MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN

PLOIEŞTI
FACULTATEA: ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: MANAGEMENT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: (IF/FR/ID): IF

Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia

si Ucraina asupra mediului de afaceri.

Coordonator ştiinţific: Autori:

Prof. univ. dr. Buzoianu Daniela Angela Cristea Carmen

Maria Denisa

Luca Stefania

Anghel Nicoleta
 CUPRINS

1.1 Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia si Ucraina asupra

economiei la nivel global

1.2 Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia si Ucraina asupra

econimiei la nivel UE

1.3 Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia si Ucraina asupra

economiei la nivel national

1.4 Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia si Ucraina asupra

economiei la nivelul firmei
1.1 Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia
si Ucraina asupra economiei la nivel global

Conflictul dintre Rusia si Ucraina a declansat tensiuni pe pietele financiare si a crescut

drastic incertitudinea cu privire la redresarea economiei globale. Preturile mai mari ale
marfurilor intensifica amenintarea unei inflatii ridicate si de lunga durata, care creste
riscurile de stagflatie si tulburari sociale. Anumite sectoare, cum ar fi auto, transporturile
sau produsele chimice sunt mai susceptibile de a fi afectate de aceste tensiuni.

Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari furnizori globali de cereale. Cele două țări
reprezintă, cumulat, aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu, peste 32% din
cele de orz, 17% din cele de porumb și peste 50% din exporturile de floarea soarelui și
ulei. Mare parte dintre aceste exporturi ajungeau în principal în țări din Africa sau
Orientul Mijlociu, ceea ce le face în acest moment să fie cele mai vulnerabile și expuse la
o reală problemă de securitate alimentară.

Companiile aeriene si de transport maritim vor avea cel mai mult de suferit datorita
nivelului ridicat al pretului combustibilului, companiile aeriene fiind cele mai expuse
acestui risc. In primul rand, combustibilul reprezinta o treime din costurile lor totale. Iar
in al doilea rand, tari europene ca SUA si Canada au interzis accesul pe teritoriul lor
companiilor aeriene rusesti. Acest fapt afecteaza atat economia tarii din punct de vedere
financiar, dar totodata si turistic.

Volkswagen, Renault şi Stellantis, proprietarul mărcilor Dodge şi Jeep, care au fabrici

în Rusia, îşi menţin unităţile de producţie deschise, însă sunt în alertă pentru eventuale
perturbări

De asemenea, companii care au unităţi de producţie în Ucraina precum producătorul

danez de bere Carlsberg, gigantul alimentar elveţian Nestlé şi producătorul de ţigări
Davidoff Imperial Brands, şi-au închis fabricile de pe teritoriul ucrainean.

Companii engleze, americane sau olandeze din industria de petrol şi gaze precum sunt
BP, Shell şi Exxon Mobil, care au investiţii masive în Rusia, ar putea fi expuse la
sancţiunile economice sau perturbările de pe piaţa din Rusia.

Consecintele economice vor fi resimtite in principal prin cresterea preturilor marfurilor,

care va alimenta presiunile inflationiste deja existente. De asemenea, cand preturile
marfurilor cresc, importarorii neti de energie si produse alimentare vor fi afectati in mod
deosebit.Scaderea cererii din Europa va impiedica comertul global.

Transportul feroviar de marfa va fi si el afectat : companiilor europene le este interzis

sa faca afaceri cu caaile ferate rusesti, ceea ce va perturba activitatea de transport de
marfa dintre Europa si Asia, care tranziteaza prin Rusia.

De asemenea se estimeaza ca materiile prime pentru petrochimice se vor scumpi, iar

preturile in crestere ale gazelor naturale vor avea un impact asupra pietelor de
ingrasaminte, prin urmare, asupra intregii industrii alimentare.

Asadar, acest conflict dintre Rusia si Ucraina are efecte negative la nivel global,
afectand atat marile puteri, companii, activitatea acestora, dar si populatia lumii, atat
direct, cat si indirect. Fiind un conflict politic intre doua mari puteri, toate celelalte tari
sunt afectate de deciziile pe care acestea le iau si le vor lua.
1.2 Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia
si Ucraina asupra economiei la nivelul UE

Importurile de țiței, gaze naturale, aluminiu, oțel și alte materii prime din Rusia au
clădit în zeci de ani numeroase economii europene și au întreținut în puf oligarhii atât în
Rusia, cât și în interiorul UE. În același timp, banii, influența și această relație imorală au
ridicat un imperiu autocrat care acum se crede stăpânul absolut al acestui colț de lume.

Mai mult, Europa a simțit primele efecte ale dependenței de materii prime rusești
chiar în această iarnă când Rusia a limitat exporturile de gaze naturale și a destabilizat
securitatea energetică conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

Agresiunea la adresa Ucrainei a adus în fața noastră, inclusiv pentru guvernul de la

București, momentul să punem umărul cu toții la ceea ce nu am reușit să facem după
Crimeea: să ne decuplăm, încet dar sigur, de la dependența economică față de Rusia.

Suspendarea procedurii de acordare a licenței conductei Nord Stream 2, decizia

Berlinului de a creștere cheltuielile alocate securității militare și implicarea statelor
membre UE în a susține militar Ucraina au deschis pentru UE, prin definiție un actor
politic global, drumul către a deveni și un actor militar cel puțin regional. Unitatea pe
care UE a manifestat-o în aceste zile trebuie să continue, altfel nu am făcut decât să
zâmbim frumos pentru o poză care va ilustra un capitol dureros a istoriei Europei.

În acest context, având în ceafă un vecin agresiv, securitatea energetică devine din ce
în ce mai încorporată în securitatea militară iar accesul la resursele proprii și la
diversificarea surselor de aprovizionare din surse sigure devin critice. Vulnerabilitățile
cele mai mari sunt în Estul Uniunii Europene iar cel mai flagrant caz este cel al
României. Este singurul producător de gaze naturale din Europa de Sud-Est, dar această
moștenire se stinge ca o lumânare cu fiecare zăcământ depletat care nu mai produce.

De aceea, România avea două obiective pe care trebuia să le împingă în ultimii ani:

1) exploatarea gazelor din Marea Neagră 

 2) diversificarea surselor de aprovizionare mai ales prin împingerea pe căi
diplomatice a finalizării interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB) prin care am putea
importa inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA

Care este impactul conflictului asupra piețelor?

Invadarea Ucrainei de către Rusia riscă să perturbe piețele mondiale. S-a înregistrat
deja, de la începutul conflictului, o creștere puternică a prețurilor principalelor produse
de bază. Acest lucru afectează și piețele, care au înregistrat recent prețuri record la
energie și îngrășăminte.

1.3 Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia

si Ucraina asupra economiei la nivel national

Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia si Ucraina asupra economiei

la nivel national

 Principalul impact asupra României, în urma unui posibil atac al Rusiei în

Ucraina, va fi că un mare număr de soldați americani și NATO vor fi dislocați în
țara noastră.

Mai multe anunțuri făcute de oficialii americani arată că strategia de apărare împotriva
agresiunii lui Putin se va desfășura pe trei planuri:

 Înarmarea și susținerea soldaților și voluntarilor din Ucraina;

  Transferul masiv de soldați și echipament militar în statele membre ale NATO din
estul Europei: Polonia, România, aproape sigur, dar sunt luate în calcul și Estonia,
Letonia, Lituania, care au graniță directă cu Rusia.
 Sancțiuni economice, printre altele fiind vizate blocarea transferurilor bancare și
tot ce înseamnă importuri de semiconductori și microprocesoare.

Pentru România, spune analistul economic Dragoș Cabat, riscurile vizează moneda
națională și o eventuală nouă majorare a prețurilor.

Leul nu va suferi din cauza conflictului Rusia-Ucraina sau oricum, va suferi mult mai
puţin decât celelalte monede din regiune”, spune și Ciprian Dascălu, economistul șef al
BCR. ”Moneda naţională îşi va continua oricum tendinţa de depreciere pe care am văzut-
o în ultimii ani. O depreciere graduală, sub 2% faţă de anul precedent. Avem un deficit de
cont curent de peste 6% din PIB, care va rămâne probabil şi în acest an la acelaşi nivel.

În ceea ce priveşte impactul economic pe care acest război l-ar putea avea asupra
României, Ciprian Dascălu arată că impactul va fi redus, relaţiile României cu Rusia şi
Ucraina fiind limitate. El a arătat că doar 1,4% din exporturile României se derulează cu
Federaţia Rusă, importurile reprezintă doar 3,2%, fiind probabil în mare parte din zona de
energie.

În afară de canalele schimburilor comerciale și cel valutar, un alt mod în care criza
ruso-ucraineană ar putea afecta economia noastră ar fi cel al prețurilor la energie. Este și
cel mai sensibil sector, scumpirea energiei transmițându-se imediat în costul bunurilor de
pe rafturile magazinelor. „Acest tip de șoc afectează nu doar România, ci pe toate țările
europene, dependente de gazul rusesc”, spun reprezentanții Băncii Naționale.

Această explozie a inflației s-a datorat în cea mai mare parte scumpirilor din energie
care s-au regăsit imediat în în prețul produselor de pe rafturile marketurilor. ”Acest
fenomen de transmitere era de așteptat să aibă loc. Periculos ar fi ca el să se transforme
într-o spirală inflaționistă de tip salarii-prețuri”, mai spun reprezentanții Finanțelor.

Impactul negativ al creșterii prețului la petrol ar putea fi resimțit atât la nivelul

populației, cât și în mediul de business, pentru că această creștere este un factor generator
de inflație — iar inflația este unul dintre cele mai mari pericole pentru o economie.

Pentru cetățeni, acest impact s-ar traduce într-o scădere a puterii de cumpărare,
generată de creșterile masive de prețuri la energie, transport, produse alimentare ș.a.m.d.,
corelate cu ritmul relativ mai scăzut de creștere a salariilor. Recenta liberalizare,
necontrolată și haotică, a pieței de energie, care a generat costuri exponențial mai mari (în
cazul Enel, tariful pentru kwh a crescut în ianuarie 2022 față de decembrie 2021 cu
aproximativ 70%) a contribuit la o majorare în lanț a prețurilor. O nouă creștere ar putea
fi tragică pentru populație, mai ales pentru comunitățile vulnerabile, care trăiesc deja la
limita sărăciei. Costul cu energia se regăsește în structura de preț a tuturor bunurilor și
serviciilor produse și comercializate în economia națională, iar o creștere a lui determină
imediat majorări de preț, care pot scăpa foarte ușor de sub control.

Impactul ar putea fi semnificativ și pentru companii: scăderi ale cifrei de afaceri,

pierderea controlului asupra costurilor de producție, diminuarea profitabilității și a
capacității investiționale, concomitent cu creșterea gradului de îndatorare, cu impact
direct asupra unor posibile intrări în proceduri de faliment și concedieri colective. Prețul
mai mare al barilului va adăuga costuri în prețul de retail al produselor și serviciilor
furnizate de companii; aceste costuri ar putea fi atât de mari încât piața să nu mai permită
recuperarea lor imediată.

La nivel macro, ne putem aștepta la scăderi ale ritmului de creștere economică,

urmate de un lanț de efecte negative, nu doar economice, ci și sociale: închideri de
societăți comerciale, disponibilizări de personal, creșteri ale șomajului. Iar asta ar putea
să provoace un nou exod al populației adulte. Să nu uităm că migratia masivă a forței de
muncă românești spre Europa Centrală și de Vest a pornit tocmai într-un astfel de
context, în care șomajul era foarte ridicat iar ritmurile de creștere economică înregistrate
de România aveau valori pozitive nesemnificative sau chiar înregistrau valori negative.

Este evident că în prezent ne aflăm în fața unor provocări majore, dar ele nu sunt
imposibil de soluționat. Chiar dacă la nivel global România dispune de relativ puține
pârghii de influențare, la nivel național se poate baza pe specialiști ce ar putea identifica
soluții care să fie puse în practică de guvernanți prin adoptarea și implementarea de
politici comerciale și fiscale anti-inflaționiste, în strânsă colaborare cu Banca Națională,
care ar trebui să adopte politici monetare potrivite și corelate cu abordările
guvernamentale.

1.4 Impactul direct si indirect al conflictului dintre Rusia

si Ucraina asupra economiei la nivelul firmei
 BIBLIOGRAFIE

https://www.mediafax.ro/social/coface-stagflatia-principala-
consecinta-economica-a-conflictului-rusia-ucraina-20605108

https://ec.europa.eu/info/index_ro

https://adevarul.ro/news/eveniment/impactul-razboiului-ucraina-
romaniei-1_6238cbaf5163ec42717f6c8c/index.html

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-response-ukraine-
invasion/

https://www.forbes.ro/impactul-conflictului-rusia-ucraina-care-sunt
efectele-asupra-economiei-globale-247774