CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................................2
CAPITOLUL I.............................................................................................................................4
EFICIENŢA, ELEMENTE CHEIE AL MANAGEMENTULUI BANCAR................................4
1.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND EFICIENŢA INSTITUŢIILOR DE CREDIT......4
1.2. MIJLOACE DE CUANTIFICARE/MĂSURARE A EFICIENŢEI BANCARE..........6
1.3. EXPUNEREA BĂNCILOR LA RISC ŞI EFICIENŢA ACTIVITĂŢII.....................13
CAPITOLUL II..........................................................................................................................18
EFICIENȚA ECONOMICĂ LA BANCA COMERCIALĂ ROMANĂ....................................18
2.1 SCURTĂ PREZENTARE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ...............................18
2.2 PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI LA BANCA COMERCIALĂ ROMANĂ......................21
2.3 MANAGEMENTUL ÎN CADRUL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE.......................24
CAPITOLUL III ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI EFICIENȚEI ECONOMICE
LA BCR ÎN PERIOADA 2013-2017..........................................................................................31
3.1 ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE ÎN PERIOADA 2013-2017......................31
3.2 ANALIZA EFICIENȚEI ȘI RENTABILITĂȚII ÎN PERIOADA 2013-2017..................37
CONCLUZII..............................................................................................................................46
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................48
 INTRODUCERE

Lumea financiară se află sub incidenţa unor schimbări generate de unele inovaţii
financiare care au invadat mediul bancar dar, în acelaşi timp şi de unele schimbări de
ordin instituţional care leagă actorii pieţelor financiare.
De asemenea, se poate observa cum indicatorii de eficienţă în activitatea bancară
sunt componente de bază a mecanismului pieţei.

Pentru o funcţionare corectă a sistemului bancar este necesar să fie stabilite

anumite principii, reglementări şi o bună organizare a activităţii bancare cât şi anumite
reguli de gestiune a riscului.

În prezenta lucrare se doreşte a fi surprinse evenimentele economice ce au la

bază principalii indicatori ce reflectă eficienţa economică a instituţiei bancare, având la
bază informaţii provenite de la instituţiile bancare cât şi informaţii provenite din
raportări standardizate.

Capitolul I - “Eficienţa, element cheie al managementului bancar ,, surprinde

aspecte teoretice privinid eficienţa instituţiilor de credit cât şi mijloace de cuantificare
sau măsurare a eficienţei bancare. Sunt prezentate funcţiile pe care aceasta le realizează
în cadrul procesului de conducere, dar şi o serie de subiecţi ce provin atât din mediul
intern cât şi din mediul extern.

De asemenea este prezentată evaluarea performanţelor la nivelul unităţilor

bancare ce cuprind caracteristici, cadrul eficient de realizare şi gradul de realizare a
profitului şi eficienţa managerială şi operaţională.

În acelaşi timp, sunt definţi o serie de indicatorii de performanţă bancară în

funcţie de obiectivele principale ale managementului bancar, aceştia sunt definţi şi sunt
expuse variantele de calcul la fiecare în parte. Ca orice definiţie, aceasta este ilustrată
diferit de la autor la autor, fiecare evidenţiind partea importantă.

În acest capitolul este prezentată expunerea băncilor la risc, factorii ce

influenţează riscurile, administrarea globală a acestora şi metode de combatere a
riscurilor.

Capitolul II - “ Eficienţa economică la Banca Comercială Romană “ include

scurta prezentare a Băncii Comerciale Române în cadrul căruia regăsim politica privind
guvernanţa corporativă, principalele activităţi ale Băncii, dar şi managementul acesteia.

Sunt prezentate produsele şi serviciile Băncii, cu beneficiile sale, ce sporesc

activitatea. Deasemenea sunt prezentate principalele măsuri de îmbunătăţire a activităţii
şi creştere a eficienţei economice la care a apelat bancă în perioada analizată.

Capitolul III – ”Analiza principalilor indicatori ai eficienţei economice la BCR

în perioada 2013-2017„ se bazează pe cercetarea practică la nivelul instituţiei de credit

2
pentru a stabili gradul de eficienţă , pentru a evalua principalii indicatori şi pentru a
stabilii ce strategii de îmbunătăţire va urma Banca.

Este prezentată evoluţia cheltuielilor, veniturilor, profitului brut şi profitului net,

factori ce ne oferă posibilitatea de a calcula principalii indicatori ai eficienţei bancare.
Este prezentată şi evoluţia veniturilor pe categorii de venituri, de unde putem
concluziona din ce categorie de servicii sau produse obţine banca cel mai mare venit.

De asemenea sunt prezentaţi şi analizaţi principalii indicatori ai eficienţei,

precum, cifra de afaceri, productivitatea muncii, rentabilitatea economică, rata
capitalului, rata rentabilităţii, indicatori ce ajută să stabiliească ce măsuri poate lua
pentru creşterea eficienţei bancare.

Concluziile existente la finalul lucrării reprezintă principalele observaţii

identificate pe parcursul cercetării practice referitoare la metode de eficientizare şi
creştere a activităţii bancare, factori ce influenţează în mod direct activitatea bancară, fie
în mod pozitiv sau negativ şi analiza principalilor indicatori pe o anumită perioadă ,
putem spune deci că reprezintă rezumatul lucrării. Acestea reprezintă deci, modul
fundamental prin intermediul cărora ne putem face o părere asupra activităţii
desfăşurate în cadrul BCR şi o cunoaştere mai amănunţită cu privire la termenul de
activitate bancară, în sens general, împreună cu indicatori de eficienţă bancare, dar şi
metode de creştere a eficienţei bancare.

3
 CAPITOLUL I

EFICIENŢA, ELEMENTE CHEIE AL MANAGEMENTULUI BANCAR

1.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND EFICIENŢA INSTITUŢIILOR DE
CREDIT

Conceptul de eficiență economică realizează legatura dintre resursele alocate

pentru desfășurarea unei acțiuni și rezultatele obținute de pe urma acesteia, concept care
orientează dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigură folosirea
cu eficientă maximă a acestora în condițiile unei dezvoltări raționale, armonioase a
economiei naționale. Eficiența economică este o concepție modernă de evaluare a
activității și serveste la fundamentarea deciziilor, astfel încăt resursele disponibile să fie
consummate în modul cel mai favorabil pentru societate.

Instituţia de credit sau financiară, numită şi bancă este instituţia ce îşi bazează
activitatea pe atragerea depozitelor, acordarea de credite, acceptarea de depuneri de la
populaţie, firme sau alte instituţii bancare, operaţiuni valutare atât pentru persoane
fizice,cât şi juridice, plasamentul fondurilor şi finanţarea schimburilor comerciale.

Din perspectiva economiei de piaţă presupune existenţa unui sistem bancar ce

sprijină şi asigură mobilizarea disponibilităţilor monetare ale economiei, dar şi
orientarea lor spre desfăşurarea unor activităţi economice eficiente.

Analiza economico-financiară însumează ,,un ansamblu de concepte, metode,

tehnici, procedee şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în
vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia economico-financiară
a unei instituţii, identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat-o,
precum şi a rezervelor interne de îmbunătăţire a acesteia, din punctul de vedere al
utilizării eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare’’. [ CITATION
Placeholder1 \l 1048 ]

Din punctul de vedere al altor autori analiza economico-financiară mai poate fi

definită astfel : ,,analiza urmăreşte dinamica fenomenelor economice şi financiare, din
punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ, static şi/sau dinamic, identificând factorii

4
importanţi, corelaţia dintre aceştia, cauzele şi consecinţele schimbării acestora şi, pe
această bază, realizează dignosticarea stării lor în vederea orientării deciziilor care
privesc funcţionarea eficientă a instituţiilor în context competiţional’’ [ CITATION
Rob14 \l 1048 ]. Aceste definiţii ilustrează într-o formă sintetică funcţiile, obiectivele,
tipologia şi metodologia analizei economico-financiare.

Funcţiile pe care aceasta le realizează în cadrul procesului de conducere sunt :

- Funcţia informaţională;
- Funcţia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienţă;
- Funcţia de reflectare a gestionării eficiente a patrimoniului şi de evaluare a
performanţelor managementului;
- Funcţia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar.

Aceste funcţii sunt complementare în realizarea celui mai important obiectiv al

analizei economico-financiare, respectiv utilizarea rezultatelor analizei în procesul
decizional. [ CITATION Băc072 \l 1048 ]

Pentru realizarea analizei economico-financiare a unei instituţii de credit sunt

necesari o serie de subiecţi, ce provind atât din mediul intern, cât şi din mediul extern,
respective: furnizorii de capital (acţionarii şi consultanţii acestora, inestitorii în
obligaţiuni, băncile şi alţi investitori); partenerii de afaceri (furnizori clienţi şi
organizaţiile sindicale); statul (organele fiscale, guvernul şi organizaţiile cvasi-
guvernamentale, autorităţile locale); alţi utilizatori (managementul instiuţiei,
organizaţiile profesionale, analiştii şi consultanţii, auditorii şi publicul). [ CITATION
Hig08 \l 1048 ] [ CITATION Rob \l 1048 ]

Prin diagnosticarea stărilor diverselor fenomene şi identificând cauzele acestora

prin descoperirea mecanismelor factoriale, analiza economico-financiară furnizează
multiple informaţii.

Analiza studiază mecanismul de formare şi modificare a fenomenelor economice

prin descompunerea lor în elemente componente, în părţi simple şi prin depistarea
factorilor de influenţă. Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu, în
vederea identificării cauzelor finale. Identificarea cauzelor finale necesită o investigaţie
analitică a instituţiei în ansamblul său, a condiţiilor de derulare a fenomenlor şi a
proceselor economice. Pentru identificarea relaţiilor cauză efect, analiza urmează

5
drumul invers al realizării fenomenului. Ea porneşte de la efecte pentru a identifica
diversele cauze, investigând la fiecare nivel condiţile particulare care au favorizat o
anumită înlănţuire cauzale.

Atingerea obictivului analizei, respectiv identificarea cauzelor primare care

determină fenomenele economico-financiare, impune parcurgerea mai multor etape:
delimitarea obiectivului analizei, culegerea, prelucrarea şi selecţionarea datelor,
verificarea informaţiilor, analiza cantitativă a datelor, verificarea informaţiilor, analiza
calitativă a datelor, analiza cantitativă a datelor, sinteza rezultatelor.

La nivelul instituţiei, informaţiile necesare activităţii de analiză se obţin fie din

surse interne, respective sistemul propriu de evidenţă, fie din surse externe, ca de
exemplu organele fiscale, instituţii şi organisme specializate, burse de valori, mass-
media, târguri şi expoziţii.

În practica curentă, principala sursă de informaţii o constituie situaţiile

financiare care, potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IAS), sunt
alcătuite din: bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia mişcării capitalurilor proprii,
tabloul de trezorerie, politici contabile şi note explicative.

1.2. MIJLOACE DE CUANTIFICARE/MĂSURARE

A EFICIENŢEI BANCARE

Evaluarea performanţelor la nivelul unităţiilor bancare

Caracteristica principală din sectorul bancar este concurenţa intensivă, astfel

bănciile moderne trebuie să ofere produse şi servicii profiabile încât să poată stabilii
contribuţia exactă şi de aceea în ultima perioadă s-au dezvoltat sisteme rafinate de
evaluare a performanţelor bancare, ce contribuie la formularea deciziilor băncii privind
intrarea şi ieşirea anumitor produse sau servicii.

Cadrul eficient de evaluare a performanţelor au în vedere o serie de elemente

cum ar fi organizarea adecvată ce permite alocarea veniturilor şi cheltuielilor pe unităţi
de activitate, în raport cu diversele linii de afacerii, produse sau segmente de piaţă ale

6
unei bănci, un sistem intern de stabilire a preţurilor în scopul cunatificării contribuţiei
diferitelor unităţi de activitate la rezultate şi mijloace de încorporare a elementelor de
risc în cadrul de evaluare a performanţelor. Odată cunoscute se pot stabilii clienţii şi
segmentele de produse cele mai eficiente în vederea evaluării performanţelor permiţând
astfel analiza aportului net pe care îl are relaţia cu un client.

Gradul de realizare a profitului şi eficienţa managerială şi operaţionlă se reflectă

în evaluarea profitabilităţii bancare şi se efectuează cu ajutorul indictorilor de
performanţă bancară.

Indicatori de performanţă bancară

Pentru a oferii o imagine asupra poziţiei şi evoluţiei băncii la un anumit moment

se determină mai multe tipuri de indicatori de apreciere a activităţii, ce pot fii structuraţi
în sisteme de indicatori, instituirea lor fiind corelată cu o decizie strategică a băncii
privind organizarea unităţiilor bancare ca centre de profit.

În funcţie de obiectivele principale ale managementului bancar avem următorii

indicatori:

- Indicatori pentru aprecierea eficienţei de ansamblu a activităţii băncii;

- Indicatori pentru evaluarea calităţii activelor;
- Indicatori pentru aprecierea rentabilităţii şi profitabilităţii şi corelaţiile
dintre acestea;
- Indicatori pentru analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare;
- Indicatori de raiting bancar.

Indicatori pentru aprecierea eficienţei de ansamblu a activităţii băncii

Rata profitului, brut sau net, reflectă gradul în care veniturile obţinute de
bancă reprezintă profit, brut sau net, şi sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor
efectuate în vederea obţinerii lor.

Profit brut
Rata profitului brut =
Total venituri x100
Profit net
Rata profitului net =
Total venituri x100

7
 Rata profitului va fi cu atât mai mare cu cât cheltuielile sunt corespunzător
dimensionate, şi în consecinţă, eficienţa activităţii desfăşurate de bancă este mai bună şi
managementul mai performant.

Rata rentabilităţii reflectă rezultatetele managementului bancar de optimizare a

plasamentelor în corelaţie cu resursele atrase.

Profit brut
Rata rentabilităţii =
C heltuieli totale x100

Optimizarea cheltuielilor se poate obţine prin tendinţa de reducere a ponderii

acestora, în special a celor cu funcţionarea băncii în ansamblul activităţii precum şi
majorarea cheltuielilor determinată de creşterea volumului resurselor atrase şi a
nivelului dobânziilor bonificate , diversificarea gamei de produse şi servicii bancare
oferite clienţiilor.

Productivitatea muncii este utilizată pentru evaluarea performanţelor băncii în

funcţie de numărul salariaţiilor existenţi şi reflectă volumul cifrei de afaceri pe salariat
realizată într-o anumită perioadă şi se calculeaza astfel:

Cifra de
Productivitatea muncii =
afaceri x100
Total personal

Ponderea salariilor în totalul cheltuielilor cu funcţionarea băncii se calculează

astfel:

Salariile şic heltuiuelile

aferente C heltuieli ţ x100
ionare

Cheltuieli cu funcţionarea pe slariat este o componentă a cheltiuelilor totale

ale băncii, valoarea profitului pe salariat fiind direct operaţională cu volumul şi
calitatea operaţiunilor efectuate clienţiilor băncii.

C heltuieli de ţ ionare
Num ărmediu de personal x100

Gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile din comisioanele încasate

reflectă eficienţa utilizării timpului de lucru de către angajaţi , ca urmare a operaţiuniilor
efectuate.
8
 Comisioane î ncasate
Salarii ş i cheltuieli x100
aferente

Gradul de acoperire a cheltuielilor cu funcţionarea băncii din comisioane

reflectă măsura în care vniturile obţinut din operaţiunile în sumele clienţiilor acoperă
cheltuielile cu funcţionarea băncii.[ CITATION IPr09 \l 1048 ]

Comisioaneî ncasate
C heltuieli cu ţ x100
ionare

Indicatori pentru evaluarea calităţii activelor

Rata utilizării activelor reflectă funcţionarea optimă a activelor băncii şi

capacitatea activelor de a genera venituri pentru bancă.

Total venituri
Total active x100

Remuneraea activelor exprimă gradul în care activle băncii sunt remunerate

prin obţinerea profitlui brut şi oferă o bază de comparaţie a eficienţei acvtivităţii
bancare între diferite ţări, care au cote diferite de impozitare pe profit, conform
legislaţiei fiscal naţionale.

Profit brut
Total x100
active

Ponderea creditelor restante în total active sau total credite

Credite restante
Credite restante
Total active ; Total credite

Ponderea provizioanelor pentru credite neperformante şi dobânzi restante

în total credite. O valoare mare a indicatorului nu reflectă neaparat un volum mare al
creditelor neperformante, el putând indica preocuparea băncii de a se proteja prin
constituirea provizioanelor . [ CITATION IPr09 \l 1048 ]

Provizioane pentru credite neperformante ş i dob ânzi

restante Total credite
9
 Indicatori pentru aprecierea rentabilităţii şi profitabilităţii şi corelaţiile dintre
aceştia

Pentru analiză se utilizează sistemul DuPont, sistem ce compară profitul obţinut

de societatea bancară cu riscul, şi măsoară performanţele uunei bănci şi expunerea
acesteia prin intermediul unui set de indicatori după cum urmează :

Rentabilitatea economică (Return on Assets) reflectă capacitatea

managementului băncii de a utiliza resursele în scopul obţinerii de profit şi exprimă
rezultatul direct în funcţie de managementul specific al intermedierii bancare şi
optimizarea operaţiunilor active, trendul descrescător arată dificultăţi ale băncii, iar cel
crescător denotă rezultate pozitive, dar şi un risc excesiv asumat.

Profit net
Total active x100

Rata capitalului propriu (Return on Equity) reprezintă capacitatea

managementului de a se implica în activitatea băncii, obiectivul fundamental al acestuia
îl constituie maximizarea valorii investiţiei acţionarilor prin realizarea unor plasamente
performante şi utilizarea eficientă a resurselor băncii.

Profit net
ROE = Capital x100

Este elementul ce influenţează cursul bursier al acţiunilor băncii, întrucât valoare

sa influenţează cererea şi oferta de acţiuni emise, evenimentul dorit fiind de depăşire a
valorii ratei medii a dobânzii pe piaţă pentru a face ca acţiuniile băncii să fie mai
atractive decât plasamentele în depozite bancare.

Efectul de pârghie sau multiplicarea capitalului arată de câte ori s-a multiplicat
capitalurile proprii prin intermediul operaţiunilor active ale băncii şi reflectă gradul de
dezvoltare al afacerilor pornind de la un anumit volum al capitalurilor proprii şi variază
invers proporţional cu ponderea capitalurilor proprii în ansamblul pasivelor bancare.
[ CITATION IPr09 \l 1048 ]

10
 Total active
Capitalurile proprii x100

Indicatori pentru analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

Randamentul economic, se consideră că eficienţa centrului de profit este mai

ridicată în situaţia în care indicatorul înregistrează valori reduse, un factor de influenţă
reprezentându-l cheltuielile , altele decât cele bonificate la resursele atrase, care trebuie
de permanent diminuate în scopul îmbunătăţirii performanţelor bancare.

C heltuieli
totale Venituri x100
totale

Ponderea veniturilor din dobânzi în total active :

Venituri din
dobânzi Total x100
active

Ponderea activelor din alte surse decât dobânzile în total active:

Venituri din altesuerse dec ât dob â

nzile Total active x100

Rata cheltuielilor cu dobânzile faţă de total active:

C heltuielicu dobâ nzile

Total active

Indicatori de raiting bancar

Performanţa unei bănci mai provine şi din poziţia pe care o ocupă banca în
cadrul sistemului bancar obţinută prin indicatorii de raiting bancar.

Evaluarea se poate realiza prin sistemul de raiting precum ,,Sistemul de raiting

bancar şi avertizare timpurie-CAMEL”, utilizat în SUA şi Sistemul de raiting bancar
CAAMPL implementat de Banca Naţională a României.[ CITATION Tre11 \l 1048 ]

Acronimele CAMEL ce au la baza evaluării celor cinci componente ce reflectă

poziţia financiară a unei bănci conform legislaţiei în vigoare.

11
 Capital adequasy-adecvarea capitalului

Assets –calitatea activelor

Management – conducerea

Earnings – profitabilitatea

Liquidity – lichiditatea

Semificaţia raiting-urilor CAMEL este următoarea: ([ CITATION Lum97 \l 1048 ]

CAMEL 1 – băncile sunt solide din aproape toate punctele de vedere ale
sistemului de aprecire;

CAMEL 2 – băncile sunt solide dar pot manifesta slăbiciuni modeste, ce pot fi
corectate prin derularea normală a operaţiunilor;

CAMEL 3 – băncile manifestă o combinaţie de slăbiciuni ce reflectă condiţii

care variază de la “potrivit de severe” la “nesatisfăcătoare” ;sunt vulnerabile şi necesită
mai mult decât o supraveghere normală, fiind inspectate cel puţin odată pe an;

CAMEL 4 – băncile au un volum substanţial de active îndoielnice sau o

combinaţie de alte condiţii care sunt mai puţin satisfăcătoare.

CAMEL 5 – băncile reprezintă un portofoliu de active maxim deteriorate fiind

necesară o capitalizare urgentă prin sprijin din partea acţionarilor sau din alte surse.
Probabilitatea de faliment este mare.

Profitul reprezintă obiectivul esenţial al fiecărei societăţi bancare în parte, iar

prin managementul băncii se realizează acoperirea expunerii la risc.

În România Sistemul de rating CAMEL a fost preluat, iar în 2001 presupune

analiza unei componente suplimentare, şi anume „ Calitatea acţionariatului “ şi a
devenit sistemul de rating CAAMPL(Prezentat de Direcţia de Supraveghere din cadrul
Băncii Naţionale a României)

Cele şase componente specifice de analiză sunt:

- Adecvarea capitalul C
- Calitatea acţionariatului A

12
 - Calitatea activelor A
- Management M
- Profitabilitat P
- Lichiditate L

Sunt evaluate pe o scară de valori cuprinse între 1 şi 5, astfel încat 1 reprezintă

cel mai performant nivel şi 5 cel mai scăzut.

1.3. EXPUNEREA BĂNCILOR LA RISC ŞI EFICIENŢA

ACTIVITĂŢII

Piaţa financiară actuală se află sub incidenţa unui ansamblu de factori subiectivi
şi obiectivi. Astfel, instituţiile de credit se află în situaţia în care trebuie să facă faţă
riscurilor apărute pe parcursul activităţii lor de a obţine profit şi o poziţie cât mai bună
pe piaţa bancară.

În general, noţiunea de risc, indiferent de contextul în care acesta apare

industrial, comercial, bancar poate fi definit ca fiind o întâmplare nefavorabilă survenită
asupra unui agent economic.

Majoritatea definiţiilor referitoare la risc sau la managementul riscului au la bază

noţiunea banilor şi funcţia acestora, aceea de intermediere în domeniul riscurilor
financiare prin diviziunea lor. Influenţa riscurilor financiare poate fi resimţită atât la
nivelul pierderilor înregistrate de instituţiile de credit cât şi la nivelul clienţilor,
personalului băncii, dar şi partenerilor de afaceri şi autorităţii instituţiei financiare.

Riscul bancar reprezintă pierderea înregsitrată de o instituţie financiară în cazul

în care clientul acesteia nu îşi respectă obligaţiile asumate faţă de bancă.[ CITATION
Tre11 \l 1048 ]

De asemenea, riscul bancar nu are la bază o singură definiţie dar majoritatea

specialiştilor îl caracterizează prin trei trăsături principale:

- apare ca o cauză a instabilităţii riscurilor bancare;

13
 - este punctul critic prin care sunt manifestate riscurile bancare generat de
obiectivele societăţii bancare;

- posibilitatea nerealizării obiectivelor stabilite.

Etimologic, noţiunea de risc provine din latinescul “re-secare” care înseamnă
ruptura survenită în cadrul unui echilibru.

În lucrarea Managementul riscului bancar, Ion Niţu defineşte riscul ca fiind

“posibilitatea nerealizării profitului aşteptat în cadrul unei tranzacţii şi apariţia unei
pierderi”.

Riscul bancar apare pe parcursul derulării operaţiunilor financiare şi poate cauza

atât efecte negative asupra activităţii prin deteriorarea calităţii afacerii cât şi afectarea
funcţionalităţii instituţiei de credit.

De asemenea, riscul bancar poate fi definit ca fiind şansa unui hazard şi expresia
cantitativă a producerii unui fenomen purtător de pierdere, iar intensitatea şi mărimea
lui sunt date de condiţiile pieţei, mijlocul de acoperire a pierderii şi de complexitatea
instrumentelor aflate în spatele pierderii.[ CITATION Dim07 \l 1048 ]

O alta definiţie a riscului este aceea de diferenţa dintre rezultatul realizat şi cel
aşteptat.

Dicţionarul enciclopedic ilustrat, publicat în 1999 de Editura Cartier, defineşte

riscul ca “posibilitatea de a avea de înfruntat un pericol, o pagubă, un necaz” sau
“pericol, inconvenient posibil”.

Definiţia care ilustrează cuprinzător riscul aparţine lucrării “Băncile-Mica

Enciclopedie” în care autorii definesc riscul într-o afacere ca “eveniment viitor şi
probabil a cărei producere ar putea provoca anumite pierderi”[ CITATION Ios13 \l 1048
]

Deoarece riscurile bancare sunt o sursă de cheltuieli neprevăzute, gestiunea lor

adecvată poate stabiliza veniturile în timp, având rolul unui amortizor de şoc. În acelaşi
timp, consolidarea valorii acţiunilor bancare se poate realiza doar printr-o comunicare
reală cu pieţele financiare şi implementarea unor programe adecvate de gestiune a
riscurilor bancare.

14
 În concluzie, riscul reprezintă un factor principal în activitatea instituţiilor de
credit, deoarece din nici o activitate bancară nu se poate obţine un profit fara existenţa
riscului. Băncile pot gestiona riscurile din activitatea bancară cu succes dacă utilizează
metode de analiză şi gestionare a acestora în scopul creşterii eficienţei, pentru a se
asigura că investitorii au înţeles impactul administrării riscurilor bancare asupra valorii
instituţiei.[ CITATION Olt03 \l 1048 ]

Sistemul bancar reprezintă universul în care riscul este prezent, afectând atât
performanţa financiară a instituţiilor cât şi performanţa financiară a întregului sistem
bancar, iar această prezenţă în activitatea băncilor comerciale afectează activitatea lor
punându-le în dificultatea de a depăşii cu greu fenomenele apărute şi evenimentele
neprevăzute.

Un sistem bancar este puternic şi stabil dacă instituţiile sale de credit sunt sigure
şi eficiente şi acesta este menit să încurajeze constituirea economiilor şi asigurarea
existenţei unei dezvoltări durabile.[ CITATION Cos00 \l 1048 ]

În activitatea de conducere şi supraveghere a riscului bancar, se recomandă

folosirea unei metodologii care cuprinde mai multe etape şi anume: identificarea,
asumarea şi transferul riscului.

Identificarea riscurilor reprezintă o activitate importantă şi necesară ce apare

odata cu schimbările din activitatea băncii şi riscurile care rezultă din aceasta.

Exista trei metode de administrare globală a riscurilor:

- Identificarea şi localitarea riscurilor;

- Controlul şi eliminarea riscului;
- Transferul riscului.

O particularitate importantă este reprezentată de natura juridică a cadrului

referitoare la adecvarea capitalurilor. Acordul Basel II este stabilit între autorităţile
de supraveghere din fiecare stat în parte, evidenţiat în Comitetul de la Basel având
în vedere Supravegherea Bancară.

15
 În acestă situţie trebuie analizate concepte cu o importanţă deosebită precum
“stat membru de origine / stat membru gazdă” şi “autoritate de supraveghere
consolidantă”.

În contextul implementării în România a principiilor de prudenţialitate ale

Noului Acord de Capital (Basell II) cu privire la calcularea cerinţelor de capital
pentru instituţiile de credit, al adoptării Standardelor Internaţionale de Raportare
Finaciară (IFRS) la nivel consolidat, precum şi al asigurării convergenţei cerinţelor
de raportare prudenţială (COREP) cu cele ale raportării financiare în scopuri de
supravehere (FINREP), s-a impus preluarea în legislaţia naţională a cadrului
standardizat de raportare financiară pe bază consolidată (FINREP) emis de
Comitetul Supraveghetorilor Bancari Europeni (CEBS). Acesta este destinată
instituţiilor de credit ce utilizează standarde contabile de tip IFRS la întocmirea
raportărilor financiare consolidate. Armonizarea cadrului intern de reglementare cu
propunerile CEBS s-a efectuat prin publicarea Ordinului BNR nr.6 din 2007.
[ CITATION Tre11 \l 1048 ]

Banca Naţională a României, precum şi Instituţiile de credit au făcut eforturi

în privinţa trecerii de la supravegherea bancară tradiţională contabilă, la o etapă
superioară, calitativă a supravegherii bancare şi anume aceea de orientare spre
evaluarea riscurilor la care pot fi supuse societăţile bancare prin specificul lor,
bazându-se pe o dezvoltare sigură şi adecvată a întregului mecanism de creditare.

Banca Naţională a României a înfiinţat un centru de intermediere şi anume

Centrala Riscurilor Bancare, care are rolul de a administra în numele Băncii
Centrale, informaţia de risc bancar care include datele de identificare ale unui
debitor şi, în acelaşi timp operaţiunile în lei şi în valută faţă de care instituţiile de
credit se expun la risc faţă de respectivul debitor.

În acelaşi timp, a fost înfiinţată de instituţiile de credit o bază de date care

include soldul tuturor creditelor acordate atât persoanelor fizice cât şi celor
autorizate, ca urmare a necesităţii şi ca o continuitate firească a demersurilor
realizate de Banca Centrală. [ CITATION Dim07 \l 1048 ]

Obiectivul fundamental al supravegherii bancare este reprezentat de

unificarea acestor baze şi poate fi materializat prin îmbunătăţirea practicilor actuale.

16
 Având în vedere evoluţia rapidă a sistemului bancar din România, principiul
fundamental după care se ghidează supravegherea bancară constă în orientarea spre
profilul de risc al societăţii bancare.Aceasta poate fi realizată prin intermediul
testelor de tress-testing, dar şi prin intermediul sistemelor de rating şi avertizare
timpurie.

Pentru supravegherea prudenţială, instituţiile bancare prezintă o multitudine

de indicatori economico-financiari, la Banca Naţională a României, dintre aceştia
amintim:

- solvabilitatea, respectiv gradul de acoperire a riscului de credit prin resurse

proprii disponibile la un moment dat;

- evaluarea şi urmărirea încadrării expunerilor mari din credite acordate unui

singur debitor în limitele legale (20% din fondurile proprii);

- lichiditatea instituţiilor bancare, respectiv capacitatea unei instituţii bancare

de a deconta obligaţiile curente din disponibilităţile proprii;

- rentabilitatea şi profitabilitatea instituţiilor bancare, respectiv eficienţa

activităţii desfăşurate de fiecare instituţie bancară calculată în baza rezultatelor
financiare obtinuţe. [ CITATION Bic031 \l 1048 ]

Consider, ca o concluzie adecvată a acestor abordări referitoare la Acordul Basel

cât şi înfiinţarea centrelor de intermediere şi a bazei de date, au apărut ca urmare a
necesităţii dezvoltării sistemului bancar din România şi au ca rezultat îmbunătăţirea
performanţelor activităţii bancare din cadrul instituţiilor de credit tocmai prin utilizarea
acestor instrumente de monitorizare şi gestionare a jucătorilor de pe piaţa bancară din
România.[ CITATION Dim07 \l 1048 ]

17
 CAPITOLUL II

EFICIENȚA ECONOMICĂ LA BANCA COMERCIALĂ

ROMANĂ
2.1 SCURTĂ PREZENTARE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

Banca Comercială Română (BCR) este membră a ERSTE Group fiind cel mai
important grup din România şi care include operaţiunile de bancă universală: retail,
corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital. De asemenea, include şi
societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private şi a băncilor de locuinţe.

BCR este banca numărul 1 după valoarea activelor (peste 18 mld euro), după
numărul de clienţi şi pe segmentele de economisire şi creditare.
După gradul de încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR
este principala instituţie cu care fac banking, BCR este cel mai valoros brand din
România. BCR oferă o gamă largă de produse şi servicii financiare prin intermediul
unei reţele de 22 de centre de afaceri şi 23 de birouri mobile dedicate companiilor şi 513
de unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000
locuitori. În acelaşi timp, BCR este banca numărul 1 din România pe piaţa tranzacţiilor
bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea naţională de ATM-uri,
aproape 2.100 de bancomate şi POS-uri, 18.000 de terminale pentru plata cu cardul la
comercianţi, precum şi servicii complete de Internet Banking, Mobile Banking, Phone
Banking şi E-commerce. (BCR, Despre noi)

Conducerea BCR este organizată pe doua niveluri:

1. Conducerea executivă – Comitetul Executiv, format din 5 membrii executivi;
2. Nivelul de supraveghere – Consiliul de Supraveghere, format din 7 membrii,
în totalitate, neexecutivi (adică neimplicaţi în adoptarea deciziilor curente-executive-ale
companiei).

18
 Comitetul Executiv raportează Consiliului de supraveghere şi il informează
periodic asupra deciziilor luate în exercitarea atribuţiilor.Strategia băncii, inclusiv
strategia de responsabilitate socială, este aprobată de Consiliul de Supraveghere la
propunerea Comitetului Executiv. (BCR, conducere)

1. Grupul BCR

Banca Comercială Română este o componentă a Grupului BCR şi în cadrul

acesteia există o serie de alte societăţi cum sunt: BCR Banca pentru Locuinţe, BCR
Pensii, Societatea de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing şi
BCR Chişinău.

BCR Banca pentru Locuinţe (BpL) reprezintă o parte secundară din cadrul
Grupului BCR şi are ca activităţi specifice economisirea şi creditarea domeniului
locativ, în sistem colectiv, fiind înfiinţată în anul 2008. De asemenea, aceasta este lider
fundamnetal în privinţa activelor totale peste 50% şi în privinţa noilor contracte peste
75%.
O altă componentă este reprezentată de BCR Pensii care a deţinut o activitate
foarte dinamică referitoare la piaţa pensiilor din România, având ca rezultat
consolidarea poziţiei companiei pe piaţă. În 2009, BCR Pensii a finalizat preluarea
Fondului de Pensii Administrat Privat Omniforte de pe piaţa pensiilor obligatorii şi tot
în 2009, a intrat pe piaţa pensiilor facultative prin preluarea Fondului de Pensii
Facultative BCR Prudent, iar la începutul anului 2010 a finalizat preluarea fondurilor de
pensii obligatorii Prima Pensie şi OTP.
BCR deține 99,99% din acţiunile BCR Pensii, Societatea de Administrare a
Fondurilor de Pensii Private S.A.
BCR Leasing IFN S.A. oferă o gamă de servicii de leasing financiar intern pentru
achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată şi anume:

- leasing pentru achiziţionarea de autovehicule;

- leasing pentru achiziţionarea de flote, echipamente, utilaje industriale;

- leasing pentru achiziţionarea de aparatură medicală, software şi echipamente IT;

-leasing pentru achiziţionarea de imobile cu destinaţie industrială sau comercială.

19
 BCR Leasing este controlată în proporţie de 99,97% de BCR, iar restul de 0,03%
este deţinut de către persoane fizice.
Structura acționariatul în BCR este împărțită în felul următor:

Erste Group Bank AG, Graben 21, 1010 Wien 93,6%

SIF Olteni 6,3%

Acţionari persoane juridice romane (inclusiv SIF Muntenia şi SIF Banat-Crisana

care mai deţin câte o acţiune fiecare) 0,0015%

Alţi acţionari (persoane fizice) 0,1220% [ CITATION bcr18 \l 1033 ]

2. Politica privind guvernanţă corporativă a BCR S.A

Banca Comercială Română (BCR) este o bancă administrată în sistem dualist şi

îşi desfaşoară activitatea într-un cadru de guvernanţă corporativă, care corespunde
cerinţelor legale şi de reglementare ale cadrului legislativ din România.
Principiile politicii privind guvernanţa corporativă la nivelul BCR sunt
următoarele:
1. Asigurarea cadrului pentru aplicarea unui sistem eficient de guvernanţă
corporativă: politica privind guvernanţa corporativă are la bază prevederile Actului
constitutiv al BCR şi principiul organizării băncii ca societate administrată în sistem
dualist;
2. Protejarea şi facilitarea exercitării drepturilor acţionarilor:

- drepturi la metode sigure de înregistrare ca acţionar / asociat;

- dreptul la informaţii relevante asupra mersului companiei, în timp util şi cu o
frecvenţă periodică;
- dreptul de participare şi vot în AGA şi de a fi informat cu privire la regulile şi
procedurile de vot aplicabile unor astfel de întâlniri;
- dreptul la o parte din profitul societăţii, în conformitate cu numărul de acţiuni
deţinut;
- dreptul de a participa şi de a fi suficient informat cu privire la schimbările din
cadrul companiei: modificări ale actului constitutiv, autorizarea emiterii de acţiuni noi,
tranzacţii extraordinare s.a.;
- dreptul de a participa la luarea deciziilor strategice cum ar fi alegerea

20
consiliului de supraveghere sau de a-şi spune părerea cu privire la remunerarea
membrilor consiliului de supraveghere.

3.Tratamentul echitabil al tuturor acţionarilor, inclusiv al celor minoritari şi

străini;
4.Transparenţa informaţiilor şi diseminarea lor promptă;

5.Responsabilităţile Consiliului de Supraveghere şi ale Conducerii Executive.

(BCR, guvernanţă corporativă)

2.2 PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI LA BANCA COMERCIALĂ ROMANĂ

BCR fiind o instituție bancară dezvoltată oferă o gamă largă de produse și

servicii atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice.

Oferta de produse a BCR (Banca Comercială Română) pune la dispoziţia

clienţilor săi toată gama de servicii cu specific bancar ce se practică pe piaţa internă.
Aceasta are caracterul de bancă universală datorită gamei largi a activităţilor băncii,
structura clienţilor săi şi acoperirea tuturor zonelor geografice cu unităţi proprii. BCR
are pachete de produse adecvate care trebuie să aibe în vedere caracteristicile şi
categoria clientelei sale. De asemenea, banca are în vedere companiile mari şi clienţi
strategici, agenţii economici cu activitate de export, întreprinderile mici şi mijlocii,
activitatea de retail.
BCR are în vedere ca partenerii săi să beneficieze, în principal, de produsele şi
serviciile de bază şi anume: depozite, credite şi garanţii, decontări, consultanţă. Toate
produsele şi serviciile îşi au importanţa lor, dar creditul rămâne principalul produs oferit
de bancă.

Portofoliul de produse este format din următoarele:

1. Pentru persoane fizice:

a) Operaţiuni bancare:
- cont curent şi carduri, conturi pentru tineri, contul pentru salarii, contul pentru
pensionari, plată facturi, 24 banking, transferuri de bani şi alte servicii.
b) Creditarea:

21
 -refinanţare, carduri de credit, credite nevoi personale, credite pentru casă,
credite pentru tratamente medicale, leasing, dobânzi şi comisioane.
c) Economisire şi investire:
-depozite la termen, plan de economii, contul de economii, fondul de investiţii,
banca pentru locuinţe, pensii private, asigurări de viaţă.
d) Asigurare şi protecţie:
-asigurarea de viaţă şi protecţia venitului, asigurare pentru casă, asigurare pentru
maşină, casete de valori.

2. Pentru persoane juridice:

a)Companii:
-cash management, produse de economisire / investiţii, finanţări, trade finance,
carduri, instrumente financiare derivate.
b) IMM-uri:
-operaţiuni curente, finanţări, depozite, trade finance, produse de trezorerie,
pachetul ideal, localizarea angajaţilor.
c) Municipalităţi:
-soluţii de finanţare, carduri.
Caseta de valori “Cheia siguranţei dvs.!” – BCR pune la dispoziţia clienţilor
săi, un serviciu bancar modern ş anume caseta de valori cu ajutorul căreia se pot păstra
în condiţii de siguranţă depline titluri şi hârtii de valoare (acţiuni, obligaţiuni, certificate
de depozit, bilete la ordin ş.a.), bilete de bancă şi valută cash, obiecte de artă, bijuterii,
documente de valoare şi înscrisuri oficiale (testamente, manuscrise), alte valori.
Avantajul principal constă în faptul că, casetele sunt amplasate în spaţii special
amenajate, asigurate cu sisteme de pază, supraveghere video şi alarmă. De asemenea,
deschiderea şi închiderea casetelor se realizează prin intermediul a 2 chei, una în format
unic deţinută de client şi cealaltă deţinută de funcţionarul bancar, accesul la casete
relizându-se cu ambele chei.
Serviciul de pastrare a valorilor este prestat de BCR prin intermediul unui
contract încheiat cu clienţii care trebuie să conţină următoarele:

-durata depozitării;
-valoarea declarată de client pentru obiectul / obiectele depozitate;
-comisionul perceput de bancă.
MULTI CASH – “Accesibil, comod, eficient sigur!”- prin acest serviciu, BCR

22
oferă clienţilor săi, persoane juridice, flexibilitate şi confort în relaţie cu Banca.
Utilizarea acestui tip de serviciu presupune o serie de avantaje printre care:
-siguranţă şi confidenţialitatea operaţiunilor;
-confortul şi economisirea timpului beneficiind de legatura electronică cu Banca
la orice oră şi din orice colţ al ţării;
-operativitatea, prin executarea ordinelor de plată primite în aceiaşi zi;
BCR oferă clienţilor săi o gamă variată de carduri, cu diferite destinaţii, în
funcţie de nevoile şi necesităţile lor.
BCR pune la dispoziţia clienţilor săi cardul VISA în 3 variante şi anume:
1. BCR VISA CLASIC – card de debit, emis în ron pentru persoane fizice, pe tot
teritoriul României. Acest card este destinat pentru plata de bunuri sau servicii oriunde
este afişată sigla VISA(magazine,hoteluri,benzinării) şi pentru obţinerea de numerar de
la automatele bancare şi de la ghişeele băncii;
2. BCR VISA BUSINESS – card de debit, emis în valută(USD) destinat firmelor
ai căror angajaţi călătoresc în interes de afaceri în străinatate.
3. BCR VISA INTERNATIONAL – card de debit, emis în valută(USD) utilizat
de persoane fizice oriunde în ţară şi în lume.
Alte carduri puse la dispoziţia clienţilor de către BCR sunt cardul BCR
MAESTRO card de debit, electronic, destinat persoanelor fizice şi utilizat pentru plata
salariilor angajaţilor societăţilor comerciale. Acesta este emis sub mărcile ec / Cirrus şi
edc / Maestro, care aparţin organizaţiei Europay International, una dintre cele mai mari
organizaţii internaţionale pe piaţa cardurilor; BCR EUROCARD BUSINESS card de
debit emis sub sigla Eurocard / Mastercard pentru angajaţii societăţilor comerciale care
efectuează deplasări în interes de afaceri pe teritoriul României şi serviciul
MONEYGRAM care reprezintă cea mai sigură, rapidă şi comodă modalitate de a
trimite şi primi bani de pe tot globul în doar câteva minute.

BCR pune la dispoziţia clienţilor săi şi alte servicii bancare cum sunt: cecul
bancar în valută, cecul de călătorie American Expres, direct debit, produse de
economisire (depozite la termen,certificate de depozit).

Principala activitate din cadrul BCR este activitatea de creditare, altfel spus
aceasta fiind lider al pieţei bancare romaneşti, şi-a pus amprenta puternic asupra
mediului de afaceri din România, creditul bancar contribuind la realizarea echilibrelor
macroeconomice din ţara noastră, fiind pârghie importantă în dezvoltarea consumului.

23
De asemenea, Grupul BCR a dezvoltat în special cultura creditului corporate, banca
fiind recunoscută ca fiind principalul finanţator al economiei reale.

Linia funcţională Corporate Banking cuprinde toate activităţile legate de clienţii

corporate: creditarea, dezvoltarea produselor, finanţarea activităţii de comerţ exterior
respectiv şi activităţi suport cum sunt studii sectoriale sau aspecte legate de protecţia
mediului. Băncile acordă credite persoanelor fizice pe termen scurt, mediu şi lung, iar
capacitatea de rambursare a creditului de către client este analizată de BCR în funcţie de
anumite informaţii care vizează, în principal, următoarele aspecte:
-situaţia patrimonială şi starea social (vârstă, reputaţie, moralitatea, familie,
venit);

-veniturile şi stabilitatea lor;

-obiectul creditului.

În concluzie, consider ca BCR (Banca Comercială Română) urmăreşte să fie un

model pentru clienţii săi dar şi pentru instituţiile competitive, aliniindu-şi totodată
strategia de afaceri la nevoile comunităţii, dezvoltând în permanenţă produse inovatoare
pentru clienţii săi. (BCR, produse şi servicii bancare)

2.3 MANAGEMENTUL ÎN CADRUL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Banca Comercială Română (BCR), banca administrată în sistem dualist, îşi

desfăşoară activitatea într-un cadru de guvernanţă corporativă, care corespunde
cerinţelor legale şi de reglementare ale cadrului legislativ din România, principiilor
directoare ale Grupului EGB, precum şi celor mai bune practici internaţionale în
domeniu.

Politica privind guvernanţa corporativă la nivelul BCR, în spiritul prevederilor

cadrului de reglementare emis de Banca Naţională a României (BNR), are la bază
principiile potrivit cărora structura de conducere în ansamblul său şi funcţia de
supraveghere în special au responsabilitatea stabilirii, evaluării şi revizuirii periodice şi
sistemice a modului de organizare a activităţii băncii, a atribuţiilor şi responsabilităţilor
colective şi individuale, a modalitatiii de monitorizare a implementării şi aplicării
întregului set de reglementări, fluxuri şi chei de control, din perspectiva misiunii şi

24
viziunii asumate, a îndeplinirii obiectivelor stabilite prin planurile de afaceri, a
administrării eficiente a riscurilor.

Politica de guvernanţă şi principiile de guvernanţă corporativă pe care se

bazează politica sunt aplicabile la nivelul Grupului BCR, iar conducerea Băncii asigură
faptul că la nivelul subsidiarelor din cadrul grupului BCR există un cadru de guvernanţă
corporativă corespunzător, în vederea respectării tuturor cerinţelor de guvernanţă
aplicabile.

În acest cadru, principiile asumate au în vedere faptul că BCR face parte din
Grupul Erste - unul dintre cele mai mari grupuri furnizoare de servicii financiare din
Europa Centrală şi de Est şi sunt aliniate principiilor de guvernanţă corporativă la
nivelul Grupului, iar aceste sunt:

1. Respectarea drepturilor şi tratamentul echitabil al acţionarilor

2. Definirea de roluri, competenţe şi responsabilităţi clare pentru Consiliul de

Supraveghere şi conducerea executive

3. Integritatea şi comportamentul etic al echipei de management şi al tuturor angajaţilor

băncii

4. Transparenţa activităţii şi prezentarea corectă a rezultatelor şi perspectivelor viitoare

5. Asigurarea la nivelul grupului BCR a unui cadru corespunzător de guvernanţă

corporativă, conform cu structura, activitatea de afaceri şi riscurile grupului şi entităţilor
componente. [ CITATION bcr181 \l 1033 ]

Adunarea generală a acționarilor (AGA) în cadrul BCR este formata din AGA
ordinară și AGA extraodinară, acestea având rolul de a delibera și a lua hotărâri.

În cadrul AGA ordinară se deliberează și se ia hotărâri asupra:

• discutarea, aprobarea sau modificarea Situaţiilor financiare anuale, după

ascultarea rapoartelor Consiliului de Supraveghere, Comitetului Executiv şi auditorului
financiar, inclusiv a rapoartelor comitetelor Consiliului de Supraveghere, dacă este
cazul, şi stabilirea dividendelor, rezervelor sau a altor distribuiri;
• alegerea şi revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere;

25
 • stabilirea remuneraţiei cuvenite membrilor Consiliului de Supraveghere pentru
exercitiul în curs;
• evaluarea activităţii membrilor Consiliului de Supraveghere şi ai Comitetului
Executiv şi descărcarea de gestiune a membrilor Consiliului de Supraveghere şi ai
Comitetului Executiv pentru exerciţiul financiar precedent; aprobarea bugetului de
venituri şi cheltuieli şi, dacă este cazul, a programului de activitate pentru exerciţiul
financiar următor;
• aprobarea gajării, închirierii sau desfiinţării unităţilor Băncii; aprobarea
demarării procedurilor legale împotriva membrilor Consiliului de Supraveghere şi
desemnarea persoanei împuternicite să reprezinte Banca într-un astfel de proces;
• aprobarea şi revocarea auditorilor financiari şi stabilirea duratei minime a
contractului încheiat cu aceştia.

În cadrul AGA extraordinară se deliberează și ia hotărâri în legătură cu:

• reducerea capitalului social;

• reîntregirea capitalului social în vederea întrunirii cerinţelor prevăzute de lege cu
privire la capitalul social minim;
• modificarea activităţii principale a Băncii aşa cum acesta este stabilită în
Articolul 7 din Actul Constitutiv;
• fuziunea cu alte societăţi sau divizarea Băncii;
• lichidarea şi dizolvarea Băncii;
• emisiunea de obligaţiuni;
• conversia acţiunilor dintr-o categorie în alta;
• reorganizarea, consolidarea sau actele de dispoziţie cu privire la activele fixe
atunci când valoarea tranzacţiilor cu acestea depaşeşte 25 (douazeci şi cinci) la sută din
fondurile proprii ale Băncii;
• încheierea de contracte, de către membrii Comitetului Executiv, cu privire la
achiziţia, vânzarea, închirierea, schimbul sau gajarea de active din patrimoniul Băncii,
dacă valoarea acestor active depaşeşte 50 (cincizeci) la sută din valoarea contabilă a
activelor Băncii la data încheierii unui asemenea contract;
• achiziţionarea de către Bancă a propriilor acţiuni, direct sau indirect, în
conformitate cu prevederile legii;
• modificarea Actului Constitutiv al Băncii. [ CITATION bcr182 \l 1033 ]

26
Comitetul executive în cadrul Băncii Comerciale Române

Are rolul de a asigura conducere operative a Băncii și administrarea eficace a

riscului de conformitate.Membrii comitetului au puterea și autoritatea de a reprezenta și
angaja Banca, în conformitate cu prevederile Actului Constitutiv. Membrii trebuie să
îndeplinească condiţiile generale prevăzute de legile în vigoare, precum şi condiţiile
speciale referitoare la conducătorii băncii, prevăzute în legea bancară, în reglementările
Băncii Naţionale a României şi de Politica de selecţie şi de remunerare a structurii de
conducere în Grupul BCR.

Membrii Consiliului Executiv au următoarele atribuții:

• conducerea implementării ţintelor financiare, strategiei şi planului de afaceri ale

Băncii;
• aprobarea şi revizuirea în mod sistematic şi regulat a strategiei şi politicilor
privind administrarea riscurilor;
• aprobarea strategiilor şi politicilor aferente capitalului intern şi fondurilor proprii
corespunzătoare ;
• monitorizează şi evaluează, periodic eficacitatea cadrului şi practicilor de
administrare a activităţii Băncii, respectiv a politicilor referitoare la cadrul de
administrare şi revizuieşte cadrul de administrare, pentru a ţine cont de orice schimbare
a factorilor interni şi externi care afectează Banca, aprobarea planului explicit privind
capitalul, aprobarea şi evaluarea apetitului la risc al Băncii;
• aprobarea nivelului dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri bancare similare
percepute şi plătite de Bancă în acord cu bugetul aprobat de Adunarea Generală a
Acţionarilor;
• aprobarea regulamentelor de organizare şi functionare ale comitetelor înfiinţate
de Comitetul Executiv.[ CITATION bcr183 \l 1033 ]

Comitetele Comitetului Executi

Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor (ALCO)

ALCO revizuieşte, raportează către şi asistă Comitetul Executiv în îndeplinirea

atribuţiilor ce îi revin în domeniul managementului structurii activelor şi pasivelor,
strategiei de finanţare, politicii de dobânzi, politicii de lichiditate, stabilirii prețurilor
pentru produse de economisire/ creditare/ carduri și servicii, introducerii/suspendării de

27
servicii și produse şi este un organ de analiză şi decizie care emite hotărâri şi
recomandări potrivit limitelor de autoritate stabilite.

Comitetul de Credit

Revizuiește, raportează și asistă îndeplinirea atribuțiilor ce ii revin în

următoarele situații: acordarea creditelor, modificarea condițiilor termenilor de
acordare, utilizarea/garantarea unor credite acordate anterior, încheierea acordurilor,
prelungirea termenelor de valabilitate a acordurilor, emiterea scrisorilor de garanție,
operațiuni de factoring și alte activități pentru clienți retail, corporate și workout.

Comitetul de Costuri și Investiţii (CIC)

CIC analizează, decide, informează şi asistă Comitetul Executiv în îndeplinirea

atribuţiilor ce îi revin în domeniile : prioritizare/aprobare/monitorizare proiecte,
implementarea CR-urilor pentru aprobarea scopului aferent release-urilor IT, definire
cadru de reglementare pentru cheltuieli și investiții și aprobare a metodologiei
financiare specifice și proceselor legate de grup, monitorizare a cheltuielilor și
investițiilor, aprobare a cheltuielilor administrative și investiții CAPEX, administrare a
activitătilor aferente managementului proprietăților imobiliare BCR și Subsidiare,
bugetare a costurilor pentru Grupul BCR, inființare de sucursale și agenții, formulare
de recomandări privind strategia echipamentelor Self-Banking, structura de buget
aferentă și investițiile și imbunatățirii operaționale, potrivit limitelor de autoritate
stabilite.

Comitetul de Risc al Comitetului Executiv

Este subordonat Comitetului Executiv, are responsabilități de aprobare, avizare

și analiza a aspectelor privind administrarea riscului.

Măsuri pentru îmbunătățire activităților și creșterea eficienței economice

Banca Comercială Romană este într-o continuă formare și perfecționare,

deoarece dorește să ajungă la un nivel înalt atât în cea ce privește personalul, dar și
activitatea desfășurată în cadrul unității bancare. Un prim pas este în privința
perfecționării și dezvoltării profesionale, angajații au beneficiat de programe

28
specializate de dezvoltare a abilităților tehnice, dar și a celorlalte competențe necesare în
activitatea de zi cu zi. Pentru a se asigura că angajații sunt la zi cu toate modificările,
BCR a organizat un proces intern de certificare profesioanlă, care se repetă la fiecare 3
ani.

Printre principalele măsuri de îmbunataţire la BCR în anul 2017 a început printr-

o schimbare de cultură organizațională și în acest scop au fost demarate o serie de
evenimente, ateliere de lucru care au avut ca și rezultat definirea noilor piloni care să
stea la baza unei culturi organizaționale sănătoase și sustenabile.

Monitorizarea operațională implică identificarea, evaluarea și prioritizarea

riscurilor, precum și resursele necesare în scopul de a minimiza, controla și diminua
impactul evenimentelor nefavorabile asupra afacerilor.

O măsura generală este cu privire la instrumentele derivate ce sunt înregistrate

la valoarea justă și raportate ca active atunci cand valoarea lor justă este pozitivă și ca
pasive atunci când valoarea lor justă este negativă. Schimbările valorii juste a
instrumentelor derivate deținute pentru tranzacționare sunt incluse în „Rezultatul net din
tranzacționare”.

O altă măsură este derecunoaștere a creditelor vândute pentru cazurile în care au

fost transferate drepturile contractuale ale împrumuturilor respective. Momentul
efectuării derecunoașterii este în luna în care au fost îndeplinite criteriile de
derecunoaștere, adica atunci cand au fost transferate substanțial toate riscurile și
beneficiile. O datorie financiară este derecunoscută atunci când obligația aferentă
datoriei este anulată sau expiră. Conform politicii BCR este aceea de a stabili cea mai
bună metodă de utilizare a unui activ recuperat, cum ar fi, dacă acesta poate fi utilizat în
operațiunile proprii ale băncii sau ar trebui vândut. Activele care vor fi utilizate pentru
operațiunile proprii sunt transferate în categoria de active relevante, fiind evaluate la
valoarea justă.

La începutul anului 2018 a fost implementat IFRS 9 ce a fost emis în iulie 2014
și are ca obiect clasificarea și măsurarea activelor și datoriilor financiare, introduce
principii noi pentru contabilitatea instrumentelor de acoperire și un model nou pentru
deprecierea activelor financiare. Activitățiile tranziției IFRS 9 au legătură cu:

29
 • Finalizarea testării și evaluării controalelor asupra noului sitem IT și a
schimbărilor aspura codurilor lor de guvernanță;
• Validarea și îmbunătățirea modelelor pentru calculul deprecierilor de valoare
previzionate;
• Actualizarea politicii cadru la nivelul Grupului și al Băncii, pe toate liniile de
afaceri afectate direct sau indirect de IFRS 9.

În anul 2017 Banca Comercială Română a soilicitat deductibilitatea cheltuielilor

cu deprecierea filialelor, dar autoritățile fiscale au considerat că sunt ca fiind cheltuieli
deductibile suportate de Bancă ca fiind nedeductibile. Tot în decursului anului 2017 au
fost vândute o parte din activele recuperate și au fost înregistrate ca alte cheltuieli din
exploatare.

Conducerea Băncii a continuat să administreze portofoliile critice, inclusiv o

gestionare activă și un proces de vânzare a expunerilor neperformante, continuând
îmbunătățirea profilului de risc. Aceasta a fost în mod particular demonstrat printr-o
îmbunătățire continuă a calității portofoliului de credite și o scădere continua a
volumului de credite neperformante și a costului riscului. Măsurile luate au condus la
îmbunătățirea profitabilității, a calității activelor, a capacității de creditare și a
volumului de capital.

O altă strategie de eficientizare este elaborarea metodologiei pentru evaluarea

pierderii asteptate a portofoliului de credite performante eligibile "Darea în plată" al
Băncii și astfel, provizioane colective sunt înregistrate. Astfel Banca a adoptat câteva
metode prin care eficiența sa economică a crescut, iar relaţiile cu personalul s-au
îmbunătățit. În privința clienţilor, datorită implementărilor noilor programe, relațiile cu
acestea s-au dezvoltat și au acces la mai multe informații într-un mod mult mai facil, iar
aceștia sunt satisfacuți.

30
 CAPITOLUL III ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI
EFICIENȚEI ECONOMICE LA BCR ÎN PERIOADA 2013-2017

3.1 ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE ÎN PERIOADA 2013-2017

Banca Comercială Română pe baza situațiilor financiare consolidate oferă o

imagine fidelă, dar și performanță financiară a fluxurilor de trezorerie.

Evoluția Băncii în perioada 2013-2017 a fost una pozitivă, deoarece aceasta

semnaleză o creștere afacerilor noi și de calitate, expansiune a bilanțului BCR în
sectoare cu impact ridicat social și economic, dar și rezultate concrete în urma
programului educativ financiar. Pentru anul curent, 2018, Banca previzionează ca
economia să rămână cu rata de creștere solidă de 5%, veniturile să crească moderat și
șomajul să rămână redus.

Banca Comercială Română are ținte fixe spre angajarea într-un dialog
substanțial și constructiv pentru a construi capacitatea și încrederea întregii țări de
capitaliza oportunitățile sale majore de dezvoltare: infrastructura, educația, tehnologia,
calitatea locuirii și a sistemului de sănatate. Evoluția Băncii Comerciale Române în
perioada 2013-2017 fiind una pozitiva, această situație se reflect și în indictori precum
venit, profit brut, profit net, dar și în cheltuieli.

În tabelul următor sunt prezențați indicatori de eficientă, precum, venit,

cheltuieli, profit brut și profit net ai Băncii Comerciale Române în perioada 2013-2017.

Tabel 3.1 .Evoluţia indcatorilor în perioada 2013-2017

An Venituri Cheltuieli Profit Brut Profit Net

(mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei)
2013 4.110.227 3.885.937 335.227 224.290
2014 3.298.041 6.166.571 -2.868.530 -2.629.568
(pierdere) (pierdere)
2015 3.016.431 1.960.710 1.055.703 963.427
2016 3.664.963 2.658.922 1.006.041 886.086
2017 3.248.998 2.441.977 807.022 570.310
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor din bilanţ-BC

31
 În continuare sunt prezentate evoluțiile indicatorilor în cadrul BCR în sistem
grafic anual, în perioada 2013-2017.

Evoluția veniturilor la BCR în perioada 2013-2017

4,500,000 4,110,227
4,000,000
3,500,000 3,298,041 3,664,963
3,000,000 3,016,431 3,248,998
2,500,000
Venituri
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
2013
2014
2015
2016
2017

Fig. 3.1 Veniturile în perioada 2013-2017

Veniturile pe perioada 2013-2017 au fost în descendent, deoarece au scăzut

treptat, dar nu scăderi majore, în 2013 fiind 4.110.227 mii lei, iar în 2017 ajungând la
3.248.998 mii lei. Veniturile reprezentate grafic, reprezintă însumarea veniturilor nete
din dobânzi, veniturilor nete din comisioane și a altor venituri.

Diminuarea veniturilor din dobânzi au avut loc datorită faptului că s-a luat în
calcul rezolvarea continuă a portofoliului de credite problematice și un mediu dominat
de o rată mai mică a dobânzii, iar în privința veniturilor din comisioane diminuarea a
fost pe baza veniturilor mai scăzute din operațiuni bancare.

Pentru veniturile din tranzacții lucrurile au evoluat în bine, datorită efectului

pozitiv rezultat din reevaluarea participațiilor valutare.

32
 Tabel 3.2.Evoluţia veniturilor în perioada 2013-2017

AN VENITURI DIN VENITURI DIN ALTE VENITURI

DOBÂNZI COMISIOANE (mii lei)
(mii lei) (mii lei)

2013 2.694.877 718.250 472.810

2014 2.215.176 685.825 397.040
2015 1.925.963 695.461 394.989
2016 2.226.843 792.814 645.306
2017 2.078.763 792.218 378.017
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor din bilanţ-BC

Reprezentarea grafică a veniturilor pe categorii

378,017
2017 792,218
2,078,763
645,306
2016
792,814
2,226,843
394,989
2015
695,461 VENITURI DIN DOBÂNZI
1,925,963 VENITURI DIN COMISIOANE
397,040 ALTE VENITURI
2014
685,825

2,215,176
472,810
2013
718,250

0 2,694,877
1,000,000
2,000,000
3,000,000

Fig. 3.2 Veniturile pe categorii în perioada 2013-2017

Așadar veniturilor în perioada 2013-2017 au avut fluctuații de creșteri şi

descreșteri, datorită factorilor de influență asupra Băncii.

33
 Evoluția cheltuielilor la BCR în perioada 2013-2017
7,000,000
6,166,571
6,000,000

5,000,000
3,885,937
4,000,000
Cheltuieli
3,000,000
2,658,922
2,000,000 1,960,710 2,441,977

1,000,000

0
2013
2014
2015
2016
2017

Fig. 3.3 Cheltuieli în perioada 2013-2017

În perioada analizată 2013-2017 cheltuielile administrative generale au avut

fluctuații de creșteri și descreșteri datorită unor factori după cum urmeză:

- în 2013 cea mai mare pondere din cheltuieli au fost cheltuielile administrative cu
un procent de 35,42 % și cheltuielile cu salariile cu un procent de 26,59%.
- în 2014 au crescut într-un mod elert faţă de 2013, ca urmare a sinergiilor de
costuri, accentul pus pe productivitate şi atenţia dedicată obiectivelor de reducere a
cheltuielilor, astfel suma cheltuielilor a ajuns la 6.166.571 mii lei.
- în 2015 cheltuielile au crescut față de 2014 ,ce se reflectă în realizarea țintelor
privind costurile, stabilite în planul de redresare și sustintă de concentrarea continuă
asupra îmbunătățirii productivității și se traduce în investiții semnificative în
infrastructura băncii în perioada următoare.
- în 2016 au crescut, fiind imapctate negativ de înregistrarea intergrală a
contribuției anuale către fondul de garantare a depozitelor, comparative cu înregistrarea
pro-rată efectuată în anul anterior.
- în anul 2017 au scăzut față de anul precedent cu un procent de 1,7%, ca urmare a
ajustării metodologice privind contribuția la Fondul de Garantare a Depozitelor.

În concluzie cheltuielie administrative generale au un curs benefic Băncii

deoarece acestea tind spre o scadere

34
 Pofit brut la BCR în perioada 2013-2017
1,500,000
1,000,000 1,055,703
1,006,041
500,000 335,227 807,022

0
2013 Pofit Brut
-500,000 2014 2015 2016 2017
-1,000,000
-1,500,000
-2,000,000
-2,500,000
-3,000,000
-2,868,530

Fig. 3.4 Profitul brut în perioada 2013-2017

În perioada analizată 2013-2017 profitul brut ce însumează veniturile,

cheltuielile, deprecierile și amortizarile au avut fluctuații considerente, chiar și negative.
Maximul în anul 2015 când s-a înregistrat suma de 1.055.703 mii lei,iar imapctul
negativ din 2014 se datorează provizioanelor de risc substanțial mai ridicate, aspect deja
anticipat în rezultatele financiare publicate la jumătatea anului 2014, pe baza deciziei de
a accelera soluțioanarea portofoliului istoric de credite cu probleme.

35
 Profit Net la BCR în perioada 2013-2017
1,000,000 963,427
886,086
500,000 570,310
224,290
0
2013
-500,000 2014 2015
2016 2017
-1,000,000 Profit Net

-1,500,000

-2,000,000

-2,500,000

-3,000,000 -2,629,568

Fig. 3.5 Profitul net în perioada 2013-2017

Profitul net analizat pe perioada 2013-2017 asemeni ca și profitul brut a suferit

modificări majore, aceste sume fiind finale în urma impozitării.

Modificările au avut loc datorită factorilor următori:

- în anul 2013 profitul net a fost în cuantum de 224.290 mii lei, datorită livrării
obiectivelor ambiţioase ale programului de redresare a Băncii și, de asemenea datorită
unui rezultat operațional excelent care a compensat costurile de risc încă ridicate.
- în anul 2014 s-a înregistrat o pierdere masivă, suma profitului net fiind de
-2.629.568 mii lei și este justificată de provizioanelor de risc substanțial mai ridicate,
aspect deja anticipat în rezultatele financiare publicate la jumătatea anului 2014, pe baza
deciziei de a accelera soluțioanarea portofoliului istoric de credite cu probleme. BCR a
avut o țintă de reducere cu 25% a soldului de credite neperformante.
- în anul 2015 profitul net a avut o creștere mai mult decât semnificativă, fiind în
cuantum de 963.427 mii lei, susțintă de cosuri de risc substanțial mai scăzute,ca urmare
a calității mai bune a portofoliului de credite după restructurarea excensivă a bilanțului
din anul precedent. De asemenea suma este susținută de eliberarea provizioanelor de
risc mulțumită rambursărilor aferente portofoliului de credite neperformante

36
determinate de capacități sporite de procesare și recuperare a acestora, precum și de o
situație economica mai bună.
- în anul 2016 BCR și-a continuat performanța operațională și îmbunătățirea
calității portofoliului, așadar profitul net find în puţin în scădere față de 2015.
- în anul 2017 s-a înregistrat un profit net de 570.310 mii lei, profit ce este
susținut de rezultatul operațional solid și îmbunătățirea continuă a calității portofoliului.

În concluzie, Banca Comercială Română este într-o continuă îmbunătățire atât pe

partea portofoliilor curent, dar și pe parte de IT, clienți, angajați, fapt ce contribuie la
renumele pe care îl are aceasta pe piață.

3.2 ANALIZA EFICIENȚEI ȘI RENTABILITĂȚII ÎN PERIOADA 2013-2017

Bancă Comercială Română pentru anul 2018 și-a propus unele măsuri corective
care ar putea reduce avansul economic, deși creșterea economică va fi mai lentă va
continua să fi generată de creșterea internă, conusmul privat fiind principalul motor de
creștere, iar exporturile nete principala frână.

O latură important în cadrul Băncii este analiza portofoliului de risc, unde folosește o
infrastructură dedicată, sisteme și procese pentru a identifica în mod activ, a controla și
a administra riscuri în sfera portofoliului său. Procesele de analiză de portofoliu și de
risc sunt concepute pentru a cuantifica, califica și argumenta riscurile în scopul de a
atrage atenția conducerii în timp util.

În anul curent Banca și-a propus să accelereze procesul de digitalizare și

simplificare a operațiunilor, drept urmare până în prezent a și reușit.

Pentru anul 2018, Bancă are rezutate mulțumitoare și evoluții bune pe toate
liniile de business, aceasta înregistrând un avans de 50% în creditarea persoanelor
fizice, astfel consolidându-și poziția de principal partener pentru cetățenii români ce vor
să își achiziționeze o casă, cu aproape o treime din piața creditării imobiliare din țară.

Evoluția productivității muncii Băncii Comerciale Roamâne în perioada 2013-

2017 este prezentată în tabelul de mai jos:

37
 Tabel 3.3.Evoluţia productivității muncii în funcție de cifra de afaceri și numărul de
salariați în perioada 2013-2017

AN CIFRA NUMARUL DE PRODUCTIVITATEA

AFACERI(mii lei) SALARIAȚI MUNCII (W)(mii
lei/salariat)
2013 4.707.564 6.128 768,2
2014 4.100.600 6.215 669,5
2015 3.827.100 6.215 624,8
2016 3.788.846 6.134 617,7
2017 3.598.575 6.126 587,4
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor din bilanţ-BC

CIFRA AFACERI ÎN PERIOADA 2013-2017

5,000,000 4,707,564

4,500,000 4,100,600
3,827,100 3,788,846
4,000,000 3,598,575
3,500,000
3,000,000 CIFRA AFACERI
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
2013 2014 2015 2016 2017

Fig. 3.6 Cifra de afaceri în perioada 2013-2017

Cifra de afaceri în perioada 2013-2017 a fost în scădere, fapt ce se datorează

veniturilor. Veniturile au fost în scădere deoarece Banca Comercială Română a
optat pentru rezolvarea continuă a portofoliului de credite problematice.

38
PRODUCTIVITATEA MUNCII LA BCR ÎN PERIOADA 2013-2017
900
800
768.2
700
669.5
600 624.8 617.7
587.4
500 PRODUCTIVITATEA MUNCII (mii
lei/salariat)
400

300

200

100

0
2013 2014 2015 2016 2017

Fig. 3.7 Productivitatea muncii în perioada 2013-2017

Productivitatea muncii în perioada 2013-2017 a avut fluctuații, cea mai mare sumă
înregistrându-se în anul 2013 aceasta fiind de 768,2 mii lei/salariat, iar pană la sfârșitul
perioadei analizate aceasta a scăzut, în anul 2017 suma fiind de 587,4 mii lei/salariat.
Această scădere se datorează veniturilor, acestea fiind în scădere cauza fiind rezolvarea
continuă a portofoliului de credite problematice și un mediu dominat de o rată mai mică
a dobânzii. În privința numărului de salariați acesta a fost moderat, cei mai mulți
angajați fiind în anul 2014 și 2015, având același număr de angajați de 6.215. Pe
perioada analizei numărul angajaților a scăzut cu aproximativ 100 angajați, iar numărul
mediu de angajați a fost de 6.163,6.

În continuare este analizată o parte din indicatori de eficiență ai Băncii Comerciale

Române în perioda 2013-2017.

1) Indicatori pentru aprecierea eficienței de ansamblu a activității bancare

Profitul net
a) Rata profitului net =
Total venituri *100

224.290
Anul 2013 :
3.885 .937 *100 = 5,77 %

−2.629.568
Anul 2014 : 3.298.041 * 100 = -79,73%

39
 963.427
Anul 2015 :
3.016 .431 *100 = 31,94 %

886.086
Anul 2016 :
3.664 .963 * 100 = 24,18 %

570.310
Anul 2017 :
3.248 .998 * 100 = 17,55 %

Profit brut
b) Rata profitului brut =
Total venituri * 100

335.227
Anul 2013 :
3.885 .937 * 100 = 8,63 %

−2.868.530
Anul 2014 : 3.298.041 * 100 = -86,98%

1.055 .703
Anul 2015 : 3.016 .431 * 100 = 35 %

1.006.041
Anul 2016 : 3.664 .963 * 100 = 27,45 %
807.022
Anul 2017 :
3.248 .998 * 100 = 24,84 %

Rata profitul reflectă dimensioanarea veniturilot corespunzător, iar cu cât este

mai mare, cu atât acestea sunt proporționate corespunzător.

Rata profitul net în perioada 2013-2017 a avut o evoluție destul de variata. Cea
mai mare dificultate a avut-o în anul 2014, când profitul a înregistrat o valoarea
negativă, datorită provizioanelor de risc substanțial mai ridicate. Ca urmare a
dimensionării veniturilor valoarea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2015, aceasta
fiind de 35 % pentru rata profitului net și 31,94 % pentru rata profitului brut.

Profit brut
c) Rata rentabilității =
Cheltuieli totale * 100

335.227
Anul 2013 :
4.110 .227 * 100 = 8,16 %

−2.868.530
Anul 2014 : 6.166.571 * 100 = -46,52%

40
 1.055 .703
Anul 2015 : 1.960 .710 * 100 = 53,84 %

1.006 .041
Anul 2016 : 2.658 .922 * 100 = 37,84 %
807.022
Anul 2017 :
2.441 .977 * 100 = 33,05 %

Rata rentabilității analizată reflectă optimizarea plasamentelor prin management

în corelație cu resursele atrase. Așadar în analiza efectuată se observă un ușor
dezechilibru, cea mai crescută rată a rentabilității fiind în anul 2015, datorită
cheltuielilor susţinute de concentrarea continuă asupra îmbunătățirii productivități. Anul
2014 a fost un eșec total datorită pierderii suferite, rata rentabilității fiind afectată,
procentul ratei a fost de -46,52 %.

2) Indicatori pentru evaluarea calității activelor

Total
a) Rata utilizării activelor :
venituri * 100
Total active

4.110 .227
Anul 2013 : 63.509 .963 * 100 = 6,47 %

3.298.041
Anul 2014 : 59.037 .134 * 100 = 5,59 %

3.016 .431
Anul 2015 : 59.460 .913 * 100 = 5,07 %

3.664 .963
Anul 2016 : 64.068 .225
* 100 = 5,72 %
3.248.998
Anul 2017 : 67.734 .485
* 100 = 4,80 %

Acest indicator reflectă funcţionarea optimă a activelor băncii şi capacitatea

activelor de a genera venituri pentru Banca Comercială Română . În perioada analizată
rata utilizării activelor optima a fost în anul 2013, cu un procent de 6,47 %, iar în
urmatorii ani fiind în regres, ajungând în anul anterior la 4,80 %.

41
 Realizarea unui volum optim al activelor este posibilă prin stabilirea unui anumit
nivel al ratei dobânzii și prin creșterea ponderii activelor celor mai rentabile, ținând
cont însă de faptul că acestea sunt cele mai riscante.

Profit brut
b) Remunerarea activelor :
Total active * 100

335.227
Anul 2013 :
63.509 .963 * 100 = 0,58 %

−2.868.530
Anul 2014 : 59.037 .134 * 100 = -4,85 %

1.055 .703
Anul 2015 : 59.460 .913 * 100 = 1,78 %

1.006 .041
Anul 2016 : 64.068 .225 * 100 = 1,57 %
807.022
Anul 2017 :
67.734 .485 * 100 = 1,19 %

Indicatorul reprezintă remunerare a activelor băncii prin obținerea profitului brut,

dar oferă și o bază a comparație e eficienței activității bancare între diferite țări.

3) Indicatori pentru aprecierea rentabilitații și profitabilității și corelațiile dintre

aceștia

Profit net
a) Rentabilitatea economică :
Total active * 100

224.290
Anul 2013 :
63.509 .963 * 100 = 0,35 %

−2.629.568
Anul 2014 : 59.037 .134 * 100 = - 4,45 %

963.427
Anul 2015 :
59.460 .913 * 100 = 1,62 %

886.086
Anul 2016 :
64.068 .225 * 100 = 1,38 %
570.310
Anul 2017 :
67.734 .485 * 100 = 0,84 %

42
 Rentabilitatea economică reflectă cel mai bine eficiența bancară întrucât exprimă
direct rezultatul în funcție de managementul specific al intermendierii bancare și
optimizarea operațiunilor active. Cel mai mare procent al rentabilității economice s-a
înregistrat în anul 2015, procentul fiind de 1,62 %, ulterior a scăzut în anul 2016 la
1,38%, iar în 2017 a scăzut la 0,84%. Cu cât procentul este mai mare denotă rezultate
pozitiv, dar și un risc excesiv asumat de bancă. Concluzia este ca rentabilitatea este
descrescătoare, ceea ce nu reprezintă rezultate otpime în perioada analizată.

Profit net
b) Rata capitalului propriu :
Capital * 100

224.290
Anul 2013 :
7.479 .850 * 100 = 3,00 %

−2.629.568
Anul 2014 : 5.110 .897 * 100 = -51,45 %

963.427
Anul 2015 :
6.142 .989 * 100 = 10,54 %

886.086
Anul 2016 :
6.892 .233 * 100 = 12,85 %

570.310
Anul 2017 :
7.444 .657 * 100 = 7,66 %

Scopul indicatorului este maximizarea valorii investiţiei acţionarilor prin

realizarea unor plasamente performante şi utilizarea eficientă a resurselor băncii și
pentru a face ca acţiuniile băncii să fie mai atractive decât plasamentele în depozite
bancare. În perioada analizată fluctuațiile au fost consistente , mai ales în anul 2014,
când procentul a fost unul negativ de -51,45 %, datorită profitul net negativ. Rata
capitalului propiu sau rentabilitatea financiară a Băncii permite estimarea câștigurilor pe
o unitate de capital investit în acțiuni sau profitul care revine proprietarilor pentru
investițiile făcute în firma, astfel în anul 2013 un procent de 3,00 % din profit revine
acționarilor, în 2015 un procent de 10,54 %, în 2016 12,85 %, iar în 2017 a scăzut la
7,66 %. Concluzia este ca rentabillitatea financiară este în scădere în perioada analizată.

Total
c) Efectul de pârghie :
active * 100
Capital

43
 63.509 .963
Anul 2013 : 7.449 .850 * 100 = 848,08 %

59.037 .134
Anul 2014 : 5.110 .897 * 100 = 1155,12 %

59.460 .913
Anul 2015 : 6.142.989 * 100 = 967,94 %

64.068 .225
Anul 2016 : 6.892.233
* 100 = 929,57 %
67.734
Anul 2017 :
.486
7.444 .657 * 100 = 909,84 %

Efectul de pârghie arată de câte ori s-a multiplicat capitalurile proprii prin
intermediul operaţiunilor active ale băncii, astfel în 2013 procentul a fost de 848,08 %,
în 2014 a fost punctul de apogeu de 1155,12 %, în 2015 procentul a fost de 967,94 %,
apoi în perioada următoare a fost în scădere în 2016 procentul fiind de 929,57 %, iar în
2017 a fost 909,84 %. Cu cât ponderea acestora este mai mare, cu atât efectul de pârghie
este mai mic, o pondere mai mică a capitalurilor propii în totalul pasivelor bancare
determină un efect de pârghie mai mare al Băncii.

4) Indicatori pentru analiza veniturilor și cheltuielilor bancare

Cheltuieli
a) Randamentul economic :
totale * 100
Venituri totale

3.885
Anul
.937 2013 : * 100 = 94,54 %
4.110 .22
7

6.166 * 100 = 186,98 %

Anul 2014 :
.571
3.298.041
* 100 = 65 %
1.960
Anul 2015 :
.710
3.016 .43
1 * 100 = 72,55 %

2.658.922
Anul 2016 : 3.664 .96 * 100 = 75,14 %
3

2.441
Anul 2017 :
.977
3.248 .99
8 44
Cu cât randamentul economic este mai mic procentual, cu atât este mai bine, astfel în
perioada analizată s-au înregistrat fluctuații de la valoare minima de 65 % pana la
valoare de 186,98 %. Deci în anul 2015 procentul fiind cel mai mic a fost situația cea
mai favorabilă, iar în anul 2014, când s-a înregistrat valoarea cea mai mare,
conluzionăm că în raportul cheltuieli-venituri , cheltuielile au avut o pondere
considerent mai mare, ceea ce justifică pierderea majora din anul 2014.

Venituri din
b) Ponderea veniturilor din dobânzi în total active :
dobânzi * 100
Total active

2.694 .877
Anul 2013 : 63.509 .963 * 100 = 4,24 %

2.215.176
Anul 2014 : 59.037 .134 * 100 = 3,75 %

1.925 .963
Anul 2015 : 59.460 .913 * 100 = 3,24 %

2.226 .843
Anul 2016 : 64.068 .225
* 100 = 3,48 %
2.078.763
Anul 2017 : 67.734 .485
* 100 = 3,08 %

Ponderea veniturilor din dobânzi în total active în perioada 2013-2017 a fost în

descendent, având în anul 2013 un procent de 4,24 % şi ajungând în 2017 la 3,08 %,
ceea ce reflectă o parte negativă în activitatea bancară.

45
 lOMoARcPSD|24233715

Tabel 3.4 .Evoluţia principalilor indicatori în perioada 2013-2017

AN/ Rata Rata Remunerarea Rentabilitatea Rata Rata Efectul de Pondere Rata Randamentul
INDICAORI profitului profitului activelor economică rentabilităţii utilizării pârghie a capitalul economic
net brut activelor venituril ui
or din propriu
dobânzi

2013 5,77% 8,63% 0,58 % 0,35 % 8,16 % 6,47 % 849,08 % 4,24 % 3,00 % 94,54%

2014 -79,73% -86,98% -4,85 % -4,45 % -45,52 % 5,59% 1155,12 % 3,75 % -51,45 186,98 %
%

2015 31,94% 35% 1,78 % 1,62 % 53,84 % 5,07 % 967,94 % 3,24 % 16,93 % 65,00 %

2016 24,18% 27,45% 1,57 % 1,38 % 37,84 % 5,72 % 929,57 % 3,48 % 12,85 % 72,55 %

2017 17,15% 24,84% 1,19% 0,84 % 33,05 % 4,80% 909,84 % 3,08 % 7,66 % 75,14 %

Sursa: Elaborat de autor pe baza calculelor anterioare

În tabelul de mai sus sunt prezentaţi indiatori analizei economice analizaţi anterior.
 lOMoARcPSD|24233715

CONCLUZII

Banca Comercială Română reprezintă una dintre cele mai importante bănci din
ţara noastră şi se situează pe primul loc în acordarea de credite clienţilor săi. De
asemenea, BCR oferă clienţilor săi o gamă variată de produse şi servicii bancare care
sunt disponibile în orice colţ al lumii.

În ceea ce priveşte activitatea în cadrul Băncii Comerciale Române aceasta a

avut creşteri, dar şi descreşteri, astfel profitul în cadrul Băncii a avut o variaţie destul de
bogată în anul 2014 când s-a înregistrat o scădere masivă, când profitul a ajuns la suma
de -2.629.568 mii lei, acest fenomen se datorează provizioanele de risc substanțial mai
ridicate , pe baza deciziei de a accelera soluțioanarea portofoliului istoric de credite cu
probleme. În următoarea perioadă s-a redresat situaţia, deşi a fost în scădere şi ajungând
la suma de 570.310 mii lei, profit ce este susținut de rezultatul operațional solid și
îmbunătățirea continuă a calității portofoliului.

Consider că Banca a acordat o importanţă foarte mare îmbunătăţirii calităţii

portofoliului, iar cheltuielile au crescut consiederabil, mai ales cheltuielile de
administrare.

Un alt indicator foarte important ce a avut o influenţă foarte proeminentă este

prodictivitatea muncii, ce are la bază cifra de afaceri şi numărul de salariaţi ce au fost în
scădere în perioada analizată 2013-2017. Numărul de salariaţi au scăzut datorită
restructurărilor, iar cifra de afaceri datorită diferenţelor dintre venituri şi cheltuieli, dar
şi o rată a dobânzii scăzute. Astfel la finele analizei în anul 2017 productivitatea muncii
a înregistrat suma de 587,4 mii lei/salariat.

Sunt de parere că Banca nu ar fi fost nevoită să facă restructurări în numărul de

salariaţi, ci ar fi trebuit sa mizeze pe creşterea cifrei de afaceri.

Rata rentabilităţii este un indicator după care putem cataloga rezultatele Băncii,
astfel că în perioada analizată procentul indicatorului a fost în scădere datorită
cheltuielilor susţinute de concentrarea continuă asupra îmbunătățirii productivități. În
anul 2013 procentul rentabilităţii fiind 8,16 %, iar în anul 2017 procentul a fost de 33,05
%.

\
 lOMoARcPSD|24233715

Indicatorul care reflectă cel mai bine eficienţa economic este rentabilitatea
economic şi la fel ca şi ceilalţi indicatori a fost în scadere, plecând de la un procent 0,35
% şi ajungând la finele analizei la 0,84 %. Procentul crescut al indicatorului reprezintă
rezultatul pozitiv al activităţii bancare, adică gradul de eficienţă crescut, dar şi un risc
asumat.

Concluzia este ca rentabilitatea este descrescătoare, ceea ce nu reprezintă

rezultate otpime în perioada analizată şi sunt de părere că trebuie crescut profitul prin
diverse metode, atragerea clientele prin diverse promoţii în situaţia de faţă.

Referitor la randamentul economic, acestă cu cât este mai mic cu atât situaţia
este mai favorabil, dar conform perioadei analizate situaţia este în creştere ceea ce arată
ca ponderea cheltuielilor a fost mai mare, faţă de ponderea veniturilor.

Consider că, BCR îşi desfăşoară activitatea în scopul protejării intereselor

clienţilor şi acţionarilor săi, acţionând prin adoptarea unor măsuri care au ca scop
diminuarea riscului atât la nivelul activităţilor desfăşurate cât şi la nivelul obiectivelor
stabilite.

Un eveniment marcabil la Banca Comercială Română s-a înregistrat în anul

2014, când profitul a înregistrat o valoarea foarte mare cu minus şi anume -2.629.568
mii lei, fapt ce se datorează cheltuielilor foarte mari, în comparaţie cu veniturile, fost
determinat de provizioane de risc substantial mai ridicate, aspect deja anticipat in
rezultatele financiare publicate la jumatatea anului 2014 si trimestrul III 2014, pe baza
deciziei de a accelera solutionarea portofoliului istoric de credite cu probleme. Ponderea
cea mai mare în cadrul cheltuielilor s-a înregistrat pentru deprecierea netă aferentă
activelor care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdea, ceea ce pentru
Bancă a fost pierdere în valoare de 3.815.146 mii lei.

În concluzie, orice activitate bancară este supusă riscului şi schimbărilor

existente pe piaţa bancară, care au efect în eficienţa activităţii bancare.

48

\
 lOMoARcPSD|24233715

BIBLIOGRAFIE

1) Băcanu B. (2007). Tehnici de analiză în managementul strategic, Bucureşti: Editura

Polirom.

2) Beju D., (2005), Mecanisme monetare şi instituţii bancare, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca

3) Bichi C., Dumitru I., Moinescu B. (2003). Reglementare şi supraveghere bancară,

Bucureşti: Editura ASE.

4) Căpraru B., (2010), Activitatea bancară – sisteme, operaţiuni şi practice, Editura

C.H.Beck, Iaşi

5) Chirleșan D., Cocriș V, (2009). Management bancar și analiza de risc în activitatea

de creditare, Iași: Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza'', Ediția II.

6) Cosea M., Nastovici L. (2000). Metode şi tehnici de analiză la nivel micro şi

macroeconomic, Braşov: Editura Lux Librix.

7) Dedu V., (2001), Gestiune şi audit bancar, Editura pentru Ştiinţe Naţionale

8) Dimitris, N.Corafas. (2007). Stress Testing for Risk Control under Basell I, USA:
Elsevier.

9) Higgins R.C. (2008). Analysis for Financial Management, McGraw-Hill College.

10) Iosof S., Teodor G. (2013). Gestiunea riscului, Bucureşti: Editura Universitara.

11) Matiş E. A., (2009), Managementul performanţei şi riscului în băncile

comerciale din România, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

12) Olteanu A (2003). Management Bancar, Bucureşti: Editura Dareco.

13) Predescu I. (2009), Activitatea bancară între performanță și risc, București: Editura
Expert

14) Robu V. Anghel I. Şerban E.C. , Opera citată.

15) Robu V. Anghel I. Şerban E.C. (2014). Analiza economico-financiară a firmei,

Bucureşti: Editura Economică.

49

\
 lOMoARcPSD|24233715

16) Roxin L.(1997). Gestiunea Riscurilor Bancare, Bucureşti: EDP.

17) Trenca I.I., Bolocan M.D. (2011). Performanţă şi risc în bancă, Cluj-Napoca:
Editura CNCSIS.

18) Trenca I.I., (2003), Metode şi tehnici bancare, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

19) Trenca I.I., (2005), Fundamente ale Managementului Financiar, Casa Cărţii
de Ştiinţă, Cluj-Napoca

20) Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N, (2005). Analiza economico-financiara,

Bucureşti: Editura Economică.

21) Verboncu I., M. Zalman, (2006), Management şi performanţă, Editura

Universitară, Bucureşti

22) bcr.ro. (n.d.). disponibil online la: https://www.bcr.ro/ro/investitori/structura-

actionariat [Accesat 04 12, 2018,]

23) bcr.ro. (n.d.). disponibil online la: https://www.bcr.ro/ro/despre-noi/guvernanta-

corporativa/principii-politici[Accesat 04 12, 2018]

24) bcr.ro. (n.d.). disponibil online la:https://www.bcr.ro/ro/investitori/structura-

actionariat [Accesat 04 14, 2018]

25) bcr.ro. (n.d.). disponibil online la: https://www.bcr.ro/ro/despre-noi/guvernanta-

corporativa/comitetul-executiv [Accesat 04 14, 2018]

26) bcr.ro. (n.d.). disponibil online la: https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte-

financiare [Accesat 04 10, 2018]

50

\
 lOMoARcPSD|24233715

51