PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUAȚIILOR FINANCIARE

B3/1 ; B3/2 ; B4/1, B4/2, B5.1 ;B5/2, B6/1,B7, C, H,I.

STUDIU DE CAZ
Secțiunea B

1. Cunoasterea societății

Societatea S.C. DESIGN ROMANIA S.A. s-a înfiinţat ca societate pe acţiuni în

anul 2003 și are ca obiect de activitate achiziția, prelucrarea, producția de
mobilier pentru bucătarie, living, dormitor și birouri. În conformitate cu actul
constitutiv, obiectul de activitate al societǎţii este producţia de mobilier. În
prezent, societatea își desfǎșoarǎ activitatea în sectoare de producţie și
compartimente funcţionale.

De asemenea, pentru promovarea produselor realizate, societatea dispune de trei

magazin de prezentare și de o expoziţie, sase depozite, ateliere.
Având o vastǎ experienţǎ în domeniu, societatea se orienteazǎ în primul rând
spre cerinţele clienţilor sǎi, și este preocupatǎ de realizarea unor produse de
calitate, care sǎ iasǎ din tiparul produselor similare existente pe piaţǎ.

La stabilirea nivelului preţurilor, firma se ghideazǎ dupǎ costurile de producţie,

dupǎ cerere și dupǎ concurenţǎ. Preţurile practicate sunt puţin ridicate faţǎ de
nivelul pieţei, însǎ diferenţa se reflectǎ în calitatea mult superioarǎ a produselor
oferite. Pentru a rǎspunde cerinţelor clienţilor, S.C. ROMANIA S.A . are
permanent în vedere îmbunǎtǎţirea produselor prin achiziţionarea de materii
prime calitative, astfel cǎ societatea cautǎ permanent, furnizori de materiale care
asigurǎ raportul optim calitate/preţ.

Tehnologia utilizatǎ de firmǎ este una de vârf, și periodic, societatea

achiziţioneazǎ echipamente care sǎ faciliteze procesul de producţie, pentru ca
produsele solicitate de client sǎ poatǎ fi puse la dispoziţia acestuia în timp util și
în cantitatea solicitatǎ. Astfel una din strategiile firmei este sincronizarea cererii
cu oferta.

Societatea S.C. S.C.DESIGN ROMANIA S.A este o societatea viabilǎ care își
satisface nevoile fǎrǎ a pune în pericol mediul înconjurǎtor. Astfel, firma își
desfǎșoarǎ activitatea de bazǎ, în conformitate cu urmǎtoarele acte de
reglementare modificate prin revizuire :
- Autorizaţie de mediu 9/18.01.2013 valabilǎ pânǎ la data de 18.01.2021;
- Autorizaţie gospodǎrire a apelor 44/19.10.2009 valabilǎ pânǎ la 15.10.2012;
- Aviz PSI nr. 645156 din 2001, termen de valabilitate nelimitat;
- Autorizaţie sanitarǎ 30258/2001 vizǎ anualǎ, termen nelimitat.
Prin urmare, societatea S.C DESIGN ROMANIA S.A ste o societate cu
tradiţie, care pune în prim plan interesele clienţilor sǎi, iar prin produsele
și serviciile oferite, încearcǎ sǎ ajute la dezvoltarea industriei mobilei în
zona de Nord – Est a ţǎrii.
1
Cunoașterea clientului și evaluarea riscurilor

Conform Ghidului privind auditul calitǎţii, prin acest program ne propunem

cunoașterea companiei, a mediului sǎu de activitate și a controalelor sale interne, astfel
încât sǎ putem identifica și evalua riscul de denaturare semnificativǎ a situaţiilor
financiare datorat erorilor sau fraudelor.

Nume S.C. DESIGN Perioadǎ 01.01.14 Ref B

client ROMANIA contabilǎ 31.12.14 3/1
S.A.

PLANIFICARE INIŢIALE/DATA
Natura entitǎţii
1. Obţineţi și documentaţi o înţelegere cu Ref. 1 I.P.
privire la natura entitǎţii.
Includeţi detalii privind: 27.03.2015
(i) Informaţii generale/istoric
(ii) Condiţiile din industrie: piaţa,
competiţia
(iii) Detalii asupra operaţiunilor de
afaceri: personal cheie, sursele de
venituri, produse, servicii, pieţe,
locaţii, furnizori cheie și clienţi
Obiective și Strategii și Riscuri atașate
afacerii
2. Obţineţi și înregistraţi o înţelegere a Ref. 2 I.P.
obiectivelor și strategiilor entitǎţii și
riscurile atașate afacerii care ar putea 30.03.2015
rezulta din denaturǎri semnificative ale
situaţiilor financiare.
Includeţi detaliile pentru:
(i) Dezvoltǎri ale industriei
(ii) Noi produse și servicii
(iii) Expansiunea afacerii
(iv) Utilizarea sistemelor IT
Mǎsurarea și revizuirea performanţelor
financiare ale entitǎţii
3. Obţineţi și documentaţi o înţelegere asupra Ref. 3 I.P.
mǎsurǎrii și revizuirii performanţelor
financiare ale companiei. 27.03.2015
Includeţi detalii privind:
(i) Indicatori cheie și statistici
operaţionali, inclusiv orice indicatori
cheie ai nivelului performanţei
(ii) Mǎsurǎtori asupra performanţei
angajaţilor și a politicilor de
recompensare a acestora;
(iii) Analiza competitorilor
Mediul de control
4. Descrieţi sumar modul în care sunt Ref. 4 I.P.
pregǎtite situaţiile financiare. Includeţi
detalii despre personalul cheie și 29.03.2015
responasibilitǎţile lor în pregǎtirea
situaţiilor financiare.

2
 S.C.DESIGN 31.12.2014 Referinţǎ: B3/1
ROMANIA S.A.
Procesat de: AM Revizuit de :FS
Data: 27.03.2015 Data: 27.03.2015

OBIECTIV: Documentarea și înţelegerea naturii entitǎţii, analiza pieţei în care aceasta

activeazǎ, competitori, servicii oferite, furnizori și clienţi importanţi pentru entitate.

METODA: Chestionarea conducerii cu privire la serviciile pe care întreprinderea le

oferǎ clienţilor, analiza listelor cu clienţii și furnizorii acesteia, prospectarea pieţei de
mobilǎ în judeţul Suceava și analiza istoricului entitǎţii pe baza evidenţelor care ne-au
fost puse la dispoziţie de cǎtre client.

CONCLUZII: În urma documentǎrii efectuate, a interviurilor cu conducerea și a

investigaţiilor realizate pe cont propriu, putem prezenta urmǎtoarele aspecte referitoare
la natura entitǎţii S.C. IMPULS S.A.:

Istoricul companiei – Societatea a luat fiinţǎ în anul 2003, sub denumirea de

Mobdesign S.A. și s-a transformat în anul 2009 în societate comercialǎ pe acţiuni, sub
denumirea de IMPULS S.A.

Piaţa – Activitatea de bazǎ a societǎţii este fabricarea de mobilǎ iar principalele pieţe
de desfacere sunt Italia în procent de 99% și piaţa internǎ 1%.

Competitori – Pe plan naţional existǎ urmǎtorii competitori: Internațional mobila S.A.

, G.M.B. MOB, Mobilrom, Mobex, Placrom București, Arerom SA.

Produse și servicii – Clientul oferǎ urmǎtoarele produse: program ANA, program

Iulia, program Alexandra, program Mirela, program Raluca.

Furnizori importanți– Araben, Egar, Carbolim, Ferom, Ferodon, Foresmag, Mec

Forest, Milorom. Deși societatea cautǎ în permanenţǎ furnizori care sǎ asigure raportul
calitate/preţ al materialelor furnizate, aceasta este expusǎ riscului de preţ, deoarece
stabilirea preţului de vânzare cǎtre clienţi are în vedere în primul rând preţul de
achiziţie al materiei prime în funcţie de evoluţia pieţei.

Clienţi importanți– Clientul cheie, este reprezentat de un consorţiu format din 33 de

magazine în Italia, iar pierderea acestuia ar avea un impact semnificativ asupra
veniturilor societǎţii. Acest lucru, determinǎ și un risc de creditare datorat creanţelor
comerciale. Riscul este ridicat, ca urmare a numǎrului redus de clienţi. Totodatǎ,
societatea este expusǎ și riscului valutar, deoarece 99% din activitate o reprezintǎ
exportul, unde decontarea se face în valutǎ. Fluctuaţiile cursului de schimb sunt greu
de anticipat, iar o eventualǎ depreciere sau apreciere poate afecta semnificativ
veniturile societǎţii.

Locaţii – Societatea deţine 2 secţii de mobilǎ, 6 depozite, 5 magazii, 1 atelier mecanic

și un pavilion administrativ în scopul desfǎșurǎrii activitǎţii, dar mai deţine și un
magazin de desfacere și o expoziţie, în vederea promovǎrii produselor, în judeţul
Suceava.

RECOMANDĂRI: Pǎrerea noastrǎ, este cǎ societatea își asumǎ un risc foarte mare
datorat ponderii pe care un singur client îl are în cifra de afaceri. Acest risc este

3
amplificat și de riscul valutar datorat decontǎrilor în valutǎ la export, și de riscul de
creditare care decurge din numǎrul redus de clienţi. În opinia noastrǎ, clientul trebuie
sǎ își diversifice portofoliul de clienţi, astfel încât, pierderea unuia sǎ nu aibǎ efecte
semnificative în activitatea societǎţii.

OBIECTIV: Documentarea și înţelegerea obiectivelor și strategiilor întreprinderii,

precum și analiza riscurilor atașate afacerii.

METODA: Interviuri cu conducerea și cu personalul entitǎţii precum și analiza

proceselor verbale întocmite la ședinţele consiliului de administraţie privind
obiectivele de extindere a afacerii sau de dezvoltare a unor noi produse și servicii,
discuţii privind sistemele informatice utilizate de entitate pentru gestiunea activitǎţii și
eficienţa acestora precum și investigaţii proprii realizate în mediul exterior firmei
privind direcţia industriei în care opereazǎ clientul: industria mobilei.

CONCLUZII: În urma analizelor efectuate, putem afirma urmǎtoarele lucruri privind

aspectele documentate:

Extinderea afacerii – În privinţa intrǎrii pe noi pieţe, societatea nu dorește acest lucru
în perioada imediat urmǎtoare.

Dezvoltarea unor noi produse și servicii – În anul urmǎtor societatea are în vedere
dezvoltarea unui nou produs, Program Ambra. De asemenea, sunt executate prototipuri
la cererea clienţilor permanenţi. Societatea a efectuat studii de piaţǎ, înainte de a lua
decizia dezvoltǎrii unui nou produs.

Sisteme IT utilizate de client – Clientul, manifestǎ interes în a utiliza sisteme IT

performante în gestionarea activitǎţii. De asemenea, înţelege complexitatea activitǎţii
sale și importanţa unei evidenţe corecte a elementelor atașate afacerii (stocuri,
echipamente, datorii și creanţe, personal etc.)

Industria mobilei – Industria mobilei, nu prezintǎ riscuri semnificative la nivel de

activitate.

RECOMANDĂRI: Auditorul este mulţumit de modul în care clientul își desfǎșoarǎ

activitatea, de orientarea acestuia spre dezvoltare, atât a produselor și serviciilor
existente cât și a resurselor tehnologice utilizate.

S.C. DESIGN 31.12.2014 Referinţǎ: B3/1

ROMANIA S.A.
Documentat: AM Revizuit de:FS
Data: 27.03.2012 Data: 28.03.2015

OBIECTIV: Mǎsurarea și revizuirea performanţelor financiare ale întreprinderii

METODA: Calculul și interpretarea unor indicatori cheie la nivelul performanţelor

întreprinderii, analiza politicilor de remunerare a resurselor umane și documentarea
performanţelor salariaţilor.

CONCLUZII: În urma calculelor efectuate și a analizelor întreprinse, putem deduce

urmatoarele concluzii privind performanţele financiare ale întreprinderii și politicilor
de resurse umane:

4
 Indicatori cheie la nivelul performanţelor întreprinderii:

Denumire 31.12.2013 31.12.2014

indicator
Cifra de afaceri netǎ 22.028.745 22.369.096
Cheltuieli de 20.431.687 21.074.933
exploatare
Profitul din exploatare 1.187.297 2.062.200

Profitul din exploatare înregistreazǎ un trend ascendent, ceea ce reflectǎ o bunǎ

organizare a resurselor și a valorificǎrii produselor realizate însǎ variaţia foarte mare a
acestuia trebuie documentatǎ de cǎtre auditor.

S.C.DESIGN 31.12.2014 Referinţǎ: B3/1

ROMANIA S.A.
Procesat de: AM Revizuit de :FS
Data: 27.03.2015 Data: 27.03.2015

INDICATOR 2013 2014 Variaţie Comentarii

1. Lichiditatea curentǎ
(generalǎ) LG
1.09 1.45 + 0.36 satisfăcător

2. Solvabilitatea
generalǎ
6.08 5.14 -0.94 -

3. Gradul de Societatea nu a
îndatorare contractat credite în
- - - perioada analizatǎ

4. Rata profitului În valori absolute,

rata profitului a
x 5.09% 9.28% + 4.19% crescut cu 4.19
100 puncte procentuale,
însǎ relativ, aceasta a
crescut cu 82%.
Acest aspect trebuie
documentat de
auditor.
5. Durata de rotaţie a Durata de rotaţie a
stocurilor stocurilor a
(zile)T=360 zile 20 35 + 15 înregistrat o creștere
de 75%. Acest aspect
trebuie documentat
de auditor.

5
 6. Durata de Durata de imobilzare
imobilzare a a creanţelor a crescut
creanţelor (zile) 14 38 + 24 cu 171%. Acest
T=360 zil aspect trebuie
documentat de
auditor

7. Durata de folosire a Acest indicator a

surselor atrase (zile) înregistrat o creștere
36 52 + 16 de 44%, aspect care
trebuie documentat
de cǎtre auditor.

În ceea ce privește indicatorii analizaţi anterior, putem trage urmǎtoarele concluzii:

Lichiditatea curentǎ a clientului este satisfǎcǎtoare, intervalul favorabil fiind între

valorile 1.2 și 1.8 ceea ce reflectǎ faptul cǎ societatea poate sǎ își acopere datoriile
curente prin activele circulante deţinute.

Solvabilitatea generalǎ indicǎ o situaţie foarte bunǎ a societǎţii, nivelul minim fiind
de 1. Indicatorul calculat, ne aratǎ, în ce mǎsurǎ datoriile totale sunt acoperite cu active
imobilizate și active circulante.
Durata de rotaţie a stocurilor este în creștere, ceea ce indicǎ o situaţie beneficǎ.

Durata de imobilzare a creanţelor trebuie analizatǎ împreunǎ cu durata de folosire a

resurselor atrase. Faptul cǎ întreprinderea reușește sǎ își încaseze creanţele într-un
interval de timp inferior celui de decontare a obligaţiilor, ne indicǎ o modalitate
beneficǎ de gestionare a capitalului, utilizatǎ de client.
Societatea nu a contractat credite pe termen lung.

Performanţele salariaţilor – Numǎrul mediu al angajaţilor în 2013 a fost de 368 de

persoane. Nivelul de pregǎtire al acestora este unul mediu (liceal) și studii superioare.
Societatea este condusǎ de doi directori, aceștia având specializǎri, atât în domeniul
tehnic cât și economic și de un consiliu de administraţie compus din doi ingineri și un
economist, astfel încât, întreaga activitate a clientului, economicǎ și de producţie este
realizatǎ și supervizatǎ de persoane calificate în acest sens și cu o vastǎ experienţǎ în
domeniu.

Politici de remunerare ale salariaţilor – Societatea, aplicǎ o politicǎ de remunerare a

salariaţilor bazatǎ pe motivarea acestora în vederea creșterii randamentului muncii.
Astfel, în funcţie de rezultatele profesionale, societatea oferǎ prime, sporuri și
bonusuri, însǎ oferǎ și posibilitatea avansǎrii celor care obţin rezultate deosebite în
munca depusǎ. La nivel general, clientul aplicǎ o strategie de menţinere a resursei
umane competente în cadrul societǎţii, prin remunerarea acesteia la un nivel
corespunzǎtor.
RECOMANDĂRI: Auditorul este mulţumit de politicile pe care clientul le aplicǎ la
nivelul resursei umane iar rezultatul acestora se reflectǎ în indicatorii performanţei
întreprinderii. Astfel, prin motivarea corespunzǎtoare a salariaţilor, clientul a reușit sǎ
își majoreze de la un an la altul cifra de afaceri, și sǎ obţinǎ un profit din exploatare din
ce în ce mai ridicat.

6
 S.C. DESIGN 31.12.2014 Referinţǎ: B3/1
ROMANIA S.A.
Procesat de: AM Revizuit de :FS
Data: 27.03.2014 Data: 27.03.2014

OBIECTIV: Analiza mediului de control

METODĂ: Documentarea modului de realizare a situaţiilor financiare și analiza

competenţelor profesionale ale personalului din cadrul compartimentului financiar-
contabil.

CONCLUZII: În urma analizei efectuate asupra modului de întocmire a situaţiilor

financiare precum și a personalului care este responsabil de acest lucru, putem afirma
urmǎtoarele aspecte:

Personal responsabil de întocmirea situaţiilor financiare – Latura economicǎ a

entitǎţii este asiguratǎ de un departament financiar, responsabil cu operaţiunile legate
de disponibilitǎţi, furnizori și clienţi și de un departament contabil responsabil cu
situaţia stocurilor și mijloacelor fixe. De asemenea, societatea are și un compartiment
de analizǎ, responsabil cu prospectarea pieţei, competitori, oferte ș.a.

Modul de întocmire a situaţiilor financiare - Cele douǎ departamente, financiar și

contabil transmit informaţiile celor trei contabili din societate, care au ca atribuţii
verificarea datelor primite de la departamente, inventariere, gestionarea informaţiilor
economice și au drept de semnǎturǎ. Situaţiile financiare sunt întocmite de contabilul
șef, subordonat directorului economic. Societatea dispune de un program informatic,
eficient în gestionarea activitǎţii economice și în întocmirea situaţiilor financiare.

RECOMANDĂRI: Auditorul este mulţumit, atât de competenţele și experienţa

personalului responsabil cu întocmirea situaţiilor financiare cât și de sistemele utilizate
de entitate în acest sens.

EVALUAREA RISCULUI INERENT GENERAL

Riscul inerent reprezintă susceptibilitatea unei informaţii cu privire la o clasă de tranzacţii,

sold de cont sau prezentare care ar putea fi semnificativă, fie individual sau în mod agregat
împreună cu alte denaturări, sau să nu poată fi prevenită sau detectată şi corectată la timp de
către controlul intern al entităţii. Prin noţiunea „grup de tranzacţii” se subânţelege rulajul
debitor sau creditor al unui cont contabil
Denaturările sunt considerate semnificative, dacă informaţia, care conţine aceste denaturări,
cauzează aprobarea unor decizii incorecte de către utilizatorii acestei informaţii. Totodată,
denaturarea presupune inexactitatea informaţiei financiare, cauza căreia poate fi eroarea sau
frauda.
Denaturări -Clasificare

Greşeli aritmetice
Greşeli neintenţionate în rapoartele
Greşeli din interpretări greșite a faptelor
ERORI financiare
Greşeli de aplicare incorectă a politicii de
contabilitate

Greşeli intenţionate în rapoartele Înregistrări contabile

FRAUDE
financiare
7
 EVALUAREA RISCULUI INERENT GENERAL

a. Managementul societăţii
Pentru evaluarea riscului legat de managementul societăţii SC “ABC” SRL
întrebările sunt legate de trei aspecte, respectiv:
-încrederea în competenţa echipei manageriale de a conduce societatea;
-posibilitatea existenţei unor motive de manipulare a rezultatelor;
-atitudinea faţă de controlul intern.
b. Riscul inerent global pentru contabilitate
c. Mediul operațional
d. Aspecte de audit

Nume S.C. DESIGN SA Perioadǎ 01.01.2014 - Ref B 4/1

client contabilǎ 31.12.2014

Factor de risc 1 2 3 4 5 Comen

tarii
Foarte Scǎzut Mediu Ridicat Foarte
scǎzut ridicat
Elemente 7 3 1 0 0
manageriale
1.Mǎsura în care x
conducerea cuprinde și
acţionari
2.Poziţia financiarǎ a x
clientului
3.Lichiditatea clientului x
4.Evaluarea noastrǎ asupra x
integritǎţii conducerii
5.Mǎsura în care sunt x un
folosite situaţiile financiare furnizo
de cǎtre un terţ r care
doreste
sa
investe
asca
6.Experienţa conducerii și x
cunoștinţele de conducere a
activitǎţii
7.Importanţa cifrei de x
afacere asupra conducerii
8.Accentul pus pe pǎstrarea x
nivelului veniturilor
9.Atitudinea conducerii x
asupra raportǎrii financiare
10.Schimbarea frecventǎ a x
consultanţilor
11.Istoric al încǎlcǎrii x
legilor sau regulamentelor
8
 Mediul contabil 7 3 1 0 0
12.Competenţa x
personalului contabil
13.Atitudinea personalului x
contabil
14.Probabilitatea unor x
informaţii financiare
eronate, inadecvate sau
întârziate
15.Mǎsura în care x
tranzacţii materiale sau
ajustǎri apar la, sau în
apropierea încheierii
perioadei contabile
16.Dovezi mai vechi x
asupra cosmetizǎrii
situaţiilor
17.Frecvenţa și importanţa x
tranzacţiilor dificile pentru
audit
18.Politici contabile noi x
sau complexe
19.Întreruperi sau cǎderi x
ale sistemului contabil
Mediul operaţional 2 5 0 0 1
20.Natura mediului de x
activitate –
creștere/scǎdere, nou/vechi
21.Afirmaţii și/sau acţiuni x
iniţiate împotriva
companiei sau conducerii
de cǎtre pǎrţi
terţe/reglementatori
22.Modificǎri ale x
profitabilitǎţii/lichiditǎţii
23.Relaţia cu x
banca/finanţatori externi
24.Ameninţǎri la x
rentabilitatea activitǎţilor
25.Dovezi ale x
comercializǎrii excesive
26.Planuri privind achiziţii x
semnificative/ investiţii
externe
27.Client important/client x un
de renume client
ce
deţine
99%
din CA
Aspecte de audit 2 2 0 0 0

28.Înregistrǎri privind x
9
calificǎrile sau modificǎrile
anterioare (referitor la
opinii și/sau rapoarte
29.Relaţia cu conducerea x
superioarǎ
30.Probabilitatea x
întâmpinǎrii de dificultǎţi
în obţinerea de probe de
audit
31.Tranzacţii neobișnuite x
sau specifice domeniului
de activitate și practici care
sunt dificil de auditat
TOTAL din care: 18 11 1 0 1 31
Relevanţa acordatǎ 10% 15% 20% 25% 30% 100%
fiecǎrui tip de risc
Calculul nivelului general (18 x 10% + 11 x 15% + 1 x 20% + 0 x 25% + 1 x 30%) / 31 x
al RI: 100 = 13%
Evaluarea generalǎ – Foarte scǎzutǎ (1) Scǎzutǎ (2) Medie (3) Ridicatǎ (4) Foarte
încercuiţi dupǎ caz ridicatǎ (5)
Procesat de: AM Data: 20.03.2015
Verificat de: FS Data: 23.03.2015

Fiecare dintre cele 5 nivele al factorului de risc va avea ataşat un procent,

reprezentȃnd gradul de importanţă al acestuia ȋn calculul riscului inerent. Aşadar
nivelului de risc “foarte scăzut” ȋi vom ataşa 10%, nivelului “scăzut” 15%, nivelului
“mediu“ 20%, nivelului “ridicat” 25%, iar nivelului “foarte ridicat” 30%.
Din analiza efectuată se observă următoarele aspecte:
-nivelul “foarte scăzut” deţine 18 elemente;
-nivelul “scăzut” deţine 11 elemente;
-nivelul “mediu” deţine 1 element;
-nivelul “ridicat” deţine 0 elemente;
-nivelul “foarte ridicat” deţine 1 element.

Rezultat: valoarea calculată este aproximativ egală cu procentul atasat nivelului de

risc “scăzut”, de unde concluzionăm că riscul inerent este scăzut şi are valoarea de
13%.

Justificarea evaluǎrii generale: Am evaluat un nivel al riscului inerent general

scǎzut, deoarece din cele 31 de afirmaţii analizate, 29 prezintǎ un risc scǎzut sau foarte
scǎzut, o afirmaţie prezintǎ un risc mediu datorat unui furnizor importanr din
strainatate care doreste sa investeasca și totodatǎ și o afirmaţie prezintǎ un risc foarte
ridicat, datorat unui client al societǎţii care deţine o pondere de 99% din cifra de
afacere a acesteia.
Nivelul adecvat va fi transferat în Sumarul aferent Evaluǎrii Riscului și Planului de
Eșantionare de la B7.

Întocmit de: AM Data: 02.04.2015

Revizuit de: FS Data: 05.04.2015

10
 EVALUAREA RISCULUI INERENT SPECIFIC

1. Riscul inerent specific reprezintă susceptibilitatea apariţiei unei erori

semnificative într-un anumit segment auditat. Pentru evaluarea riscului
inerent specific, în general, auditorul financiar analizează răspunsurile la
următoarele şase întrebări, astfel:

Am evaluat nivelul riscului inerent specific pentru debitori și numerarul disponibil. Ȋn

evaluarea riscului specific este necesară analiza riscului corespunzător atȃt debitorilor,
cȃt şi numerarului disponibil.
Ȋn ceea ce priveşte debitorii societăţii, considerăm riscul ca fiind unul scăzut.
Conform discuţiei cu managementul Societatii, termenul de încasare a debitorilor este
de 38 de zile, iar plătile la maxim 60 de zile. După depăşirea termenului de încasare se
transmit notificări/somaţii clienţilor restanţi. Pentru aceşti clienţi nu se mai livrează
mărfuri pȃnă ȋn momentul achitării creanţelor restante. Am calculat perioada de
ȋncasare a clienţilor in 2014aceasta fiind de 38 de zile. Luȃnd ȋn considerare ȋnsa lipsa
de lichidități de pe piață, clienții companiei pot întârzia plățile.

Pentru lichidăți riscul specific este deasemenea scăzut; nu se preconizează modificari

semnificative; doar o mică scădere ca urmare a rambursării creditelor ȋn conformitate
cu actul adiţional semnat ȋn anul 2014. Conform discuţiilor purtate cu managementul
societăţii, nu există ȋmprumuturi noi sau contracte de leasing financiar semnate pe
parcursul anului 2014. Compania rambursează creditele existente ȋn conformitate cu
graficele de rambursare, astfel ȋncat ne aşteptăm la o scădere considerabilă pe parte de
ȋmprumuturi.
În vederea stabilirii nivelului de risc inerent specific pentru afirmaţiile din situaţiile
financiare aferente debitorilor și lichidăților, am evaluat riscul inerent specific

Nume S.C.DESIGN Perioadǎ 01.01.2013 Ref B

client ROMANIA SA contabilǎ -31.12.2013 4/1

FS S M R FR
Sectiunea Factori de risc 1 2 3 4 5
H
1. Sistemele sunt
predispuse erorilor?
2.Contabilii responsabili de
acest domeniu sunt
pregătiti?
D 3. Tranzactii complexe.
E Natura Tranzactiilor
B
4. Suspiciuni privind
I
frauda, risc de oierderi,
T
deturnări de fonduri
O
5.Multe judecăți
R
profesionale ale
I
contabililor/calcule
6. Tranzacții neobișnuite
Total 1 3 2 0 0
Relevanța acordată tip.de 10% 15% 20% 25% 30%
risc
11
 Evaluarea riscului inerent [(1x10%)+(3x15%)+(2x20%)]/6x100=(0,1+0,45+0.
specific 4)/6x100 =15, 83%
Incercuiti după caz Foarte Scăzut Mediu Ridicat FoarteR
scăzut
S 1. Sistemele sunt
O predispuse erorilor?
L 2.Contabilii responsabili de
D acest domeniu sunt
U pregătiti?
R 3. Tranzactii complexe.
I Natura Tranzactiilor
4. Suspiciuni privind
L frauda, risc de oierderi,
A deturnări de fonduri
5.Multe judecăți
profesionale ale
contabililor/calcule
B 6. Tranzacții neobișnuite
Ă Total 3 3 0 0 0
N Relevanța acordată tip.de 10% 15% 20% 25% 30%
C risc
I Evaluarea riscului inerent [(3x10%)+(3x15%)+(0x20%)]/6x100=(0
specific ,3+0,45+0)/6x100 =12, 50%
Incercuiti după caz Foarte Scazut Mediu Ridicat Foarte
scăzut R

Factor de risc 1 2 3 4 5
Foarte Scǎzut Mediu Ridicat Foarte
scǎzut ridicat
Debitori 15,83% x
Lichidități 12,5 % x

12
 EVALUAREA RISCULUI DE CONTROL
SECȚIUNEA C SISTEME CONTABILE ȘI CONTROALE INTERNE
Secțiunea B3/2 Evaluarea mediului de control
Secțiunea C1/4 - C1/5 Aide - Memoire pentru controale contabile
Secțiunea C1/6 - Revizuirea elaborării și implementării controalelor interne

Evaluarea riscului de control se realizează în două etape::

1. Evaluarea preliminară - constă în evaluarea eficacită‚ii sistemelor contabile şi de control intern
ale entităţii sub aspectul contribuţiei acestora la prevenirea sau detectarea şi corectarea erorilor
semnificative;
2. Evaluarea finală - se fixează din principiu la un nivel ridicat, cu excepţia cazului în care
auditorul se convinge de existenţa controaalelor interne, care, odată apicate, au capacitatea de a
preveni sau detecta şi corija efectiv o eroare sau fraudă semnificativă.

În etapa de cunoaștere a clientului am efectuat și o analizǎ a mediului de control al societǎţii, în

urma cǎreia am concluzionat cǎ societatea dispune de un sistem contabil și de control, pe care ne
putem baza în efectuarea auditului. Pentru a ajunge la aceastǎ concluzie au fost documentate
urmǎtoarele aspecte:

SC DESIGN ROMANIA SA 31.12.2014 REVIZUIT DE : FS REF. C1/3

Data:
Program de audit Program Iniţiale Data:
28.04.20145
1. Asiguraţi-vǎ cǎ notele detaliate la sistemele Vezi lista A.M 25.04.201
contabile sunt întocmite sau actualizate pentru de 5
toate ciclurile de tranzacţii semnificative, verificare
inclusiv, de exemplu: atașatǎ
-Veniturile
-Cheltuielile
-Costurile aferente ștatelor de platǎ
-Active imobilizate
-Stocurile
-Operaţiuni bancare
-Cartea Mare/ Registrul Jurnal
2. Asiguraţi-vǎ cǎ controalele identificate în I.P. 30.04.2015
notele la sistemele menţionate mai sus sunt
testate pentru a confirma faptul cǎ opereazǎ
potrivit înregistrǎrilor.
3. Asiguraţi-vǎ cǎ toate riscurile de denaturare A.M 05.05.201
semnificativǎ sau deficienţele în cadrul 5
sistemelor clientului sunt înregistrate și
comunicate clientului
4. Atunci când au fost identificate riscuri de D.M. 10.05.2015
denaturare semnificativǎ, asiguraţi-vǎ cǎ sunt
implementate teste adecvate pentru a elimina
aceste riscuri

13
Aide MEMOIRE

În vederea atingerii acestor obiective, auditorul a inspectat și testat sistemele contabile, a

chestionat personalul responsabil cu gestionarea sistemelor de control și a analizat o serie de
elemente care sǎ îl poatǎ ajuta în exprimarea unei opinii asupra integritǎţii sistemelor societǎţii.

14
Elementele analizate și testate precum și rezultatele verificǎrilor sunt sintetizate în tabelul
urmator:
Element testat Concluzii REF. C1/4
1 Introducerea și Introducerea datelor se face interactiv. Chiar în momentul
validarea introducerii datelor, acestea sunt verificate de sistem (corectitudinea
înregistrǎrilor simbolul de cont etc.) iar apoi pot fi validate de cǎtre utilizator
2 Consultarea în Sistemul de contabilitate permite:
timp real Vizualizarea planului de conturi
Consultarea soldului unui cont la nivel sintetic sau cu desfǎșurarea
pe analitice
Consultarea unei clase sau grupe de conturi la nivelul soldului și
rulajelor curente
Consultarea înregistrǎrilor operate la nivelul unui cont de la
începutul perioadei sau într-o anumitǎ perioadǎ de timp precizatǎ
3 Fișierele Aplicaţia conţine un nomenclator de conturi și permite introducerea
permanente de noi conturi sintetice si analitice. Totodatǎ sistemul contabil
permite accesul la acest fișier doar persoanelor autorizate
4 Introducerea Aplicaţia permite atribuirea de competenţe fiecǎrui utilizator prin
înregistrǎrilor atribuirea de parole (de exemplu contabilul cu atribuţii limitate la
contabile contabilitatea stocurilor nu poate accesa conturi de trezorerie)
De asemenea aplicaţia utilizatǎ de societate deţine urmǎtoarele
atribute:
Testarea de existenţǎ a conturilor pe mǎsurǎ ce acestea sunt
introduse
Corectitudinea corespondenţei conturilor și testul de egalitate între
sumele debitoare și creditoare
5 Respectarea Auditorul a constatat cǎ aplicaţia respectǎ prevederile legale
dispoziţiilor
legale
6 Validarea În acest sens s-a acţionat în sensul verificǎrii datelor introduse pe
datelor baza listelor conţinând înregistrǎrile introduse în sistem prin
introduse verificarea cu documentele justificative din care s-a realizat
preluarea datelor
7 Validarea S-au efectuat verificǎri în ceea ce privește:
prelucrǎrilor Totalul sumelor din registrul jurnal sǎ fie egal cu rulajul curent din
balanţa de verificare
Suma rulajelor din jurnalele lunare sǎ fie egalǎ cu suma rulajelor
din registrul Cartea mare
Calculul soldului final al conturilor pe baza soldului iniţial și al
rulajelor debitoare și creditoare
Soldul final al conturilor în luna N sǎ fie egal cu soldul iniţial al
aceluiași cont în luna urmatoare - N+1
Suma soldurilor conturilor analitice sǎ fie egalǎ cu valoarea
contului sintetic
Alte verificǎri Aplicaţia de calcul a salariilor
efectuate Controlul administrǎrii conturilor utilizatorilor
Controlul administrǎrii parolelor
Controlul accesului de la distanţǎ

În urma efectuǎrii acestei documentǎri, auditorul a putut stabili un nivel al riscului de control prin
alocarea unui nivel de risc (foarte scǎzut, scǎzut, mediu, ridicat, foarte ridicat) fiecǎrui element
component al sistemului de control al clientului.
15
Stabilirea nivelului riscului de control al societǎţii este prezentat în tabelul urmǎtor:

Factor de risc 1 2 3 4 5
FS S M R FR
Elemente
1. Utilizatorii sistemului contabil x
2. Suprapunerea controalelor manuale peste x
cele automate
3. Autorizarea intrǎrilor x
4. Cifra de control – imposibilitatea x
introducerii unui cod eronat
5. Tranzacţii duplicat x
6. Funcţionalitǎţi care lipsesc x
7. Programul funcţioneazǎ nesatisfǎcǎtor x
când este suprasolicitat
8.Folosirea unui soft autorizat x
9.Stabilirea persoanelor care au dreptul sǎ x
facǎ instalǎri de noi programe
10.Mesaje de eroare explicite x
11.Calitatea asistenţei oferite utilizatorului x
12.Distribuirea ieșirilor cǎtre persoanele x
autorizate
13.Mǎsura în care se realizeazǎ x
înregistrarea, raportarea și corectarea
erorilor identificate
14.Monitorizarea activitǎţii utilizatorilor x
15.Calculatoare utilizate x
16.Consultarea în timp real x
17.Respectarea dispoziţiilor legale x
18.Întreţinerea sistemelor x
19.Administrarea conturilor și parolelor x
20.Dezactivarea în timp util a conturilor x
persoanelor care pǎrǎsesc societatea
21.Limitarea încercǎrilor nereușite de x
conectare la un cont
22.Posibilitatea utilizatorului de a realiza x
controlul propriului cont
23.Accesul de la distanţǎ x
24.Respectarea regulii clean – desks x
25.Realizarea unor copii de siguranţǎ x
TOTAL din care: 1 5 5 8 6
Relevanţa acordatǎ fiecǎrui tip de risc 10% 15% 20% 25% 30%
Calculul nivelului general: (1 x 10% + 5 x 15% + 5 x 20% + 8 x 25% + 6 x
30%) / 25 x 100 = (5,65/25)*100 = 22.60%
Evaluarea generalǎ Risc ridicat de control RIDICAT

Examinarea interconexiunilor componentelor riscului de audit

Determinăm relația dintre cele trei componente:

16
 Pentru a determina relaţia dintre cele trei componente principale ale riscului de audit,
AICPA (Accounting Principles and Auditing Standars) a propus în 1988 următorul model
matematic bazat pe risc , care s-a menţinut până în prezent:

RAA
RDP = ⇒ RAA = RI x RC x RDP
RIxRC
Evaluarea riscului inerent şi a celui legat de control este importantă la aprecierea riscului de
detectare planificat. După cum s- a menţionat mai sus, riscul de detectare planificat, depinde de
corelaţia riscului legat de control şi riscul inerent. Pentru a prezenta această dependenţă se va
întocmi următoarea figură.

NIVELUL RC
FR R M S FS
FR Nivelul Cel mai Mult mai Mai scăzut Mediu
minimal scăzut scăzut
R Cel mai Mult mai Mai scăzut Mediu Mai
scăzut scăzut ridicat
M Mult mai Mai scăzut Mediu Mai ridicat Mult mai
scăzut ridicat
NIVELUL RI S Mai scăzut Mediu Mai ridicat Mult mai Cel mai
ridicat ridicat
FS Mediu Mai ridicat Mult mai Cel mai Nivelul
ridicat ridicat maximal
NIVELUL RDP

EVALUAREA RISCULUI DE AUDIT ACCEPTABIL

Riscul inerent a fost evaluat la un nivel de 13 %

De asemenea riscul de control a fost evaluat anterior la un nivel de 22.60%.
Existǎ o relaţie inversǎ între riscul de detectare planificat și nivelul combinat al riscului
inerent și al celui de control.
Nivelul combinat al riscului inerent și cel de control (riscul de denaturare
semnificativǎ) = [(13% x 22.60% )]*100 = 2.94
RDP= 1/RI x RC
Prin urmare am estimat un nivel al riscului de detectare planificat la un nivel de
34%.

RAA = 34% x 13% x 22.60% = 1% => un nivel de asigurare de 100% - 1% =

99%
RAA este foarte scăzut

Determinăm cantitatea de probe de audit pentru debitori și disponibil în bancă

RDP = 1/ (13% * 22,6%) = 1/2,94 = 34%

RDP Creante = 1/ (15,83% x 22,60%) = (1/3,57)*100 = 28%
RDP Disponibil = 1/(12,5% x 22,60) = (1/2,82)*100 = 35,46 %

17
 PRAGUL DE SEMNIFICATIE ȘI STABILIREA EȘANTIOANELOR PENTRU
DEBITORI SI LICHIDITĂȚI

Nume S.C. DESIGN Perioadǎ 01.01.2014 Ref B 5/1

client ROMANIA SA contabilǎ 31.12.2014

2013 2014 VARIAȚII ABSOLUTE

1 Active 12 402 831,00 14 737 461,00
totale
1,0 % 124 028,31 147 374,61 + 23 346,3
2,0 % 248 056,62 294 749,22 + 46 692,6
2. Cifra de 15 164 785,00 16 974 517,00
afaceri
1,0 % 151 647,85 169 745,17 + 18 097,32
2,0 % 303295,70 339490,34 + 36194,54
3. Profit 1 153 634,00 1 919 442
înainte de
impozitare
5,0 % 57 681,70 95 972,10
+ 38 290,4
10,0 % 115 363,40 191 944,20
+ 76 580,8
Pragul de semnificatie stabilit in planificare 191.944 aproximam 192.000
lei
Baza de calcul : Variatia cea mai mare intre repere este de + 76.580,8 lei si
corespunde reperului profit brut cu factorul de 10 %. Deci PRAGUL DE
SEMNIFICATIE global este de 191.944 lei pe care il aproximam la 192.000 lei.
(Vezi mai jos modelul matematic Aici am aplicat REGULA 2 din modelul bazat pe
risc AICPA

Folosim relaţia invers proporţională dintre pragul de semnificaţie şi riscul de audit

atunci când determină natura, durata şi întinderea procedurilor de audit, precum şi
atunci când devine necesară reconsiderearea unor aspecte.
Justificarea nivelului de pragului de semnificaţie ales
1. Se identifică indicatorii financiari reprezentativi ai companiei, pe cel puţin două
exerciţii financiare (de cele mai multe ori, se iau în calcul Activele totale, Cifra de
Afaceri, Profitul brut sau Capitalurile Proprii)1
2. Se aplică procentajele proporţionale
3. Se calculează variaţia (trendul) în modul pentru fiecare procentaj în parte
4. În funcţie de evaluarea preliminară a riscului de audit, se aplică urmatoarea
regulă:
RA (mare) => Prag de semnificaţie (mic), unde Trendul (mic)

1
În situaţia în care profitul net înainte de impozitare al exerciţiului curent nu este semnificativ pentru mărimea
societăţii auditate, auditorii pot utiliza în determinarea pragului de semnificaţie fie o medie a profitului net
înainte de impozitare din anii precedenţi, fie o altă bază de comparaţie. Avantajul utilizării altor baze de
comparaţie, cum ar fi: total activ sau total venituri este acela că pentru multe companii aceşti factori sunt mult
mai stabili de la un an la altul decât profitul net înainte de impozitare. În cazul în care societatea auditată
înregistrează pierderi este dificlă utilizarea ca bază de comparaţie a factorului total venituri.
18
 RA (mic) => Prag de semnificaţie (mare), unde Trendul (mare)2
5. Se urmăreşte, pornind fie de la Trendul cel mai mic sau cel mai mare, în funcţie
de riscul de audit evaluat anterior, pe linie, valoarea cea mai mare, respectiv cea
mai mică, după cum dictează regula, valoare ce va reprezenta pragul de
semnificaţie global.

Întocmit de : DM Data: 01.05.2015

Revizuit de : FS Data: 03.05.2015

Repartizarea pragului de semnificație global, versus prag de semnificație

funcțional

Ulterior, urmează să se repartizeze pragul de semnificaţie calculat pe segmente.

Această repartizare este necesară deoarece probele sunt acumulate mai curând pe
segmente decât pentru situaţiile financiare ca ansamblu.
Din cauza numărului mare de factori implicaţi, nu există o metodă optimă sau solicitată
de repartizare a valorii preliminare a pragului de semnificaţie pe fiecare segment. Acest
proces se poate realiza prin utilizarea raţionamentului profesional sau a unei abordări
cantitative.

Repartizarea pragului de semnificaţie GLOBAL în Praguri de

semnificatie individuale

Denumirea Sold la Ponderea,% Repartizarea K Eroare

elementelor 31.12.2014 PS Rațion.prof. tolerabilă
1 2 = date din 3= col 2 / 4 = col.3 * PS 5 6= col.4 *
Bilanț total active col.5
A. Active 452 226 3,0% 5.760 1,30 7.488
imobilizate
B. Active 14 270 715 97% 186.240 1,39 258.874
curente
1. Stocuri 4 201 921 29% 56.525 1,5 84.788
2. Creante 9 590 424 67% 129.024 1,4 180.633
3.Investitii pe ts 456 400 3,4% 6144 0,3 1.843
4.Casa și banca 21 970 0.48% 288 0,9 259
C.Cheltui 14 520 0,02% 19 0,5 10
eli în
avans
D.Total active 14 737 461 100.00% 192.000 - 266.372

2
Explicatie modului de alegere a trendului sta in faptul ca, in mod rezonabil, se apreciaza ca fiind zone de risc
ridicat, acelea ce semnaleaza o variatie a valorilor mare. Astfel încât, atunci cand riscurile sunt suficient de
scăzute încât să ne permită tolerarea variațiilor mici, procedăm întocmai
19
 Nume DESIGN SA Perioadǎ 01.01.2014- Ref B
client contabilǎ 31.12.2014 5/1

Sumarul evaluării riscului şi a planului de eşantionare Ref.B7/1

Inerent Foart Scăzut Mediu Ridicat Foarte ridicat

e 5
scăzut 2 3 4
Specific 1

Foarte 5 4 3 2 1
scăzut
Scăzut 4 3.25 2.5 1.75 1
Mediu 3 2.5 1.75 1.5 1
Ridicat 2 1.75 1.5 1.25 1
Foarte 1 1 1 1 1
ridicat

Rolul eşantionării este acela de a trage concluzii despre întreaga populaţie analizată, scop în
care auditorul va trebui să selecteze un eşantion reprezentativ prin alegerea elementelor de
eşantionare care au caracteristici asemănătoare cu populaţia din care a fost extras, în aşa fel
încât subiectivismul să fie evitat, pentru a putea furniza o bază rezonabilă

Factorul de risc de control l-am determinat în funcţie de aprecierea sistemului de control

intern , daca nu ne bazăm pe controlul intern = 1

Relevanta acordata revizuirii analitice reprezintă măsura în care auditorul se bazează pe

revizuirea analitică, atunci când procedurile analitice pot fi utilizate efectiv pt obţinerea
probelor de audit privind o afirmaţie poate fi adecvată o reducere a eşantionării.

Amploarea acordată acestor proceduri necesită raţionamentul profesional.

Un factor de 3 este acordat în cazul unei credibilităţi totale, 2 pt credibilitate
relativa şi 1 pentru lipsa credibilităţii.

20
 Nume client DESIGN SA Perioada 01.01.2014 REF.
contabilă 31.12.2014 B5/1

Afirmaţi Valoarea Pragul de Factorul Factor de Relevanţa

Este Dimensi Motivul
a din aproxi semnifi de risc risc de acordată
necesar unea lipsei
situaţia mativă a caţie inerent control revizuirii
eşanti minimă eşantionului
financia populaţiei şi analitice
onul? a
ră specific eşantion
ului
A se 1 risc 3 total :1 Da/Nu
vedea ridicat: 5 niciuna
tabelul risc
de mai scăzut
sus
Creante 9 590 424 180.633 3,25 2 3 Da 16
Casa ct. 21.970 259 3,25 2 3 Da 7
la bănci

Sistemul contabil si controalele interne - secțiunea C

Managementul ne-a pus la dispoziție pentru fiecare ciclu de tranzacţii. Pentru fiecare ciclu ȋn
parte am obţinut documente justificative pentru a ne putea asigura asupra controalelor pe care
societatea le are ȋn vedere ȋn desfăşurarea activităţii. Este necesar să testăm eficiența și
eficacitatea sistemului de control intern pentru vânzări, achiziții, personal care sunt în directă
corelație cu creanțele societății. Munca desfășurată constă in chestionarea conducrii, a
angajaților, în observarea proceselor economice pentru a concluziona dacă se confirmă
proiectarea și funcționarea controlului intern.

21
SC DESIGN SA 31.12.2014 REVIZUIT DE : FS Data: REF. C1/4
28.04.15
Program de audit Program Iniţiale Data:
28.04.2015

Domeniul Controlul identificat Munca efectuată pentru Controlul

din a confirma elaborarea & poate fi
situaţiile implementarea în credibil ?
financiare practică a controlului
Vȃnzări Listele de preţ sunt ȋntocmite de către Am solicitat listele de preţ şi DA
Dep Comercial. Acestea sunt am verificat dacă acestea sunt
verificate şi aprobate de către semnate de către Directorul
Directorul General şi de către General şi de către
angajaţii de la Dep. Financiar. Departamentul Financiar.
Vȃnzări Conform Deciziei privind politica Am verificat dacă politica de DA
comerciala ȋn 2012, IMPULS SA bonusare este verificată şi
acordă CLIENTILOR cu care există aprobată de directorul General
contracte semnate un discount de (prezintă semnatura).
distribuţie de 6%.
Vȃnzări Către CLIENȚII din București, marfa Ne-am asigurat, ȋn baza DA
pleacă doar cu factură, iar către cei documentelor justificative, că
din provincie, produsele sunt ȋnsoţite facturile/avizele sunt semnate
de aviz. Clienţii verifică dacă de clienţi (documentele
documentele corespund cu marfa corespund cu marfa
ȋncarcată şi semnează pe factură/aviz. incarcată.)
Vȃnzări De asemenea, ȋn momentul ȋn care Am verificat dacă facturile DA
marfa paraseşte dpozitul prezintă Ştampila "Vizat CF",
Desfacere,marfa incărcată ȋn conform careia marfa
camioane este validată și corespunde ȋncarcată ȋn camioane
cu cea facturată . Este avizată de corespunde cu cea facturată.
compartimentul desfacere si control
financiar.
Achiziţii Contractele sunt negociate de Am verificat semnatura şi DA
management şi de Departamentul ştampila managementului pe
Comercial. Contractele sunt aprobate contractele primite.
şi semnate de management.
Achiziţii Atunci cand produsele achiziţionate Am obţinut asigurarea că DA
ajung la depozite/baze, acestea sunt recepţiile conţin semnătura
verificate de către Gestionari, care gestionarului.
semnează pe recepţii.
Achiziţii De asemenea, factura este verificată Am verificat dacă factura DA
de Contabilitate, şi primeşte viza de prezintă ştampila „bun de
control preventiv şi ştampila "bun de plată”, ȋn urma verificării la
plată". Contabilitate.
Achiziţii Cand produsul respectiv se dă ȋn Am verificat dacă bonul de DA
consum, este ȋntocmit un bon de consum are semnăturile
consum, care este verificat atȃt de cel necesare.
care predă, cȃt şi de cel care
primeşte.
Salarii Contractele individuale de muncă Am verificat prezenţa celor 2 DA
sunt semnate de către angajator, semnături pe contractul
reprezentat de Directorul General, şi individual de muncă.
22
 de către salariat.
Salarii Lunar fiecare department ȋntocmeşte Ne-am asigurat că foaia de DA
o foaie de pontaj care e verificată şi pontaj prezintă semnătura
semnată de Şeful Departamentului Șefului Departamentului
respectiv. respectiv.
Salarii Personalul de la HR primeşte de la Am verificat că DA
fiecare departament foile de pontaj centralizatorul de salarii este
semnate şi le centralizează, şi emite verificat de Contabilul Șef şi
centralizatorul de salarii. Acesta este aprobat de către Directorul
verificat de Contabilul Şef şi aprobat General.
de către Directorul General.
Salarii Statul de plată se generează automat. Am verificat că pe statul de DA
Acesta este verificat de Contabilul salarii apar toate cele 3
Șef şi aprobat de Directorul General. semnături necesare.
Pe stat apar 3 semnături.
Salarii Plăţile ce urmează a fi facute sunt Am obţinut asigurarea că DA
verificate de Contabilul Şef, care borderoul cu plaţile este
semnează borderoul ce va fi transmis verificat şi semnat de
la bancă. Contabilul Sef.

SC DESIGN ROMANIA SA 31.12.2014 REF.

REVIZUIT DE : FS Data: 28.04.2015 C1/5
Elemente Controlul identificat Munca efectuată pentru a Data:
confirma elaborarea & 28.04.2015
implementarea în
practică a controlului

23