UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI

TEHNOLOGIE ”GEORGE EMIL PALADE” , TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT

MANAGEMENT
(Anul III, ÎD)

AFACERI INTERNATIONALE

INFLUENTA RAZBOIULUI ASUPRA ECONOMIEI

TIBIL GICĂ
 Invadarea Ucrainei de către Rusia a declanșat un nou război în Europa, care durează deja
de aproape 2 ani și încă nu i se vede sfârșitul. Cu cât conflagrația se prelungește, cu atât
amenințările la adresa ordinii mondiale devin mai mari.

Reacția lumii occidentale a constat, printre altele, în aplicarea unor sancțiuni economice
importante.[2]

După atacul Rusiei, prețul unui baril de petrol a atins niveluri-record, de peste 100 de
dolari, nivel nemaiatins din 2014. Într-o singură zi, creșterea a fost de peste 5%. Se ştie că 27%
din importurile de petrol în UE provin din Rusia, al doilea cel mai mare producător de petrol la
nivel mondial. Dacă fluxul venit dinspre această ţară s-ar opri, ar influenţa major prețurile la
pompă, dar şi preţurile alimentelor, după cum subliniază o analiză Reuters.[1]

Pe de altă parte, 41% din importurile de gaze în UE sunt tot din Rusia, în timp ce Ucraina
a exportat anul trecut peste 33 de milioane de tone de cereale, dintre care o mare parte a mers în
Europa, ceea ce arată că ar putea apărea o problemă în lanțul de aprovizionare. În cazul în care
Rusia va decide să întrerupă toate importurile din UE, o astfel de situație va viza mărfuri în
valoare de 80 de miliarde de euro pe an, ceea ce reprezintă 0,6% din PIB-ul celor 27 de state
membre UE. Țările care vor fi cele mai afectate sunt Germania, Țările de Jos, Italia, Polonia și
Franța, se arată în aceeaşi analiză.

Inflația în UE, aflată deja la nivelul-record de 5,1%, va pune presiune asupra conducerii
Băncii Centrale Europene care, cel mai probabil, va decide să crească ratele dobânzilor și va
înăspri politica monetară în general, dacă războiul se va intensifica, comentează analiştii
internaţionali. Cu toate acestea, „politica monetară nu poate face prea multe astfel încât să
influențeze prețurile energiei”, punctează Neil Shearing de la Capital Economics.[2]

Astfel, pe baza sancțiunilor impuse de țările occidentale, FMI estimează scăderea PIB-
ului Rusiei în 2022 cu 8,5%. Această cifră pare derizorie în raport cu amploarea sancțiunilor,
însă ea reflectă creșterea economică ridicată realizată în primele luni ale anului 2022, înainte ca
acestea să fi fost adoptate și să înceapă să-și producă efectul.

Rusia reprezintă 20% din exporturile globale de gaze, 10% din petrol și 5% din cărbune.
Până la sfârșitul lunii iunie, prețul petrolului se dublase, cel al cărbunelui se triplase, iar cel al
gazului crescuse de cinci ori față de începutul lui 2021. De atunci, au existat fluctuații, dar
presiunea inflaționistă persistă în întreaga lume. Un raport al Fondului Monetar Internațional
(FMI) estimează că războiul va majora costul vieții în Europa cu 7% anul acesta.[3]

Măsurată ca diferență între sfârșitul anului 2022, nu ca medie anuală, scăderea PIB-ului
va fi, probabil, mai mare decât cea estimată de Fond. Însă nu acesta este lucrul cel mai important.
Grav este că politica lui Putin antrenează Rusia într-o recesiune economică durabilă, cu o
reducere permanentă a PIB-ului de 15%-20% anual și o scădere corespunzătoare a venitului real
al populației, cu tot ceea ce implică aceasta. Reorientarea spre spațiul asiatic a regimului lui
Putin este o iluzie: decuplată de Occident, Rusia nu va fi decât o vasală a puterii chineze.[1]

BIBLOGRAFIE
1. Zamora E.G. Efectele razboiului din Ucrainna asupra economiei. Ziarul Lumina,
2022
2. Cerna S. Consecinte economice ale razboiului din Ucraina
3. Rador. Efectele razboiului din Ucraina. Euroactiv.ro, 2022