TEZA

Profit și rentabilitate: problemele estimării și optimizării, impactul

asupra dezvoltării economice a întreprinderii

Chișinău 2017
 Plan –model al proiectului la finanțe și bănci cu tema:

” Profit și rentabilitate: problemele estimării și optimizării, impactul asupra

dezvoltării economice a întreprinderii”
Introducere……………………………………………………………………………...………..3

Prezentarea generală a S.A. ”Franzeluța” …………………………………………………….5

Capitolul I. Bazele teoretice privind profitul și rentabilitatea întreprinderii………………..8

1.1 Profitul - principalul indicator al activității economice al întreprinderii…………….8

1.1.1 Noțiunea, natura și funcțiile profitului………………………………………….8
1.1.2 Formele profitului. Masa și rata profitului .......................................................12
1.1.3 Formarea și repartizarea profitului...................................................................15
1.2 Rentabilitatea – indicator al eficienței economice a activității întreprinderii………18
1.2.1 Noțiunea de rentabilitate și importanța analizei…………………...…………18
1.2.2 Tipuri de rentabilitate…………………………………………………………..20
1.3 Factorii economici ce influențează mărimea profitului și rentabilității……………..22
Capitolul II. Analiza economico – financiară a întreprinderii S.A. ”Franzeluța”…………24
2.1 Analiza și dinamica profitului…………………………………………………………24
2.2 Analiza și dinamica rentabilității……………………………………………………...31
Concluzii………………………………………………………………………………………...39
Bibliografie……………………………………………………………………………………...40
Anexe…………………………………………………………………………………………….41

2
 Introducere
Actualitatea temei. În condiţiile economiei de piaţă problemele ce ţin de determinarea
rezultatelor financiare realizate de agenţii economici şi de analiza acestora, se consideră a fi
actuale, deoarece fiecare unitate economică tinde spre obţinerea şi maximizarea profitului, şi nu
spre activarea în pierderi. Respectiv, este necesar de a duce o contabilitate strictă şi corectă a
rezultatelor obţinute (profitului/pierderii), pentru ca să fie posibilă analiza acestora, care va
permite stabilirea influenţei factorilor asupra profitului/pierderii, relevarea şi mobilizarea
rezervelor de sporire a profitului şi a rentabilităţii, existente la întreprindere.
Integrată în activitatea de conducere a firmei – indiferent de forma de proprietate, analiza
economico-financiară constituie un instrument a cărui utilitate este validată pe deplin de teoria,
dar în special de practica economică.
Prin esența ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercită și de
domeniul pe care îl vizează, implică cunoașterea temeinică a situației date, a întregului complex
de cauze și factori care o determină, fapt care se realizează prin intermediul analizei economico –
financiare.
Abordarea întregii problematici este subordonată cerințelor managementului intern al
întreprinderii, care trebuie să asigure utilizarea eficientă a întregului potențial de care dispune în
vederea sporirii rentabilității.
Un rol important în vederea realizării sarcinii date îi revine analizei activităţii economico-
financiare, cu ajutorul căreia se elaborează strategiile şi tacticele de dezvoltare a unităţilor
economice, se argumentează planurile şi deciziile conducerii, se efectuează controlul îndeplinirii
lor, se evaluează rezultatele financiare a întreprinderilor, subdiviziunilor acestora, se determină
nivelul rentabilităţii atins în perioada de gestiune analizată şi, prin urmare, se descoperă rezervele
de sporire a eficienţei activităţii economico-financiare a întreprinderii.
Scopul lucrării. Teza dată este scrisă în vederea atingerii anumitor scopuri bine
determinate. Scopul acestei lucrări deasemenea este definirea strictă a profitului și rentabilității
pentru întreprindere, însoţită de analiza minuţioasă a datelor cu privire la analiza dinamicii şi
structurii profitului și rentabilității din activitatea financiară a întreprinderii.
Prin urmare, obiectivele prezentei lucrări sunt următoarele:
 studierea bazelor teoretice şi practice ale analizei rezultatelor financiare a unităţilor
economice;
 studierea bazelor teoretice şi practice ale analizei indicatorilor de rentabilitate ale
întreprinderilor;
 expunerea conţinutului economic al rezultatelor financiare și al indicatorilor de
rentabilitate;
 familiarizarea cu funcţiile principale, exercitate de rezultatul financiar al întreprinderii;
 descrierea importanţei şi necesităţii indicatorilor de rentabilitate și rezultatelor financiare
pozitive;
 prezentarea tuturor sarcinilor şi surselor informaţionale ale analizei rezultatelor
financiare;
 familiarizarea cu tehnici (modele) de analiză a rezultatelor financiare și a indicatorilor de
rentabilitate, utilizate în practica mondială, inclusiv în Republica Moldova;
 aplicarea tehnicilor de analiză a rezultatelor financiare și indicatorilor de rentabilitate în
practică;

3
  efectuarea calculelor necesare referitoare la determinarea mărimii indicatorilor de profit,
și rentabilitate, studierea acestor indicatori în structură şi în dinamică, precum şi analiza
factorială a lor, folosind datele practice ale S.A. ”Franzeluța”;
 argumentarea necesităţii cercetării temei prezentate în lucrare.

Am abordat tema dată, deoarece consider că analiza profitului și rentabilității este absolut
necesară pentru toți producătorii indiferent de activitatea pe care o desfășoară, aceasta sporind
capacitatea de înțelegere a complexității fenomenelor economico – financiare.
Este necesar de menţionat, că pentru atingerea scopurilor prezentei lucrări, descrise mai
sus, se vor folosi raportul anual al Societăţii pe acţiuni Combinatul de panificaţie din Chişinău
„Franzeluţa” pentru anii 2015 – 2016.
Referindu-ne la structura tezei, aceasta cuprinde introducerea, 2 capitole divizate în alte
subteme şi încheierea, inclusiv concluzii și anexe.
În capitolul I se reflectă prezentarea concepţiei economice a profitului și rentabilității în
condiţiile economiei de piaţă. Aici se conţine informaţia privind definirea, natura, funcţiile
profitului. La fel și despre definirea, tipologia indicatorilor de rentabilitate, factorii ce
influențează asupra indicatorilor nominalizați.
Capitolul II conţine date privind analiza profitului și al indicatorilor de rentabilitate
obţinute de S.A. ”Franzeluța” în anii 2015 – 2016. Aici este efectuată analiza factorială a
indicatorilor nominalizaţi.
La elaborarea aceste lucrări, în principiu am folosit diverse acte normative ,deasemnea
unele idei au fost preluate din manualul „Analiza rapoartelor financiare” , ”Teorie economică”
etc.
Deci putem spune că lucrarea ” Profit și rentabilitate: problemele estimării și optimizării,
impactul asupra dezvoltării economice a întreprinderii” este o sinteză a afirmaţiilor teoretice,
precum şi aplicarea practică a acestora. Lucrarea nu este altceva decât încercarea de a contura și
asigura înțelegerea noțiunii de rentabilitate și a elementului principal care stă la baza asigurării
ei, profitul.

4
Prezentarea generală a S.A. ”Franzeluța”
Combinatul de panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” a fost înregistrat ca Societate pe
acţiuni de către Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Justiţiei la 12 septembrie 1995,
numărul de înregistrare 10405656.
Temelia industriei de panificaţie a fost pusă în primii ani după cel de-al II-lea război
mondial. Pînă la începerea procesului de mecanizare a industriei de panificaţie din republică, în
cele 42 de brutării existente, procesele tehnologice erau executate manual. Anul 1947 marchează
începutul campaniei de construcţie a unor noi întreprinderi şi de modrnizare a celor existente.
Astfel, în acest an, este dată în exploatare în Chişinău prima fabrică de pîine, în baza unei
brutării particulare renovate.
Din anul 1959,odată cu intrarea în funcţiune a unor noi linii mecanizate,se declanşează o
altă campanie de reconstrucţie şi reutilare tehnică, la fabrica de pîine nr.1,capacitatea de
productivitate atingînd cota de 50 tone în 24 ore. La 24 februarie 1960, prin asocierea
organizaţiilor de profil din capitală, a fost creat Combinatul de panificaţie. Fondarea acestuia a
dat posibilitatea centralizării serviciilor, organizării unui birou de comandă, ce determină
cantitatea şi tipul produselor pentru fiecare subunitate în parte pe baza solicitărilor din partea
clienţilor. Trecerea la regimul de autofinanţare a contribuit la mărirea volumului de producţie şi
la lărgirea gamei sortimentale.
Automatizarea intensivă în anii 70 a proceselor de fabricare a devenit direcţia prioritară,
avînd drept efect îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi ridicarea eficienţei de producţie. Astfel,
în baza introducerii tehnologiilor progresiste au fost mecanizate procesele de depozitare,
transportare şi dozare a materiilor prime, modul de preparare şi dospire a aluatului, coacerea
pîinii. În urma înlocuirii vechilor cuptoare cu alte noi de tip tunel, cu încălzire electrică, a devenit
posibilă şi crearea la toate întreprinderile a unui mediu de muncă adecvat din punct de vedere
ecologic.
Ca urmare a reconstrucţiilor succesive a fabricilor nr.1 şi nr.4, precum şi a construirii
noilor fabrici nr.2,nr.3 şi fabricii de paste făinoase,combinatul a devenit o întreprindere modernă
a industriei de panificaţie din Republica Moldova. La 1 iulie 1999, combinatul devine
întreprindere de arendă, iar de la 15 august 1995, ”Franzeluţa” este transformată în societate pe
acţiuni cu proprietate mixtă, 56% din capitalul statutar constituind aportul statului.
În anul 2001 a fost pusă temelia organizării reale a întreprinderii,conform cerinţelor
internaţionale de calitate, care a dat posibilităţi mai mari în vederea exportului şi eficienţei
activităţii întreprinderii. Această temelie se numeşte ISO 9001-2000-sistem de management al
calităţii şi sistemul „20 de Keys” - sistem de îmbunătăţire continuu a calităţii.
Toată producţia este certificată în Sistemul Naţional de Certificare al Departamentului
„Moldova-Standart” şi de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, ceea ce contribuie la
protecţia intereselor consumatorilor şi alegerea justăa lor.
S.A.”Franzeluţa” pentru calitatea produselor fabricate a fost decorată cu următoarele
premii internaţionale:
 „International Gold Star for Quality”,Elveţia,Geneva,1999
 „International Platinum Star for Quality”,Spania,Madrid,2000
 „Arch of Europe for Quality and Technology Diamond Category”,Germania,2001

S.A.”Franzeluţa”este specializată în fabricarea, comercializarea cu ridicata şi cu amănuntul a

diverselor sortimente de produse de panificaţie, patiserie, cofetărie şi a pastelor făinoase. Gama
sortimentală a produselor prezintă un diapazon larg.S.A. ”Franzeluţa” propune un sortiment de
peste 600 de produse, care include pîine şi produse de panificaţie, produse de patiserie, paste
făinoase, bioxid de carbon. Trebuie de meniţionat faptul că sortimentul de produse permanent se
reînnoieşte. Numai în anul 2007 au fost introduse mai bine de 90 de feluri de produse noi, ceea
5
ce vorbeşte despre lucrul peramanent în domeniul perfecţionării sortimentului. În viitor se
prevede continuarea cu aceleaşi ritmuri a acestui lucru, îmbunătăţirea produselor cu diferite
adausuri, ce sporesc valoarea nutritivă a lor. Ingredientele naturale folosite la prepararea
produselor, condiţiile igienice de păstrare şi de utilizare a materiei prime protejează
consumatorul, oferindu-i totodată posibilitatea de a a alege. Pe lîngă aceasta S.A.”Franzeluţa”
produce utilaj experimental şi diferite construcţii metalice.
Principiile de activitate a întreprinderii S.A.”Franzeluţa presupune 4 politici de bază:
 Politica de produs
 Politica de preţ
 Politica de distribuţie
 Politica de promovare
Politica de Produs
Sortimentul S.A.”Franzeluţa” poate fi grupat în 5 grupe generale de produse:
 Pîine şi produse de panificaţie
 pâine din secară
 pâine din făină de grîu de calitatea II (masa > 500 g)
 pâine din făină de grîu de calitatea I (masa > 500 g)
 pâine din făină de grîu de calitatea superioară (masa > 500 g)
 produse de patiserie din făină de grîu de calitatea II (masa <= 500 g)
 produse de patiserie din făină de grîu de calitatea I (masa <= 500 g)
 produse de patiserie din făină de grîu de calitatea superioară (masa<= 500g)
 covrigei
 produse de cozonac
 pesmeţi, friganele, pîiniuţă uscată
 pâine şi produse de panificaţie dietice
 pateuri, gogoaşe, plăcinte

 Produse de cofetărie
 turte dulci
 biscuiţi
 torte
 napoletane
 prăjituri
 checuri
 rulade
 dulciuri orientale
 ciocolată şi produse din ciocolată

 Produse de paste făinoase

 fidea
 tăiţei
 paste făinoase figure
 cornişoare

 CO2
 Alte produse

6
 Atributele produsului constituie acele caracteristici ale produsului care îl fac atractiv
pentru client şi care trebuie permanent studiate şi îmbunătăţite: calitatea, design-ul, ambalajul,
marca, dimensiunile, culoarea.
Calitatea înaltă este preţuită de cumpărători şi contribuie la sporirea imaginii produselor
în lupta concurenţială. Prosperitatea vînzărilor depinde direct de ridicarea calităţii produselor.
Reputaţia S.A.”Franzeluţa” este anume calitatea înaltă a produselor. Sarcina Secţiei de
aprovizionare este de a asigura achiziţiile de materie primă de înaltă calitate. Este necesar de
diversificat comenzile de materie primă: pentru export şi pentru piaţa internă, pentru covrigi şi
paste făinoase.
Ambalajul îndeplineşte 2 funcţii: de protecţie şi de promovare. Protecţia este necesară şi
esenţială pentru majoritatea produselor. Ambalajul este ”vînzătorul mut” al produsului.
Politica de Preţ
Formarea preţurilor este un proces destul de dificil, întrucît trebuie să se ţină cont de
interesele contradictorii ale producătorului şi consumatorului, să se găsească soluţii de
compromises pentru ambele părţi. Preţurile se determină, de regulă, astfel încît să acopere
cheltuielile de producţie, distribuţie, vînzare. Principala sarcină a politicii de preţ este asigurarea
profitabilităţii producţiei şi cererea produsului pe piaţă.
Un preţ aparte la produsele de cofetărie, paste făinoase şi covrigărie au clienţii din grupa
Distribuitori şi reţeaua ”Metro” ,avînd reducere de la 0,8% pînă la 5% de la preţul de bază,
îndeplinind anumite condiţii de volume de realizare. Contractele de distribuţie sunt încheiate
doar cu persoane de încredere care au arătat pe parcursul anilor îndeplinirea totală a
obligaţiunilor contractuale.
Politica de distribuţie
Politica de distribuţie prezintă activitatea care generează canalele de distribuţie către
client şi metodele de comunicare cu clienţii. Principalele volume de vînzări se efectuează pe
piaţa municipiului. Magazinele specializate a S.A.”Franzeluţa” îndeplinesc nu numai rolul de
realizare a producţiei, ci şi rolul de promovare, recepţionare a modificărilor pe piaţă, crearea
imaginii firmei.
Distribuitorii sunt intermediarii între Combinat şi consumatori. Prin intermediul lor
produsele sunt realizate pe teritoriul Republicii. S.A."Franzeluţa" colaborează cu peste 2000
clienţi din Chişinău şi Republică. Analiza efectuată demonstrează, că 75% din producţie se
comercializează în Chişinău şi 25 % în Republică.
Produsele sunt cunoscute şi peste hotarele republicii. Geografia largă a livrărilor–
Germania, Canada, Italia, USA, Grecia, Portugalia, România, Estonia, Irlanda caracterizează pe
deplin succesul de care se bucură produsele. Exportul producţiei este în permanentă creştere.
Politica de promovare
Politica de promovare cuprinde:
● publicitatea - activităţile de prezentare şi promovare a produselor;
● promovarea vînzării - totalitatea modalităţilor de a atrage cumpărătorii;
● relaţiile cu publicul - realizări în mass-media sau de persoane responsabile;
● vînzările - demonstraţii vînzări, târguri, expoziţii.

7
 Capitolul I. Bazele teoretice privind profitul și rentabilitatea întreprinderii
1.1 Profitul - principalul indicator al activității economice al întreprinderii

1.1.1 Noțiunea, natura și funcțiile profitului

Obținerea profitului joacă un rol important în stimularea dezvoltării producerii. Profitul
acționează ca categorie economică, indicator de performanță, un punct de reper, un instrument de
calculare a venitului net al societății, sursa de formare a diferitelor mijloace. Profitul reflectă
totalitatea relațiilor implicate în formarea și distribuția venitului național.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul profit îşi are originea din latinescul „proficere”
care semnifică a progresa, a da rezultate și care, treptat, a dobândit semnificația de a aduce
beneficiu, celui care îşi asumă riscul plasării unor sume de bani într-o afacere sau alta.
Rezultatul financiar al activității întreprinderii se caracterizează prin suma profitului
(pierderilor) și a nivelului rentabilității obținute. În sens mai restrâns, profitul este ” câștigul
obținut de întreprinzător pentru riscul de a pierde capitalul investit”. În sens mai larg, profitul
reprezintă componenta principală a avuției unei societăți și reflectă atât performanța
întreprinderii, cât și capacitatea firmei de a reinvesti sau de a acorda dividente.
Profitul reprezintă depășirea veniturilor câștigate de întreprindere asupra consumurilor și
cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de întreprinzător. Cantitativ, profitul (pierderea)
se determină astfel:
Profitul (pierderea) = Venituri - Consumuri și cheltuieli (1.1)

Cu cât este mai mare valoarea veniturilor cu atât va fi mai ridicată mărimea profitului, și
invers, creșterea valorii consumurilor și/sau cheltuielilor duce la diminuarea mărimii profitului.
În practica contabilă și analitică autohtonă, în conformitate cu prevederile Standartului
Național de Contabilitate 5 ”Prezentarea rapoartelor financiare” sunt utilizate următoarele
noțiuni ale profitului:
Profitul brut (pierderea globală) reprezintă profitul (pierderea) obșinut din vânzarea
produselor, mărfurilor și serviciilor prestate și se determină ca diferența dintre veniturile din
vânzări și costul vânzărilor.
Profitul (pierderea) din activitatea operațională reprezintă diferența dintre veniturile și
cheltuielile obținute de întreprindere din activitatea de bază, determinată de statutul acesteia.
Profitul (pierderea) din activitatea de investiții este diferența dintre veniturile și
cheltuielile obținute de întreprindere din operațiunile ce țin de mișcarea activelor pe termen lung.
Profitul (pierderea) din activitatea financiară reprezintă diferența dintre veniturile și
cheltuielile aferente operațiunilor legate de modificările în mărimea și structura capitalului
propriu și mijloacelor împrumutate.
Profitul (pierderea) din activitatea economico-financiară este rezultatul financiar obținut
de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din operațională, de investiții și financiară.
Profitul (pierderea) excepțional este diferența dintre veniturile și cheltuielile apărute ca
rezultat al evenimentelorbși operațiunilor excepționale neprevăzute.
Profitul (pierderea) până la impozitare este profitu (pierderea) obșinut de întreprindere în
cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activități și rezultatul excepțional. Profitul
(pierderea) până la impozitare este numit profit (pierdere) contabil.
Profitul net (pierderea netă) este profitul (pierderea) care rămâne la dispoziția
întreprinderii după calcularea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit și se
determină ca diferența dintre profitul (pierederea) până la impozitare și cheltuielile (economiile)
privind impozitul pe venit.

8
 Figura 1.1.1. Modelul structural al formării indicatorilor profitului
Sursa: Analiza rapoartelor financiare
O întreagă istorie de la fiziocraţi încoace a tratat numeroase aspecte privind originile
profitului,sursele lui de formare,formele de manifestare şi modalităţile de însuşire. Deosebim
patru curente teoretice de concepere a profitului:
1. Profitul – recompensa (remunerarea) factorului de producție capital sau a mai
multor factori de producție;
2. Profitul - rezultat al activității economice;
3. Profitul – venit rezidual;
4. Profitul – munca însușită gratuit de cei care posedă capital, pe seama celor care își
închiriază (vând) capacitatea de muncă.
Mercantiliștii s-au ocupat și de analiza profitului. Ei vedeau izvorul profitului în sfera
circulației. În concepția mercantilistă nu orice circulație este izvorul profitului comercial, ci
numai circulația dintre state, comerțul exterior, întrucât numai el sporește cantitatea de metal
prețios din țara respectivă.
Adam Smith considera profitul ca un zăcământ din profitul muncii muncitorului, un
produs al muncii neplătite, dar care se cuvine în mod natural capitalistului, ca o plată pentru
serviciul capitalului. El respinge afirmația conform căreia profitul este salariul capitalistului,
precizând că salariul și profitul sunt categorii economice generate de legi diferite, că mărimea
profitului nu depinde de cantitatea de muncă cheltuită de capitalist, ci de mărimea capitalului
acestuia. În schimb beneficiul întreprinzătorului este reprezentat ca fiind o recompesă pentru
riscul și efortul său.
David Ricardo a afirmat în mod clar ideea că izvorul originii profitului îl constituie o
parte din munca muncitorului, care este însușită de capitalist. Ricardo are meritul de a fi arătat
pentru prima oară în mod clar opoziția dintre salariu și profit. În funcție de creșterea sau
descreșterea salariului, scade sau crește profitul.
J.B. Say a respins explicația dată de Smith si Ricardo desre esența profitului. El a analizat
profitul sub forma dobânzii și a beneficiului întreprizătorului, pe care le-a rupt de profit și le-a
explicat prin izvoare diferite. Dobânda este considerată de el ca un venit al capitalului, un rezultat

9
al serviciilor săvârșite de capital, iar beneficiul întreprinzătorului ca o plată a muncii, o
recompensă pentru riscul și talentul întreprinzătorului.
J.B. Clark, autor al “Teoriei dinamice” susține că profitul apare întotdeauna ca un
rezultat al unui dezechilibru provizoriu, fie prin jocul concurenței imperfecte, fie prin jocurile
costurilor de producție.
Marx a arătat că profitul nu-i nimic altceva decât o formă transformată a plusvalorii,
plusvaloarea privită ca produs al întregului capital. Profitul e creat de munca lucrătorilor din sfera
productivă, dar realizarea lui se face în sfera circulației și apare ca rezultat al capitalului. El e
considerat un fel de venit „imoral”. Marx demonstrează că în societatea capitalistă, paralel cu
tendința de scădere a ratei profitului, are loc o creștere a masei acestuia. Scăderii ratei profitului i
se opun o serie de factori cu tendință contrarie care fac ca legea scăderii ratei profitului să
acționeze numai ca o tendință. Contrar celor spuse de mai sus, Ludwig von Mises în ”Profit and
Loss”, precizează că nu capitalul utilizat este cel care crează profituri sau pierderi. Capitalul nu
”produce profi”', cum credea Marx.
Fiziocrații au negat orice bază pentru existența profitului comercial. Doctrina fiziocratică
consideră profitul ca un venit provenit numai de la natură și care trece apoi la clasele sterile.
“Teoriile apologetice” cum le numește prof. A. Piettre, justifică existența profitului,
susținând caracterul de profit meritat ca o remunerație a întreprinzătorului: pentru funcțiile de bun
organizator, pentru riscurile pe care și le asumă, pentru calitatea lui de agent economic care
satisface nevoile sociale.
“Teoriile explicative” motivează profitul prin imperfecțiunile concurenței. Pentru Leon
Watras, profitul este o “rentă a dezechilibrului” care nu poate exista decât într-o economie
reală, căci într-o stare de libertate absolută a concurenței, profitul ar fi zero.
“Teoria reziduală” prezintă profitul ca pe o simplă mărime reziduală: o marime ce
rămâne din profitul brut după ce au fost plătite prețul serviciilor muncii și prețul serviciilor
proprietății. Deci prin profit se înțelege venitul rezidual ce rămâne după ce întreprinderea și-a
acoperit toate costurile provenite din activități economice.
În teoria consumatorului, profitul ca obiectiv capătă sensul satisfacției resimțite de
acesta de pe urma consumului sau utilizării unui bun sau serviciu, iar maximizarea satisfacției,
respectiv utilității devine principiul care stă la baza comportamentului de cumpărare și consum.
În virtutea acestor concepții, toate activitățile lucrative dintr-o economie au ca scop
obținerea profitului, care apare ca și baza impozabilă conform legislației fiscale existente.

Funcțiile profitului
În activitatea economică profitul reprezintă sensul existenței acesteia deoarece
îndeplinește funcții vitale într-o economie de piață liberalizată, având deci un rol decisiv și la
nivelul întregii societăți. Cele mai importante funcții ale profitului, având în vedere impactul
asupra vieții economice și sociale sunt :
Funcția de motivare a firmelor, luate în ansamblu ca entități economice asupra
întreprinzătorilor și proprietarilor firmelor respective. Profitul stimuleaza inițiativa economică
atât a proprietarilor cât și a întreprinzătorilor și determină acceptarea riscului de către
întreprinzători, și prin aceasta, contribuie la stimularea producției de bunuri.
Funcția de creștere a producției/firmelor pune în evidență faptul că profitul stă la baza
creșterii producției, a dezvoltării firmelor, a apariției de noi întreprinderi etc. El reprezintă sursa
principală a acumulărilor pe baza cărora se constituie investițiile, sursa de bază a creșterii
economice.
Funcția de control asupra activității firmelor subliniază faptul că profitul este un
adevărat barometru pentru fiecare firmă, indicând nu numai eficiența în general, ci, pentru
fiecare etapă din viața întreprinderii, nivelul eficienței, permițând astfel efectuarea comparațiilor
și analize profunde cu privire la rentabilitatea firmei. Se poate de menționat că profitul este
indicatorul principal de care conducerea firmelor ține seama la elaborarea politicilor și
strategiilor lor economice. El se generează și imprimă tuturor participanților la viața economică,
10
un spirit de economisire, care se transmite de la nivelul conducerii fiecărei firme până la ultimul
salariat al acesteia. Mai mult, acest spirit de economisire depașește porțile firmei, fiind parte a
comportamentului oamenilor în societate.
Orice firmă are la bază maximizarea profitului ca premisă în realizarea obiectivului
strategic de perspectivă, sporirea valorii patrimoniale, asigurarea remunerării capitalului și
impunerea cât mai puternică pe piață.
Profitul caracterizează rezultatul financiar final al activității de întreprinzător a
întreprinderii. Profitul este un indicator care cel mai bine reflectă eficiența producției, volumul și
calitatea producției, starea de productivitate a muncii, nivelul costurilor. Indicatorii de profit sunt
esențiali pentru evaluarea activității de producție și a activității financiare a întreprinderii. Acesta
caracterizează nivelul activității comerciale și bunăstarea financiară. La fel cu ajutorul profitului
se determină și randamentul investițiilor în activele întreprinderii. Profitul, de asemenea, are
efect de stimulare asupra consolidarea calculelor comerciale și intensificarea producției.
Funcția de stimulare constă în faptul că profitul este în același timp rezultat financiar și
principalul element de resurse financiare ale întreprinderii. Asigurarea reală a principiului de
autofinanțare este determinată de profitul obținut. Ponderea profitului net rămas la dispoziția
întreprinderii după achitarea impozitelor și altor plăți obligatorii, trebuie să fie suficientă pentru a
finanța extinderea activității de producție, tehnico-științifică și socială de dezvoltare a
întreprinderii, de stimulare materială a lucrătorilor.
Analiza profitului prezintă un interes primordial atât pentru proprietarii și investitorii reali
și potențiali ai întreprinderii, cât și pentru alți utilizatori ai informației din Rapoartele financiare.
Astfel, proprietarii și investitorii sunt interesați să maximizeze mărimea profitului creat de o
anumită sumă investită. Creditorii apreciază profitul întreprinderii ca principalul criteriu de
achitare a dobânzii și a rambursării sumei datoriei. Analiza profitului prezintă interes deosebit și
pentru organele fiscale, deoarece aceasta constituie baza pentru calculul mărimii venitului
impozabil și impozitul pe venit. Rezultatele analizei profitului sunt necesare atât pentru
elaborarea strategiei de dezvoltare și organizare a activității curente a întreprinderii, cât și pentru
prognozarea mărimii profitului pe viitor.

11
1.1.2 Formele profitului. Masa și rata profitului
Profitul se determină potrivit unei metodologii oficiale, care este reglementată în mod
diferit de la o ţară la alta. În acest sens, în teorie şi practică, putem întâlni mai multe forme ale
profitului:
a) profit legitim(normal sau legal) - este cel realizat în conţinutul respectării prevederilor
legale;
b) profitul nelegitim(nelegal) - se realizează ca urmare a încălcării în mod deliberat sau nu,
a legalităţii sustragerii de la plata impozitelor;
c) profitul admis - reflectă punctul de vedere oficial cu privire la mărimea şi dinamica
profitului pe ramuri şi subramuri, pe categorii de mărimea firmelor;
d) profitul de monopol (cunoscut sub denumirea de supraprofit de monopol) - este obţinut,
de regulă, de către firmele care câştigă şi îşi menţin o poziţie de monopol pe piaţă, profit care
este mult mai mare decât cel obişnuit(legitim);
e) profit neaşteptat - apare ca un câştig neaşteptat, datorat unor conjuncturi economice şi
politice favorabile;
f) profit minimal (normal sau economic) – suma remuneraţiilor minime pentru diferite
aporturi productive ale întreprinzătorilor. Este format din multe remuneraţii distincte:
- salariul întreprinzătorului;
- dobânda la capitalul propriu al întreprinzătorului;
- chiria pentru clădirile proprii;
- dividendele plătite acţionarilor;
- renta pentru pământul proprietate al întreprinzătorului;
g) profitul pur - eventualele diferenţe pozitive între profitul brut şi cel minimal , care este
obţinut datorită iniţiativei, abilităţii, competenţei organizatorice. În concepţia lui Paul Heyne,
profitul în sens restrâns poate fi definit ca venitul total minus costul total (dacă includem în
costul total toate costurile posibilităţilor, atât costul implicit cât şi costul explicit. Profitul pur
este o marime reziduală şi dacă profitul normal este egal cu zero, profitul pur se suprapune
profitului brut. Sursele profitului pur sunt:
- productivitatea personală a întreprinzătorului;
- rente de care acesta beneficiază;
h) profitul brut (sau total) - profitul obţinut în urma unor afaceri(cuprinde inclusiv
impozitul pe profit)
Profitul brut, reprezintă diferenţa dintre veniturile totale şi respectiv, cheltuielile totale,
ecartul dintre cifra de afaceri şi remuneraţiile productive, altele decât cele ale întreprinzătorului.
Dacă din profitul brut sau total se scad taxele de profit, ramâne profitul net (economic) care
reprezintă diferenţa dintre profitul brut şi cheltuielile cu impozitul pe profit, este profitul obţinut
de întreprinzator peste profitul normal, se realizează numai atunci când încasările
întreprinzătorului sunt superioare cheltuielilor totale (explicite şi implicite).
Dacă există profit net, atunci investiţiile sunt profitabile. Profitul net există numai pe
termen lung, iar pe termen scurt se obţine numai profit normal (mediu). Întreprinderile nu pot
obţine numai profit net, limita minimă a profitului cu care ei pot continua este profitul normal.
Dacă profitul lor este mai mare ca profitul normal, rezultă o investiţie nerentabilă, adică pierdere.
În legătură cu conceptul de profit net, se vorbeşte şi despre profitul admis, fiind o mărime a
profitului stabilită instituţional prin decizia autorităţilor statale, mai exact, politica statului
îndreptată spre destinaţiile profitului net obţinut în diverse sectoare de activitate.
Putem adăuga ca şi o nouă formă a profitului, profitul brut de exploatare, însemnând
diferența pozitivă a veniturilor rezultate din activitatea proprie, cifra de afaceri şi remunerarea
aporturilor productive, costurile totale;
i) profitul contabil (oficial, legislativ, statistic) - excedentul de venit net peste costul
contabil.

12
 În ţara noastră, impozit pe profit plătesc regiile autonome, societăţile comerciale,
societăţile agricole, instituţiile financiare şi de credit, organizaţiile cooperatiste şi persoanele
străine care desfăşoară activităţi;
j) profitul economic - reprezintă diferenţa dintre venitul total al firmei şi costurile de
oportunitate ale tuturor intrărilor, utilizate de acesta într-o perioadă de timp. Când se face teoria
generală a profitului, se are în vedere acest tip de profit;
k) profit normal (minimal, economic) - minimul de profit pe care o firmă trebuie să îl
obţină, pentru ca aceasta să rămână în funcţiune;
l) Mai putem vorbi si despre profitul inovational, care cuprinde anumie riscuri si
incertitudini. Un asemenea profit datorat inovatiei, va avea drept rivali pe termen lung o serie de
imitatori.
Alte forme de profit:
a) profit marginal – diferența dintre încasarea marginală și costul marginal;
b) profit industrial – realizat de întreprinzătorii industriași;
c) profit comercial – încasat de comercianți;
d) profit bancar – obținut de instituțiile bancare.
Supraprofitul - venituri nete ce depăşesc costurile totale de oportunitate. Conform unei
concepţii mai noi, în societăţile pe acţiuni moderne, mai multe categorii socio-profesionale obţin
profit pentru că ele exercită anumite funcţii de întreprinzător:
- membrii consiliului de administraţie - sub formă de dividende, jetoane de prezenţă etc.;
- acţionarii - sub formă de dividende;
- salariaţii superiori (managerii) - sub formă de participare la profit,gratificaţii etc.;
- salariaţii - sub formă de participare la profit sau dividende (atunci când sunt acţionari la
societatea respectivă);
- întreprinderea însăşi - în cazul profiturilor nedistribuite şi constituite sub formă de
rezerve.

Masa și rata profitului

În economia modernă de piaţă, mărimea şi dinamica profitului sunt determinate cu ajutorul a
doi factori:
 masa profitului;
 rata profitului.
Masa profitului reprezintă suma totală pe care un agent economic, o firmă, o ramură sau
economia unei ţări o obţine sub formă de profit şi se determină ca diferenţă între venituri şi
cheltuieli. În general, profitul reflectă eficienţa activităţii economice, a combinării factorilor de
producţie la nivelul agenţilor economici.
Rata profitului, ca mărime relativă, se determină ca raport între masa profitului şi un termen
de referinţă corespunzător care reflectă efortul (cheltuiala) depus în scopul obţinerii profitului. În
teorie şi, mai ales, în practica economică se pot delimita mai multe modalităţi de calcul pentru
rata profitului, în funcţie de efort, răspunzând necesităţilor de evaluare a rezultatelor, localizate la
un anumit gen de unitate economică. Astfel, se pot calcula următorii indicatori sintetici:
 Rata economică a profitului (Rep), care se calculează ca raport procentual între masa
profitului (P) şi totalul activelor proprii şi împrumutate ale agentului economic (A.T.):
Rep = (P/ AT)* 100 (1.2)
 Rata comercială a profitului (Rcp), care se calculează ca raport procentual între, masa
profitului (P) şi cifra de afaceri (C.A.):
Rcp = (P/CA)*100 (1.3)
 Rata financiară a profitului (Rfp), calculată ca raport procentual între masa profitului
(P) şi activele proprii ale firmei (A.P.):
Rfp = (P/A.P.)* 100 (1.4)
 Rata rentabilităţii (Rr), calculată ca raport procentual intre masa profitului (P) şi costul
de producţie corespunzător (Cp):
13
 Rr = (C/ Cp)* 100 (1.5)

Rata profitului reprezintă un indicator sintetic de mare importanţă deoarece aceasta ne

arată gradul de rentabilitate pe produs, agent economic (firmă), ramură sau economie naţională.
În ceea ce priveşte mărimea şi dinamica profitului, acesta depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:
 Nivelul costului bunului sau serviciului la producerea căruia participă capitalul, între
acestea existand o relaţie invers proporţională; creşterea costului ducând la reducerea
profitului ;
 Nivelul preţului de vânzare al bunului sau serviciului produs, faţă de care se află într-o
relaţie invers proporţională. Preţul de vanzare trebuie să fie mai mare decat preţul de
producţie ;
 Volumul, structura şi cantitatea de bunuri şi servicii realizată cu participarea capitalului,
care exercită o influenţă direct proporţională, dacă în componenţa sa sporesc produsele şi
serviciile cu profit ridicat, sau invers proporţională, dacă există o producţie prioritară a
bunurilor şi serviciilor cu o rentabilitate scăzută sau care sunt greu vandabile;
 Viteza de rotaţie a capitalului faţă de care se află într-o relaţie direct proporţională şi care
reprezintă timpul necesar desfăşurării unui ciclu economic pe piaţă, adică durata unei
rotaţii a capitalului sau a unui ciclu de producţie. La un capital egal avansat, firmele care,
în decursul unei perioade, realizează o viteză de rotaţie mai mare obţin un profit mai
mare. Viteza de rotaţie este influenţată de:
a) structura capitalului, modul cum acesta se imparte pe destinaţii – pentru capital fix şi
circulant, mijloace de muncă, materii prime, materiale etc.;
b) economisirea componentelor din structura capitalului şi indeosebi a mijloacelor de
muncă, folosirea de mijloace de muncă cu randament mai ridicat etc., ceea ce este de natură să
contracareze, într-o măsură mai mare sau mai mică, tendinţa de scădere a vitezei de rotaţie a
capitalului şi a ratei profitului.
 Nivelul veniturilor cedate celorlalţi factori de producţie care au contribuit la obţinerea
rezultatelor astfel in momentul in care se inregistrează o creştere a salariului managerului,
a rentei, a dobânzii sau a chiriei se înregistrează o scădere a profitului deci are loc o
relaţie invers proporţională şi se înregistrează o relaţie de directă proporţionalitate în
momentul în care remuneraţiile respective scad.
În momentul calculării ratei profitului se pot avea în vedere şi riscurile la care se vor
expune agenţii economici, abilităţile şi priceperea de care dispun. De regulă, managerii, firmele,
acţionează cu precădere, asupra factorilor cu cea mai mare influenţă în fiecare etapă, dar nu se
neglijează nici propriul aport asupra celorlaţi factori de producţie.

14
 1.1.3 Formarea și repartizarea profitului
Formarea profitului întreprinderii este suma profiturilor sau pierderilor rezultate din
diferite tipuri de operațiuni economice. Astfel de operațiuni includ:
 Activitatea operațională;
 Activitatea de investiții;
 Activitatea financiară;
 Activitatea excepțională.

1.1.3.1 Analiza profitului până la impozitare

Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) până la
impozitare, care poate fi exprimat prin relația:
PPI = RAO ± RAI ± RAF ± RE, (1.6) unde
PPI – profitul (pierderea) până la impozitare;
RAO – rezultatul din activitatea operațională;
RAI - rezulatutul din activitatea de investiții;
RAF – rezultatul din activitatea financiară;
RE – rezultatul excepțional.
Analiza în dinamică a profitului până la impozitare permite evaluarea mărimii acestuia în
comparație cu realizările anilor precedenți și/sau cu datele stabilite în Planul de afaceri și
studierea modificărilor survenite în mărimea profitului contabil în ultimii ani.
Analiza structurală a profitului până la impozitare permite aprecierea aportului fiecărui
tip de activitate înn obșinerea profitului contabil. Creșterea în dinamică a cotei profitului din
activitatea operațională în suma totală a profitului până la impozitare este apreciată pozitiv.
Analiza dinamicii și structurii profitului până la impozitare este efectuată în baza datelor
Raportului privind rezultatele financiare și Planului de afaceri.

1.1.3.2 Analiza factorială a profitului din activitatea operațională

Analiza factorială a profitului din activitatea operațională presupune stabilirea și calculul
influenței factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părților componente ale
profitului din activitatea operațională. Profitul din activitatea operațională poate fi determinat
conform formulei:
Profitul (pierderea) din activitatea operațională = Profitul brut (piederea globală) + Alte
venituri operaționale – Cheltuieli comerciale – Cheltuieli generale și administrative – Alte
cheltuieli operaționale (1.7)

Fiecare parte componentă a formulei factoriale influențează asupra profitului din

activitatea operațională a întreprinderii. Profitul brut (pierederea globală) și alte venituri
operaționale au o acțiune directă, iar cheltuielile perioadei – o acțiune inversă. În calitate de sursă
de informație pentru analiza dată, servește Raportul privind rezultatele financiare.

1.1.3.3 Analiza factorială a produsului brut ( pierderile globale)

Componenta cea mai importantă a profitului (pierderii) din activitatea operațională
reprezintă profitul brut (pierderea globală). Mărimea profitului brut poate fi câștigată de
întreprindere din vânzarea produselor finite, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau
executarea lucrărilor de construcție. Această direcție de analiză se efectuează în baza datelor
Anexei la Raportul privind rezultatele financiare.
La fel, profitul brut poate fi analizat și din punct de vedere factorial, examinând astfel
cauzele ce au condiționat devierea mărimii acestuia. La efectuarea analizei factoriale a profitului
brut, este important să se ia în considerare tipul de activitate operațională în urma căruia a fost
obținut profitul, deoarece trăsăturile caracteristice ale tipurilor de activitate operațională
generează și particularitățile tehnicii de calcul al analizei factoriale a profitului brut.
15
 Figura 1.1.2 Modelul factorial al profitului brut (pierderii globale) din vânzarea produselor
(serviciilor prestate)
Sursa: Analiza rapoartelor financiare
Astfel, devierea mărimii profitului brut obținut din vânzarea produselor și/sau prestarea
serviciilor este cauzată de influența următorilor factori:
 modificarea volumului de vânzare al produselor (serviciilor prestate);
 modificarea structurii și sortimentului produselor vândute (serviciilor prestate);
 modificarea costului de vânzare al produselor (serviciilor prestate);
 modificarea prețurilor la produsele vândute (serviciile prestate)

1.1.3.4 Analiza profitului din activitățile neoperaționale

Mărimea profitului, în mare măsură, depinde și de rezultatele obținute de întreprindere
din activitățile neoperaționale, adică din activitățile de investiții, financiară și din evenimentele
excepționale. Analiza începe cu aprecierea în dinamică cu datele prevăzute în Planul de afaceri a
mărimii și structurii profitului din activitățile neoperaționale.
Profitul (pierderea) din activitatea de investiții reprezintă diferența dintre veniturile și
cheltuielile din operațiunile legate de ieșirea activelor nemateriale, materiale și financiare pe
termen lung. Analiza profitului din activitatea de investiții începe cu aprecierea modificării
mărimii acestora în dinamică și a cotei acestora în dinamică și a cotei acestora în suma totală a
profitului până la impozitare și aprofitului activității neoperaționale.
Profitul (pierderea) din activitatea financiară reprezintă diferența dintre veniturile și
cheltuielile din operațiunile aferente modificărilor survenite în mărimea și structura cGapitalului
propriu și împrumutat.
Rezultatul excepțional: profit (pierdere) reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile
din evenimentele excepționale.
Repartizarea profitului
Generarea profitului nu este suficientă pentru desfășurarea reușită a activității economico
– financiară a întreprinderii. La fel de importantă este și repartizarea profitului obținut. Analiza
repartizării profitului întreprinderii pornește cu aprecierea generală a situației ce presupune o
examinare rapidă de sinteză a principalelor direcții de distribuire a profitului generat. La prima
etapă se examinează repartizarea profitului până la impozitare în două părți:
 cheltuieli privind impozitul pe venit, care include:
 cheltuieli (economii) curente privind impozitul pe venit;
16
  cheltuieli (economii) amânate privind impozitul pe venit;
 profit net (pierderea netă).
La această etapă de repartizare a profitului este strict reglementată de prevederile legislației
fiscale și nu este de competența proprietarilor întreprinderii.
La următoarea etapă de analiză se examinează direcțiile de repartizare a profitului net,
rămas la dispoziția întreprinderii. În conformitate cu legislația în vigoare, repartizarea profitului
net este de competența exclusivă a adunării generale a proprietarilor (acționarilor, asociaților)
întreprinderii. În general, proprietarii întreprinderii pot distribui profitul net în următoarele
scopuri:
 constituirea rezervelor (fondurilor);
 plata dobânzii aferente obligațiunilor plasate de întreprindere;
 majorarea capitalului social (statutar) al întreprinderii;
 acoperirea pierderilor din anii precedenți;
 plata recompensei către membrii organelor de conducere (consiliului societății, comisiei
de cenzori etc.)
 plata dividentelor;
 sponsorizarea;
 alte scopuri în corespundere cu legislația, statutul întreprinderii și decizia proprietarilor.
La următoarea etapă de analiză a repartizării profitului se examinează raționalitatea
distribuirii profitului rămas la dispoziția întreprinderii, unde profitul net se divizează în două
părți componente:
 profit net repartizat;
 profit net nerapartizat.
Prima parte se formează din sumele profitului net îndreptate conform deciziei
proprietarilor întreprinderii în anumite direcții. A doua componentă se determină ca diferența
dintre totalul profitului net și suma repartizată. Această parte a profitului se află în circuitul
economic al întreprinderii până în momentul când proprietarii vor lua decizia corespunzătoare.
Profitul net repartizat se grupează în alte două categorii:
 profit reinvstit (capitalizat);
 profit consumat.

Figura 1.1.3. Direcții de repartizare a profitului până la impozitare

Sursa: Analiza rapoartelor financiară

17
 1.2 Rentabilitatea – indicator al eficienței economice a activității întreprinderii
1.2.1. Noțiunea de rentabilitate și importanța analizei

Dintre cele mai importante informații financiare care pot genera obiective noi în politica
financiară a întreprinderii, un rol major îl are rentabilitatea. Rentabilitatea reflectă capacitatea
unei firme de a realiza profit, ceea ce înseamnă ca își acoperă cheltuielile din veniturile proprii și
obține totodată un venit net sub forma profitului. Acesta din urmă este un indicator absolut al
rentabilității și constituie premise și consecința unei afaceri.

Rentabilitatea constituie unul dintre aspectele esențiale ale gestiunii întreprinderii, un

motor al activității, un stimul, o masură a eficacității gestiunii și un mijloc de finanțare a
investițiilor, prin autofinanțare. Rentabilitatea e înțeleasa ca fiind “calitatea de a fi rentabil,
posibilitatea de câștig, de profit, de venit net, una din laturile esențiale ale eficienței economice”.

Din punct de vedere managerial, rentabilitatea reprezintă un instrument de fundamentare a

tuturor deciziilor care privesc atât gestionarea internă a activităților economice, cât și relațiile cu
partenerii de afaceri, fiind în același timp un element determinant al eficienței economice.
Dealtfel, noțiunea de eficiență economică are o sferă mult mai largă decât sfera de rentabilitate,
întrucât se referă la toate aspectele economice, printr-un sistem adecvat de indicatori, grupați în
subsisteme, între care figurează și grupul rentabilităților. Așadar, cele două noțiuni de rentabilitate
se corelează printr-un raport de la parte la întreg.

Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienței
economico – financiare a unei firme, respectiv a tuturor mijloacelor de producție utilizate și a
forței de muncă, ținând cont de stadiile circuitului economic: aprovizionare, producție, vânzare
etc.

Dupa modul în care se realizeaza comparația efecte – eforturi, în analiza rentabilității se

utilizează două serii de indicatori de evaluare: în mărimi absolute și în mărimi relative.
Indicatorii în mărimi absolute se obțin ca marje (diferențe) între venituri și cheltuieli,
iar indicatorii în mărimi relative se obțin ca rate (rapoarte) între rezultate și costuri, cheltuieli sau
capitaluri utilizate (efect – efort ).

Analiza rentabilității se realizează pe baza datelor din contul de rezultat “Profit și

pierdere”, situație financiară anuală redactată în termeni de flux, care cuprinde ansamblul
cheltuielor și veniturilor, demonstrând astfel modul în care s-a ajuns la o anumită situație
patrimonială. Soldul net al contului (debitor sau creditor) reflectă performanța întreprinderii,
respectiv capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.
Principalii factori care influențează ratele de rentabilitate pot fi grupați astfel:
1. Factorii care țin îndeosebi de producție:
 Volumul și calitatea produselor create de firmă;
 Mărimea capitalului folosit pentru producerea anumitor bunuri;
 Viteza de rotație a capitalului.
2. Factorii care țin de preț:
 Volumul încasărilor realizate;
 Nivelul prețurilor de vânzare al produselor realizate.
3. Factorii care țin de cost:
 Nivelul și structura costului;
 Gradul de minimizare a costului în cadrul întreprinderii.

18
 Acești factori acționează sistematic în sensul că, fiecare factor are un procent de
contribuție și, totodată, întregul sistem de factori antrenați influențează rata rentabilității pe
ansamblul întreprinderii.

Importanța ratelor de rentabilitate pentru o întreprindere este deosebit de mare și se

manifestă concomitent pe mai multe planuri. Ratele de rentabilitate favorizează orientarea
structurii producției pe produse, ramuri și subramuri, în scopul găsirii acelora care asigură cel
mai mare avantaj. În acest scop, unele întreprinderi își restrâng sau abandonează unele activități
cu profit mai mic și amplifică sau inițiază alte activități cu profit mai mare.

Ratele de rentabilitate stimulează gestiunea prin utilizarea rațională a resurselor. Astfel,

vor fi adoptate cele mai bune decizii referitoare la cantitatea de producție ce va fi creată.

Rata rentabilității contribuie la întărirea interesului managementului întreprinderii pentru

diferențierea produselor având în centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate. Se
observă trecerea treptată la o nouă civilizație de produse și anume: produsele informaționale.
Aceasta se manifestă în direcția perfecționării parametrilor tehnico-economici, modernizării
designului și îmbunătățirii condițiilor de muncă și de vânzare a produselor.

Ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparații în timp și spatiu dar și în raport cu

anumite standarde elaborate și acceptate de organisme internaționale de specialitate. Totodată,
ratele de rentabilitate servesc pentru aprecierea situației trecute și prezente a firmei pentru
stabilirea punctelor forte și slabe din activitatea acesteia, putând fi luate în calcul și ca variabile
sintetice de exprimare a profitului.

19
1.2.2 Tipuri de rentabilitate
Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau
pierdere) și un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse
consumate etc.) saun un ”stoc” (capital propriu, active totale etc.). Formula de bază a calcului
rentabilității este :

În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă părțile
componente ale formulei de bază. În literatura de specialitate, indicatorii renatbilității sunt
grupați în trei categorii:
 indicatorii rentabilității producției;
 indicatorii rentabilității activelor;
 indicatorii rentabilității capitalului.
Tabelul 1.1
Caracteristica generală a indicatorilor rentabilității
Indicatorii și caracteristica Modul de calcul
1 2
I. Indicatorii rentabilității producției
1.Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza
profitului brut – caracterizează cota de profit brut, care este
conținută în unitatea monetară de produse vândute, și este unul
dintre cei mai importanți indicatori de performanță pentru
managerii întreprinderii. Permite pentru a determina valoarea care
Rentabilitatea veniturilor din
rămâne după deducerea costurilor de producție, pentru a acoperi
restul cheltuielilor (comerciale, administrative, financiare și de
altă natură), dar reflectă, de asemenea, eficiența de gestionare a vânzări =
costurilor de producție și fundamentarea politicii de preț a
organizației. Rata de creștere demonstrează eficiența punerii în
aplicare a activității de bază a întreprinderii, însă micșorarea
înseamnă fie o scădere a cererii sau a prețurilor la produse, sau
creșterea costurilor pentru fabricarea sa.
2. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza
profitului din activitatea operațională – arată cât profit revine la Rentabilitatea veniturilor din
o unitate de produs vândută sau ce sumă de profit operațional vânzări =
primește întreprinderea la fiecare leu de produs vândut. Cu alte
cuvinte, cât de mult rămâne în firmă după acoperirea costurilor de
producție și altor cheltuieli de exploatare. Cu cât este mai mare
valoarea indicatorului cu atât este mai eficientă activitatea
operațională a întreprinderii.
3. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza
profitului până la impozitare – caracterizează corelația dintre Rentabilitatea veniturilor din
mărimea profitului până la impozitare și veniturile din vânzări, și vânzări =
arată cât venit contabil a câștigat întreprinderea la un leu de
venituri din vânzări. Nivelul acestui indicator se modifică sub
influența nu numai a veniturilor și cheltuielilor operaționale, dar și
sub influența veniturilor și cheltuielilor din activitățile de
investiții, financiară și chiar din evenimentele excepționale.
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza Rentabilitatea veniturilor din
profitului net - arată cota de profit net conținută într-o unitate
monetară de venituri, și măsoară rentabilitatea netă a vânzărilor a vânzări =
întreprinderii, capacitatea ei de a genera fonduri pentru plăți

20
proprietarilor și dezvoltare prin resurse interne.

Continuare tabelul 1.1

Caracteristica generală a indicatorilor rentabilității
Indicatorii și caracteristica Modul de calcul
1 2
II. Indicatorii rentabilității activelor
5.Rentabilitatea activelor – permite de a evalua rezultatele
activității de bază a întreprinderii, arată capacitatea activelor
de a genera profit, indiferent de sursa de proveniență. Acest
indicator determină eficiența și rentabilitatea întregului Rentabilitatea activelor =
patrimoniu al întreprinderii și se aplică pentru determinarea
gradului de competitivitate. Motivele de schimbare a valorii
100
acestui indicator poate servi ca o creștere a activelor, cât și
reducerea profitului. Reducerea coeficientului vorbește
despre o diminuare a cererii pentru produse și supra –
acumularea de active.
6. Rentabilitatea activelor, calculată în baza profitului net
– arată câte unități monetare de profit net primește Rentabilitatea activelor =
întreprinderea, raportată la o unitate monetară a bunurilor,
adică reflectă eficiența utilizării patrimoniului întreprinderii.
Nivelul acestui indicator, în special, depinde de mărimea
dividendelor pe acțiuni în societățile pe acțiuni.
7.Rentabilitatea activelor imobilizate – caracterizează
eficiența utilizării activelor imobilizate ale întreprinderii.
Determină mărimea profitului ce revine la o unitate monetară Rentabilitatea activelor imobilizate
de active imobilizate. La calculul și analiza acestui indicator
trebuie să evalueze valoarea reală a activelor imobilizate =
disponibile în bilanțul organizației și cota parte activă a
mijloacelor fixe implicate în procesul de producție și,
respectiv, generatoare de profit.
8. Rentabilitatea activelor circulante – reflectă eficiența și Rentabilitatea activelor circulante =
profitabilitatea utilizării activelor circulante ale întreprinderii.
Ea determină valoarea profitului pe unitate de valută,
încorporate în active circulante.
III. Indicatorii rentabilității capitalului
9. Rentabilitatea capitalului propriu – arată cât de eficient
este utilizat capitalul propriu al firmei, adică ce venit obține
întreprinderea pe o unitate monetară a mijloacelor proprii, și
permite de a identifica dependența dintre valoarea
investițiilor resurselor proprii și de mărimea profitului obținut
Rentabilitatea capitalului propriu =
de la utilizarea acestora. O creștere constantă a coeficientului
caracterizează eficiența de a gestiona cu toate resursele și
costurile firmei, însă devierea semnificativă de la valoarea
medie poate indica nivelul excesiv al datoriilor în structura
capitalului și riscul financiar sporit. O valoare scăzută a
capitalului poate da dovadă de un exces de capital propriu
față de mijloacele împumutate, din punct de vedere al
acționarilor, confirmă utilizarea neeficientă a capitalului sau
incapacitatea de a atrage capitalul împrumutat.
10. Rentabilitatea capitalului permanent – reflectă Rentabilitatea capitalului
capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu și

21
sursele atrase pe termen lung în vederea obținerii profitului permanent =
net, adică caracterizează mărimea profitului net obținut la
fiecare leu de capital permanent.

1.3 Factorii economici ce influențează asupra mărimii profitului și rentabilității

Scopul principal al activității oricărei întreprinderi este obținerea profitului maxim, care
este, de asemenea, o recompensă pentru activitate de întreprinzător și riscul comercial. Creșterea
profitului formează o bază pentru continuarea dezvoltării economice a întreprinderii și
consolidarea relațiilor financiare cu partenerii, creează condiții pentru auto-finanțare, de
extindere a activităților economice, de rezolvare a problemelor sociale și de stimulare materială a
personalului.
Volumul insuficient de profit și dinamica negativă indică o creștere a riscurilor financiare
și ineficiența de afaceri, care servește ca premisă de înrăutățirea principalilor indicatori financiari
chiar și până la faliment. Astfel, ratele de profit sunt primordiale în sistemul de formare a
criteriilor de evaluare a performanței întreprinderii, de gradul de fiabilitate și bunăstarea
financiară, ca subiect al relațiilor economice.
Indicatorul de profit sau pierdere la sfârșitul perioadei de gestiune este o expresie
concretă care caracterizează rezultatul financiar al activității întreprinderii. Analiza și
optimizarea profitului întreprinderii este una dintre principalele probleme, deoarece în continuare
dezvoltarea sa este direct legată de venituri și de rentabilitatea activității. Prin urmare, în
condițiile economiei de piață, desfășurarea unei astfel de evaluare joacă un rol important în
primul rând pentru proprietarii firmei, apoi, pentru parteneri și alte persoane interesate de
activitatea întreprinderii.
În afara de activitățile de producție și de întreprinzător, profitul poate fi generat datorită
poziției de monopol a companiei pe piață sau unicacității produsului. Pentru asta este nevoie de a
monitoriza piața, de a îmbunătăți tehnologia, de a actualiza produsele fabricate, de a asigura
competitivitatea. La modificarea profitului influențează factorii externi (exogeni) și interni
(endogeni). Principalii factori externi care influențează sumele de venituri și cheltuieli ale
întreprinderii, și, în consecință, valoarea rezultatelor financiare se referă:
o calitatea legislației existente (civilă, administrativă, fiscală)
o nivelul de dezvoltare al sectorului serviciilor publice;
o condiții naturale;
o gradul de dezvoltare a infrastructurii;
o condițiile socio-economice;
o nivelul de dezvoltare a relațiilor economice externe ale statului;
o prețurile pentru factori de producție;
o inflație.
Impactul negativ al unor factori externi asupra rezultatelor financiare ale firmei poate fi
compensate doar parțial. Acest lucru se datorează lipsei de oportunități pentru entitate să
influențeze în mod direct asupra condițiilor naturale și socio-economice care modelează mediul
de afaceri.
În căutarea căilor de îmbunătățire a rezultatului financiar al întreprinderii, antreprenorii se
concentrează, în principal, pe factorii interni care influențează mărimea profitului, dintre aceștia
fac parte:
o calitatea managementului financiar;
o competența conducerii și a managerilor;
o calitatea și competitivitatea produselor;
o volumul vânzărilor;
o prețul produsului;
o structura producției și a costurilor;
22
 o costul de producție;
o productivitatea muncii;
o nivelul de organizare a producției și a muncii.

Asupra mărimii profitului, de asemenea influențează efectul de producție și efectul de

levier financiar. Efectul de producție arată, de câte ori modificarea profitului este mai mare ca
rata de creștere a vânzărilor. Efectul de pârghie financiară caracterizează schimbarea de profit
prin utilizarea rațională a mijloacelor împrumutate.
Prin urmare, pentru a asigura supraviețuirea întreprinderii în condiții de criză economică
și instabilitate financiară, trebuie să se ia în considerare o serie de factori, care influențează
rezultatele financiare. Cei mai importanți factori de creștere a profitului, dependenți de
activitatea întreprinderii, sunt: creșterea volumului de producție și realizarea producției,
reducerea costului, creșterea calității, diversificarea, creșterea eficienței activelor de producție,
creșterea productivității muncii.
Principalii factori care influențează rezultatele financiare ale întreprinderii, trebuie să
servească obiectul unei analize amănunțite din partea întreprinderii, rezultatele în urma evaluării
acestora servește ca bază pentru luarea deciziilor corecte de management pentru maximizarea
veniturilor și minimizarea cheltuielilor de organizare.
Creșterea profitului determină creșterea posibilităților potențiale a întreprinderii, crește
gradul de activitate comercială, creează o bază financiară pentru autofinanțare, crește
posibilitatea extinderii întreprinderii, se amplifică rezolvarea problemelor sociale și materiale ale
colectivelor de muncă. Acesta permite de a efectua investiții capitale în producție (astfel,
extinderea și actualizarea lor), să implementeze inovații, pentru a rezolva probleme sociale în
întreprindere, pentru a finanța activități de cercetare - dezvoltare tehnică. În afară de aceasta,
profitul este un factor important în evaluarea potențialilor investitori în cadrul companiei,
servește ca un indicator al utilizării eficiente a resurselor, adică este necesar pentru a evalua
activitatea firmei și caracteristicile sale în viitor.
Profitul este una dintre sursele de formare a bugetelor pe diferite niveluri. El vine de la
buget sub formă de impozite și împreună cu alte venituri este folosit pentru a finanța și a
satisface nevoile comunitare, de a asigura îndeplinirea de către stat a funcțiilor sale, de investiții
de stat, sociale și alte programe, participă la formarea resurselor bugetare și a fondurilor de
caritate. Din contul de profit și pierdere se realizează, de asemenea, parte a obligațiilor
întreprinderii față de buget, bănci, alte întreprinderi și organizații.

23
 Capitolul II. Analiza economico – financiară a întreprinderii S.A.
” Franzeluța ”
2.1 Analiza și dinamica profitului

Eficienţa activităţii economice a întreprinderii, indiferent de ramura economiei naţionale

în care activează în mărime absolută reprezintă ceea ce se obţine în plus faţă de cît s-a cheltuit în
activitatea desfăşurată, adică profitul net. În această direcţie, profitul şi rata rentabilităţii sunt
indicatori sintetici calitativi prin care se exprimă raţionalitatea politicii economico - financiară a
agentului economic.
O reflectare veridică a mărimii rezultatelor financiare înregistrate pe parcursul perioadei
de gestiune şi prezentarea unei imagini clare asupra situaţiei economice - financiare a
întreprinderii o oferă Raportul privind rezultatele financiare, care reprezintă şi cea mai
importantă parte a Raportului financiar. Raportul privind rezultatele financiare contribuie la
realizarea obiectivelor rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului privind profitul net şi
pierderile, care este important pentru evaluarea activităţii anterioare şi prognozarea activităţii
viitoare a întreprinderii.
Informaţia inclusă în Raportul privind rezultatele financiare, prezintă nu numai o relatare
a eficienţei activităţii întreprinderii, dar şi oferă o caracteristică a capacităţilor, abilităţilor şi
cunoştinţelor de care dispune conducerea unităţii economice respective. Doar în urma analizei
raportului dat se poate determina dacă managerii sunt capabili de a previziona evoluţia pieţelor, a
preţurilor, a cererii consumatorilor şi inteligenţa acestora în dirijarea factorilor de producţie pe
parcursul perioadei de gestiune. În prezent Raportul prezintă rezultatele financiare și se
întocmeşte trimestrial cu total cumulaţi de la începutul anului de gestiune prin metoda
specializării exerciţiului şi reflectă o caracteristică generală a următorilor indicatori:
 venituri;
 cheltuieli;
 rezultate financiare.
Conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, întocmirea Raportului privind
rezultatele financiare se bazează pe o serie de calcule intermediare ale profitului sub aspectul
unor feluri distincte de activităţi ale întreprinderii: operaţională, de investiţii, financiară şi
excepţională.
În conformitate cu prevederile SNC 5 ,,Prezentarea rapoartelor financiare,, Raportul
privind rezultatele financiare” include 15 indicatori care reflectă veniturile, cheltuielile şi
profiturile realizate în cursul perioadei de gestiune şi perioadei corespunzătoare a anului
precedent.
Caracteristica activiăţii de bază a întreprinderii desfăşurată în baza statutului este dată de
primii opt indicatori ai raportului. Următorii patru indicatori reflectă rezultatele înregistrate de
către agentul economic ca urmare a desfăşurării activităţilor neoperaţionale, cum sunt: activitatea
de investiţii, cea financiară şi cea excepţională.
O importanţă deosebită se acordă ultimilor trei indicatori generalizatori care redau
eficacitatea şi rentabilitatea activităţii desfăşurate în ansamblul de întreprindere.

24
2.1.1. Analiza și dinamica profitului (pierderii) până la impozitare
Ca urmare a activităţii desfăşurate de S.A. ”Franzeluța” pe parcursul anilor 2015 şi 2016
a înregistrat următoarele rezultatate:
Tabelul 2.1
Aprecierea dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare

Anul 2015 Anul 2016 Abaterea

Indicatorii Ponderea, Ponderea, Dinamica,
Suma, lei Suma, lei Suma, lei
% % %
0 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.Rezultatul din
activitatea
4510851 200,37 20018671 98,37 +15507820 -102
operaţională :
profit (pierdere)
2.Rezultatul din
activitatea de
4064149 180,52 740617 3,64 -3323532 -176,88
investiţii: profit
(pierdere)
3.Rezultatul din
activitatea
(6323704) -280,89 (407312) -2,00 +5916392 -278,89
financiară : profit
(pierdere)
4.Rezultatul
excepţional: - - (2258) -0,01 -2258 -
profit (pierdere)
5.Profitul
(pierderea)
perioadei de 2251296 100 20349898 100 +18098602 -
gestiune pînă la
impozitare
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

Reieșind din calculele efectuate mai sus, se poate constata faptul că S.A. ”Franzeluța” a
obținut un rezultat financiar pozitiv atât în anul de gestiune, cât și în cel precedent. În anul de
gestiune 2016 întreprinderea a înregistrat un profit până la impozitare în valoare de 20349898 lei,
spre deosebire de anul 2010 unde întreprinderea a înregistrat un profit de doar 2251296 lei, ceea
ce prezintă o majorare cu 18098602 lei față de anul precedent. Sporirea profitului până la
impozitare a fost determinată de creșterea mărimii profitului obținut din activitatea operațională
și din cea din investiții obținute în anul de gestiune.
Analizînd structura profitului (pierderii) perioadei de gestiune pînă la impozitare se poate
constata că:
 ponderea rezultatului din activitatea de investiții în profitul perioadei de gestiune a
constituit în anul 2016 –3,64 % spre deosebire de anul 2015, în care ponderea acestuia
în profitul contabil a fost de 180,52 %. Prin urmare, abaterea rezultatului din
activitatea de investiții constituie –176,88 %, iar în expresie valorică aceasta constituie
– 3323532 lei;
 ponderea rezultatului din activitatea financiară în profitul până la impozitare a avut un
impact negativ, adică valorile înregistrate a diminuat din valoarea profitului. În anul de
gestiune 2016 ponderea pierderii obținute din activitatea financiară a constituit 2,00 %,
însă în anul precedent de gestiune, 2015, aceasta a constituit 280,89 %. Deci în anul
25
 2015 S.A. ”Franzeluța” a dus o activitate financiară nefavorabilă deoarece a înregistrat
pierderi în valoare de 6323704 lei. Un moment pozitiv este că în anul curent de
gestiune aceasta a înregistrat pierderi mult mai mici și anume 407132 lei, aceasta
constituind doar 6,44 % din valoarea pierderilor anului precedent;
 ponderea rezultatului excepțional în profitul până la impozitare a constituit în anul
2015 – 0 %, spre deosebire de anul 2016 în care ponderea acestuia în profitul contabil
înregistrat valori negative și anume de 0,01 %, ceea ce în expresie valorică ar constitui
2258 lei.

Putem menționa că ponderea cea mai mare, în suma totală a profitului contabil în anul
curent de gestiune, deține profitul obținut din activitatea operațională, ceea ce este apreciat
pozitiv, deoarece reflectă desfășurarea normală a activității de bază a întreprinderii.
Deci, efectuînd analiza structurală a profitului (pierderii) perioadei de gestiune pînă la
impozitare, se poate conchide că structura acestuia în analiză în anul 2016 este reuşită sau
favorabilă, deoarece rezultatele obţinute din activitatea de bază, cît şi din activitatea
neoperaţională sunt exprimate prin profit. Prin urmare S.A. ”Franzeluța” trebuie să releve toate
rezervele posibile de majorare a tuturor rezultatelor, şi să eleboreze toate măsurile necesare
pentru prentîmpinarea pierderilor, ceea ce o să contribuie într-o mare măsură la îmbunătăţirea
structurii profitului contabil.

26
 2.1.2 Analiza profitului din activitatea operaţională a S.A. ”Franzeluța”

Dat fiind faptul că profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare pentru întreprinderile
de producere este compus din profitul din activitatea operaţională, apare necesitatea unei analize
mai profunde a acestui indicator, inclusiv a factorilor care au contribuit la modificarea lui în
dinamică.
Rezultatul din activitatea operaţională este o parte componentă a profitului perioadei de
gestiune pînă la impozitare, şi în mod direct influenţează mărimea acestuia. Analiza separată a
profitului din activitatea operaţională ne permite depistarea evoluţiei nesatisfăcătoare a lui sub
influenţa diverşilor factori, precum şi posibilitatea înlăturării momentelor negative pentru a
favoriza evoluţia lui pe viitor.
Deci, pentru a analiza mai detaliat influenţa asupra rezultatului din activitatea
operaţională, se utilizează metoda balanţieră, luând ca bază formula (1.7) .
În continuare se prezintă analiza factorială a profitului din activitatea operaţională,
efectuată în baza datelor concrete reflectate în raportul de profit și pierdere, întocmite de S.A.
”Franzeluța” la finele anului 2016. În tabelul de mai jos se prezintă analiza factorială a
rezultatului din activitatea operaţională.
Tabelul 2.2
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională la S.A.
”Franzeluța”

Abaterea Rezultatul
Anul 2015, Anul
Indicatorii absolută, influenței,
lei 2016, lei
lei lei
0 1 2 3 4
1. Profitul brut 100726028 117916790 +17190762 +17190762
2. Alte venituri operaționale 29075142 45494347 +16419205 +16419205
3. Cheltuieli comerciale 70250271 70350363 +100092 -100092
4. Chetuieli generale și
41017090 44873000 +3855910 -3855910
administrative
5. Alte cheltuieli operaționale 14022958 28169103 +14146145 -14146145
6. Profitul (pierderea) din activitatea
4510851 20018671 +15507820 X
operațională
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

În baza datelor prezentate în tabelul 2.2 putem afirma că profitul obținut de S.A.
”Franzeluța” din activitatea operațională în anul 2016 constituie 20018671 lei, iar în anul 2015–
4510851 lei, deci s-a înregistrat o majorare de 15507820 lei a anului curent față de cel precedent,
în expresie relativă majorarea anului curent față de cel precedent este de 4,437 ori sau cu 343,79
%.
Această majorare a fost condiționată de creșterea valorii profitului brut și creșterea altor
venituri operaționale, care au contribuit la majorarea profitului din activitatea operațională cu
17190762 lei, și respectiv 16419205 lei. Totodată creșterea cheltuielilor comerciale, cheltuielilor
generale și administrative și a altor cheltuieli operaționale au diminuat mărimea profitului din
activitatea operațională cu 100092 lei, 3855910 lei și respectiv 14146145 lei.
În cazul unei gestionări mai eficiente a cheltuielilor comerciale, cheltuielilor generale și
administrative și a altor cheltuieli operaționale, întreprinderea S.A. ”Franzeluța” va putea pe
viitor să majoreze profitul din activitatea operațională cu 18102147 lei.

27
 2.1.3 Analiza factorială a profitului brut (pierderii globale)

Deoarece profitul brut ocupă ponderea principală în rezultatul din activitatea

operaţională, la următoarea etapă de analiză se recomandă a examina cît mai profund mărimea
absolută a acestui indicator, inclusiv sub aspectul estimării efortului propriu al colectivului de
muncă în obţinerea lui.
Profitul brut (pierderea globală) reprezintă diferenţa dintre volumul venitului din vânzări
şi costul vînzărilor, modelul de calcul fiind după formula:
Profit brut = Venitul din vînzări – Costul vînzărilor

În continuare se examinează strucura şi dinamica profitului brut cu ajutorul tabelului de

mai jos.
Tabelul 2.3
Aprecierea dinamicii și structurii profitului brut

Abaterea
Indicatorii Anul 2015 Anul 2016
0 1 2 3
1.Venituri din vânzări 659855954 654247641 -5608313
2.Costul vînzărilor 559129926 536330851 -22799075
3.Profitul brut 100726028 117916790 +17190762
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

Din tabelul prezentat observăm, că mărimea profitului brut obţinut de S.A. ”Franzeluța”
în anul 2016 s-a mărit comparativ cu mărimea acestuia obţinută în anul 2015 cu 17190762 lei
sau alt fel spus valoarea indicatorului în anul curent constituie 117,06 % din valoarea anului
precedent.
Majorarea profitului brut în perioada curentă a fost cauzată de micșorarea costurilor
vânzărilor care s-a diminuat foarte semnificativ și anume cu 22799075 lei în anul de gestiune
curent față de cel precedent, ceea ce în expresie relativă constituie că a scăzut cu 4,076 %. Chiar
dacă a scăzut și valoarea veniturilor din vânzări și anume cu 5608313 lei sau cu 0,85 % această
nu a influențat rezultatul pozitiv al profitului brut.
Este necesar de menţionat, că mărimea efectivă a profitului brut se modifică sub influenţa
următorilor factori:
 modificarea volumului de vînzări nete;
 modificarea costului vînzărilor nete;
 modificarea preţului la producţia vîndută;
 modificarea structurii şi sortimentului producţiei vîndute.

28
2.1.4 . Analiza profitului (pierderilor) din activităţile neoperaţionale

Mărimea profitului (pierderilor), în mare măsură, depinde şi de rezultatele obţinute de

întreprindere din activităţile neoperaţionale, adică din activităţile de investiţii, financiară şi din
evenimentele excepţionale.
Vom aprecia mărimea şi structura profitului (pierderilor) din activităţile neoperaţionale
ale S.A. ”Franzeluța” în comparaţie cu realizările anului precedent.
Tabelul 2.4
Aprecierea în dinamică a mărimii și structurii profitului (pierderilor) din activitățile
neoperaționale
Anul 2015 Anul 2016 Abaterea
Indicatorii Suma, lei Ponderea, Suma, lei Ponderea, Suma, lei Ponderea,
% % %
0 1 2 3 4 5 6
Rezultatul din
activitatea de
4064149 -179,86 740617 223,59 -3323532 -403,45
investiții: (profit)
pierdere
Rezultatul din
activitatea financiară: (6323704) 279,86 (407132) -122,91 +5916572 -402,77
(profit) pierdere
Rezultatul
excepțional: profit - - (2258) -0,68 -2258 -0,68
(pierdere)
Total profit (pierderi)
din activitățile (2259555) 100 331227 100,0 2590782 X
neoperaționale
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

Din calculele efectuate în tabelul 2.4 rezultă că din activitățile neoperaționale S.A.
”Franzeluța” în anul precedent de gestiune, aceasta a obținut pierderi foarte însemnate și anume
de 2259555 lei, însă în anul curent de gestiune S.A. ”Franzeluța” a obținut profit în valoare de
331227 lei. În anul precedent, și anume anul 2015, la întreprinderea analizată pierderile au fost
constatate, în special din activitatea financiară, însă în anul curent de gestiune, anul 2016,
pierderile s-au înregistrat cât din activitatea financiară, cât și din cea excepțională.
Ponderea cea mai mare în suma totală a rezultatului din activitățile neoperaționale, în
anul precedent îi revine pierderilor din activitatea financiară, care în anul curent s-au redus cu
5916572 lei sau cu 402,77 puncte procentuale. În anul curent de gestiune însă ponderea cea mai
mare îi revine profitului din activitatea de investiții, care s-a diminuat cu 3323532 lei față de anul
precedent sau cu 403,45 puncte procentuale.

29
 2.1.5 Analiza profitului net al întreprinderii S.A. ”Franzeluța”

Profitul net constituie unul dintre indicatori economici de bază, care caracterizează
rezultatele finale ale activităţii economico-financiare. Acesta exprimă eficienţa utilizării întregii
averi, ceea ce înseamnă luarea în calcul a tuturor veniturilor – din orice sursă – şi a tuturor
cheltuielilor efectuate pentru orice domeniu, care, legal, pot fi atribuite aceleeaşi perioade de
gestiune.
Din punct de vedere cantitativ, acest indicator constituie diferenţa dintre profitul
perioadei de gestiune pînă la impozitare (PPGPI) şi cheltuielile privind impozitul pe venit
(Chi/v), modelul matematic fiind:
PN = PPGPI – Chi/v
În continuare se prezentă analiza rezultatului net al S.A. ”Franzeluța”, folosindu-se
tabelul de mai jos.
Tabelul 2.5
Aprecierea în dinamică și structurii profitului net

Anul precedent Anul curent

Suma, lei Ponderea în Suma, lei Ponderea în
Indicatorii
profitul profitul
contabil, % contabil,%
0 1 2 3 4
1.Profitul (pierderea) 2251296 100 20349898 100
perioadei raportate până la
impozitare
2.Cheltuieli (economie) - - 3746793 18,41
privind impozitul pe venit
3.Profit net (pierderea netă) 2251296 100 16603105 81,59
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

După cum observăm din datele din tabelul 2.5, S.A.”Franzeluța”, a obținut un profit net
în anul curent în mărime de 16603105 lei, iar în anul precedent un profit în sumă de 2251296
lei, care este egal cu profitul contabil. Totodată se observă o majorare de profit cu 14351809 lei
sau cu 637,5 % anului curent față de cel precedent.
În anul curent 18,41 % din totalul profitului contabil îi revine bugetului, și 81,59 %
alcătuiește profitul net, care va rămâne la dispoziția întreprinderii.

30
 2.2 Analiza și dinamica rentabilității

2.2.1 Analiza ratei de rentabilitate comercială (rentabilitatea producției)

Analiza eficienței politicii comericiale (aprovizionare, stocare, vanzare), a politicii de
prețuri practicate, se realizează cu ajutorul ratei rentabilității comerciale. Prin raportarea unui
indicator al rentabilității în mărimi absolute la volumul vânzărilor, se evaluează capacitatea
întreprinderii de a genera un profit pentru o mărime dată a cifrei de afaceri.
În continuare vom analiza evoluția nivelului rentabilității veniturilor din vânzări în
comparație cu realizările anului precedent pentru S.A. ”Franzeluța”.

1. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului brut

Tabelul 2.6
Aprecierea în dinamică a rentabilității comerciale, în baza profitului brut

Anul Anul Abaterea

Indicatorii
precedent curent absolută
0 1 2 3
1. Venitul din vânzări, lei 659855954 654247641 -5608313
2. Profitul brut, lei 100726028 117916790 +17190762
3. Rentabilitatea venitului din vânzări (%)
15,26 18,02 +2,76
calculată în baza profitului brut
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

În urma calculelor efectuate în tabelul 2.6 putem menționa că rentabilitatea venitului din
vânzări calculată în baza profitului brut în anul precedent a constituit 15,26 %, iar în anul curent
de gestiune aceasta constituie 18,02 %, deci urmărim o ușoară creștere a acestui indicator și
anume cu 2,76 %, ceea ce este un lucru foarte pozitiv pentru activitatea întreprinderii.
Altfel spus la fiecare leu de venituri din vânzări S.A. ”Franzeluța” a câștigat în anul
precedent 15,26 bani profit brut, iar în anul curent de gestiune ̶ 18,02 bani. Această creștere a
profitului brut a fost posibilă datorită scăderii costului vânzărilor.

2. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului din activitatea

operațională
Tabelul 2.7
Aprecierea în dinamică a rentabilității comerciale, în baza profitului din activitatea operațională

Anul Abaterea
Indicatorii Anul curent
precedent absolută
0 1 2 3
1. Venitul din vânzări, lei 659855954 654247641 -5608313
2. Profitul din activitatea operațională, lei 4510851 20018671 +15507820
3. Rentabilitatea venitului din vânzări (%)
calculată în baza profitului din activitatea 0,68 3,06 +2,38
operațională
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

31
 Din calculele efectuate în tabelul de mai sus putem constata că la S.A. ”Franzeluța”
rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza profitului din activitatea operațională în anul
precedent a constituit 0,68 %, iar în anul curent de gestiune aceasta a atins valoarea de 3,06 %,
deci se observă o fructificare a profitului din activitatea operațională cu 2,38 puncte procentuale.
Deci la fiecare leu de venituri din vânzări, întreprinderea analizată a obținut în anul curent
de gestiune 3,06 bani profit din activitatea operațională și respectiv 0,68 bani profit pentru anul
precedent de gestiune. Așadar în urma rezultatelor obținute putem menționa că în anul curent de
activitate, și anume în anul 2016, S.A. ”Franzeluța” a obținut un profit din activitatea
operațională de 4,5 ori mai mare ca în anul precedent sau a înregistrat o creștere de aproximativ
350 %.

3. Rentabilitatea venitului din vânzări, calculat în baza profitului până la impozitare

Tabelul 2.8
Aprecierea în dinamică a rentabilității comerciale, în baza profitului până la impozitare

Anul Abaterea
Indicatorii Anul curent
precedent absolută
0 1 2 3
1. Venitul din vânzări, lei 659855954 654247641 -5608313
2. Profitul până la impozitare, lei 2251296 20349898 +18098602
3. Rentabilitatea venitului din vânzări (%)
0,34 3,11 +2,77
calculată în baza profitului până la impozitare
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

Rezultatele obținute în tabelul 2.8 ne arată că rentabilitatea venitului din vânzări,

calculată în baza profitului până la impozitare a S.A. ”Franzeluța” constituie în anul curent de
activitate 3,11 %, dar în anul precedent de activitate această a înregistrat valori de doar 0,34 %,
deci avem o majorare a rentabilității cu aproximativ 2,77 puncte procentuale a anului curent față
de cel precedent.
Prin urmare la fiecare leu de venituri din vânzări, întreprinderea analizată, în anul
precedent a câștigat 0,34 bani de profit contabil, însă în anul curent de gestiune aceasta a obținut
un profit contabil în mărime de 3,11 bani.

4. Rentabilitatea venitului din vânzări, calculat în baza profitului net

Tabelul 2.8
Aprecierea în dinamică a rentabilității comerciale, în baza profitului net

Anul Abaterea
Indicatorii Anul curent
precedent absolută
0 1 2 3
1. Venitul din vânzări, lei 659855954 654247641 -5608313
2. Profitul net, lei 2251296 16603105 +14351809
3. Rentabilitatea venitului din vânzări (%)
0,34 2,53 2,19
calculată în baza profitului net
Sursa : sistematizată și elaborată de autor
În urma calculelor efectuate putem menționa că întreprinderea S.A. ”Franzeluța” a
obținut o rată a rentabilității comerciale calculate în baza profitului net de 0,34 % în anul curent,
această valoare este egală cu rata rentabilității comerciale calculate în baza profitului până la

32
impozitare, de unde putem deduce că în anul respectiv întreprinderea nu avut cheltuieli privind
impozitul pe venit. În anul curent de gestiune întreprinderea a înregistrat un nivel al indicatorului
de 2,53 %.
Deci pe parcursul perioadei de gestiune analizate nivelul acestui indicator s-a majorat cu
2,19 puncte procentuale, altfel spus la fiecare leu al cifrei de afaceri, S.A. ”Franzeluța” a câștigat
în anul curent 2,53 bani, comparativ cu anul precedent unde acestă valoare a atins mărimea de
0,34 bani.

Figura 2.1. Aprecierea în dinamică a mărimii rentabilității comerciale

Sursa : sistematizată și elaborată de autor în baza tabelelor 2.5 – 2.8

În urma efectuării graficului, putem menționa cu afirmitate că în anul curent de gestiune,

întreprinderea analizată S.A. ”Franzeluța” a înregistrat valori pozitive, deci a dus o activitate
efectivă. În comparație cu anul precedent aceasta a înregistrat valori mult mai ridicate, deci a
lucrat mult mai eficace ca anul precedent de gestiune.
Mărimimea normală a indicatorului rentabilității vânzărilor este de 20 %. Deci nici în
anul curent, nici în anul precedent S.A. ”Franzeluța” nu a înregistrat mărimi normale ale
indicatorului studiat. Însă anul 2016 a fost foarte aproape de a atinge nivelul optim, aceasta
atingând valoarea de 18,02 %. Totuși întreprinderea studiată trebuie să facă modificări la nivel de
întreprindere în ceea ce privește producția și costul acesteia.

33
 2.2.2 Analiza rentabilității activelor
Eficiența capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate în
activitatea întreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilității economice.
Rata rentabilității economice reflectă raportul dintre un rezultat economic și mijloacele
economice angajate pentru obținerea acestuia.
1. Rentabilitatea activelor
Tabelul 2.9
Rentabilitatea activelor a întreprinderii S.A. ”Franzeluța”
Anul Abaterea
Indicatorii Anul curent
precedent absolută
0 1 2 3
1. Profitul până la impozitare, lei 2251296 20349898 +18098602
2. Valoarea medie a activelor, lei 445399060 396545687 -48853373
3. Rentabilitatea activelor, % 0,51 5,13 4,62
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

În urma calculelor efectuate putem menționa că rentabilitatea activelor la S.A.

”Franzeluța” pentru anul 2015 constituie 0,51 %, iar pentru anul curent de gestiune aceasta este
în mărime de 5,13 %. Deci urmărim un decalaj foarte mare între valorile acestui indicator și
anume de 4,62 puncte procentuale.
Creșterea acestui indicator a fost posibilă datorită creșterii considerabile a profitului până
la impozitare și anume de 9,04 ori sau cu aproximativ 803,92 %. La fel a mai influențat și
micșorarea valorii activelor și anume cu 48853373 lei sau cu 10,96 % anului curent față de cel
precedent.
Prin urmare la fiecare leu de active ale întreprinderii în anul precedent revenea 0,51 bani
de profit contabil, iar în anul curent valoarea acestuia constituia 5,13 bani.

2. Rentabilitatea activelor, calculat în baza profitului net

Tabelul 2.10
Aprecierea în dinamică a rentabilității activelor, în baza profitului net

Anul Abaterea
Indicatorii Anul curent
precedent absolută
0 1 2 3
1. Valoarea medie a activelor, lei 445399060 396545687 -48853373
2. Profitul net, lei 2251296 16603105 +14351809
3. Rentabilitatea activelor, calculat în baza
0,51 4,19 +3,68
profitului net, %
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

Analizând rezultatul obținut din tabelul 2.8, putem menționa că rentabilitatea activelor
calculată în baza profitului net pentru anul precedent de gestiune constituie 0,51 %, valoare
egală cu cea a rentabilității activelor calculată în baza profitului până la impozitare, iar pentru
perioada curentă valoarea acestui indicator constiuie 4,19 %.
Deci pentru fiecare leu de active ale întreprinderii S.A. ”Franzeluța” revine câte 0,51
bani de profit net pentru anul precedent, și respectiv 4,19 bani profit net în perioada curentă.

34
 Dacă în anul curent rentabilitatea activelor calculată în baza profitului până la impozitare
constituia 5,13 %, atunci rentabilitatea activelor calculată în baza proofitului net constuie 4,19 %,
deci abaterea de 0,94 % a fost direcționată pentru cheltuielile privind impozitul pe venit.

3. Rentabilitatea activelor imobilizate

Tabelul 2.11
Aprecierea în dinamică a rentabilității activelor imobilizate

Anul Abaterea
Indicatorii Anul curent
precedent absolută
0 1 2 3
1. Profitul net, lei 2251296 16603105 +14351809
2. Activele imobilizate, lei 300186323 282044001 -18142322
3. Rentabilitatea activelor imobilizate, % 0,74 5,89 +5,15
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

Din tabelului 2.11 rezultă că rentabilitatea activelor imobilizate la S.A. ”Franzeluța” are o
tendință de creștere față de anul precedent. Dacă în anul precedent valoarea indicatorului a atins
nivelul 0,74 %, atunci în anul curent valoarea acestuia s-a majorat până la 5,89 % sau cu 5,15
puncte procentuale.
Prin urmare nivelul rentabilității activelor imobilizate în anul de gestiune este mult mai
ridicat, ceea ce înseamnă că la fiecare leu de active pe termen lung S.A. ”Franzeluța”, în medie
obține 5,89 lei de profit net.
Deci, putem menționa că întreprinderea analizată în anul precedent de gestiune a utilizat
neeficient activele sale, prin urmare în anul curent s-au ținut cont de rezultatele anului precedent
de activitate și s-a încercat să îmbunătățească situația, fapt văzut prin rezultatele obținute în anul
curent de gestiune.

4. Rentabilitatea activelor circulante

Tabelul 2.12
Aprecierea în dinamică a rentabilității activelor circulante

Anul Abaterea
Indicatorii Anul curent
precedent absolută
0 1 2 3
1. Profitul net, lei 2251296 16603105 +14351809
2. Activele circulante, lei 145212737 114501686 -30711051
3. Rentabilitatea activelor circulante, % 1,55 14,50 +12,95
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

Datele prezentate în tabelul 2.12 ne arată că rentabilitatea activelor circulante a S.A.

”Franzeluța” a înregistrat o creștere semnificativă a anului curent de gestiune față de cel
precedent. Acest lucru este văzut prin rezultatele primite, și anume că în anul de referire 2015,
întreprinderea analizată a atins nivelul indicatorului rentabilitatea activelor circulante de numai
1,55 %, iar în perioada analizată, și anume anul 2016 acesta a înregistrat o creștere de până la
14,50 % sau cu 12,95 puncte procentuale mai mult față de anul precedent.
Deci, putem menționa că la fiecare leu de active circulante întreprinderea S.A.
”Franzeluța” în anul precedent obține doar 1,55 bani de profit net, iar în anul curent aceasta are
de obținut 14,50 bani profit net, deci urmărim o utilizare eficientă a activelor circulante.

35
 Figura 2.2. Aprecierea în dinamică a mărimii rentabilității activelor la S.A. ”Franzeluța”
Sursa : sistematizată și elaborată de autor în baza tabelelor 2.9 – 2.12

În urma analizării figurii 2.2 putem menționa că anul curent de activitate a fost unul
foarte favorabil pentru întreprinderea S.A. ”Franzeluța”. Acest lucru se poate vedea cu ajutorul
indicatorilor calculați, care ne oferă o mică descriere despre activiatea întreprinderii.
Prin urmare, în anul curent valoarea indicatorilor este mult mai ridicată comparativ ce cea
anului 2015, deci întreprinderea a utilizat mult mai eficient activele sale, care stau la dispoziția
întreprinderii.
De regulă, situația se apreciază pozitiv dacă rentabilitatea economică sau mai este numită
și rentabilitatea activelor a atins 10 % și mai mult. Deci după cum vedem, în anul curent la
întreprinderea analizată nu s-a atins valorile normale ale acestui indicator, chiar dacă a înregistrat
valori mai mare ca anul precedent, deci putem menșiona că nici în anul curent întreprinderea nu
a gestionat eficient cu activele sale.

36
 2.2.3 Analiza rentabilității capitalului (rentabilitatea financiară)
Rentabilitatea financiară exprimă corelația dintre profit și capitaluri în calitatea lor de
surse de finanțare a activității întreprinderii.
În funcție de capitalul utilizat în determinarea acestei rate, literatura de specialitate
recomandă doi indicatori :
 Rata rentabilității financiare a capitalului propriu ;
 Rata rentabilității financiare a capitalului permanent.

1. Rentabilitatea capitalului propriu

Tabelul 2.13
Aprecierea în dinamică a rentabilității capitalului propriu

Anul Abaterea
Indicatorii Anul curent
precedent absolută
0 1 2 3
1. Profitul net, lei 2251296 16603105 +14351809
2. Capitalul propriu al întreprinderii, lei 258014571 273661533 +15646962
3. Rentabilitatea capitalului propriu, % 0,87 6,07 5,20
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

Rezultatele obținute în tabelul de mai sus ne arată că la întreprinderea S.A. ”Franzeuța”

rentabilitatea capitalului propriu este în creștere față de anul precedent. Rentabilitatea capitalului
propriu calculată în baza profitului net în anul precedent a constituit 0,87 %, adică la fiecare leu
de mijloace proprii, întreprinderea analizată a câștigat câte 0,87 bani profit net, dar în anul curent
de gestiune această valoare a atins mărimea de 6,07 %, adică la fiecare leu de capital propriu
S.A. ”Franzeluța” are obține 6,07 bani profit net.
Acest indicator s-a majorat față de anul precedent cu 5,20 puncte procentuale, fapt datorat
creșterii profitului net cu 637,5 % față de anul precedent, și de asemenea a creșterii capitalului
propriu al întreprinderii cu 6,06 %, ceea ce a influențat pozitiv asupra indicatorului calculat. Deci
observăm că întreprinderea analizată utilizează eficient mijloacele proprii.

2. Rentabilitatea capitalului permanent

Tabelul 2.14
Aprecierea în dinamică a rentabilității capitalului permanent

Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea absolută

0 1 2 3
1. Profitul net, lei 2251296 16603105 +14351809
2. Capitalul permanent al întreprinderii, lei 345465178 316379932 -29085246
2.1 Capitalul propriu al întreprinderii 258014571 273661533 +15646962
Datoriile pe termen lung ale
2.2 87450607 42718399 -44732208
întreprinderii
3. Rentabilitatea capitalului permanent 0,65 5,25 4,60
Sursa : sistematizată și elaborată de autor

37
 Analizând rezultatele din tabelul 2.14 putem admite că la întreprinderea S.A.
”Franzeluța” rentabilitatea capitalului permanent este în creștere, ceea ce dă dovadă de utilizarea
eficientă a resurselor bănești aflate la dispoziția întreprinderii.
Rentabilitatea capitalului permanent, în anul curent, a înregistrat o majorare față de anul
precedent în valoare de 4,60 puncte procentuale. În anul precedent la fiecare leu de mijloace
financiare pe termen lung, întreprinderea câștiga 0,65 bani de profit net, însă în anul curent
aceasta obține 5,25 bani profit net.
Acest lucru s-a datorat în mare parte diminuării datoriilor pe termen lung ale
întreprinderii și anume cu 51,15 puncte procentuale a anului curent față de cel precedent, așadar
întreprinderea în anul precedent a avut un grad foarte înalt de îndatorare. Deci întreprinderea a
utilizat eficient resursele financiare pe termen lung.
Mărimea indicatorului rentabilitatea capitalului permanent trebuie să fie nu mai mică de
20 – 25 %, deci după cum vedem chiar dacă anul curent a înregistrat valori mai ridicate ca anul
precedent, aceasta nu a atins valorile optimale ale acestui indicator, deci întreprinderea trebuie să
atragă mail mult atenția la activitatea întreprinderii și la datoriile pe termen lung ale
întreprinderii.

Figura 2.3. Aprecierea în dinamică a mărimii rentabilității financiare la S.A. ”Franzeluța”

Sursa : sistematizată și elaborată de autor în baza tabelelor 2.13 – 2.14
Analizând figura 2.3 putem menționa că atît în anul precedent, cât și în anul curent
întreprinderea S.A. ”Franzeluța” a înregistrat valori pozitive ale indicatorilor analizați. În anul
curent urmărim o creștere considerabilă a indicatorilor, ceea ce este favorabil pentru activitatea
pe viitor a întreprinderii.
Valorile indicatorului rentabilitatea financiară sau cum mai este numit și rentabilitatea
capitalului se situează, de regulă, între 10% şi 30%, deci observăm că chiar dacă întreprinderea a
înregistrat valori mai ridicate, acestea oricum nu se încadrează în limitele optime ale acestui
indicator.
Deci acționarii, managerii și alți membri responsabili de activitatea firmei trebuie să țină
sub control activitatea întreprinderii și să implimenteze măsuri de remediere a factorilor ce
influețează asupra activității sale.

38
 Concluzii
Obţinerea de către întreprindere a unui rezultat financiar pozitiv atestă capacitatea ei
intersecă de a utiliza în mod eficient factorii de producţie, iar în condiţiile stricte ale economiei
de piaţă profitul reprezintă o condiţie a supraveţuirii respectivei întreprinderi şi a evitării
falimentului.
În lucrarea dată am efectuat o analiză metodologică asupra profitului şi rentabilității al
întreprinderii bazîndu-mă pe date de la întreprinderea S.A. ”Franzeluța” din orașul Chișinău.
Am realizat o analiză asupra întregii activităţi a întreprinderii, a situaţiei financiare pe
baza Raportului anual al firmei.
În urma analizei efectuate, concluzia generală este aceea că societatea desfășoară o
activitate rentabilă, obținând profit în anii analizați, 2015 și respectiv 2016.
Se constată că întreprinderea a dus o activitate mai prosperă în anul curent de gestiune,
fapt atestat prin rezultatele primite în urma analizării indicatorilor nominalizați. Profitul din
vânzarea produselor sau profitul brut s-a majorat cu 17,06 % față de anul precedent, profitul din
activitatea operațională s-a majorat cu 343,79 %, profitul pînă la impozitare s-a majorat mult mai
semnificativ, cu aproximativ 803,92 %, iar profitul net a crescut cu 637,5 procente. Deci fiecare
din indicatorii analizați s-a majorat ceea ce influențează pozitiv asupra activității viitoare a
întreprinderii.
În urma efectuării analizei indicatorilor de rentabilitate, iarăși putem afirma că
întreprinderea a lucrat mult mai eficient comparativ cu anul precedent. Chiar dacă rezultatele
sunt îmbucurătoare, întreprinderea trebuie să se axeze mai mult pe managementul întreprinderii,
adică să implementeze diferite măsuri de remediere asupra problemelor la întreprindere, să
atragă mai multă atenție punctelor slabe ale întreprinderii, să facă analize financiare cât mai des
pentru a preveni problemele de ordin financiar și nu în ultimul rând să controleze calitatea
produselor.
Totuși studiind foarte amănunțit întreprinderea am observat că nici în anul precedent, nici
în anul curent, aceasta nu a atins limitele normale pentru indicatorii studiați, fapt ce trezește
îngrijorare pentru activitatea ulterioară a întreprinderii. Trebuie produse schimbări la nivel de
întreprindere pentru înlăturarea factorilor ce influențează negativ asupra activității, trebuie facute
modificări în ceea ce ținde de profit, deci trebuie implimentată o politică pentru majorarea
profitului și pentru prevenirea pierderilor. Odată cu creșterea profitului la întreprindere se va
majora și indicatorii de rentabilitate, deci întreprinderea va duce o activitate mult mai efectivă.

39
 Bibliografie
1. Codul fiscal al Republicii Moldova
2. Standartele Naționale de Contabilitate ale Republicii Moldova
3. Dicționar financiar – contabil, Chișinău, editura Prometeu, 2004, 258 p.
4. N. Țiriulnicova, V. Paladi, Analiza rapoartelor financiare, Chișinău, Tipografia Centrală,
2004, 384 p.
5. M. Grosu, Economie politică, Chișinău, editura Evrica, 2001, 208 p.
6. Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico – financiară, București,
Editura Economică, 2005, 448p.
7. Il. Gavrilă, D. Nițescu, Economie, București, Editura Economică, 2006, 192 p.
8. M. Monea, Analiză economico – financiară , Petroșani, 2005, 114 p.
9. A. Deliu, Economia, finanțele, anaiza întreprinderilor contemporane, Chișinău, tipografia
Adrialang, 2017, 76 p.
10. S. Petrescu, Analiza financiară aprofundată, Iași, 2005, 248 p.
11. А.И. Максимова, М.И. Мохина, О.Г. Наумкова, ФИНАНСОВЫЙ МЕНЕДЖМЕНТ,
АНО ВПО «Пермский институт экономики и финансов», 2010. – 130 с.
12. C. Căruntu, M. Lăpăduși, Rata rentabilităţii financiare. Impactul ratei rentabilităţii
financiare asupra dezvoltării întreprinderii, publicat în Analele Universităţii “Constantin
Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2009
13. O. Petroianu, Rentabilitatea – condiţie a continuităţii şi rezultat al unei bune guvernanţe
în cazul firmelor românești agricole cotate participante la securitatea alimentară
14. Ratele de rentabilitate – expresie relativa a rentabilitatii, www.ase.ro
15. Conceptul de profit și rentabilitate, www.qreferat.com
16. Indicatorii de apreciere a rentabilității, www.rasfoiesc.com
17. Analiza rentabilității, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
18. Profitul: definitie, forme, maximizare, functii, www.qreferat.com
19. Analiza rentabilității și riscului, www.universitatea-cantemir.ro
20. Istoricul S.A. ”Franzeluța”, www.franzeluta.info
21. “Importanţa profitului pentru întreprindere”, www.scribd.com
22. Analiza rentabilităţii pe baza contului de profit si pierdere, www.scritub.com

40