
3.2.2.Masuri de perfectionare a organizarii procesului de productie si reducerii ciclului de

productie.
Asigurarea unei structuri de productie si conceptie rationala are loc in doua situatii :
In momentul proiectarii intreprinderii;
In momentul functionarii intreprinderii in functie de modificarile care survin in
nomenclatorul de produse, in tehnologiile de fabricatie sau in organizarea productiei si a
muncii.
Structura de productie si conceptie a intreprinderii poate fi perfectionata printr-un anasamblu de

masuri adoptate pentru atingerea acestui obiectiv:
Cresterea ponderilor verigilor de productie(sectii,ateliere) specializate, organizate dupa
principiul obiectului de fabricat;
Asigurarea adincirii specializarii productiei si extinderea cooperarii dintre acestea;
Cresterea ponderii volumului de produse sau de lucrari executate de verigile de productie
de baza;
Optimizarea gradului de marime a verigilor de productie si asigurarea proportionalitatii
dintre capacitatile de productie;
Sistematizarea firmei in sensul unei zonari teritoriale corespunzatore.
Eficienta activitatii de perfectionare a structurii de productie si conceptie a intreprinderii poate fi

apreciata printr-un complex de indicatori,ar fi:
Volumul, continutul si directia transporturilor interne;
Numarul, felul si locul de amplasare a depozitelor;
Numarul de angajati din administratie si aparatul functional;
Durata medie de fabricatie;
Gradul de continuitate a fluxului tehnologic de materiale si de angajati.
Perfectionarile aduse in timp structurii de productie si conceptie a intreprinderii trebuie sa se reflecte

in imbunatatirea acestor indicatori de apreciere a eficientei masurilor luate.
Coala
Proiect de an
Reducerea duratei ciclului de productie prezinta o importanta sarcina economica deosebita,
intrucit influenteaza principlalele activitati economice a intreprindererii industrial, asigurind in mod
direct reducerea stocurilor de productie neterminata si imbunatatirea utilizarii mijloacelor
circulante.Activitatea de reducere a ciclului de productie trebuie sa fie indreptate atit in directia
reducerii perioadei de productie, cit si in directia lichidarii sau a reducerii la maxim a intreruperilor
de orice fel.
Caile de reducere a ciclului de producere,pot fi sistematizate astfel:

1) Reducerea perioade de productie, in cadrul acesteia a duratei operatiilor tehnologice se poate
realiza prin:introducerea tehnicii noi, modernizarea tehnologiei de fabricatie, automatizarea,
robotizarea si cibernetizarea proceselor de productie, dotarea intreprinderii cu sisteme, module si
celule flexibile, perfectionarea oraganizarii spatiale si in timp a productiei, rationalizarea
proceselor de munca in lumina cerintelor ergonomice;
2) Timpul de pregatire-incheere poate fi redus sau chiar eliminat efectuind operatiile respective in
perioadele de intreruperi-determinate de zilele nelucratoare sau in schimburile cind nu se
lucreaza.De asemenea introducerii metodei de prelucrare in grup a pieselor si folosire unor
reglari tip si universal pot sa conduca la diminuarea volumuli de munca necesar pentru
efectuarea lucrarilor de pregatire-incheiere;folosirea unor mijloace mecanizate si automatizate de
efectuare a operatiilor de control, fara a se neglija aplicarea metodelor statistice de control al
calitatii bazate pe calculul probabilitatii, introducerea si extinderea autocontrolului.
3) Operatiile de transport intern, de asemenea pot fi reduse ca durata prin optimizarea fluxurilor de
transport in cadrul intreprinderii si asectiilor de productie, folosirea unor mijloace de transport cu
viteze si capacitate sporite, mecanizarea operatiilor de manipulare a incarcaturilor.
4) Durata proceslor naturale poate fi redusa prin inlocuirea acestora cu procese tehnologice
avansate.Asa, de exemplu uscarea naturala a proceselor de vopsire poate fi inlocuita cu uscarea
cu curenti de inalta frecventa in cimp de inductie, ceea ce face ca, paralel cu reducerea duratei
acestor operatii, sa se realizeze si o imbunatatire a calitatii uscarii.
5) Durata intreruperii interoperatii se poate scurta prin adoptarea unor masuri de imbunatatire a
organizarii productiei si a muncii, actionindu-se in special in directia organizarii in flux a
fabricatiei, in mod deosebit a liniilor in flux continuu cu tact reglementat.
6) Imbunatatirea aprovizionarii tehnico-materiale care contribuie la reducerea intreruperilor, datorita

lipsei de materii prime, la disparitia intirzierilor datorita absentei ritmului.
Coala
Proiect de an
Managementul aprovizionarii este o componenta a functiei comerciale a intreprinderii, care asigura
echilibrul intre necesitatile de productie si disponibilul de resurse tehnice si materiale ce trebuie
asigurat de intreprindere.In domeniul aprovizionarii material, intreprinderea isi stabileste necesarul
de materii prime, combustibili material, energie din tara si din import, cu termene de livrare si
strabileste stocurile de productie, incheie contracte economice cu diversi furnizori, efectueaza
receptia bunurilor aprovizionate si depozitarea acestora.
In intreprindere compartimentul aprovizionarii are o pozitie importanta, aceasta determinind
capacitatea de lucru pe care o va avea intreprinderea.Cit de eficient si la timp va fi intreprinderea
aprovizionata cu material si productie de destianatie tehnico-industriala, cu atit aceasta va prospera si
procesul de productie nu va fi necesar de stopat.
In ansamblu reducerea ciclului de productie reprezinta un puternic factor de crestere a productivitatii

muncii, de reducere a costurilor de productie si de crestere a rentabilitatii.
In cadrul cailor de reducere a ciclului de productie se situeaza pe primul plan, organizarea productiei
in flux, care contribuie in mod direct la reducerea intreruperilor in procesul de productie oraganizarea
executarii in timp a operatiilor dupa timpul de imbinare in paralel sau paralel succesiv, care
contribuie la reducerea ciclului tehnologic, folosirea schimburilor nelucratoare pentru efectuarea
operatiilor de control, reglare si reparare a utilajului, asigurind prin aceasta reducerea intreruperilor
in functionarea intreruperilor in functionarea utilajelor pentru executarea acestor operatii.
In urma anlizei eficientei micsorarii duratei ciclului de productie se observa urmatoarele:
Utilizarea mai rationala a resurselor materiale si umane intreprindere;
Reducerea stocurilor de productie neterminata;
Imbunatatirea utilizarii mijloacelor circulante.
Reducerea duratei ciclului de productie pe baza implemenatarii celor mai noi cuceriri in domeniulm
tehnicii, tehnologiei, si organizarii productiei denota intotdeauna o mai buna folosire a fortei de
munca, a masinilor, utilajelor si suprafetelor de productie, cresterea productivitatii muncii si sporirea
eficentei economice.
Coala
Proiect de an
Coala
Proiect de an
Coala
Proiect de an
Coala
Proiect de an

Management Financiar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Financiar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Capitolul I.Analiza generala a activitatii intreprinderii S.A.Orhei-Vit

1.2 Scurt istoric.

1.3 Aprecierea structurii organizatorice.

1.4 Caracteristica produselor,marfurilor sau serviciilor prestate

1.5 Caracteristica furnizorilor i zonei de materie prim

1.6 Caracteristica clienelor i pieelor de desfacere ..

1.7 Aprecierea n dinamic a principalilor indicatori economico-financiari

Capitolul II. Analiza profitului si rentabilitatii la intreprindere

2.1. Analiza comparativ a profitului pin la impozitare.

2.2. Analiza comparativ i factorial a profitului operaional.

2.3. Analiza comparativ i factorial a profitului brut.

2.4. Aprecierea repartizrii profitului, povara fiscal

2.5. Relevarea rezervelor de sporire a profitului

2.6. Esenta economica si rolul rentabilitatii.

2.7. Apreciere rentabilitatii productiei si produselor.

2.8. Aprecierea rentabilitatiii veniturilor totale si din diferite activitati.

2.9. Aprecierea rentabilitatii vinzarilor

2.11. Analiza factoriala a rentabilitatilor

2.12. Aprecierea pragului de rentabilitate:riscul operational..

Capitolului III. Recomandarea msurilor de imbuntire

3.1. Analiza SWOT

3.2. Planul de aciuni.

Sistemul de indicatori, cercetai n cadrul analizei activitii economico-financiare a activitilor de

Indeplinind o dubla functie de diagnoza si reglare,analiza economico-financiara constituie un

Participarea la diferite expozitii prestigioase de produse alimentare i buturi, cum ar fiAlimentaria

Adunarea general a acionarilor

Sortimentul produselor Orhei-Vit este variat, cuprinznd peste 150 de unitai:

Astazi sunt disponibile urmtoarele categorii de semifabricate:

Gem si dulceata, Brix 61-62% sortiment divers.

Pireu pentru copii de 5 luni, de diverse arome

1.6 Caracteristica clienilor i pieelor de desfacere

Costul vnzrilor; 153923130 187661561 121.9

Profitu brut 62078481 77792342 125.31

Profit operaional 1273032 14106458 1108.09

Profit net 10274987 1442927 14.04

Profit pn la impozitare 10274951 6273040 61.05

Cifra de afaceri 243026797 279504926 115.009

Total active 334617438 380234156 113.63

Active pe termen scurt 137971486 177440058 128.6

Capital propriu 185140172 186274994 100.6

Datorii pe termen scurt 46802246 82737241 176.78

Lichiditatea general 2.94 2.14 72.78

Rentabilitatea vnzrilor 4.22 5.04 119.43

Rentabilitatea 5.54 3.36 60.6

Observm o cretere a venitului din vnzri cu aproximativ 23 % fa de anul

Vedem o tendin de cretere a profitului brut cu 25 % fa de anul precedent. Aceast

Dup analiza coeficientului de lichiditate putem spune c n cazul dat ntreprinderea

Din rentabilitile studiate observm o majorare doar la rentabilitatea vnzrilor, aceasta

2.1. Analiza comparativ a profitului pin la impozitare

Profit (pierdere) din activitatea operaional-reprezint diferena dintre veniturile icheltuielile ob

Indicatori 2011 2012 Abat. Abat.

2.2. Analiza comparativ i factorial a profitului operaional

Analiza comparativa a profitului operational

Alte venituri 4455749 4014350 -441399 90,09

Analiza factoriala a profitului operational

Venit din vnzri 215481838 264748583 49266745 122,86

Alte venituri 4455749 4014350 -4441399 90,09

Calculul influentei factorilor cu ajutorul metodei abaterilor absolute:

Determinarea gradului de influenta a modificarii RAO asupra modificarii PO

2.3. Analiza comparativ i factorial a profitului brut

Analiza comparativa a profitului brut

2011 2012 Abat. Abat.

1)Rvv=PB/VV1=PB/VV TA/TA=TA/VV * PB/TA=Rnn * Rapb

2)Rf= PN/CP 11=PN/CP * TA/TA * VT/VT=TA/CP * VT/TA * PN/VT=MCP * rot. activ. * VT

3)Rf=PN/CP * 1 1=PN/TATA/TA PPI/PPI =TA/CP PPI/TA* PN/PPI=Mcp * rentab.act*P/PN