1.

ReacȚii de identificare a ionului Cl

-
Ionul Cl este radicalul acidului clorhidric, care reprezintă soluȚia apoasă de clorură de
hidrogen. Acidul clorhidric este unul dintre cei mai tari acizi. SoluȚiile concentrate de HCl
fumegă. Sărurile acidului clorhidric, clorurile, sunt solubile în apă cu excepȚia AgCl, Hg 2Cl2,
PbCl2, precum i sărurile bazice de bismut(III), stibiu(III), stibiu(V), staniu(II) i staniu(IV).
-
a) Nitratul de argint formează cu ionii Cl un precipitat alb, AgCl, insolubil în acizi,
dar solubil în soluȚii de NH4OH, (NH4)2CO3, Na2S2O3 i KCN:
AgNO3 + NaCl = AgCl + NaNO3
AgCl + 2NH4OH = [Ag(NH3)2]Cl + 2H2O
AgCl + 2(NH4)2CO3 = [Ag(NH3)2]Cl + 2(NH4)2CO3
AgCl + 2Na2S2O3 = Na3[Ag(S2O3)2] + NaCl
- - -
Pentru identificarea ionului Cl în prezenȚa ionilor Br i I se procedează în modul
următor: la câteva pic ături de soluȚie de analizat se adaugă 3-4 picături de soluȚie de nitrat
de argint. Precipitatul obȚinut se separă i se spală de câteva ori cu volume mici (2-3 ml) de
apă distilată, apoi se adaugă 5-6 picături de soluȚie de (NH4)2CO3 (10 %) i amestecul
obȚinut se agită bine cu bagheta de sticlă. După separarea precipitatului la centrifugat se
adaugă 2 picături de fenolftaleină i acid azotic (2 mol/l) pân ă la dispariȚia culorii roz. În
-
prezenȚa ionilor de Cl se observă tulburarea soluȚiei datorită formării clorurii de argint:
[Ag(NH3)2]Cl + 2HNO3 = AgCl + 2NH4NO3
Clorura de argint se înnegre te la acȚiunea luminii din cauza formării argintului
metalic:
2AgCl = 2Ag↓ + Cl2↑
+ - - - - 2-
Precipitatele ionului Ag cu anionii SCN , Br , I , IO3 i S se deosebesc de clorura de
argint după solubilitatea lor în diferite soluȚii. Astfel AgIO 3 spre deosebire de AgCl se dizolvă în
HNO3 i H2SO4 (1:4). AgSCN, AgBr i AgI nu se dizolvă în soluȚie de carbonat de amoniu.
- - - -
Identificarea ionului Cl în prezenȚa cantităȚilor mai mari de Br , I i SCN poate fi
efectuată tratând în prealabil solu Ția analizată cu peroxid de hidrogen în mediu de acid
acetic. Bromul i iodul, care se elimină la oxidarea ionilor respectivi, se extrage cu benzen sau
- 2-
cu alt solvent organic, iar ionul SCN se oxidează pân ă la SO4 sau (SCN)2, care nu
-
împiedică identificarea ionului Cl .
Efectuarea reacȚiei: la câteva pic ături de soluȚie de analiza se adaugă 2-3 picături
de H2O2 de 4% în CH3COOH 2 mol/l i o picătură de HNO3 (2 mol/l). SoluȚia obȚinută se
încălze te câteva minute la baia de ap ă, apoi se adaugă 4-5 picături de benzen i se agită.
După separarea fazei organice la soluȚia apoasă se adaugă o picătură de AgNO3. În
-
prezenȚa ionului Cl se observă o tulbureală sau se formează precipitat alb.
-
b) OxidanȚii puternici (KMnO4, MnO2, PbO2, NaBiO3 .a.) oxidează ionii Cl în
mediu de acid sulfuric pân ă la Cl2:
- + 2+
MnO2 + 2Cl + 4H = Mn + 2H2O + Cl2
Clorul liber poate fi recunoscut după înălbăstrirea hârtiei de filtru îmbibat ă cu amestec de amidon i
iodură de potasiu.
ANALIZA ANIONILOR. ReacȚii de identificare a anionilor din grupele a II-a i a III-a 2

c) La încălzirea unui amestec de clorură de sodiu solidă cu dicromat de potasiu solid i

H2SO4 concentrat se formează clorură de cromil de culoare ro ie-brună:
4NaCl + K2Cr2O7 + 3H2SO4 = K2SO4 + 2CrO2Cl2 + 2Na2SO4 + 3H2O
In alcalii clorura de cromil se descompune formând cromaȚi, care colorează soluȚiile în
galben:
CrO2Cl2 + 4NaOH = Na2CrO4 + 2NaCl + 2H2O
Efectuarea reacȚiei: într-o eprubetă se introduce puȚin amestec omogenizat de clorură
de sodiu i dicromat de potasiu bine pulverizat, apoi se picură cu atenȚie câteva pic ături de acid
sulfuric concentrat. Amestecul se încălze te cu atenȚie. Se observă vapori de culoare brună-ro
iatică. La introducerea cu precauȚie a baghetei de sticlă imersate în soluȚie de hidroxid de sodiu
(2 moli/l) se observă formarea cromatului de sodiu de culoare galbenă.
-
2. ReacȚii de identificare a ionului Br
-
Ionul Br este anionul acidului bromhidric, care se consideră un acid tare. Dintre
sărurile acidului bromhidric AgBr, Hg2Br2 i PbBr2 sun puȚin solubile. Bromurile au foarte
multe proprietăȚi asemănătoare cu proprietăȚile clorurilor, deosebindu-se doar printr-o
-
stabilitate mai joasă la acȚiunea reagenȚilor oxidanȚi. OxidanȚii puternici oxidează ionul Br
pân ă la Br2.
-
a) Nitratul de argint formează cu ionii Br un precipitat de culoare galbenă-pală AgBr
parȚial solubilă în NH4OH i practic insolubil în acid azotic i în soluȚie de (NH4)2CO3:
-
AgNO3 + Br = AgBr↓ + NO3
Bromura de argint se descompune sub acȚiunea zincului metalic pulbere în mediu de
acid sulfuric (1 mol/l):
2+ -
2AgBr↓ + Zn↓ = Zn + 2Br + 2Ag↓
Argintul metalic, care se obȚine, cade în formă de precipitat de culoare neagră, iar
-
ionii Br trec în soluȚie, unde pot fi identificaȚi.
-
ReacȚia este jenată de ionii I .
-
b) Apa de clor oxidează ionul Br pân ă la Br2:
- -
Cl2 + 2Br = Br2 + 2Cl
Efectuarea reacȚiei: câteva pic ături de soluȚie de analizat se acidulează cu 2-3
picături de acid sulfuric (1 mol/l) i se adaugă 1-2 picături de apă de clor. În prezenȚa ionului
-
Br soluȚia se colorează în ro u-brun. Dacă la soluȚie se adaugă 5-6 picături de benzen sau
de alt solvent organic imiscibil cu apa i se agită, bromul se extrage în solventul organic, care
obȚine o culoare ro ie-brună. În prezenȚa excesului de apă de clor stratul de solvent organic
se colorează în galben din cauza formării clorurii de brom BrCl.
ReacȚia este împiedicată de prezenȚa reducătorilor.
c) La tratarea bromurilor solide cu acid sulfuric concentrat se degajă bromură de
hidrogen:
NaBr + H2SO4 = NaHSO4 + HBr↑
Bromura de hidrogen parȚial se oxidează pân ă la brom liber, care colorează gazul
eliminat în culoare brună:
2HBr + H2SO4 = Br2↑ + H2O + SO2↑
ANALIZA ANIONILOR. ReacȚii de identificare a anionilor din grupele a II-a i a III-a 3

3. ReacȚii de identificare a ionului I

-
Ionul I este anionul acidului iodhidric, un acid puternic care reprezintă soluȚia apoasă
a iodurii de hidrogen. Sărurile acidului iodhidric, iodurile, sunt solubile în apă cu excepȚia
celor de argint, mercur, plumb i cupru(I). HI i sărurile lui se oxidează pân ă la I 2 mai u or
-
decât acidul bromhidric i bromurile, deoarece potenȚialul standard al cuplului I2/2I (+0,54 V)
-
este mai mic decât cel al cuplului Br 2/2Br (+1,09 V).
-
a) Nitratul de argint sedimentează ionii I în formă de AgI, precipitat de culoare
galbenă, insolubil în acid azotic i în soluȚie de NH4OH:
+ -
Ag + I = AgI
Iodura de argint se dizolvă în soluȚie de tiosulfat de sodiu sau de cianură de potasiu cu
formarea compu ilor complec i respectivi:
AgI + Na2S2O3 = Na[AgS2O3] + NaI
AgI + 2KCN = K[Ag(CN)2] + KI
b) Câteva pic ături de soluȚie de iodură de potasiu se tratează cu un volum egal de
soluȚie de acetat de plumb. Se obȚine precipitat galben de iodură de plumb:
2KI + Pb(CH3COO)2 = PbI2 + 2CH3COOK
La precipitatul obȚinut se adaugă puȚin acid acetic (2 mol/l), câ Țiva ml de apă
distilată i amestecul se încălze te la baia de apă. Precipitatul se dizolvă. La răcirea soluȚiei se
observă formarea unui precipitat cristalin, auriu-strălucitor, dispersat în tot volumul soluȚiei
(foiȚe de culoare galbenă-aurie). -
c) NitriȚii oxidează ionii de I în mediu acid, chiar i în mediu de acid acetic, pân ă la I2:

Iodul poate fi recunoscut după înalbăstrirea hârtiei de filtru tratate în prealabil cu

amidon i iodură de potasiu.
d) Ionul I- poate fi identificat i cu alȚi reactivi-oxidanȚi. Mai des se folosesc apa de
-
clor sau soluȚia de hipoclorură de sodiu, deoarece concomitent poate fi identificat i ionul Br
Efectuarea reacȚiei: câteva pic ături de soluȚie de analizat într-o eprubetă se acidulează
cu 2-3 picături de H2SO4 (1 mol/l), se adaugă 5-6 picături de benzen sau cloroform i apoi cu
picătura apă de clor sau soluȚie de hipoclorură de sodiu amestecând de fiecare dată conȚinutul
-
eprubetei. În prezenȚa ionilor I mai întâi stratul de solvent organic se colorează în violet (se
- -
oxidează ionul I , care sunt un reducător mai puternic decât ionul Br ):
- -
2I + Cl2 = I2 + 2Cl
La adăugarea în continuare a oxidantului culoarea solventului organic dispare în
urma oxidării iodului pân ă la HIO3:
I2 + 5Cl2 + 5H2O = 2HIO3 + 10HCl
În prezenȚa ionului Br- după dispariȚia culorii violete stratul de solvent organic se
colorează în oranj datorită apariȚiei Br2, care mai apoi se schimbă în galben din cauza
formării BrCl. ReacȚia este împiedicată de prezenȚa ionilor S 2-, S2O32-, SO32-, care, fiind
reducători mai puternici, se oxidează în primul rând, iar mai apoi I - i Br-. Identificarea
ionilor I- i Br- poate fi realizată în precipitatul, obȚinut la separarea anionilor grupei a II-a analitice cu
nitrat de argint în mediu de acid azotic.
 4
4 ReacȚii de identificare a ionului SO42-
Ionul SO42- reprezintă restul acidului sulfuric, care este un acid tare (H 2SO4 cedă după
tărie numai acizilor percloric, halogenaȚi şi azotic). SulfaȚii de bariu, de stronȚiu, de calciu şi de
plumb reprezintă săruri puȚin solubile.
a) Identificarea ionului SO42- prin precipitarea sulfatului de bariu nu este jenată de nici
un ion dacă reacȚia este efectuată în prezenȚa acidului azotic concentrat.
Efectuarea reacȚiei: 4-5 picături de soluȚie de analizat se tratează cu un volum egal de
acid clorhidric concentrat şi amestecul se încălzeşte până la fierbere. Dacă s-a format un
precipitat, după răcire acesta se separă prin centrifugare şi la centrifugatul transparent se
adaugă câteva picături de soluȚie de clorură sau nitrat de bariu. Formarea unui precipitat alb
cristalin confirmă prezenȚa ionului SO 2-4în probă:
SO42- + Ba2+ = BaSO4
În alte condiȚii reacȚia este jenată de ionii S2O32- şi de amestecul SO32- şi S2-, deoarece în
ambele cazuri la acidularea soluȚiei se formează sulf (precipitat alb), care la fel nu se
dizolvă în acizi şi poate fi confundat cu BaSO4:
S2O32- + 2H+ = S↓ + SO2↑ + H2O
2S2- + SO32- + 6H+ = 3S↓ + 3H2O
Sulfatul de bariu în aşa caz poate fi identificat după formarea cu permanganatul de
potasiu a cristalelor mixte de culoare roz. Identificarea sulfatului de bariu se efectuează în
modul următor: precipitatul se prelucrează cu acid clorhidric, se spală cu apă apoi se adaugă
1-2 mililitri de acid clorhidric (2 mol/l) şi 3-5 picături de soluȚie de KMnO4. După agitarea
excesul de permanganat de potasiu se reduce cu peroxid de hidrogen. SoluȚia se decolorează
iar precipitatul capătă culoare roz, fapt ce demonstrează prezenȚa în precipitat a sulfatului de
bariu.
Această probă nu poate fi realizată în soluȚii în prezenȚa ionilor SO32- şi S2O32-
deoarece aceştia se oxidează cu permanganatul de potasiu până la SO42- .
b) Sărurile solubile de calciu formează cu ionii SO 42- precipitat alb cristalin cu cristale
în formă de ace.
Efectuarea reacȚiei: pe o lamelă de sticlă se aplică o picătură de soluȚie de nitrat de
calciu şi se tratează cu o picătură de soluȚie ce conȚine ioni S042-, apoi soluȚia de pe lamelă se
vaporizează pe baia de apă până la apariȚia fazei solide. Cristalele obȚinute se privesc
la microscop.
c) Ionul sulfat interacȚionează cu soluȚia de rodizonat de bariu decolorând-o:

O
O
O O 2- O O
O Ba + SO 4
+ BaSO4
O O O
O
 Efectuare reacȚiei: pe hârtie de filtru se aplică câte-o picătură de soluȚii de analizat şi de
rodizonat de sodiu. Hârtia se colorează în roşu datorită formării rodizonatului de bariu. Pe
hârtia colorată se aplică 1-2 picături de soluȚie de analizat. În prezenȚa ionului SO42- se observă
decolorarea rodizonatului de bariu.
d) Nitratul de plumb formează cu ionul SO42- un precipitat alb PbSO4 solubil în alcalii
la încălzire şi în soluȚie de acetat de amoniu:
Pb2+ + SO 2-4 = PbSO 
PbSO4 + 4NaOH = Na2[Pb(OH)4] + Na2SO4
2PbSO4 + 2CH3COONH4 = [Pb(CH3COO)2. PbSO4] + (NH4)2SO4
Efectuarea reacȚiei: la câteva picături de soluȚie de analizat se adaugă 2-3 picături de
soluȚie de acid sulfuric (2 mol/l). Precipitatul obȚinut se împarte în două părȚi şi se studiază
solubilitatea lui în reactivii indicaȚi anterior.