Impactul economic și social asupra țărilor europene cauzat

de războiului din Ucraina

Rezumat

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este o tragedie umană de o amploare

nemaivăzută de zeci de ani în Europa, cu zeci de mii de oameni morți și milioane de refugiați
care evadează din Ucraina sau sunt strămuți în interior. În același timp, războiul a declanșat și o
serie de șocuri economice în jurul economiei globale. Rolul cheie al celor două țări în
aprovizionarea globală cu alimente și energie a provocat o volatilitate uriașă pe piețele de
mărfuri, prețurile la cereale cheie, energie și metale crescând dramatic. Acest lucru a împins
guvernele să ia în considerare strategii pentru a menține securitatea alimentară și energetică a
țărilor lor, de exemplu prin reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili și prin
investirea în surse interne de energie regenerabilă.

Cuvinte-cheie: război, inflație, șoc economic, criza umanitară, energie.

Abstract

Russia’s war of aggression against Ukraine is a human tragedy on a scale not seen in
decades in Europe, with tens of thousands dying and millions of refugees escaping Ukraine or
being internally displaced. At the same time, the war has also sparked a series of economic
shocks around the global economy.The two countries’ key role in the global supply of food and
energy have caused huge volatility in commodity markets, with prices of key grains, energy and
metals increasing dramatically. This has pushed governments to consider strategies to preserve
their countries’ food and energy security, for instance by reducing dependence on imports of
fossil fuel and invest in domestic renewable energy sources.

Keywords: war, inflation, economic shock, humanitarian crisis, energy.

Introducere Războiul a transmis, de asemenea,
unde de șoc într-o economie mondială care
La 24 februarie 2022, Federația Rusă
încă se luptă să-și revină după pandemia de
a lansat o invazie militară pe scară largă a
COVID-19. Deși are un șoc economic
Ucrainei. În timp ce bombardamentele
inevitabil asupra țărilor direct implicate în
rusești îndreptate către toate orașele
război, efectele combinate ale atacului ilegal
ucrainene importante au continuat luni de
al Rusiei asupra Ucrainei și răspunsul
zile, inclusiv capitala Kiev, Lviv și Odesa,
internațional sunt probabil să aibă
situația de pe teren a fost supusă unor
consecințe economice negative ample și
schimbări rapide. De la sfârșitul lunii august,
profunde pentru economiile țărilor partenere
zonele aflate sub ocupație militară rusă
estice (EaP). , care au legături economice
acopereau cea mai mare parte a regiunii
strânse atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.
Donbas și o parte semnificativă a regiunii
Harkov din est, cele mai mari părți ale Această lucrare își propune să
regiunilor Herson și Zaporizhzhia din sud, descrie impactul acestui conflict asupra
precum și Crimeea, care deja a fost ocupat țărilor Parteneriatului estic, investigând
de Rusia în 2014. În primele zile ale lunii modul în care războiul afectează economiile
septembrie, însă, armata ucraineană a lansat lor prin impactul său asupra inflației,
o contraofensivă în est și sud, care i-a migrației și comerțului.
permis să recâștige controlul asupra
Războiul împiedica creșterea globală și în
majorității regiunii Harkov.
schimb favorizează creșterea inflației
Invazia Ucrainei de către Rusia este
Invazia rusă a Ucrainei este o criză
în primul rând o tragedie umană. Estimările
umanitară majoră care afectează milioane de
privind numărul morților în primele șase
oameni și un șoc economic sever de durată
luni de război au fost de peste 30 000,
și amploare incertă. Această notă oferă o
inclusiv peste 5 700 de civili . Până la
primă evaluare a impactului potențial al
începutul lunii mai, peste 30% din populația
conflictului asupra economiei globale, pe
ucraineană a fost strămutată, fie în țară, fie
baza șocurilor observate până acum și a
în străinătate, inclusiv majoritatea copiilor
implicațiilor politice.
țării.
Războiul din Ucraina a creat un nou
șoc negativ de aprovizionare pentru
economia mondială, tocmai când unele
dintre provocările lanțului de aprovizionare
văzute de la începutul pandemiei păreau să
înceapă să dispară.
Aceste două țări au o influență
importantă asupra economiei globale. Acest
lucru se datorează rolului lor de furnizori
importanți pe o serie de piețe de mărfuri.
Rusia și Ucraina reprezintă împreună
aproximativ 30% din exporturile globale de
grâu, 20% pentru porumb, îngrășăminte
minerale și gaze naturale și 11% pentru
petrol.
În plus, lanțurile de aprovizionare
din întreaga lume depind de exporturile de
metale din Rusia și Ucraina. Rusia este un
furnizor cheie de paladiu, folosit
convertizoarele catalitice pentru mașini, și
de nichel, utilizat în producția de oțel și
fabricarea bateriilor. Rusia și Ucraina sunt,
de asemenea, surse de gaze inerte, cum ar fi
argonul și neonul, utilizate în producția de
semiconductori, și mari producători de
burete de titan, utilizat în avioane. Ambele
țări au, de asemenea, rezerve importante de
uraniu la nivel global. Prețurile multor dintre
aceste mărfuri au crescut brusc de la
începutul războiului, chiar și în absența
oricărei perturbări semnificative a producției
sau a volumelor de export.1
Întreruperea lanțului de aprovizionare
Lanțurile globale de aprovizionare au
fost deja stresate de pandemia COVID-19,
provocând presiuni inflaționiste, lipsuri de
aprovizionare și întârzieri de producție în
întreaga lume. Războiul a înrăutățit
lucrurile, cu închiderea spațiilor aeriene,
sancțiunile internaționale și conflictul intens
din Marea Neagră perturbând și mai mult
fluxul internațional de mărfuri. Implicațiile
acestor evoluții sunt cel mai bine înțelese
analizând poziția pe care Rusia, Ucraina și
Belarus o au în lanțurile valorice globale.
Rute comerciale globale
în
Rutele comerciale globale care
conectează piețele, în special Europa și Asia
de Est, au fost supuse stresului ca urmare a
războiului. În toate formele majore de
transport (aerian, maritim și terestre),
prețurile au crescut, timpii de livrare s-au
extins și blocajele s-au înrăutățit.
Interdicțiile reciproce ale spațiului
aerian din Rusia și Europa au făcut
transportul aerian mult mai costisitor. În
primul rând, rutele dintre Europa și Asia de
Est sunt acum deviate pentru a evita spațiul
1
https://www.oecd-ilibrary.org/
aerian rusesc, făcând transportul aerian atât
mai lent, cât și mai scump. Mai mult, o parte
semnificativă a volumului global de mărfuri
aeriene se află în avioanele rusești de marfă
aeriene, care nu mai pot zbura în Europa.
Rezultatul este o scădere bruscă a capacității
de transport aerian de mărfuri, precum și
rute mai scumpe între Europa și Asia de
Est .
În plus, incertitudinea și sancțiunile
la frontieră reduc ușurința transportului
terestru prin Rusia. Transportul feroviar și
transportul prin Rusia este principalul
coridor terestru pentru comerțul dintre Asia
de Est și Europa – cunoscut sub numele de
„coridorul de nord” – și o rută cheie de
transport pentru lanțurile globale de
aprovizionare. Controalele la frontieră au
devenit mai stricte, deoarece interdicțiile de
export atât din UE, cât și din Rusia solicită o
atenție sporită transportului feroviar
transfrontalier de marfă. Mai mult, multe
companii mari de transport au încetat
operațiunile care implică Rusia din
solidaritate cu Ucraina, inclusiv Maersk și
HHLA, și chiar companii de producție
precum Zyxel Communications Corp au
oprit tranzitul prin Rusia. Aceasta crește
presiunea asupra rutelor alternative cu
capacitate terestră limitată între Asia de Est
și Europa, cum ar fi „coridorul de mijloc”
trans-caspic, provocând lipsuri de
aprovizionare și întârzieri.
Rutele maritime globale nu au fost la
fel de afectate. Principalele efecte ale
războiului au fost o creștere a cererii pentru
serviciile de transport maritim disponibile,
ca urmare a perturbării altor moduri de
transport și un risc crescut de transport prin
Marea Neagră, ceea ce are ca rezultat prețuri
mai mari pentru asigurarea mărfurilor.
Există rapoarte conform cărora agenții de
asigurare percep până la 10% din valoarea
activelor navei ca o primă suplimentară de
„risc de război”. Mai mult, porturile
Ucrainei au fost avariate de atacurile rusești
și sunt blocate de luni de zile, limitând sever
capacitatea de export a Ucrainei. În efortul
de a stabiliza creșterea în spirală a prețurilor
la alimente la nivel mondial, la 27 iulie a
fost semnat un acord intermediat de ONU
care permite reluarea unor volume
semnificative de exporturi comerciale de
alimente din trei porturi cheie ucrainene din
Marea Neagră (Odesa, Chornomorsk și
Yuzhny). Acordul a adus rezultate
importante, până la 11 nave noi pe zi fiind
autorizate pentru expediere și contribuind la
scăderea observată a prețurilor globale la
grâu în august. Evoluțiile de la începutul
lunii octombrie, totuși, ne amintesc de
fragilitatea acestui acord, deoarece
perioadele mai lungi de inspecție creează un pe baril (pentru țițeiul Brent) în primele
stoc de nave care așteaptă autorizarea. săptămâni ale invaziei, scăzând abia sub 100
USD la începutul lunii august.
Creșterea prețurilor mărfurilor
Fig. 1.1 Țările europene care depind de
Ca urmare a războiului, a
gazul rusesc
sancțiunilor și a perturbării lanțurilor de
aprovizionare, prețurile pieței pentru
bunurile agricole cheie, energie și metale au
crescut. Perturbațiile pieței provocate de
război au provocat o scădere imediată a
ofertei pe termen scurt și o incertitudine
ridicată cu privire la disponibilitatea viitoare
a acestor mărfuri cheie, ceea ce a determinat
creșterea prețurilor cu peste 50% pentru
unele dintre ele, precum și întârzieri în
industriile bazate pe aceste mărfuri, precum
producția de mașini. Creșterile prețurilor Sursa datelor: https://www.bruegel.org/
prezintă riscuri inflaționiste semnificative și
Consumatorii europeni încearcă să
o amenințare deosebit de acută pentru
renunțe la dependența puternică de gazul
gospodăriile cu venituri mici, care cheltuiesc
rusesc, dar redirecționarea aprovizionărilor
o parte mai mare din venituri pe energie și
este mai dificilă, deoarece infrastructura de
alimente.
transport (conductele) din țările furnizoare și
Energie instalațiile de stocare trebuie să existe. Acest

La nivel global, prețurile la energie lucru poate fi depășit, parțial, prin

au crescut brusc. Inflația a crescut în multe importurile de gaze naturale lichefiate

locuri chiar înainte de război, după (GNL), care pot fi expediate și regazeificate

redeschiderea economiilor la jumătatea cu o infrastructură dedicată de către țările

anului 2020 (condusă atât de factori de importatoare. În acest scop, țările europene

cerere, cât și de ofertă) . Războiul a întărit și-au accelerat demersurile de modernizare a

presiunile asupra prețurilor: prețurile terminalelor lor pentru a procesa GNL,

petrolului au atins vârfuri de peste 130 USD conform informațiilor, cu planuri de a

asigura 19 unități plutitoare de stocare și România și Moldova ). Aproximativ 3
regazificare (cisterne de gaz natural lichefiat milioane de oameni s-au mutat apoi mai spre
cu schimbătoare de căldură care folosesc apa vest, în alte țări europene.
de mare pentru a transforma combustibilul
Fig. 1.2. Numărul estimat de refugiați din
suprarăcit în gaz) în anii următori2.
Ucraina înregistrate în Europa și Asia
Criza umanitară începând cu februarie 2022 la 31 ianuarie
2023
O dată cu începerea războiului
Aproximativ un sfert din populația totală a
țării și-au părăsit casele din Ucraina până la
20 martie, 90% dintre refugiații ucraineni
sunt femei și copii, în timp ce majorității
bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între
18 și 60 de ani le este interzis să părăsească
țara.Până la 24 martie, mai mult de jumătate
din toți copiii din Ucraina și-au părăsit Sursa datelor: https://www.statista.com/
casele, dintre care un sfert au părăsit
Aproape 2,9 milioane de refugiați
țara.Invazia a provocat cea mai mare criză a
din Ucraina din cauza invaziei ruse au fost
refugiaților din Europa de la cel de -al
înregistrați în Rusia la 3 octombrie 2022. În
Doilea Război Mondial și de după aceasta,
plus, aproximativ 1,6 milioane au fost
este prima de acest fel din Europa de la
raportate că au fugit în Polonia la 31
războaiele iugoslave din anii 1990, precum
ianuarie 2023. În total, aproximativ opt
și a patra cea mai mare criză de refugiați din
milioane de refugiați ucraineni au fost
istorie și este cea mai mare criză de refugiați
înregistrat în toată Europa. Cei mai mulţi
din secolul 21, cu cea mai mare rată de zbor
dintre ei au fugit din ţară trecând graniţa cu
de refugiați la nivel global.
Polonia.
Marea majoritate a refugiaților au
La 31 ianuarie 2023, peste un milion
intrat inițial în țările vecine din vestul
de refugiați din Ucraina erau înregistrați în
Ucrainei ( Polonia, Slovacia , Ungaria ,
Germania. Majoritatea refugiaților ucraineni
2
https://www.oecd-ilibrary.org/economics/oecd- din țară au fost înregistrați în martie și
economic-outlook/volume-2022/issue-2_f6da2159-
en aprilie 2022. La sfârșitul lunii aprilie 2022,
peste 610 mii de refugiați au fost numărați
oficial de autorități. Germania a avut cea
mai mare alocație financiară lunară pentru
ucrainenii care au fugit de război în
comparație cu alte țări europene.
Membrii Uniunii Europene (UE) au
implementat Directiva de protecție
temporară (TPD), care a garantat accesul la
cazare, asistență socială și asistență medicală
refugiaților din Ucraina. Persoanele care
fugeau de război aveau dreptul la un permis
de ședere în UE, să intre pe piața muncii și
să înscrie copiii în instituții de învățământ.
Protecția a fost acordată pentru un an de la
începutul războiului în februarie 2022, dar ar
putea fi prelungită în viitor în funcție de
situația din țară. Polonia, Germania și Cehia
au avut cele mai multe persoane înregistrate
pentru protecție temporară în UE3.
Concluzii
Războiul din Ucraina a evidențiat o
problemă de fond care există de ani de zile -
dependența energetică a Europei de Rusia.
Noile politici care decurg din conflict
vizează contracararea acestei puteri și
urmăresc să asigure accesul și diversificarea
surselor de aprovizionare încă din 2023.
3
https://www.statista.com/statistics/1312584/ukraini
an-refugees-by-country/#:~:text=Nearly
%202.9%20million%20refugees%20from,refugees
%20were%20registered%20across%20Europe.
Între timp, importanța globală a Ucrainei ca
furnizor major de grâu și alte mărfuri în
lanțul de aprovizionare a pus guvernele în
întreaga lume, în prealabil, determinându-i
să activeze mecanisme pentru a asigura
producția de alimente și mărfuri.
Toate aceste probleme sunt o
reflectare a problemelor logistice care există
în toate sectoarele din lume. În urma
pandemiei de covid-19, cererea de materii
prime și industriale a crescut și, ca urmare a
războiului, prețurile articolelor precum
cărbunele, oțelul și nichelul au crescut din
cauza faptului că Rusia și Ucraina
furnizează până la 50% din unele a acestor
materiale.
Toți acești factori joacă un rol în
ceea ce urmează: apariția unor noi tehnici de
management al lanțului de aprovizionare .
Concepte precum aprovizionarea duală, care
a crescut cu 55% de la începutul războiului,
sunt câteva dintre modalitățile prin care are
loc reconfigurarea lanțului de aprovizionare
pentru a obține o mai mare rezistență în
viitor. Cu toate acestea, până când se va
realiza o schimbare cuprinzătoare,
industriile precum tehnologia și construcțiile
vor rămâne sub stres. Acest lucru a dat
naștere ideii de friendshoring – alianța mai
multor țări cu valori și interese comune care
stabilesc alianțe de colaborare pentru a
obține o poziție mai puternică atât în
cumpărarea, cât și în vânzarea de materii
prime și produse.
Invazia Ucrainei de către Rusia are
potențialul de a accelera trecerea globală
către energia verde pe termen lung, dar pe
termen scurt va avea consecințe uriașe
asupra prețului energiei și a structurilor
pieței. În primul rând, țările lucrează la
planuri de urgență ca răspuns la penuria de
petrol și gaze. Statele Unite, Regatul Unit și
Canada au impus un embargo asupra
importurilor de petrol și gaze din Rusia. UE
lucrează la planuri de reducere
dependenței de gaze și petrol rusești până în
2024. Alte state și mari companii energetice
private, precum Shell, BP, Equinor, Exxon
părăsesc Rusia. Piețele reacționează cu o
creștere a prețurilor la gaz și petrol.
Securitatea și accesibilitatea vor juca un rol
cheie în politica de stat a companiilor
energetice.
Aceasta marchează o schimbare în
modul în care gândim energie și de unde o
obținem: investiția în surse regenerabile va
fi considerată o componentă a securității
energetice și a stabilității politice. Prin
urmare, dezvoltarea rapidă a tehnologiilor
necesare unei tranziții ecologice nu ar face
decât să accelereze acest proces.
La nivel macroeconomic, sunt de
așteptat efecte similare pentru țări, inclusiv
inflația, o încetinire a comerțului
internațional, deprecierea monedei și
dificultățile de a face față rambursării
datoriilor.
Webografie:
1.
https://www.ecb.europa.eu/pub/economic-
a bulletin/focus/2022/html/ecb.ebbox202204_
01~68ef3c3dc6.en.html
2. https://www.oecd.org/ukraine-hub/en/
3. https://www.cfr.org/in-brief/ukraine-
humanitarian-crisis-refugees-aid
4.
https://www.bruegel.org/blog-post/economic
-policy-consequences-war
5. https://www.santander.com/
7. https://cepr.org/
8. https://www.cer.eu/insights/impact-
ukraine-war-global-energy-markets