Nume : Iosif Andrei Ioan Florin

Efectele războiului Rusia-Ucraina asupra economiei globale

Războiul din Ucraina va frâna creşterea economiei europene, prin urmare şi

economia României, în condiţiile în care Rusia este unul dintre principalii parteneri
comerciali și energetici ai Uniunii Europene. Pe termen scurt, România va avea de
înfruntat turbulențe economice, iar pe termen lung, totul depinde de cât de mult va
rezista Ucraina în fața agresiunii ruse, de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și
de reacţiile ei la acestea, sunt de părere economiştii.
Inflaţie în toată Europa
După atacul Rusiei, prețul unui baril de petrol a atins niveluri-record, de peste 100 de
dolari, nivel nemaiatins din 2014. Într-o singură zi, creșterea a fost de peste 5%. Se ştie că
27% din importurile de petrol în UE provin din Rusia, al doilea cel mai mare producător
de petrol la nivel mondial. Dacă fluxul venit dinspre această ţară s-ar opri, ar influenţa
major prețurile la pompă, dar şi preţurile alimentelor, după cum subliniază o analiză
Reuters. Pe de altă parte, 41% din importurile de gaze în UE sunt tot din Rusia, în timp
ce Ucraina a exportat anul trecut peste 33 de milioane de tone de cereale, dintre care o
mare parte a mers în Europa, ceea ce arată că ar putea apărea o problemă în lanțul de
aprovizionare. În cazul în care Rusia va decide să întrerupă toate importurile din UE, o
astfel de situație va viza mărfuri în valoare de 80 de miliarde de euro pe an, ceea ce
reprezintă 0,6% din PIB-ul celor 27 de state membre UE. Ț ările care vor fi cele mai
afectate sunt Germania, Ț ările de Jos, Italia, Polonia și Franța, se arată în aceeaşi analiză.
Inflația în UE, aflată deja la nivelul-record de 5,1%, va pune presiune asupra
conducerii Băncii Centrale Europene care, cel mai probabil, va decide să crească ratele
dobânzilor și va înăspri politica monetară în general, dacă războiul se va intensifica,
comentează analiştii internaţionali. Cu toate acestea, „politica monetară nu poate face
prea multe astfel încât să influențeze prețurile energiei”, punctează Neil Shearing de la
Capital Economics.
Vulnerabilităţi şi avantaje
Chiar dacă România beneficiază, militar, de scutul NATO şi este stat membru al UE,
efectele economice negative ale războiului nu pot fi evitate. Pe lângă petrol, Rusia este un
mare exportator şi de alte materii strategice, de bază, nu doar de țiței, sublinia la un post
tv Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: „Şi Rusia, şi Ucraina sunt mari
exportatori de cereale, astfel că, dacă piață se degradează, ar fi nevoie să cumpărăm la
prețuri crescute”. Moneda naţională va fi şi ea sub presiune, în perioada următoare, iar
investitorii ar putea sta departe de România, fiind sensibili la starea de volatilitate,
turbulenţe şi instabilitate.
 Cum efectele negative ale războiului nu pot fi evitate, autorităţile de la Bucureşti
trebuie să se concentreze pe contracararea lor, şi aici este vorba despre presiuni
inflaţioniste, creşterea preţurilor la energie şi alimente, degradarea riscului de ţară, mai
ales că războiul este în vecinătate. În acest context, analiştii aşteaptă să vadă cum va fi
configurată politica monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) şi care va fi evoluţia
ratelor dobânzii, în contextul în care inflaţia era deja o problemă în ţara noastră.
Preţuri în creştere înseamnă o revenire mai greoaie, creştere economică încetinită,
instabilitate pe pieţele financiare şi de capital, supraîndatorare, probleme cu lanţurile de
aprovizionare, comerţ scăzut. Potrivit economiştilor, BNR şi Guvernul ar trebui să ia mă-
suri de ţintire a inflaţiei, de sprijinire a cursului monedei naţionale, de identificare şi a
altor parteneri comerciali şi de menţinere a dependenţei reduse faţă de importurile de
gaze ruseşti. Nu în ultimul rând, este important să existe un climat de predictibilitate
pentru investiţii publice sau private.