Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cplnean Sergiu
GREI, an I, grupa 4
Bucureti
2012
Contents
1.
Context............................................................................................................ 2
a.
Rezerve........................................................................................................ 2
b.
Producia i exporturile................................................................................ 2
2.
3.
b.
Implicaii....................................................................................................... 7
c.
Evenimente ulterioare..................................................................................7
4.
Geostrategia Gazoductelor.............................................................................. 8
a.
Reteaua existenta........................................................................................ 8
b.
Blue Stream.................................................................................................. 9
c.
d.
5.
b.
Concluzie............................................................................................................. 14
Bibliografie.......................................................................................................... 16
Dupa accederea la putere a lui Vladimir Putin, Rusia si-a reluat locul printre cei mai
mari producatori si exportatori mondiali de petrol i gaze naturale i a folosit profiturile
pentru a reconstrui economia naionala i pentru a promova interesele sale externe, in special
in vecinatatea apropiata.
Se poate observa ca, in contextul geopolitic actual, economiile cele mai importante au
devenit dependente de resursele energetice tradiionale, care sunt concentrate in anumite
regiuni ale lumii, resurse care sunt de o mare importana strategica pentru actorii
internaionali ale ordinii mondiale actuale. Sectorul energetic, care influeneaza intreaga
societate, a devenit tot mai important in strategiile de securitate ale statelor lumii, datorita
faptului ca multi dintre principalii furnizori de energie ar putea abuza de poziia lor avantajata
in ceea ce privete consumatorii de energie.
1. Context
a. Rezerve
In 2010, Rusia avea cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume, in valoare de
44,8 miliarde de metri cubi (MMC), care reprezentau 23,9% din rezervele totale dovedite de
gaze naturale la nivel mondial. O mare parte a acestor rezerve se afla in Siberia, in trei
campuri gazeifere, Yamburg, Urengoy i Medvezhye, reprezentand aproximativ 45 la suta din
rezervele totale de gaze ale Rusiei. Rezerve semnificative sunt, de asemenea, localizate in
nordul Rusiei.
b. Producia i exporturile
In 2010, Rusia era al doilea cel mai mare producator de gaze naturale din lume,
producand 588.9 de miliarde de metri cubi de gaz, fiind depasita la productie doar de catre
Statele Unite ale Americii (Anexa 2). Rusia, insa, si-a meninut poziia de cel mai mare
exportator mondial de gaze. Cea mai mare concentrare a productiei este in Siberia, unde 95%
din productia de gaze naturale ale Rusiei are loc, unele dintre cele mai prolifice campuri fiind
Yamburg, Urengoy i Medvezhye. Aceste campuri sunt toate liceniate gigantului Gazprom,
exemplu
tipic
de
companie
Campion
National,
care
domina
productia
in
amonte. Aproximativ 80% din totalul de gaze naturale produse de catre Rusia provin de la
Gazprom, care controleaza, de asemenea, cea mai mare parte din rezervele de gaze ale Rusiei.
65% din rezervele dovedite sunt direct controlate de Gazprom, in timp ce compania detine
rezerve suplimentare in parteneriat cu alte companii. (Energy Information Administration,
2010)
Rusia exporta cantitai mari de gaze naturale catre arile din Comunitatea Statelor
Independente, insa Gazprom (prin Gazexport, una dintre filialele sale) directioneaza
majoritatea gazelor naturale destinate exportului catre consumul tarilor straine din UE, dar, de
asemenea, catre Turcia, Japonia i alte ari asiatice . In 2009, Rusia a exportat in peste 184 de
miliarde de metri cubi (MMC), de gaze naturale, dintre care aproximativ 127 miliarde de
metri cubi au fost exportate in Europa de Est i de Vest, in timp ce in jur de 62 miliarde metri
cubi de metri a mers in arile CSI. Estimarile exporturilor ruseti de gaze naturale includ
volumele amestecate cu exporturile de gaze din Asia Centrala, din cauza conductelor
comune. (Energy Information Administration, 2010)
urmat exemplul celor de la UES si a inceput sa investeasca masiv in aceste tari, atat in
productie cat si in facilitatile de tranzit.
In 2003 Rusia, impreuna cu Ucraina, Kazahstan i Belarus a lansat spaiu economic
comun (SEC), care trebuia sa inceapa ca o zona de comer liber, care ar putea evolua mai
tarziu intr-o uniune vamala, cu scopul eventual al unei uniuni monetare, pe modelul de
dezvoltare a Uniunii Europene, dar dupa apariia unui preedinte pro-european in Ucraina in
2004, CES si-a pierdut logica (Aslund, 2010).
De-a lungul anilor 1990, Rusia a ameninat in mod repetat cu taierea livrarilor de
petrol i gaze naturale pentru Ucraina, ca o pedeapsa pentru incapacitatea Ucrainei de a plati
pentru gaz. Aceeai dinamica s-a repetat in deceniul prezent. De la Revoluia Portocalie,
Gazprom, cu sprijinul Kremlinului, a ridicat in mod repetat preul platit de Ucraina pentru gaz
la niveluri proporionale cu cele platite de catre clienii europeni. Cu toate acestea, aceste
masuri i dependena totala a Ucrainei de Rusia pentru petrol i gaze naturale, nu par sa fi
descurajat guvernele succesive ucrainene de la urmarirea eventualei aderari la UE i
NATO. (Oliker,2009)
Georgia, in schimb, nu este o ara de tranzit cruciala pentru gazul rusesc sau pentru
petrol, insa depinde in mare masura de exporturile rusesti de energie. Cu toate acestea, ca i
in Ucraina, Rusia nu a reuit sa traduca dependena Georgiei de energia din Rusia in catiguri
strategice. In contextul energetic, georgienii au susinut ca intreruperile frecvente ale
tranzitului in conductele care servec Georgia au fost acte deliberate de sabotaj din partea
Gazprom. (Oliker, 2009)
Gazprom a crescut, de asemenea, preurile gazelor catre Belarus, ajungand chiar la
amenintari cu intreruperea livrarilor de gaz la sfaritul anului 2006, cand Belarus a obiectat la
noile preturi. Ca i in Ucraina, Gazprom a oprit fluxul de gaze catre Belarus, in 2004, cand a
acuzat Belarus de sustrage a gazelor destinate clienilor din aval. Moldova, de asemenea,
depinde de Rusia aproape in totalitate pentru nevoile sale energetice. Mai mult, conducte de
gaze naturale catre Republica Moldova tranziteaza republica separatista Transnistria.
Cu toate acestea, "eecul Rusiei de a traduce dependena de energie i interdependena
in influena este, de asemenea, evidenta in relaiile sale cu Asia Centrala i Azerbaidjan. Dei
producatorii de energie din Asia Centrala, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan continua sa
depinda de Rusia pentru a exporta gaz catre pieele europene, inclusiv ale Rusiei, Moscova nu
4
a reuit sa dicteze politicile lor externe. La fel cum Gazprom a oprit, ocazional, fluxurile de
gaze in timpul disputelor de pre, Turkmenistan in 2004, a oprit robinetele catre
Rusia. Azerbaidjan, care a devenit din ce in ce mai puin dependenta de Rusia, ca un coridor
de tranzit, din cauza construciei conductei de petrol Baku-Ceyhan, a cautat sa menina relaii
bune cu Rusia, precum i cu Statele Unite si Iran ". (Oliker, 2009)
2006, a mentionat clientilor europeni ca orice penurie de gaz, care urma a fi avut loc dupa
aceasta perioada ar fi din vina Ucrainei.
Intre timp, Ucraina a inceput retragerea de gaz din volumele transmise catre Europa,
sub pretextul necesatii pentru statii de comprimare, la o valoare medie de 22 de milioane de
metri cubi pe zi. Ca urmare, Rusia a redus mai departe volumul de tranzit. In timp ce Rusia a
furnizat volume suplimentare pentru piaa europeana, prin alte conducte, aceste volume nu au
fost suficiente pentru a contrabalansa pierderile care au avut loc. (Ebel, 2009)
La data de 5 ianuarie, Gazprom a redus i mai mult livrarile catre Ucraina. iar
reducerile de volum au totalizat 65 de milioane de metri cubi pe zi de aceasta data. De
asemenea, Gazprom a acuzat Ucraina de inchidere a patru conducte de gaze destinate
exportului pentru pieele europene, avand in vedere ca 80% din fluxurile de gaze ruseti spre
Europa tranzitau Ucraina, la acel timp.
Pana in 7 ianuarie toate exporturile de gaze naturale catre Ucraina au fost taiate, ceea
ce insemna ca 11 importatori de gaze naturale din Europa si-au vazut activitatile oprite, chiar
i principalele ari importatoare, cum ar fi Germania, Frana i Italia au vazut reduceri
semnificative ale livrarilor de gaz din Rusia.
Dupa un acord de monitorizare punctelor cheie de-a lungul conductei de tranzit,
fluxurile au fost reluate pe 13 ianuarie, dar numai pentru consumatorii europeni i nu pentru
Ucraina. Cu toate acestea, gazul rusesc nu au ajuns la consumatorii europeni, i, aa cum
Rusia a acuzat Ucraina de blocarea transferurilor din ara, preedintele ucrainean a explicat ca
sistemul de conducte multiplu nu permite transportul intr-o direcie specifica.
Din cauza pierderilor Gazprom in valoare de 1.2 miliarde dolari pana pe 17 ianuarie,
Gazprom din Rusia i Naftogaz din Ucraina, principala companie de gaze a tarii, au semnat
un acord pe 19 ianuarie, care a permis reluarea transferurilor de gaze naturale catre Ucraina
i, prin urmare, in Europa. (Ebel, 2009)
Acordul, care acopera o perioada de zece ani, pana in 2018, prevede ca preul platit de
Ucraina va fi calculat in conformitate cu formula utilizata pentru consumatorii europeni,
reducand subvenia primita de catre Ucraina dupa destramarea Uniunii Sovietice. Acordul
prevede, de asemenea, o cretere a taxei de tranzit pentru Rusia, prin sistemul de conducte
ucrainean i sanciuni pentru eecuri viitoare de a plati la timp.
b. Implicaii
Analistii sustin ca Rusia a folosit exporturile sale de gaze naturale pentru a aduce
presiune asupra Ucrainei, unele dintre obiectivele propuse fiind oprirea dorintei Ucrainei de a
adera la NATO i UE, pentru a obine sprijinul internaional pentru proiectele de conducte
Nord Stream si South Stream, un alt scop speculat fiind de a catiga posesia de conducte de
tranzit din Ucraina. Cu toate acestea, legislaia ucraineana nu permite o astfel de preluare. O
un alt scop propus de analisti a fost de a diminua sprijinul public al liderilor pro-occidentali ai
Revoluiei Portocalii din Ucraina, pentru a duce la restabilirea unui lider pro-rus de la Kiev.
Din perspectiva clienilor sai, disputa a redus increderea Europei, atat in Rusia, ca un
furnizor, sporind doar la pierderea imaginii de tara in urma disputei 2006, cat si in Ucrainei
ca ara de tranzit de incredere, fapt care a determinat reinnoirea intereselor in proiecte de
conducte care ocolesc Ucraina. (Ebel, 2009)
In urma disputei dintre Rusia i Ucraina, i in memoria disputei similare a anului
2006, Uniunea Europeana a reinnoit discuiile de securitate energetica. Uniunea Europeana a
declarat obiectivele sale de a cauta surse stabile de energie, astfel ii indreapta atenia spre
Africa de Nord i Asia Centrala. Rusia a folosit panica creata de scaderea de consum pentru a
impinge catre mai mult sprijin politic i economic pentru Nord Stream i South Stream, prima
dintre care ar trece pe sub Marea Baltica, Rusia, ducand la conectarea directa cu Germania, in
timp ce a doua va trece pe sub Marea Neagra, in concurena cu Nabucco (care va lega Europa
de Asia Centrala in mod direct, ocolind Rusia), ambele din aceste proiecte ocolind Ucraina.
c. Evenimente ulterioare
Europa ramane vulnerabila la disputele de gaze dintre Rusia si Ucraina, deoarece Rusia
acopera peste 40% din necesarul de gaz al Uniunii Europene, 80% din aceasta cantitate
tranzitand gazoductele ucrainiene. Aceasta situatie de vulnerabilitate e posibil sa se
inrautateasca pe viitor, deoarece oferta domestica europeana cuplata cu cererea in crestere vor
rezulta intr-o crestere de 37% a importurilor de gaze rusesti in Europa pana in 2030, in cazul
in care nu se gaseste o alternativa. Aceasta dependenta nu este unilaterala, deoarece bugetul
Rusiei se bazeaza pe exporturile de gaze catre piata europeana pentru 20% din veniturile sale
si e nevoie de sistemul de de gazoducte ucrainian pentru transport. Ucraina de asemenea nu
este imuna deoarece se bazeaza puternic pe gazul rusesc pentru consumul domestic de
energie.
Ulterior disputei gazelor, conducerea Uniunii Europene a anuntat in mod public
sustinerea pentru construirea gazoductului ruso-german Nord Stream. In 2010, strategia
Rusiei dadea semne ca a functionat, deoarece in alegerile din Ucraina din 2010, in toiul
relatiilor in deteriorare cu Rusia si a problemelor economice devastatoare, ucrainienii au ales
candidatul pro-Rusia Victor Yanukovich. Ulterior, Rusia a fost de acord sa reduca politica de
preturi pentru gazul consumat de ucrainiei. Aceasta miscare a fost perceputa ca o reintoarcere
la politica de subventionare prin pretul gazului din partea Rusiei catre tarile prietene.
(Andres, 2011)
Mai mult, la 21 aprilie 2010, Ucraina a semnat o extindere a perioadei de sedere a
floteui rusesti din Marea Neagra, permitandu-le sa foloseasca in continuare baza din Crimea
in schimbul unor reduceri substantiale de pret la gazul importat de Ucraina. Utilizarea bazei
de catre Rusia se va extinde pentru inca 25 de ani dincolo de actualul termen, care urmeaza sa
expire in 2017. In schimb, Rusia s-a angajat sa reduca pretul pe care Ucraina il plateste pentru
gazul rusesc.(Starozhitskaya, 2010) Rusia avea nevoie de certitudine in ce priveste baza
navala stationata [in Crimea] iar acum avem aceasta certitudine. Am semnat o intelegere care
extinde sederea bazei rusesti pe teritoriul ucrainean pentru inca 25 de ani a declarat
Medvedev (Radio Free Europe, 2011)
Medvedev a explicat si detaliile reducerii de gaze de care va beneficia Ucraina:
Partenerii nostri ucrainieni vor primi o reducere de $100 la pretul gazului daca pretul este
mai mare de $330, sau o reducere de 30% daca pretul este mai mic [de $330]. (Radio Free
Europe, 2011)
4. Geostrategia Gazoductelor
a. Reteaua existenta
In afara de faptul ca domina piata in amonte de gaz rusesc, Gazprom domina si
sistemul de gazoducte rusesti, cu noua gazoducte principale dintre care sapte sunt destinate
exportului. Gazoductele Yamal-Europe I, Northern Lights, Soyuz si Bratrstvo transporta gaz
natural catre piata europeana, tranzitand Ucraina si Belarus, in timp ce Bluea Stream, North
8
b. Blue Stream
Constructia gazoductului Blue Stream a inceput in 2001-2002, facand legatura intre
Rusia si Turica. Cand gazoductul a fost inaugurat in 2005, presedintele Vladimir Putin a
participat la ceremonia de inaugurare impreuna cu prim-ministrul Turciei si cu cel italian.
Prin construireea gazoductului Blue Stream, Gazprom si-a asigurat accesul in piata turca si a
incercat sa taie piata Turciei de competitori din zona Caspica, principalul competitor fiind
Turkmenistan. Pe langa gazoduct, au fost propuneri pentru construirea unui oleoduct care sa
mearga in paralel cu Blue Stream, ceea ce inseamna ca, in acelasi timp, Moscova incerca sa
reduca influenta Marii Britanii si a SUA in regiune, cele doua tari fiind promotorii
oleoductului Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC). Acest lucru indica faptul ca Rusia incearca sa
contrabalanseze rolul SUA de asigurare a securitatii militare cu propriul rol de asigurare a
securitatii energetice. (Negut, 2008)
Pe langa existentul Blue Stream, Rusia a lansat in 2006 proiectul de gazoduct Blue
Stream II, care va merge in paralel cu gazoductul existent Blue Stream, aratand intentia
Rusiei de a pune monopol pe piata Turciei. O asemenea miscare ar preveni intrarea gazului
din Marea Caspica necesar pentru conducta Nabucco sau pentru o viitoare conducta TurciaGrecia-Italia. (Neacsu, Negut, 2010)
intre Turcia, Romania, Bulgaria, Ungaria si Austria in 2009. Se dorea ca lucrarile la conducta
sa inceapa in 2012 si se astepta ca aceasta conducta sa devina operationala in 2017 (Nichol,
2011).
Oficialii rusi si-au exprimat neincrederea in gazoductul Nabucco, sustinand ca
necesarul de gaz pentru a alimenta conducta va fi greu de gasit. In plus, Rusia a incercat sa
cumpere gaz de la Azerbaijan si Turkmenistan, tarile care ar fi urmat sa asigure necesarul de
gaz pentru Nabucco.
In 2007, Gazprom a semnat o intelegere cu fima italiana ENI pentru a construi South
Stream (Anexa 3), o conducta de gaze naturale ce va merge din Rusia, pe sub Marea Neagra,
catre Bulgaria, aprovizionand cu gaz Europa de Sud-Est si Europa Centrala. Gazprom
planuieste sa inceapa constructia in 2013 si sa inceapa livrarile de gaze in 2015. La fel ca
Nord Stream, South Stream ar ocoli Ucraina, Belarus, Polonia si alte tari din Europa Centrala,
considerate neprietenoase de catre Rusia. Se estimeaza ca South Stream va avea o capacitate
de transport de 63 mcm pe an (Nichol, 2011).
Pe langa ca South Stream s-ar putea dovedi lovitura fatala pentru proiectul Nabucco,
impreuna cu Nord Stream ar reduce semnificativ cantitatea de gaz care tranziteaza Ucraina
catre Europa (deocamdata 80% din necesar). Presedintele ucrainean Yanukovych si-a
exprimat ingrijorarea fata de impactul Nord Stream si South Stream asupra volumelor de
tranzit prin gazoductele ucrainieie si a oferit drept partial de proprietae asupra sistemului de
conducte ucrainian in schimbul unei cote din campurile de gaz natural ale Rusiei si in
schimbul volumelor de tranzit garantate prin Ucraina. O cota de control asupra sistemului de
conducte ucrainian era de mult timp un tel pentru Gazprom si pentru Rusia, insa pana recent
era un tel imposibil, intrucat transferul de proprietate al conductelor era ilegal in Ucraina
(Nichol, 2011).
industriei. Aceasta apropiere poate explica ezitarea Rusiei de a adopta sanctiuni orientate
catre Iran, deoarece ambele tari se bazeaza puternic pe venituri generate de resursele lor
naturale. (International Energy Agency, 2010)
Dupa 7 ani de existenta ca un grup informal, o intalnire ministeriala din decembrie
2008 a dus la conceperea unui charter oficial al organizatiei si al statului oficial de membru
pentru tarile apartenente, astfel formandu-se o organizatie internationala in adevartul sens al
cuvantului (International Energy Agency, 2009). Cei 11 membri care au semnat charter-ul
sunt Algeria, Bolivia, Egipt, Guineea Ecuatoriala, Iran, Libia, Nigeria, Qatar, Rusia, Trinidad
& Tobag si Venezuela (Anexa 4). Aceste tari detineau 36% din productia mondiala de gaze
naturale in 2007, cu perspectiva de a-si creste cota pana la 42% din productia mondiala pana
in 2030. Tarile cu statutul de observator sunt Olanda, Norvegia si Kazakhstan (International
Energy Agency, 2010).
Organizatia se descirie ca fiind [...] conceputa cu obiectivul de a creste nivelul de
coordonare si de a intari colaborarea intre tarile membre. Forumul doreste de asemenea sa
promoveze dialogul intre producatorii de gaz si consumatori2
Lista de tari semnatare sugereaza o schimbare a sferei de interes a GECF catre piata
europeana si cea atlantica de gaz natural, intrucat toate tarile semnatare, mai putin Venezuela
si Bolivia sunt in prezent sau intentioneaza sa devina furnizori catre piata Europeana, iar cei
trei mari producatori de gaze naturale din Pacific, anume Brunei, Indonesia si Malaesia, care
au fost reprezentate la intalniriile GECF in trecut, nu au semnat charter-ul. (International
Energy Agency, 2010)
2 http://www.gecforum.org/gecf/web.nsf/homepage?readform
12
lege importatorul de exportator, chiar daca necesita investitii capitale puternice pentru
conversia in GPL. (Fachinotti, 2007)
Al doilea obstacol consta in structura pietei gazului, care nu este o singura piata, ci o
serie de piete regionale, spre deosebire de piata pentru petrol. Majoritatea expertilor sunt de
acord ca un cartel al gazelor va deveni posibil in momentul in care se va dezvolta o piata
globala a gazelor. Asta ar insemna ca GPL sa aiba un rol mult mai important comparat cu
gazul transmis prin conducte. (Fachinotti, 2007)
Un alt obstacol il reprezinta faptul ca gazul, spre deosebire de petrol, concureaza cu
alte tipuri de resurse si cu alte surse de energie. In timp ce petrolul nu poate fi inlocuit in mod
real in acest moment cu alte surse de energie in sectorul transporturilor, gazul folosit in
producerea de electricitate si in incalzire (principalele utilizari in prezent) este in competitie
cu alte surse de energie, cum ar fi carbuni, petrol, energie nucleara, energie hidro-electrica,
energie solara. Asta inseamna ca producatorii risca sa isi piarda piata daca pretul cerut pare
instabil.
13
Alte zone in care membri GECF doresc sa urmeze strategii comune sunt volumele de
export, constructia de noi gazoducte si asupra livrarilor la termen. Membri GECF doresc sa
implementeze un secretariat permanent al organizatiei.
Desi contine semnele incipiente ale unei organizatii de tip cartel, expertii de la
International Energy Agency (IEA) estimeaza ca un asemenea cartel ar putea deveni o
organizatie eficienta de abia pe termen mediu, in urmatorii 10 ani, deoarece piata gazelor este
inca divizata iar membri GECF nu si-au atins inca potentialul cand vine vorba de productie
sau de export. (Wilczewiski, 2008)
O alta problema majora la adresa cartelului gazelor si la adresa dominarii Rusiei a
pietei gazelor o reprezinta descoperirile recente de rezerve mari de gaze de sist in SUA si
Canada, dar si in tari europene, cum ar fi Marea Britanie, Franta, Polonia sau Romania si in
Israel. Posibilitatea ca SUA sa devina un mare exportator de gaze ar ameninta pozitia
dominanta a Rusiei in domeniu si ar reduce semnificativ eforturile rusesti de a transforma
dominanta in influenta (LeVine, 2012). La fel si cu rezervele de gaze de sist din tarile
europene. Totusi, tehnologia de extragere a gazelor de sist, fracturarea hidraulica, a capatat o
imagine negativa in ochii publicului, considerandu-se ca metoda de extragere provoaca atat
cutremure cat si poluarea apelor freatice. Cu atat mai bine pentru Rusia, ca explorarile si
exploatarile de gaze se amana in multe tari.
Concluzie
Prin operatorul detinut de stat, Gazprom, Rusia isi foloseste imensele resurse de gaze
naturale pentru a-si atinge scopurile geostrategice. Printr-o politica de subventionare a
pretului gazelor fata de tarile prietenoase fata de tarile din vecinatatea apropiata in momentele
in care acestea se comporta conform dorintelor Rusiei si prin schimbarea acestei politici in
taierea livrarilor, amenintarea cresterii pretului, in momentul in care directia acestor tari
devine divergenta Rusiei, Rusia a reusit sa isi pastreze influenta in vecinatatea apropiata in
ciuda unei atractii din ce in ce mai mari pentru aceste tari de a face pasi decisivi catre
integrarea euroatlantica si in cadrul Uniunii Europene. Inlocuind influenta militara cu
influenta energetica Rusia a reusit sa contrabalanseze puterea americana in regiunea Caspica
si a Marii Negre (cu exceptia notabila a Georgiei, care a necesitat o interventie armata).
14
15
Bibliografie
Books
1. Aslund, A., Guriev, S., Kuchins, A., (2010), Russia after the global economic crisis,
Washington, DC : Peterson Institute for International Economics : Center for Strategic
and International Studies, Washington, DC
2. Negu, S., (2008), Geopolitica Universul Puterii, Meteor Press, Bucureti.
Articles
1. Andres, R., Kofman, M., Loudermilk, M. (2011), Solutions for Russian-Ukrainian
Gas Brinksmanship, Journal of Energy Security, March 2011 Issue, www.ensec.org
2. Cohen, A. (2008), Gas Exporting Countries Forum: The Russian-Iranian Gas Cartel,
Journal of Energy Security, December 2008 Issue, www.ensec.org
3. Neacsu M.C., Negut S. (2010), Gas Pipelines War, Revista Romana de
Geografie Politica, Mai 2010, pp. 29-46, http://rrgp.uoradea.ro
4. Wilczewiski, W. (2008), The Big Gas Troika: A Lot of Hot Air, Journal of Energy
Security, December 2008 Issue, www.ensec.org
Reports
1. British Petroleum (2011), BP Statistical Review of World Energy June 2011
2. Ebel, E. (2009), The Geopolitics of Russian Energy Looking Back, Looking
Forward, Center for Strategic & International Studies, Washington, DC
3. Energy Information Administration (2010), Country Analysis Briefs: Russia,
www.eia.doe.gov, Accessed: 12 May 2011
4. Nichol, J. (2011), Russian Political, Economic and Security Issues and U.S. Interests,
Congressional Report Service, Washington, D.C.
5. Smith, K. (2009), Russian Energy Dependency and the Conflicting Interests of Old
and New Europe, Center for Strategic & International Studies, Washington, DC
Internet
1. Engdahl, W. (2010), Pipeline Geopolitics: The Russia German Nord Stream Strategic
Gas Pipeline, http://www.globalresearch.ca/index.php?context=va&aid=20080
2. Radio Free Europe, (2011), Russia Grants Ukraine Gas Discount In Return For Fleet
Lease Extension
http://www.rferl.org/content/Russian_Ukrainian_Leaders_Meet_On_Gas_Deal/20196
42.html
Anexe
16
Source: www.eia.gov
17
Source:
Review of
2011
BP Statistical
World Energy
Anexa 3 Harta a
gazoductelor
Source:
www.eegas.co
m
18
19